(1)

În conformitate cu articolul 10 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, statele membre au obligația de a stabili, fie la nivel național, fie la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian („FAB”), obiective de performanță obligatorii pentru fiecare perioadă de referință a sistemului de performanță pentru serviciile de navigație aeriană și funcțiile de rețea. Aceste obiective de performanță trebuie să fie coerente cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii adoptate de Comisie pentru perioada de referință vizată.

(2)

Ca răspuns la impactul pandemiei de COVID-19 asupra furnizării de servicii de navigație aeriană, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1627 al Comisiei (3) a stabilit măsuri excepționale de derogare de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317 pentru a treia perioadă de referință („PR3”). Pe aceste baze, Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/891 a Comisiei (4) stabilește obiective revizuite de performanță la nivelul Uniunii pentru a treia perioadă de referință („PR3”).

(3)

Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos au adoptat în comun, la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian al Europei Centrale („FABEC”), un proiect de plan de performanță pentru PR3 („proiectul de plan de performanță”), care a fost prezentat Comisiei în octombrie 2021. În urma unei evaluări, Comisia a concluzionat în Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/728 (5) că obiectivele de performanță în materie de rentabilitate pentru zona tarifară de rută Belgia-Luxemburg („zona tarifară Belgia-Luxemburg”), cuprinse în proiectul de plan de performanță respectiv nu erau coerente cu obiectivele de performanță stabilite la nivelul Uniunii și a formulat recomandări pentru revizuirea acestor obiective de performanță locale. Elveția este, de asemenea, membră a FABEC și a făcut parte din proiectul de plan de performanță al FABEC. În calitate de țară terță care face obiectul sistemului de performanță și de tarifare în temeiul Acordului dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul aerian, Elveția a fost notificată separat, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/780 a Comisiei (6) din 13 aprilie 2022, cu privire la incoerența obiectivelor de performanță locale în materie de rentabilitate ale Belgiei și Luxemburgului cuprinse în proiectul de plan de performanță FABEC.

(4)

La 13 iulie 2022, Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos au prezentat Comisiei un proiect revizuit de plan de performanță FABEC („proiectul de plan de performanță revizuit”) pentru PR3.

(5)

La 24 octombrie 2022, prin Decizia (UE) 2022/2255 (7), Comisia a inițiat examinarea detaliată menționată la articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317 („examinarea detaliată”) în ceea ce privește obiectivele de performanță revizuite în materie de rentabilitate, propuse pentru zona tarifară Belgia-Luxemburg, incluse în proiectul de plan de performanță revizuit.

(6)

Franța, Germania și Țările de Jos au informat Comisia, la 28 octombrie 2022, la 3 noiembrie 2022 și, respectiv, la 4 noiembrie 2022, că s-au retras din proiectul de plan de performanță revizuit, stabilit în comun la nivelul FABEC. În același timp, statele membre respective au prezentat Comisiei proiecte individuale de planuri naționale de performanță revizuite pentru PR3.

(7)

În urma unei noi evaluări, Comisia a constatat că respectivele obiective naționale de performanță revizuite au fost coerente cu obiectivele de performanță stabilite la nivelul Uniunii și a notificat Franța, Germania și Țările de Jos în acest sens prin Deciziile (UE) 2023/176 (8), (UE) 2023/177 (9) și, respectiv, (UE) 2023/179 (10) ale Comisiei. De asemenea, Elveția a informat Comisia cu privire la retragerea sa din proiectul de plan de performanță revizuit și a prezentat simultan un proiect de plan național de performanță revizuit la 4 noiembrie 2022. Comisia a constatat că obiectivele de performanță cuprinse în proiectul de plan național de performanță revizuit al Elveției sunt coerente cu obiectivele de performanță stabilite la nivelul Uniunii și a notificat Elveția în acest sens prin Decizia (UE) 2022/178 a Comisiei din 14 decembrie 2022.

(8)

Belgia și Luxemburg nu au notificat niciun plan național de performanță separat. Prin urmare, proiectul de plan de performanță revizuit, stabilit anterior la nivelul FAB și care face obiectul examinării detaliate de către Comisie, inițiate prin Decizia (UE) 2022/2255, continuă să constituie baza pentru evaluarea obiectivelor de performanță ale Belgiei și Luxemburgului.

(9)

Prin urmare, prezenta decizie ar trebui să se adreseze doar Belgiei și Luxemburgului, deoarece Franța, Germania și Țările de Jos s-au retras din proiectul de plan de performanță revizuit, prezentat de FABEC, și au prezentat planuri naționale de performanță separate. Aceste planuri au fost considerate coerente cu obiectivele de performanță stabilite la nivelul Uniunii (a se vedea deciziile Comisiei menționate în considerentul 7).

(10)

La 27 octombrie 2022, serviciile Comisiei au trimis Belgiei o primă solicitare de informații cu privire la elementele care fac obiectul examinării detaliate. Scrisoarea din 27 octombrie 2022 adresată Belgiei de către serviciile Comisiei a fost trimisă simultan Luxemburgului, numai cu titlu informativ. Ca răspuns la această solicitare, autoritățile belgiene au transmis serviciilor Comisiei, la 6 noiembrie 2022 și la 9 noiembrie 2022, informațiile primite de la furnizorii de servicii de navigație aeriană („ANSP”).

(11)

La 9 noiembrie 2022, serviciile Comisiei au organizat o reuniune cu autoritățile belgiene.

(12)

La 11 noiembrie 2022, serviciile Comisiei au trimis Belgiei o a doua solicitare de informații și au primit documente suplimentare din partea autorităților belgiene la 28 noiembrie 2022. Scrisoarea din 11 noiembrie 2022 adresată Belgiei de către serviciile Comisiei a fost trimisă simultan Luxemburgului, numai cu titlu informativ.

(13)

La 29 noiembrie 2022, serviciile Comisiei au solicitat Belgiei informații suplimentare. Autoritățile belgiene au răspuns la această cerere la 8 decembrie 2022 și au completat, de asemenea, datele și informațiile pe care le prezentaseră la 28 noiembrie 2022. Scrisoarea din 29 noiembrie 2022 adresată Belgiei de către serviciile Comisiei a fost trimisă simultan Luxemburgului, numai cu titlu informativ.

(14)

La 8 decembrie 2022 și la 15 decembrie 2022, serviciile Comisiei s-au întâlnit cu autoritățile belgiene.

(15)

La 20 decembrie 2022, serviciile Comisiei au trimis Belgiei o solicitare finală de informații. Autoritățile belgiene au furnizat informații suplimentare ca răspuns la această solicitare la 12 ianuarie 2023. Scrisoarea din 20 decembrie 2022 adresată Belgiei de către serviciile Comisiei a fost trimisă simultan Luxemburgului, numai cu titlu informativ.

