(1)

În iulie 2022, Comisia, împreună cu statele membre, a identificat rezistența la antimicrobiene (RAM) ca fiind una dintre cele trei amenințări prioritare la adresa sănătății (1). Se estimează că peste 35 000 de persoane mor în fiecare an în UE/SEE ca o consecință directă a unei infecții cauzate de bacterii rezistente la antibiotice (2). Impactul RAM asupra sănătății este comparabil cu impactul combinat al gripei, tuberculozei și HIV/SIDA. În ansamblu, cele mai recente date (3) indică tendințe de creștere semnificativă în ceea ce privește numărul de infecții și decese imputabile aproape tuturor combinațiilor de bacterii-rezistență la antibiotice, în special în cadrul unităților sanitare. Se estimează că aproximativ 70 % din cazurile de infecții cu bacterii rezistente la antibiotice au fost infecții asociate asistenței medicale. În plus, impactul asupra sănătății al ciupercilor rezistente la fungicide a devenit mai evident de-a lungul anilor.

(2)

RAM are consecințe grave asupra sănătății umane și la nivel economic pentru sistemele de sănătate. Prin reducerea capacității de prevenire și tratare a bolilor infecțioase, RAM constituie, printre altele, o amenințare la adresa capacității de a efectua intervenții chirurgicale, a tratamentului pacienților imunocompromiși, a transplantului de organe și a terapiei împotriva cancerului. Aceasta generează costuri ridicate pentru sistemele de sănătate din țările UE/SEE (4). RAM constituie, de asemenea, o amenințare la adresa siguranței alimentare și a securității alimentare, deoarece are un impact asupra sănătății animalelor și a sistemelor de producție.

(3)

RAM este o chestiune de tip „O singură sănătate”, ceea ce înseamnă că include sănătatea umană, sănătatea animală, sănătatea plantelor și mediul și reprezintă o amenințare transfrontalieră multidimensională la adresa sănătății, care nu poate fi abordată de un singur sector în mod independent sau de un stat la nivel individual. Combaterea RAM implică un nivel ridicat de colaborare la nivel de sectoare și între țări, inclusiv la nivel mondial.

(4)

Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2017 intitulată „Un plan de acțiune european «O singură sănătate» împotriva rezistenței la antimicrobiene (RAM)” („Planul de acțiune privind RAM din 2017”) (5) prezintă peste 70 de acțiuni care vizează sănătatea umană, sănătatea animală și mediul, ale căror progrese au fost monitorizate periodic (6). Cu toate acestea, sunt necesare acțiuni suplimentare, în special în domeniul sănătății umane și al mediului, ceea ce impune Comisiei și statelor membre să acorde mai multă atenție acestor domenii, de exemplu prin prezenta recomandare. În acest sens, Concluziile Consiliului din 14 iunie 2019 privind etapele următoare către transformarea UE într-o regiune în care se aplică cele mai bune practici în combaterea rezistenței la antimicrobiene (7) și Concluziile Consiliului din 7 decembrie 2021 privind consolidarea uniunii europene a sănătății (8) contribuie la eforturile de combatere a RAM.

(5)

Programul „UE pentru sănătate” (9) oferă investiții considerabile în combaterea RAM, în special prin granturi directe acordate autorităților statelor membre pentru punerea în aplicare a măsurilor privind RAM, granturi care, printre altele, sprijină statele membre în punerea în aplicare a planurilor naționale de acțiune „O singură sănătate” împotriva RAM, în prevenirea și controlul infecțiilor comunitare și infecțiilor asociate asistenței medicale, precum și în ceea ce privește strategiile de promovare a utilizării adecvate a antimicrobienelor. Acesta ar trebui să sprijine acțiunile ulterioare prezentei recomandări a Consiliului în toate statele membre. Programul Orizont Europa (10) va oferi sprijin pentru acțiunile de cercetare și inovare și un parteneriat privind RAM de tip „O singură sănătate” (11), în timp ce finanțarea din partea Băncii Europene de Investiții (12) și asistența în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic (13) ar putea oferi sprijin suplimentar pentru punerea în aplicare a prezentei recomandări a Consiliului.