(16)

La 3 februarie 2023, serviciile Comisiei au invitat Luxemburgul să prezinte eventuale observații sau comentarii suplimentare relevante cu privire la materialele furnizate de Belgia ca răspuns la solicitările de informații menționate în considerentele 10, 12, 13 și 15. Autoritățile luxemburgheze nu au transmis nicio informație ca răspuns la solicitarea serviciilor Comisiei.

(17)

La 2 martie 2023, serviciile Comisiei s-au întâlnit cu autoritățile belgiene și luxemburgheze.

(18)

Organismul de evaluare a performanței („PRB”), care asistă Comisia la punerea în aplicare a sistemului de performanță în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, a prezentat Comisiei rapoarte privind evaluarea proiectului de plan de performanță revizuit și privind examinarea detaliată a obiectivelor de performanță revizuite în materie de rentabilitate, propuse pentru zona tarifară Belgia-Luxemburg.

(19)

Comisia observă că obiectivele de siguranță, de capacitate și de performanță de mediu stabilite în proiectul de plan de performanță revizuit au rămas nemodificate. Comisia nu a făcut nicio constatare cu privire la aceste obiective de performanță în Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/758 și nici în Decizia (UE) 2022/2255. Prin urmare, prezenta decizie nu conține alte observații cu privire la evaluarea obiectivelor de siguranță, de capacitate și de performanță de mediu.

(20)

Examinarea detaliată a permis Comisiei să analizeze în continuare obiectivele de performanță în materie de rentabilitate propuse de Belgia și Luxemburg (astfel cum sunt prezentate în tabelul de mai jos), având în vedere îndoielile prezentate în Decizia (UE) 2022/2255 în ceea ce privește coerența acestora cu obiectivele de performanță stabilite la nivelul Uniunii.

(21)

Examinarea detaliată a vizat elementele prevăzute în anexa la Decizia (UE) 2022/2255 și s-a axat pe serviciile legate de spațiul aerian al Belgiei. Din acest motiv, solicitările de informații ale serviciilor Comisiei (a se vedea considerentele 10-15) au fost adresate autorităților belgiene, în timp ce autoritățile naționale competente din Luxemburg au primit solicitările respective doar în scop informativ.

(22)

Comisia a evaluat coerența obiectivelor de performanță revizuite în materie de rentabilitate prezentate în considerentul 18 cu obiectivele de performanță stabilite la nivelul Uniunii în conformitate cu criteriile de evaluare prevăzute la punctul 1.4 literele (a), (b) și (c) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, ținând seama de constatările examinării detaliate prezentate în considerentele 26-67 de mai jos.

(23)

În ceea ce privește criteriile prevăzute la punctul 1.4 literele (a) și (b) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, Comisia observă că obiectivele de performanță în materie de rentabilitate pentru zona tarifară Belgia-Luxemburg sunt inferioare atât tendinței costului unitar determinat la nivelul Uniunii pe durata PR3, cât și tendinței costului unitar determinat pe termen lung la nivelul Uniunii pe durata PR2 și PR3 combinate. Într-adevăr, tendința DUC pentru PR3 de + 1,9 % pentru Belgia și Luxemburg nu respectă tendința de la nivelul Uniunii pentru aceeași perioadă, de + 1,0 %, în timp ce tendința costului unitar determinat pe termen lung, de + 1,1 %, este cu mult peste nivelul tendinței corespunzătoare de la nivelul Uniunii, și anume – 1,3 %.

(24)

În ceea ce privește criteriul prevăzut la punctul 1.4 litera (c) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, Comisia a constatat că valoarea de referință a Belgiei și Luxemburgului pentru costul unitar determinat, de 83,26 EUR în EUR 2017, este cu 13,2 % mai mare decât valoarea de referință medie, de 73,53 EUR în EUR 2017, a grupului comparativ relevant.

(25)

În cadrul examinării detaliate, Comisia și-a fundamentat evaluarea obiectivelor de performanță în materie de rentabilitate Belgia-Luxemburg pe baza criteriilor de evaluare prevăzute la punctul 1.4 literele (a), (b) și (c) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317 prin analizarea următoarelor elemente:

(26)

Comisia observă că proiectul de plan de performanță revizuit are ca rezultat un cost unitar determinat („DUC”) de 89,87 EUR (în EUR 2017) pentru anul 2024 pentru zona tarifară Belgia-Luxemburg, astfel cum se prezintă în considerentul 18. Acesta este cel mai ridicat nivel de DUC pentru 2024 dintre toate zonele tarifare de rută incluse în domeniul de aplicare al sistemului de performanță și de tarifare.

(27)

Trei ANSP, și anume skeyes, Centrul de control din Maastricht pentru spațiul aerian superior (Maastricht Upper Area Control Centre – „MUAC”) și Administrația Navigației Aeriene din Luxemburg („ANA Luxemburg”) deservesc zona tarifară care face obiectul examinării. În plus, costurile determinate sunt suportate de autoritățile naționale de supraveghere („ANS”) din Belgia și, respectiv, Luxemburg.

(28)

Tabelul de mai jos prezintă modul în care baza de cost a zonei tarifare este împărțită pentru fiecare entitate și modul în care costurile respective ale entităților respective au evoluat în timp.

(29)

În ceea ce privește costurile determinate pentru 2024, Comisia observă că 59 % din costurile determinate ale zonei tarifare sunt suportate de skeyes, în timp ce MUAC reprezintă 33 % din baza de cost. Cota combinată a ANA Luxemburg și a ANS-urilor din Belgia și Luxemburg reprezintă 8 % din costurile determinate.

(30)

Comisia recunoaște că proiectul de plan de performanță revizuit reduce costurile determinate totale pentru zona tarifară cu 19,3 milioane EUR (în EUR 2017) pentru anul 2024 în comparație cu proiectul de plan de performanță. Comisia observă că skeyes contribuie în mare măsură la această scădere, cu o reducere a costurilor de 16 milioane EUR (în EUR 2017). Potrivit Belgiei, skeyes a realizat această scădere a costurilor prin:

(31)

Pe de altă parte, Comisia observă că costurile MUAC alocate zonei tarifare au rămas aproape neschimbate în proiectul de plan de performanță revizuit, deoarece s-a aplicat doar o reducere minoră a costurilor, în valoare de 0,3 milioane EUR (în EUR 2017).

(32)

Pe baza evaluării efectuate de PRB, Comisia constată că atât costurile skeyes, cât și cele ale MUAC au crescut substanțial în termeni reali pe parcursul PR2 și că aceste costuri au continuat să crească în cursul PR3, în principal ca urmare a creșterii costurilor cu personalul și a altor costuri de funcționare. În 2024, costurile cu personalul skeyes sunt planificate să fie mai mari cu 6,9 % față de nivelul din 2019, ceea ce reprezintă o diferență de 6,5 milioane EUR (în EUR 2017). Pentru MUAC, creșterea costurilor cu personalul suportate în zona tarifară, în comparație cu situația din 2019, este și mai semnificativă, deoarece aceste costuri sunt planificate să fie cu 30 % mai mari în 2024 decât în 2019, ceea ce reprezintă o creștere de 15,0 milioane EUR (în 2017).

(33)

Costurile determinate stabilite în ceea ce privește ANA Luxemburg și ANS-urile din Belgia și Luxemburg nu generează preocupări.

(34)

În ceea ce privește skeyes, care are cea mai mare proporție de costuri determinate în zona tarifară, Comisia a primit o analiză comparativă suplimentară din partea PRB. Această analiză arată că performanța relativă în materie de rentabilitate a skeyes s-a deteriorat în comparație cu cea a LVNL (14), care are un mediu operațional foarte similar și care este inclus în același grup comparativ în scopul evaluării obiectivelor de performanță în domeniul-cheie de performanță al rentabilității (15). La sfârșitul PR2, costul unitar al skeyes pentru 2019 a fost cu 2,2 % mai mare decât costul unitar al LVNL (16). Până la sfârșitul PR3, în 2024, după ajustarea costului unitar al skeyes pentru reducerea unică a costurilor de 6,5 milioane EUR (în EUR 2017) menționată în considerentul 30, se preconizează că costul unitar al skeyes va fi cu 9,4 % mai mare decât costul unitar al LVNL.

(35)

Pe baza evaluării PRB, această diferență de rentabilitate între skeyes și LVNL este cauzată în principal de costurile cu personalul. Pe baza proiectului revizuit de plan de performanță, skeyes intenționează să cheltuiască în 2024 cu 23 % mai mult decât LVNL pentru costurile cu personalul per unitate de servicii de navigație aeriană de rută. Exprimat în termeni monetari și ajustat la baza de cost anuală a skeyes, decalajul respectiv ar reprezenta o suprataxă pentru utilizatorii spațiului aerian de 18,7 milioane EUR (în EUR 2017) pentru anul respectiv.

(36)

În plus, Comisia observă că eficiența în materie de rentabilitate a skeyes este afectată în mod semnificativ de costurile care decurg dintr-un sistem de pensionare anticipată denumit „regimul de disponibilitate funcțională DISPO” („sistemul DISPO” sau „DISPO”) care, în conformitate cu legislația belgiană (17), permite controlorilor de trafic aerian (ATCO) care lucrează la skeyes să se retragă din activitate cu cinci ani înainte de data legală de pensionare. În cursul acestor cinci ani, aceștia primesc o indemnizație cuprinsă între 75 % și 85 % din ultimul salariu. Conform informațiilor furnizate în proiectul de plan de performanță revizuit, în prezent, controlorii de trafic aerian sunt plasați în DISPO la vârsta de 56 de ani, iar această limită de vârstă urmează să fie majorată la 57 de ani începând cu 2025.

(37)

Comisia observă că costurile sistemului DISPO sunt suportate integral de skeyes, care transferă aceste costuri utilizatorilor spațiului aerian prin bazele sale de cost pentru serviciile de navigație aeriană de rută și terminală. Pe baza datelor istorice privind costurile și a estimărilor detaliate ale costurilor viitoare pentru PR3 furnizate de Belgia, costurile serviciilor de navigație aeriană de rută rezultate din DISPO se ridică la un total de 29 de milioane EUR (în EUR 2017) pe parcursul PR3 și aproape s-au dublat în comparație cu PR2. În ceea ce privește anul 2024, Belgia a raportat că costurile determinate pentru serviciile de navigație aeriană de rută care rezultă din sistemul DISPO se ridică la 8,7 milioane EUR (în EUR 2017).

(38)

Comisia recunoaște că creșterea costurilor DISPO de-a lungul timpului este cauzată de numărul mai mare de ATCO care beneficiază de acest sistem. Într-adevăr, în timp ce Belgia a raportat pentru skeyes un total de 43 de ENI în cadrul DISPO în 2022, se preconizează că acest număr va ajunge la 71 de ENI în 2024. Belgia preconizează o creștere treptată și constantă a numărului de ENI în cadrul DISPO, chiar și după PR3, cel puțin până în 2030.

(39)

Comisia ia act de faptul că, în timpul plasării lor în sistemul DISPO, ATCO în cauză rămân la dispoziția skeyes și pot fi rechemați în activitate de skeyes în orice moment, cu o remunerație integrală, pentru a îndeplini alte sarcini decât cele ale unui ATCO operațional. Cu toate acestea, informațiile furnizate de Belgia indică faptul că doar un număr foarte mic de ATCO plasați în DISPO au fost rechemați de skeyes. Începând din 2015, au fost rechemați 17 ATCO, unii dintre aceștia fiind rechemați de mai multe ori pentru funcții diferite. Având în vedere estimările furnizate de PRB, ATCO rechemați au furnizat o contribuție de aproximativ 4 ENI în 2022 la activitățile legate de furnizarea de servicii de navigație aeriană de rută. Acești 4 ENI reprezintă doar o zecime din numărul total de ENI care ar fi putut fi disponibili în cadrul DISPO. Acest lucru indică faptul că skeyes utilizează într-o foarte mică măsură personalul disponibil în cadrul DISPO.

(40)

Belgia nu a propus nicio măsură de atenuare în proiectul de plan de performanță revizuit pentru a limita acest impact financiar din ce în ce mai mare al sistemului DISPO asupra bazei de costuri pentru PR3.

(41)

Comisia a examinat, de asemenea, modul în care statele membre semnatare ale Acordului MUAC (18), și anume Belgia, Germania, Luxemburg și Țările de Jos („statele MUAC”), alocă costurile determinate totale suportate de MUAC zonelor lor tarifare respective.

(42)

În acest sens, Comisia observă că costurile determinate ale MUAC sunt repartizate între statele MUAC pe baza unui singur criteriu, și anume numărul de ATCO calificați aflați în activitate sau planificați să fie în activitate în cele trei grupuri sectoriale (19) ale MUAC la data de 1 ianuarie a fiecărui an. Comisia observă, de asemenea, că 92 % din costurile grupului sectorial Bruxelles („sectorul Bruxelles”) sunt alocate zonei tarifare Belgia-Luxemburg. Celelalte două grupuri sectoriale MUAC, și anume „grupul sectorial DECO” și „grupul sectorial Hanovra”, sunt situate în afara întinderii geografice a zonei tarifare Belgia-Luxemburg și, prin urmare, nu generează costuri alocate zonei tarifare menționate.

(43)

Comisia înțelege că metodologia de alocare a costurilor a fost stabilită în Acordul MUAC și se bazează pe ipoteza că numărul de ATCO din fiecare sector reflectă volumul de muncă pentru furnizarea serviciilor și, prin urmare, costurile serviciilor și complexitatea fiecărui sector.