(6)

Planurile naționale de acțiune „O singură sănătate” privind RAM sunt esențiale pentru un răspuns coordonat privind RAM la nivelul tuturor sectoarelor. În declarația politică din 2016 a reuniunii la nivel înalt a Adunării Generale a ONU cu privire la rezistența la antimicrobiene (14), statele membre s-au angajat să lucreze la nivel național, regional și mondial pentru a elabora, în conformitate cu Rezoluția 68.7 a Adunării Mondiale a Sănătății, planuri de acțiune multisectoriale, în conformitate cu o abordare de tip „O singură sănătate” și cu Planul de acțiune mondial privind RAM al OMS (15). Concluziile Consiliului din 17 iunie 2016 (16) au invitat statele membre să instituie, înainte de jumătatea anului 2017, un plan național de acțiune împotriva RAM, întemeiat pe abordarea de tip „O singură sănătate” și în conformitate cu obiectivele Planului de acțiune mondial privind RAM al OMS.

(7)

În raportul său general din 18 octombrie 2022 (17), Comisia a constatat că, deși în toate statele membre erau în vigoare planuri naționale de acțiune, majoritatea fiind bazate pe o abordare de tip „O singură sănătate”, cel puțin într-o anumită măsură, aceste planuri de acțiune prezentau variații considerabile în ceea ce privește conținutul și detaliile. Raportul a concluzionat, de asemenea, că numeroase state membre ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a urma o abordare de tip „O singură sănătate”, în special în ceea ce privește măsurile referitoare la mediu, care adesea lipsesc ori nu sunt bine puse la punct. În cele din urmă, componentele de bază, cum ar fi părțile operaționale, de monitorizare și de evaluare, nu au fost, în general, bine puse la punct în planul național de acțiune și nici nu au fost puse la dispoziție în documente conexe. În plus, informațiile bugetare lipseau în mare parte din planurile naționale de acțiune. Aceste probleme ridică semne de întrebare cu privire la punerea în aplicare durabilă a planurilor naționale de acțiune și la măsurile în vigoare în statele membre pentru a se asigura că obiectivele lor strategice sunt îndeplinite în mod eficace. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că dispun de un plan național de acțiune bazat pe abordarea de tip „O singură sănătate”, susținut de o structură, o monitorizare și resurse adecvate.

(8)

Supravegherea și monitorizarea atente, inclusiv urmărirea tendințelor, în privința RAM și a consumului de antimicrobiene (CAM) la toate nivelurile sănătății umane, dar și în sectorul veterinar, al plantelor și al mediului, sunt esențiale pentru a evalua răspândirea RAM, pentru a sprijini utilizarea prudentă a antimicrobienelor și pentru a oferi informații pentru măsurile de prevenire și control al infecțiilor.

(9)

Disponibilitatea antibioticelor cu spectru restrâns este esențială pentru a preveni dezvoltarea și răspândirea rezistenței la antimicrobiene. Prin urmare, statele membre ar putea lua măsuri speciale pentru a aborda problemele de aprovizionare în domeniul sănătății umane și în domeniul veterinar.

(10)

Statele membre trebuie să colecteze date relevante și comparabile privind volumul vânzărilor de medicamente antimicrobiene de uz veterinar, precum și privind utilizarea medicamentelor antimicrobiene pe specii de animale (18). Deși punerea în aplicare și implementarea Regulamentului (UE) 2022/2371 al Parlamentului European și al Consiliului (19) permite îmbunătățirea colectării de date și informații comparabile și compatibile privind RAM și CAM, sunt necesare acțiuni suplimentare din partea statelor membre pentru a elimina lacunele existente în materie de supraveghere și monitorizare și pentru a asigura caracterul complet al datelor privind RAM și CAM la toate nivelurile, inclusiv prin formularea de recomandări privind datele care trebuie raportate și prin dezvoltarea unor sisteme integrate de supraveghere a RAM și a CAM care să vizeze sănătatea umană, sănătatea animalelor, sănătatea plantelor, alimentele, apele uzate și mediul.

(11)

Deși există încă lacune în materie de cunoștințe privind dezvoltarea și răspândirea RAM prin expunerea agenților patogeni la produse de protecție a plantelor și la produse biocide, riscul dezvoltării unei astfel de rezistențe ar trebui să fie luat în considerare în cadrul evaluării siguranței și al procesului decizional pentru produsele de protecție a plantelor și produsele biocide.

(12)

Deși dimensiunea de mediu a RAM a fost comparativ mai puțin vizată decât RAM în sănătatea umană sau animală, din ce în ce mai multe dovezi arată că mediul natural poate fi un rezervor major și un factor determinant al RAM. În conformitate cu abordarea de tip „O singură sănătate”, monitorizarea de mediu a RAM în apele subterane și în apele de suprafață, inclusiv în apele de coastă, în apele uzate și în solurile agricole este esențială pentru a înțelege mai bine rolul jucat de prezența în mediu a reziduurilor antimicrobiene în ceea ce privește apariția și răspândirea RAM, nivelurile de contaminare a mediului și riscurile pentru sănătatea umană. Monitorizarea este, de asemenea, esențială pentru completarea datelor clinice prin furnizarea de material de probă de la o populație numeroasă.