(44)

Cu toate acestea, Comisia observă că, în ultimii ani, Belgia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la efectele acestei metodologii de alocare a costurilor asupra zonei sale tarifare. În special, Belgia susține că contribuția sa la costurile totale ale MUAC, calculată pe baza numărului de ATCO alocate sectorului Bruxelles, este disproporționat de mare atunci când se ia în considerare faptul că sectorul Bruxelles generează un număr comparativ mai mic de unități de servicii și venituri conexe decât celelalte două sectoare MUAC. Belgia subliniază, de asemenea, că complexitatea mai mare a spațiului său aerian, care generează un volum de muncă suplimentar pentru ATCO, explică costul mai ridicat pe unitate de servicii din sectorul MUAC Bruxelles în comparație cu celelalte două sectoare MUAC.

(45)

Pe baza evaluării PRB, Comisia constată că ponderea costurilor MUAC totale alocate Belgiei și Luxemburgului a crescut, într-adevăr, în timp, întrucât numărul de ATCO alocați sectorului Bruxelles a crescut. În consecință, în timp ce Belgia și Luxemburg au contribuit la 32 % din costurile MUAC în 2014, această cotă a crescut la 34 % în PR3. Efectul acestei modificări asupra bazei de costuri a zonei tarifare Belgia-Luxemburg este agravat și mai mult de creșterea globală a costurilor MUAC totale. Comisia observă că costurile determinate ale MUAC pentru zona tarifară Belgia-Luxemburg sunt stabilite la un nivel cu 39 % mai ridicat în termeni reali pentru 2024 decât în 2014 (20), în timp ce se preconizează că unitățile de servicii pentru zona tarifară vor fi în 2024 cu doar 11 % peste nivelul din 2014.

(46)

Comisia ia act de declarația făcută de Belgia în cursul examinării detaliate, care indică faptul că metodologia de finanțare a costurilor MUAC stabilită în 1986 „se bazează pe un sistem de recuperare a costurilor” și „nu respectă reglementările economice impuse de sistemul de performanță”. În conformitate cu observațiile aferente formulate de PRB, MUAC beneficiază, de facto, de un așa-numit sistem de recuperare integrală a costurilor. Astfel, în pofida faptului că este un furnizor de servicii de navigație aeriană care intră în domeniul de aplicare al sistemului de performanță și de tarifare în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, MUAC nu suportă riscurile financiare și nici nu aplică stimulentele financiare care decurg din mecanismul de împărțire a riscurilor în materie de trafic, prevăzut la articolul 27 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, din mecanismul de împărțire a riscurilor în materie de costuri prevăzut la articolul 28 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317 și din stimulentele pentru obiectivele de capacitate prevăzute la articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de punere în aplicare menționat.

(47)

Comisia observă că informațiile obținute pentru prima dată în cursul examinării detaliate a punerii în aplicare a sistemului de performanță și de tarifare în ceea ce privește MUAC ridică semne de întrebare în ceea ce privește conformitatea cu cerințele legale relevante. Această concluzie nu aduce atingere niciunei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pe care Comisia o poate întreprinde în această privință.

(48)

Comisia observă că, în cursul PR2, atât skeyes, cât și MUAC au amânat sau au anulat mai multe investiții planificate în active fixe, care făceau parte din planul de performanță pentru PR2. Utilizatorii spațiului aerian au fost parțial taxați pentru investițiile respective ca parte a bazei de cost pentru zona tarifară Belgia-Luxemburg, în pofida faptului că investițiile respective nu au fost finalizate și, prin urmare, nu au adus beneficiile operaționale scontate. Conform calculelor efectuate de PRB, acest lucru a generat, în termeni nominali și pentru PR2 în ansamblu, un câștig de 7,8 milioane EUR pentru skeyes și un câștig de 2,1 milioane EUR pentru MUAC. Belgia indică faptul că nu intenționează să ramburseze utilizatorilor spațiului aerian sumele percepute în PR2 pentru investițiile planificate și nefinalizate în active fixe, deoarece consideră că nu există nicio cerință legală în acest sens în ceea ce privește PR2.

(49)

În cazul în care unele dintre aceste investiții din PR2 sunt finalizate într-o etapă ulterioară, în conformitate cu articolul 22 alineatul (7) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, ANS din Belgia și Luxemburg trebuie să se asigure că sumele aferente, care au fost deja recuperate în PR2, nu sunt facturate pentru a doua oară utilizatorilor spațiului aerian în PR3 sau în perioadele de referință ulterioare.

(50)

Belgia și Luxemburg susțin că complexitatea spațiului aerian este un factor-cheie care stă la baza abaterii obiectivelor lor de performanță în materie de rentabilitate propuse de la tendințele DUC la nivelul Uniunii. Belgia și Luxemburg explică, în special, că complexitatea spațiului aerian Belgia-Luxemburg crește volumul de muncă relativ al ATCO și, prin urmare, influențează negativ productivitatea ATCO și baza de cost pentru serviciile de navigație aeriană de rută.

(51)

Având în vedere constatările PRB, Comisia recunoaște că spațiul aerian din zona tarifară a Belgiei și Luxemburgului este extrem de complex din cauza numărului mare de zboruri și a combinației de traiectorii de zbor. Prin urmare, Skeyes și MUAC se confruntă cu condiții complexe de operare.

(52)

Cu toate acestea, Comisia observă că Belgia și Luxemburg nu au furnizat nicio dovadă care să demonstreze că operațiunile din PR3 au devenit mai complexe decât cele din PR2 sau că, în lunile rămase din PR3, complexitatea ar crește suplimentar.

(53)

Pe baza informațiilor disponibile, care au fost analizate în continuare de PRB, complexitatea a rămas relativ stabilă pe parcursul PR2 atât în ceea ce privește skeyes, cât și MUAC. În ceea ce privește anii 2020 și 2021, nu se pot formula concluzii semnificative cu privire la complexitatea operațiunilor din cauza nivelurilor excepțional de scăzute ale traficului, cauzate de pandemia de COVID-19. În ceea ce privește durată rămasă a PR3, nu există nicio dovadă care să determine presupunerea că complexitatea ar fi semnificativ diferită de situația observată în cursul PR2.

(54)

Având în vedere faptul că complexitatea relativ ridicată a operațiunilor din zona tarifară din Belgia și Luxemburg a fost constantă în timp în condiții normale de trafic, astfel cum se explică în considerentele 52 și 53, Comisia consideră că o astfel de complexitate nu poate fi invocată ca justificare pentru majorarea costurilor din PR3. Prin urmare, se mențin constatările din considerentul 23 cu privire la criteriile de evaluare prevăzute la punctul 1.4 literele (a) și (b) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317.

(55)

În plus, Comisia reamintește că complexitatea operațiunilor a fost deja luată în considerare la definirea grupurilor de referință ale ANSP, care sunt utilizate în sensul criteriului de evaluare prevăzut la punctul 1.4 litera (c) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. Grupurile de referință stabilite în prezent sunt alcătuite din ANSP cu condiții operaționale și economice similare, iar grupul comparativ din Belgia și Luxemburg cuprinde Austria, Elveția și Țările de Jos, care se confruntă cu un mediu operațional relativ complex. Prin urmare, se menține constatarea din considerentul 24 cu privire la criteriul de evaluare prevăzut la punctul 1.4 litera (c) din anexa IV.