(13)

Reziduuri de medicamente se regăsesc într-o mare măsură în apele subterane și în apele de suprafață, inclusiv în apele de coastă și în soluri, o serie de publicații relevând faptul că reziduurile de antibiotice pot contribui la RAM. Un potențial punct de intrare în mediu a genelor și organismelor RAM este reprezentat de stațiile de epurare a apelor uzate.

(14)

Deși propunerile Comisiei din toamna anului 2022 vizează consolidarea monitorizării de mediu a RAM în apele subterane și în apele de suprafață, inclusiv în apele de coastă, în apele uzate și în solurile agricole (20), este recunoscută necesitatea angajării într-o abordare integrată de tip „O singură sănătate” în materie de RAM pentru sistemele de supraveghere, inclusiv pentru mediu (21). Este necesară o supraveghere integrată a constatărilor privind microorganismele rezistente la medicamente la oameni, la animale, în plante, în alimente, în apele uzate și în mediu, pentru a depista și a preveni rapid apariția unor focare și pentru a combate RAM în toate sectoarele. O cooperare mai strânsă între aceste sectoare poate genera, de asemenea, economii financiare. Acest proces implică schimbul de date și informații între sectoare pentru un răspuns mai eficace și mai coordonat în ceea ce privește combaterea RAM. Datele furnizate de aceste sisteme de supraveghere, la nivelurile administrative corespunzătoare, pot asigura o mai bună înțelegere a epidemiologiei complexe a RAM pentru a orienta recomandările de politică și pentru a elabora inițiative de răspuns la riscurile RAM înainte ca acestea să devină urgențe la scară largă.

(15)

Prevenirea și controlul cu rigurozitate al infecțiilor, în special în unitățile sanitare pentru pacienți acuți, cum ar fi spitalele, și în unitățile de îngrijire pe termen lung, contribuie la combaterea RAM. Pandemia de COVID-19 a sporit gradul de conștientizare cu privire la prevenirea și controlul infecțiilor, inclusiv cu privire la măsurile de igienă, pentru a promova o reducere a transmiterii microbilor, inclusiv a celor rezistenți. Cu toate acestea, având în vedere că peste 70 % din cazurile de RAM sunt cauzate de infecțiile asociate asistenței medicale (22), este necesar să se asigure într-o mai mare măsură standarde ridicate în materie de prevenire și control al infecțiilor. Aceasta include, de asemenea, standarde ridicate în materie de siguranță a pacienților. Atunci când se iau măsuri la nivel național, se poate ține seama de activitățile Organizației Mondiale a Sănătății privind prevenirea și controlul infecțiilor, igiena mâinilor și siguranța pacienților (23) (24) (25).

(16)

Deși este bine cunoscut faptul că utilizarea necorespunzătoare a antimicrobienelor, atât la oameni, cât și la animale, este un factor principal care determină creșterea nivelurilor de RAM, există rapoarte consecvente privind deficiențele în asigurarea unor niveluri ridicate de promovare a utilizării adecvate a antimicrobienelor în toate statele membre. Utilizarea prudentă a antimicrobienelor și standardele ridicate în materie de prevenire și control al infecțiilor la nivelul comunității, al spitalelor și al unităților de îngrijire pe termen lung sunt aspecte esențiale pentru reducerea apariției și dezvoltării RAM. Prezenta recomandare completează Recomandarea Consiliului din 15 noiembrie 2001 privind utilizarea prudentă a agenților antimicrobieni în medicina umană (26), Recomandarea Consiliului din 9 iunie 2009 privind siguranța pacienților, inclusiv prevenirea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale (27), precum și Orientările din 2017 pentru utilizarea prudentă a antimicrobienelor în domeniul sănătății umane (28). Aceasta completează, de asemenea, revizuirea legislației Uniunii în domeniul farmaceutic, care propune introducerea, în Directiva revizuită privind codul Uniunii cu privire la medicamentele de uz uman (29), a unor măsuri de reglementare specifice pentru a îmbunătăți utilizarea prudentă a antimicrobienelor.

(17)

RAM determină creșterea morbidității și a mortalității animalelor. Aceasta pune în pericol sănătatea și bunăstarea animalelor și, astfel, productivitatea animalelor, având un impact socioeconomic major în sectorul agricol. Siguranța lanțului alimentar este afectată de sănătatea și bunăstarea animalelor, în special a celor crescute pentru producția de alimente. Asigurarea unui nivel ridicat de sănătate și bunăstare a animalelor duce la îmbunătățirea rezilienței animalelor, făcându-le mai puțin vulnerabile la boli, ceea ce contribuie la reducerea utilizării antimicrobienelor.

(18)

Aplicarea nămolului de epurare și a gunoiului de grajd ca îngrășăminte pe solul agricol poate duce la dezvoltarea RAM prin răspândirea bacteriilor rezistente la antimicrobiene și a genelor de rezistență la antimicrobiene în mediu, contaminând într-o mai mare măsură lanțul alimentar. Deși este necesar să se culeagă mai multe date și să se optimizeze datele existente, se recomandă introducerea unor practici prudente de gestionare a gunoiului de grajd.

(19)

Stabilirea unor ținte concrete măsurabile reprezintă o modalitate eficace de a atinge obiectivele legate de prevenirea și reducerea RAM într-un interval de timp specificat și de a monitoriza progresele înregistrate (30). Au avut loc discuții privind obiectivele RAM la nivel internațional, de exemplu în contextul Grupului operativ transatlantic privind rezistența la antimicrobiene (31), al obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (32) și al G7 (33).

(20)

Un obiectiv de reducere cu 50 % a vânzărilor totale în UE de antimicrobiene pentru animale de fermă și pentru acvacultură până în 2030 a fost inclus în Strategia „De la fermă la consumator” (34) și în Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării (35), iar utilizarea redusă a antimicrobienelor la animalele de fermă ar trebui monitorizată prin intermediul măsurilor de sprijin în cadrul politicii agricole comune (36), însă în prezent nu există niciun obiectiv legat de RAM în sectorul sănătății umane la nivelul UE. Comisia, împreună cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), a conceput obiective concrete, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre, care ar reduce utilizarea inutilă a antimicrobienelor. Obiectivele recomandate la nivelul statelor membre țin seama în mod corespunzător de fiecare situație națională și de diferitele niveluri existente de consum de antimicrobiene și de răspândire a principalilor agenți patogeni rezistenți la antimicrobiene. Acestea reflectă nivelul eforturilor care trebuie depuse de fiecare stat membru pentru a atinge obiectivele comune ale UE, fără a compromite sănătatea și siguranța pacienților. De asemenea, permit acordarea unui sprijin specific acolo unde este necesar și monitorizarea progreselor înregistrate în anii următori.

(21)

Stabilirea obiectivelor recomandate la nivelul UE privind CAM și RAM este un instrument util pentru realizarea de progrese și monitorizarea progreselor înregistrate atât în ceea ce privește factorii subiacenți care influențează RAM, cu precădere consumul de antimicrobiene, cât și răspândirea RAM, în special în ceea ce privește agenții patogeni care reprezintă cea mai mare povară și cea mai mare amenințare pentru sănătatea publică în UE. Obiectivele recomandate se bazează pe datele existente raportate în cadrul supravegherii UE în 2019 (37), ales ca an de referință, având în vedere că situația din 2020 și 2021 este considerată excepțională și, prin urmare, inadecvată pentru a servi drept bază, din cauza pandemiei de COVID-19 și a măsurilor restrictive neobișnuite în vigoare. Obiectivele recomandate ar trebui să contribuie la atingerea obiectivelor comune și pot fi completate de obiective naționale care vizează alte aspecte legate de RAM, cum ar fi prevenirea și controlul infecțiilor, promovarea utilizării adecvate a antimicrobienelor, practicile de prescriere și formarea.

(22)

Eurobarometrul special din 2022 privind RAM (38) relevă faptul că în UE se înregistrează în continuare un deficit de cunoștințe în materie de antibiotice, doar jumătate dintre persoanele chestionate având cunoștință de faptul că antibioticele sunt ineficiente împotriva virusurilor, precum și faptul că există în continuare diferențe mari de la un stat membru la altul în ceea ce privește gradul de conștientizare a cetățenilor Uniunii. În plus, aproape unul din zece cetățeni ai Uniunii ia antibiotice fără prescripție medicală. Aceste rezultate demonstrează necesitatea de a intensifica și de a îmbunătăți activitățile de comunicare și de conștientizare cu privire la RAM și la utilizarea prudentă a antimicrobienelor la toate nivelurile, ca mijloc de promovare a cunoștințelor și a schimbărilor comportamentale.