(56)

În proiectul revizuit de plan de performanță, Belgia și Luxemburg explică faptul că sectorul MUAC din Bruxelles include furnizarea de servicii transfrontaliere în spațiul aerian al Franței și Germaniei. Belgia și Luxemburg precizează, de asemenea, că unitățile de servicii de navigație aeriană de rută pentru zborurile controlate de MUAC în zonele transfrontaliere respective sunt înregistrate în zonele tarifare ale statelor membre respective, în timp ce costurile pentru serviciile furnizate sunt facturate utilizatorilor care efectuează zboruri în zona tarifară Belgia-Luxemburg. Belgia și Luxemburg subliniază că această situație conduce la o creștere a costului unitar determinat în zona lor tarifară.

(57)

În cursul examinării detaliate, Comisia a analizat modalitățile de furnizare a serviciilor transfrontaliere aferente zonei tarifare Belgia-Luxemburg. Comisia a constatat că MUAC furnizează servicii în trei zone transfrontaliere situate în Franța și Germania, care sunt importante din punctul de vedere al volumului de muncă și pentru care MUAC nu primește nicio compensație financiară din partea statelor membre care au delegat furnizarea serviciilor. Aceeași observație poate fi făcută cu privire la două zone transfrontaliere situate în spațiul aerian al Țărilor de Jos, în care furnizarea serviciilor este delegată societății skeyes.

(58)

Pe baza unei analize suplimentare efectuate de PRB, Comisia estimează că serviciile furnizate de MUAC și skeyes în zonele transfrontaliere menționate în considerentul 57 au reprezentat un cost total de aproximativ 12,2 milioane EUR (în EUR 2017) în 2019, din care cota MUAC se ridică la 6,8 milioane EUR (în EUR 2017), iar cota skeyes la 5,4 milioane EUR (în EUR 2017).

(59)

Cu toate acestea, Comisia observă că Belgia nu a raportat nicio modificare a furnizării de servicii de către skeyes și MUAC în zonele transfrontaliere în cursul PR2 sau PR3. Aceste activități nu s-au extins în ceea ce privește domeniul de aplicare și nu au generat un volum de muncă suplimentar pentru ANSP în cursul PR2 și PR3. Prin urmare, întrucât costurile asociate au rămas stabile proporțional ca procent din baza de cost totală a zonei tarifare Belgia-Luxemburg, serviciile furnizate de skeyes și MUAC în zonele transfrontaliere nu au un impact semnificativ asupra calculării tendințelor în materie de rentabilitate. Prin urmare, se mențin constatările din considerentul 23 cu privire la criteriile de evaluare prevăzute la punctul 1.4 literele (a) și (b) din anexa IV.

(60)

În cele din urmă, deși modalitățile de furnizare a serviciilor transfrontaliere examinate aduc beneficii notabile prin reducerea complexității operațiunilor și prin creșterea eficienței serviciilor, principiul „utilizatorul plătește” prevăzut la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 550/2004 prevede că „utilizatorii spațiului aerian ar trebui să suporte costurile pe care le generează la locul utilizării sau cât mai aproape posibil de acesta” (21). În consecință, articolul 21 alineatul (2) din regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317 impune ca zonele tarifare să fie „compatibile cu furnizarea de servicii de navigație aeriană” și prevede că acestea „pot include servicii furnizate de un furnizor de servicii de navigație aeriană stabilit în alt stat membru în legătură cu spațiul aerian transfrontalier”. Articolul 22 alineatul (1) din regulamentul de punere în aplicare menționat precizează, de asemenea, că baza de cost pentru o zonă tarifară „constă în costurile determinate aferente furnizării de servicii de navigație aeriană în zona tarifară în cauză”.

(61)

Având în vedere cele menționate în considerentul 60, Comisia consideră că mecanismele de finanțare în vigoare pentru furnizarea de servicii de navigație aeriană în zonele transfrontaliere menționate în considerentul 57 nu sunt în conformitate cu cerințele legale care stau la baza sistemului de performanță și de tarifare. Această concluzie nu aduce atingere niciunei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pe care Comisia o poate întreprinde în această privință.

(62)

Având în vedere că finanțarea serviciilor furnizate în zonele transfrontaliere nu este conformă cu dispozițiile legale menționate în considerentul 60, aceasta nu poate fi utilizată pentru a justifica o ajustare a valorii de referință pentru 2019 în sensul criteriului de evaluare prevăzut la punctul 1.4 litera (c) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. În plus, având în vedere constatările efectuate de PRB, chiar dacă valoarea de referință pentru 2019 a zonei tarifare Belgia-Luxemburg ar fi fost ajustată pentru serviciile furnizate în zone transfrontaliere, aceasta ar fi condus în continuare la o diferență de + 5,9 % pentru zona tarifară Belgia-Luxemburg comparativ cu valoarea de referință medie a grupului comparativ. Prin urmare, se menține constatarea din considerentul 24 cu privire la criteriul de evaluare prevăzut la punctul 1.4 litera (c) din anexa IV.

(63)

Belgia a introdus în PR3 o metodologie revizuită de alocare a costurilor pentru repartizarea costurilor determinate între serviciile de navigație aeriană de rută și terminală pentru PR3. Modificările aplicate se referă la alocarea costurilor serviciilor de control de apropiere („costuri de apropiere”) suportate de skeyes și la alocarea costurilor suportate de ANS din Belgia. Comisia observă că Belgia a decis să aloce aproape în întregime costurile sale de apropiere pentru serviciile de navigație aeriană de rută, ceea ce conduce la transferul costurilor determinate suplimentare către zona tarifară Belgia-Luxemburg în PR3.

(64)

Comisia observă că Belgia și Luxemburg au ajustat valorile de referință pentru 2014 și 2019 în proiectul de plan de performanță revizuit pentru a ține seama de modificările aduse alocării costurilor între serviciile de navigație aeriană de rută și terminală. Prin urmare, modificările respective nu au un impact direct asupra evaluării obiectivelor de performanță în materie de rentabilitate, în conformitate cu criteriile stabilite în anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317.

(65)

Cu toate acestea, având în vedere evaluarea efectuată de PRB, Comisia constată că Belgia a majorat valoarea de referință din 2019 pentru zona tarifară de rută cu 14,3 milioane EUR (în EUR 2017) și, în același timp, a redus valoarea de referință pentru zona sa tarifară terminală, care include aeroportul Bruxelles (EBBR), cu 4,4 milioane EUR (în EUR 2017). Comisia este conștientă de faptul că skeyes suportă, de asemenea, costuri în legătură cu serviciile de apropiere furnizate în aeroporturile regionale, care nu intră în domeniul de aplicare al planului de performanță din PR3. Cu toate acestea, Comisia consideră că Belgia nu a explicat și nu a justificat în mod adecvat discrepanța mare dintre ajustările aplicate valorilor de referință pentru navigația aeriană de rută și terminală, deoarece costurile de apropiere realocate legate de aeroporturile regionale care nu intră în domeniul de aplicare al planului de performanță par disproporționate.

(66)

În plus, Comisia constată că, prin includerea aproape în întregime a costurilor sale de apropiere în baza costurilor pentru serviciile de navigație aeriană de rută, Belgia nu a alocat aceste costuri în mod proporțional între serviciile de navigație aeriană de rută și serviciile de navigație aeriană terminală pe baza unei metodologii transparente. Comisia consideră că o astfel de alocare a costurilor de apropiere nu respectă cerințele prevăzute la articolul 15 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004 și la articolul 22 alineatul (5) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317.

(67)

Prin urmare, având în vedere observațiile din considerentele 63-66, prezenta decizie nu aduce atingere niciunei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, pe care Comisia o poate întreprinde în ceea ce privește modificările metodologiei de alocare a costurilor aplicate în PR3 de către Belgia.

(68)

Având în vedere observațiile de mai sus, Comisia concluzionează că obiectivele de performanță în materie de rentabilitate pentru zona tarifară Belgia-Luxemburg nu îndeplinesc niciunul dintre criteriile de evaluare prevăzute la punctul 1.4 literele (a), (b) și (c) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317.

(69)

În plus, în conformitate cu punctul 1.4 litera (d) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, Comisia trebuie să examineze dacă abaterile de la criteriile prevăzute la punctul 1.4 literele (a), (b) și (c) din anexa respectivă sunt necesare și proporționale pentru a permite realizarea obiectivelor de performanță în domeniul-cheie de performanță al capacității sau pentru a pune în aplicare măsuri de restructurare în sensul articolului 2 punctul 18 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. În special, Comisia a verificat dacă abaterile observate de la tendința DUC la nivelul Uniunii și de la tendința DUC pe termen lung la nivelul Uniunii se datorează exclusiv costurilor determinate suplimentare pentru măsurile legate de capacitate.

(70)

Având în vedere calculele efectuate de PRB, Comisia observă că diferența estimată dintre costurile determinate pentru serviciile de navigație aeriană de rută pentru PR3 din zona tarifară Belgia-Luxemburg pentru anul 2024 și costurile determinate care ar fi necesare pentru a respecta tendința costului unitar determinat la nivelul Uniunii pentru PR3 este de aproximativ 8,2 milioane EUR în EUR 2017, în timp ce o diferență corespunzătoare de aproximativ 43,7 milioane EUR în EUR 2017 este observată în ceea ce privește tendința costului unitar determinat pe termen lung la nivelul Uniunii.

(71)

Comisia observă că proiectul de plan de performanță revizuit conține șapte măsuri pentru realizarea obiectivelor de capacitate („măsuri legate de capacitate”), care sunt considerate de Belgia și Luxemburg ca fiind necesare pentru atingerea obiectivelor de capacitate și care, potrivit Belgiei și Luxemburgului, ar justifica abaterile obiectivelor lor de performanță în materie de rentabilitate de la obiectivele de performanță în materie de rentabilitate stabilite la nivelul Uniunii.

(72)

În urma constatărilor stabilite în Decizia (UE) 2022/2255 cu privire la respectivele măsuri legate de capacitate, Comisia a analizat în continuare măsurile respective.

(73)

Prima măsură legată de capacitate („măsura 1”) cuprinde recrutarea și formarea ATCO de către skeyes pentru a menține niveluri adecvate de personal pentru ATCO în PR3 și în a patra perioadă de referință („PR4”). Belgia și Luxemburg explică faptul că măsura 1 este esențială pentru a soluționa problema îmbătrânirii forței de muncă a ATCO și, în consecință, numărul mare de pensionări preconizate în cursul PR3 și PR4. Aceste pensionări rezultă în special din aplicarea sistemului DISPO menționat în considerentul 36.

(74)

Belgia a subliniat, de asemenea, în timpul examinării detaliate, că numărul de ATCO care operează în cadrul skeyes ar scădea cu 15 % până la sfârșitul RP3 în lipsa activităților de formare și de recrutare prevăzute în măsura 1. Potrivit Belgiei, acest lucru ar conduce la o reducere semnificativă a capacității.

(75)

Având în vedere informațiile furnizate de Belgia, Comisia este de acord că formarea și recrutarea de ATCO prin intermediul skeyes sunt necesare pentru a menține și a îmbunătăți efectivele de personal ale ATCO și pentru a se asigura că numărul ATCO este adecvat având în vedere evoluția preconizată a traficului în viitor. Cu toate acestea, Comisia observă, de asemenea, că necesitatea unei formări atât de extinse a noilor ATCO rezultă în mare măsură din pensionările anticipate care rezultă din sistemul DISPO.

(76)

Costurile totale ale măsurii 1 au crescut în proiectul de plan de performanță revizuit și se ridică la aproximativ 27 de milioane EUR (în EUR 2017) pe parcursul PR3. În comparație cu proiectul de plan de performanță, costurile aferente măsurii 1 sunt mai mari, în termeni nominali, cu 22,4 % pentru 2022, cu 49,0 % pentru 2023 și cu 36,8 % pentru 2024.

(77)

Belgia susține că creșterea costurilor aferente măsurii 1 este justificată de impactul unei inflații mai mari și de o estimare mai exactă a costurilor reale ale noilor recrutări, din cauza unei redresări mai rapide a traficului și a unei rate de eșec mai mari decât se preconizase a cursanților ATCO în ciclurile de formare finalizate deja în cursul PR3. Mai precis, Belgia explică faptul că skeyes și-a actualizat planul de afaceri înainte de prezentarea proiectului de plan de performanță revizuit și, în prezent, intenționează să recruteze ATCO suplimentari la capacitatea sa maximă de formare în perioada 2022-2024.

(78)

Comisia observă că, în paralel, în cadrul proiectului de plan de performanță revizuit, numărul de ATCO planificați să fie introduși în activitate în 2024 este cu 6 % mai mic decât în proiectul de plan de performanță. Comisia presupune că această situație rezultă din rata de eșec mai mare decât cea anticipată a cursanților ATCO care urmează cursuri de formare la skeyes, menționată în considerentul 77.

(79)

Comisia observă că creșterile de costuri în ceea ce privește măsura 1, menționate în considerentul 76, sunt semnificativ mai mari decât modificările indicelui inflației reflectate în proiectul de plan de performanță revizuit. Comisia observă că costurile prezentate inițial în proiectul de plan de performanță în ceea ce privește măsura 1 s-au limitat la formarea controlorilor în scopul serviciilor de navigație aeriană de rută furnizate de skeyes în domeniul de aplicare al zonei tarifare Belgia-Luxemburg. Cu toate acestea, pe baza informațiilor primite din partea Belgiei în cursul examinării detaliate, costurile crescute ale măsurii 1 incluse în proiectul de plan de performanță revizuit acoperă, de asemenea, formarea controlorilor prin skeyes pentru serviciile de navigație aeriană terminală. Costurile legate de zona tarifară terminală nu ar trebui incluse în măsura 1.