(23)

Educația, sensibilizarea și formarea profesioniștilor care lucrează în domeniul sănătății umane, în sectoarele veterinar, de mediu și agronomic în ceea ce privește RAM, prevenirea și controlul infecțiilor și abordarea de tip „O singură sănătate” joacă un rol important în combaterea RAM, în special datorită rolului lor de susținători ai utilizării prudente a antimicrobienelor și de educatori ai pacienților și fermierilor. Programele de educație continuă și programele de învățământ ar trebui să includă cursuri obligatorii de formare și de competențe la nivel transsectorial în ceea ce privește RAM, prevenirea și controlul infecțiilor, riscul de mediu, biosecuritatea și promovarea utilizării adecvate a antimicrobienelor, după caz.

(24)

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), din iulie 2017 au fost aprobate 11 antibiotice noi (fie de către Comisie, fie de către Agenția pentru Alimentație și Medicamente din Statele Unite, fie de ambele). Cu unele excepții, antibioticele nou aprobate au beneficii clinice limitate față de tratamentele existente, deoarece peste 80 % provin din clasele existente în care mecanismele de rezistență sunt bine stabilite și se prevede apariția rapidă a rezistenței. În prezent sunt în curs de dezvoltare 43 de antibiotice și combinații cu o nouă entitate terapeutică. Doar câteva dintre acestea îndeplinesc cel puțin unul dintre criteriile de inovare ale OMS (și anume absența rezistenței încrucișate cunoscute, un nou situs de legare, un nou mod de acțiune și/sau o nouă clasă). În general, rezerva clinică și antibioticele aprobate recent sunt insuficiente pentru a face față provocării reprezentate de apariția și răspândirea tot mai mare a RAM. Incapacitatea de a dezvolta și de a pune la dispoziție noi antibiotice eficiente alimentează și mai mult impactul RAM; prin urmare, este imperios necesară dezvoltarea și punerea în aplicare de noi stimulente.

(25)

Comisia urmărește să îmbunătățească gradul de pregătire și răspunsul la amenințările transfrontaliere grave în domeniul mijloacelor medicale de contracarare, în special prin promovarea cercetării și dezvoltării avansate de mijloace medicale de contracarare și de tehnologii conexe și prin abordarea provocărilor de pe piață. În acest context, Comisia ar trebui să abordeze disfuncționalitatea pieței antimicrobienelor și să promoveze dezvoltarea și accesibilitatea mijloacelor medicale relevante de contracarare a RAM, inclusiv a antimicrobienelor noi și vechi, a metodelor de diagnosticare și a vaccinurilor împotriva agenților patogeni rezistenți la antimicrobiene.

(26)

De la Planul de acțiune privind RAM din 2017 au fost formulate mai multe propuneri de noi modele economice pentru introducerea pe piață a unor antimicrobiene noi, inclusiv în concluziile JAMRAI (39), care a prezentat la 31 martie 2021 o „strategie de punere în aplicare a stimulentelor multinaționale în Europa pentru a stimula inovarea și accesul la antimicrobiene” (40).

(27)

Comisia a comandat un studiu intitulat „Introducerea pe piață a mijloacelor medicale de contracarare a RAM” (41), care simulează patru tipuri de mecanisme de antrenare de dimensiuni financiare diferite pentru asigurarea accesului la antimicrobiene: garanții pentru venituri, stimulente financiare de intrare pe piață combinate cu garanții pentru venituri, stimulente financiare forfetare de intrare pe piață și plăți pentru obiective intermediare, precum și oferirea de opțiuni pentru punerea lor în aplicare la nivelul UE.

(28)

Programul de lucru „UE pentru sănătate” pentru 2023 (42) oferă investiții considerabile în combaterea RAM, în special prin acțiunea specifică „Sprijinirea inovării și a accesului la antimicrobiene” (43). Acesta va permite crearea unei rețele care să sprijine Comisia și statele membre în pregătirea și punerea în aplicare a achizițiilor publice de mijloace medicale de contracarare și capacități de rezervă pentru producerea sau accesul la anumite mijloace medicale de contracarare a RAM.

(29)

Acțiunile privind cercetarea și inovarea sprijinite de programele Orizont 2020 și Orizont Europa sunt esențiale pentru dezvoltarea, evaluarea și punerea în aplicare a măsurilor de combatere a RAM. Continuarea sprijinului și a colaborării rămâne esențială pentru consolidarea impactului cercetării și inovării în ceea ce privește depistarea, prevenirea și tratarea infecțiilor cauzate de agenți patogeni rezistenți la antimicrobiene și ar trebui să fie asigurată.

(30)

Vaccinurile sunt instrumente puternice și eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru prevenirea bolilor transmisibile atât la oameni, cât și la animale și, prin urmare, au potențialul de a limita răspândirea infecțiilor cauzate de agenți patogeni rezistenți la antimicrobiene și de a reduce utilizarea antimicrobienelor. Prin urmare, este necesar să se promoveze utilizarea vaccinării, precum și dezvoltarea și disponibilitatea vaccinurilor și accesul la acestea.

(31)

Cooperarea transsectorială a statelor membre și implicarea părților interesate sunt esențiale pentru a asigura punerea în aplicare deplină și eficace a politicilor și acțiunilor de tip „O singură sănătate” în materie de RAM și se propune consolidarea acestei cooperări, în special prin intermediul Rețelei UE „O singură sănătate” privind RAM (44).

(32)

Un nivel ridicat de cooperare între agențiile Uniunii [Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) (45), Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) (46) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) (47)] ar trebui consolidat și extins pentru a include Agenția Europeană de Mediu (AEM) (48) și Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) (49), pentru a asigura un răspuns coerent la RAM, de tip „O singură sănătate”, bazat pe dovezi.

(33)

Combaterea RAM în contextul abordării de tip „O singură sănătate” este o prioritate în cadrul Strategiei UE în domeniul sănătății la nivel mondial (50), inclusiv prin includerea unor dispoziții concrete privind RAM în contextul negocierii unui potențial acord internațional al OMS privind prevenirea pandemiilor, pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea (51). Deși la nivel mondial se acordă o atenție tot mai mare RAM, este necesar să se încurajeze cooperarea internațională pentru a asigura un răspuns coordonat din partea comunității mondiale și un sprijin adecvat integrat în prioritățile stabilite la nivel mondial și regional vizând eforturi în materie de finanțare, cercetare și politici. În acest sens, ar trebui consolidată cooperarea, în special în cadrul Organizației Națiunilor Unite, al G7, al G20 și al organizațiilor cvadripartite [Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) (52), Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) (53), Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (WOAH) (54) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) (55)]. Prezenta recomandare nu aduce atingere necesității de a stabili poziții ale Uniunii în conformitate cu procedurile prevăzute în tratate, în special prin intermediul unor decizii ale Consiliului în temeiul articolului 218 din TFUE.

(34)

Acțiunile întreprinse ca urmare a Planului de acțiune privind RAM din 2017 și a prezentei recomandări ar trebui să fie monitorizate periodic pentru a măsura progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor lor și pentru a identifica lacunele în ceea ce privește eforturile de combatere a RAM,

1.

Planurile naționale de acțiune privind combaterea RAM ar trebui în special, ținând seama de o abordare bazată pe dovezi și eficientă din punctul de vedere al costurilor:

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

Contribuțiile individuale recomandate statelor membre pentru atingerea acestor obiective ale Uniunii sunt prezentate în anexa la prezenta recomandare.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

a)

de a continua să sprijine statele membre în ceea ce privește identificarea agenților patogeni prioritari rezistenți la antimicrobiene la nivelul Uniunii și al statelor membre, cartografierea mijloacelor medicale existente, viitoare și absente de contracarare a RAM, precum și definirea profilurilor produselor-țintă, în aliniere cu inițiativele naționale;

b)

de a sprijini cercetarea și dezvoltarea de mijloace medicale de contracarare a RAM, în special prin coordonarea finanțării cercetării translaționale și a dezvoltării în stadiu avansat a mijloacelor medicale de contracarare a RAM, inclusiv a studiilor clinice pentru antimicrobiene;

c)

de a îmbunătăți continuitatea aprovizionării cu antimicrobiene și alte mijloace medicale de contracarare a RAM în UE, în special, în colaborare cu statele membre, prin sprijinirea și coordonarea inițiativelor statelor membre privind fabricarea, achiziționarea și stocarea și prin eliminarea obstacolelor la nivelul UE;

d)

de a îmbunătăți previziunile legate de cerere, prin evaluarea și abordarea vulnerabilităților lanțului de aprovizionare cu antibiotice, și de a pune în aplicare acțiuni specifice de constituire de stocuri de antibiotice, după caz, pentru a evita deficitele.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.