(80)

Prin urmare, Comisia consideră că Belgia nu a explicat în mod adecvat, deși i s-a solicitat acest lucru, modul în care activitățile planificate de formare a ATCO și admiterea planificată a cursanților ATCO de către skeyes în ceea ce privește serviciile de navigație aeriană de rută au fost adaptate între proiectul de plan de performanță și proiectul de plan de performanță revizuit. În plus, Belgia nu a justificat, în ceea ce privește serviciile de navigație aeriană de rută, costurile estimate suportate de skeyes pentru fiecare cursant ATCO și nu a furnizat explicații pentru variabilitatea ridicată a acestor costuri de la un an la altul. Având în vedere aceste considerații, Comisia nu a putut cuantifica modul în care creșterea planificată a numărului de cursanți ATCO la skeyes, menționată în considerentul 77, contribuie la modificarea costurilor aferente măsurii 1, observate în considerentul 76, în ceea ce privește serviciile de navigație aeriană de rută.

(81)

Chiar dacă se presupune că skeyes ar avea într-adevăr costuri de formare mai mari în ceea ce privește serviciile de navigație aeriană de rută și din cauza creșterii numărului de cursanți ATCO în perioada 2022-2024, Comisia consideră că aceste costuri mai mari de formare sunt, cel puțin într-o măsură semnificativă, atenuate de reducerea costurilor cu personalul care rezultă din numărul mai mic de ATCO planificați în operațiuni în aceeași perioadă de timp, astfel cum se indică în considerentul 78.

(82)

Comisia observă că costurile suportate pentru măsura 1 de facto rezultă în mod semnificativ din sistemul DISPO, pe care Belgia însăși a ales să îl adopte și să îl aplice în ceea ce privește ATCO care lucrează la skeyes. Este clar că sistemul DISPO conduce, în cursul PR3, la un număr mare de pensionări anticipate ale ATCO, a căror înlocuire simultană cu noi ATCO constituie o sarcină operațională și financiară considerabilă pentru skeyes. Cu toate acestea, având în vedere evaluarea efectuată de PRB și necesitatea imperioasă de a se asigura furnizarea sigură și continuă a capacității necesare în PR3, Comisia consideră, în ansamblu, că măsura 1 este necesară pentru atingerea obiectivelor locale de performanță în materie de capacitate. Cu toate acestea, Comisia consideră că Belgia nu a justificat faptul că creșterea semnificativă a costurilor prezentată în proiectul de plan de performanță revizuit pentru măsura 1, în comparație cu proiectul de plan de performanță, este justificată și proporțională, cu excepția efectului previziunilor privind inflația mai ridicată asupra costurilor respective. Prin urmare, în ceea ce privește costurile suplimentare considerate necesare și proporționale pentru atingerea obiectivelor de capacitate, Comisia concluzionează că costurile care trebuie luate în considerare în ceea ce privește măsura 1 sunt cele prezentate în proiectul de plan de performanță, astfel cum au fost convertite în termeni reali.

(83)

A doua măsură în materie de capacitate („măsura 2”) constă în înlocuirea de către skeyes a sistemului său de management al traficului aerian (ATM) cu un sistem unic, integrat și armonizat de management al spațiului aerian care urmează să fie dezvoltat împreună cu MUAC și cu Ministerul Apărării din Belgia în cadrul proiectului „Sistemul comun de servicii de trafic aerian 3” („proiectul SAS 3”). Cu toate acestea, noul sistem ATM al skeyes este planificat să intre în funcțiune numai după sfârșitul PR3, posibil nu mai devreme de 2030, și, prin urmare, sunt planificate doar activități pregătitoare pentru PR3.

(84)

Măsura 2 include, de asemenea, modernizarea actualului sistem ATM al skeyes la jumătatea duratei de viață, care ar trebui să devină operațională într-o etapă de tranziție înainte de implementarea noului sistem ATM introdus prin proiectul SAS 3. Belgia a clarificat, în cursul examinării detaliate, că modernizarea la jumătatea duratei de viață include atât o modernizare tehnică, cât și una funcțională, care se preconizează că va permite mărirea capacității în PR4.

(85)

Costurile totale ale măsurii 2 au fost reduse în proiectul de plan de performanță revizuit și se ridică la aproximativ 7,4 milioane EUR (în EUR 2017) pe parcursul PR3. În comparație cu proiectul de plan de performanță, costurile aferente măsurii 2 sunt mai mici, în termeni nominali, cu 1,9 % pentru 2022, cu 9,5 % pentru 2023 și cu 11,9 % pentru 2024. Belgia a clarificat faptul că aceste modificări reflectă mai bine valoarea reală a contractului semnat de skeyes în decembrie 2021 pentru modernizarea la jumătatea duratei de viață a sistemului său ATM actual.

(86)

Belgia a clarificat în cursul examinării detaliate că nu vor fi suportate costuri de amortizare în PR3 în ceea ce privește noul sistem ATM care decurge din proiectul SAS 3. Cu toate acestea, din informațiile furnizate de Belgia reiese că un cost al capitalului pentru un „nou sistem ATM” este planificat să fie facturat deja în PR3, în pofida faptului că implementarea acestui sistem va avea loc abia după câțiva ani de la sfârșitul PR3.

(87)

Comisia consideră că modernizarea planificată și înlocuirea ulterioară a actualului sistem ATM al skeyes sunt, ca atare, justificate din punct de vedere operațional și pot fi considerate necesare în scopul atingerii obiectivelor de capacitate.

(88)

Cu toate acestea, Comisia observă că există îndoieli serioase cu privire la punerea în aplicare la timp a măsurii 2. Într-adevăr, în cursul examinării detaliate, Comisia a fost informată de părți terțe că skeyes intenționa să se retragă din proiectul SAS 3, care stă la baza dezvoltării planificate a noului sistem ATM. Autoritățile belgiene nu au contestat aceste informații, dar au subliniat că se poartă încă discuții între părțile implicate cu privire la viitorul proiectului. Având în vedere aceste observații, Comisia consideră că Belgia nu a oferit asigurări adecvate cu privire la implementarea proiectului SAS 3 sau cu privire la vreo soluție alternativă care să fie pusă în aplicare în cazul în care proiectul nu se concretizează.

(89)

În plus, Comisia observă că costurile măsurii 2 reprezintă o mare parte din alte costuri de funcționare, în special costurile proiectului legate de pregătirea modernizării la jumătatea duratei de viață a sistemului ATM existent și în raport cu noul sistem. Comisia consideră că astfel de costuri de funcționare sunt legate de funcționarea normală a unui ANSP și, spre deosebire de sistemele ATM și de componentele acestora, nu pot fi considerate ca fiind suportate direct pentru atingerea obiectivelor de capacitate.

(90)

Prin urmare, în ceea ce privește costurile suplimentare considerate necesare și proporționale pentru atingerea obiectivelor de capacitate, Comisia concluzionează că costurile care trebuie luate în considerare în ceea ce privește măsura 2 ar trebui să se limiteze la costurile de amortizare și la costul capitalului suportate pentru modernizarea la jumătatea duratei de viață a sistemului ATM al skeyes.

(91)

A treia măsură legată de capacitate („măsura 3”) se referă la modificarea condițiilor generale de încadrare în muncă aplicabile ATCO care lucrează la MUAC („pachetul ECM”), în urma unui contract colectiv de muncă încheiat în 2019 înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19. Măsura 3 constă într-o creștere cu 10,75 % a remunerației ATCO care lucrează la MUAC, în schimbul unei organizări a muncii mai flexibile.

(92)

Pe baza informațiilor cuprinse în proiectul de plan de performanță revizuit, dispozițiile privind flexibilitatea introduse ca parte a măsurii 3 includ o creștere a timpului de lucru anual pentru personalul ATCO nou recrutat, noi norme privind organizarea schimburilor, posibilitatea de a contracta zile lucrătoare suplimentare de la ATCO, o flexibilitate mai mare a programului de lucru anual și a planificării concediilor, precum și posibilitatea de a conveni cu ATCO deja angajați o posibilă prelungire a vârstei de pensionare la 60 de ani.

(93)

Comisia observă că scopul măsurii 3 este, în esență, de a spori disponibilitatea ATCO și flexibilitatea orarelor pentru a răspunde cererii de trafic. Belgia a subliniat că se preconiza ca măsura 3, în condițiile de trafic anterioare pandemiei de COVID-19, să reducă întârzierile în gestionarea fluxului de trafic aerian și, prin urmare, să evite costurile aferente pentru utilizatorii spațiului aerian. Belgia a clarificat, de asemenea, că măsura 3 a fost estimată inițial pentru a permite MUAC să instituie schimburi suplimentare pentru ATCO, obținând astfel 1 050 de schimburi suplimentare în 2019 și 3 150 de schimburi suplimentare în 2024.

(94)

În analiza sa furnizată Comisiei, PRB a concluzionat că măsura 3 permite într-adevăr MUAC să ofere o capacitate suplimentară utilizatorilor spațiului aerian în anii calendaristici 2023 și 2024 și, prin urmare, contribuie la atingerea obiectivelor de capacitate în PR3 în circumstanțe în care volumele de trafic sunt comparabile cu nivelul lor anterior pandemiei.

(95)

Costurile totale ale măsurii 3 au crescut în proiectul de plan de performanță revizuit și se ridică la aproximativ 13,2 milioane EUR (în EUR 2017) pe parcursul PR3. În comparație cu proiectul de plan de performanță, costurile aferente măsurii 3 sunt mai mari, în termeni nominali, cu 7,4 % pentru 2022, cu 9,0 % pentru 2023 și cu 9,2 % pentru 2024. Potrivit informațiilor furnizate de Belgia în cursul examinării detaliate, aceste creșteri ale costurilor se datorează inflației mai mari decât se preconizase, ceea ce conduce la indexarea salariilor ATCO care lucrează la MUAC.

(96)

Belgia indică faptul că, la momentul aprobării sale, costurile măsurii 3 erau estimate a fi echivalente cu angajarea de ATCO suplimentari pentru a soluționa problema deficitului de personal al ATCO cu care s-a confruntat MUAC. Cu toate acestea, afirmația respectivă nu a fost susținută de cifre sau dovezi privind impactul global al măsurii 3 asupra bazei de costuri pentru PR3. Prin urmare, Comisia nu a fost în măsură să verifice dacă costul măsurii 3 din PR3 ar fi echivalent cu costul pe care MUAC l-ar fi suportat pentru angajarea de ATCO suplimentari pentru a oferi aceleași beneficii în materie de capacitate.

(97)

Comisia ia act de faptul că PRB a constatat că costurile prezentate de Belgia și Luxemburg în cadrul măsurii 3 sunt justificate și proporționale cu beneficiile rezultate pentru utilizatorii spațiului aerian, inclusiv evitarea întârzierilor în materie de management al fluxului de trafic aerian (ATFM) și a efectelor negative financiare și a impactului negativ asupra operațiunilor, care afectează utilizatorii spațiului aerian, inclusiv pasagerii și mediul.

(98)

În special, PRB subliniază că există dovezi conform cărora pachetul ECM inclus în măsura 3 a permis MUAC să asigure o performanță a capacității semnificativ îmbunătățită în primul său an de punere în aplicare, și anume 2019, ceea ce a contribuit la evitarea unor costuri indirecte estimate la 30 de milioane EUR din întârzierile ATM pentru utilizatorii spațiului aerian. PRB observă de asemenea că, în 2020 și 2021, scăderea puternică a traficului din cauza pandemiei de COVID-19 a creat circumstanțe excepționale în care dispozițiile suplimentare de flexibilitate instituite în cadrul măsurii 3 nu au fost necesare. Cu toate acestea, PRB consideră că MUAC a atenuat în mod adecvat impactul măsurii 3 pentru anii 2020 și 2021, având în vedere că proiectul de plan de performanță revizuit precizează că „unele transferuri de excedent din 2020 și primul trimestru al anului 2021” au fost amânate pentru a fi utilizate în restul PR3 fără costuri suplimentare. PRB concluzionează că măsura 3 este, în general, justificată din motive de capacitate în PR3, deoarece contribuie la o disponibilitate mai mare a resurselor și la maximizarea capacității puse la dispoziție în perioadele în care cererea de trafic este ridicată.

(99)

Prin urmare, Comisia concluzionează că măsura 3 este necesară pentru atingerea obiectivelor de capacitate, iar costurile sale sunt proporționale având în vedere impactul operațional benefic al acesteia asupra furnizării de capacitate.

(100)

Cea de a patra măsură legată de capacitate („măsura 4”) constă într-un proces consolidat de analiză post-operațiuni care urmează să fie pus în aplicare de MUAC cu ajutorul instrumentelor relevante și al „sistemelor de informații comerciale”. Belgia și Luxemburg indică faptul că scopul măsurii 4, denumită în planul de performanță revizuit „proiectul PABI”, este de a permite optimizarea în continuare a planificării operațiunilor zilnice ale MUAC.

(101)

Pe baza informațiilor cuprinse în proiectul de plan de performanță revizuit, măsura 4 ar trebui să contribuie la îndeplinirea cererii viitoare de trafic și la evitarea restricțiilor operaționale inutile pentru utilizatorii spațiului aerian („suprareglementare”), restricții care conduc la întârzieri în materie de ATFM. Comisia observă că măsura 4 a fost indicată de Belgia ca fiind operațională în 2022, deși aceste informații nu au fost confirmate în mod expres de Belgia în cursul examinării detaliate.

(102)

Având în vedere evaluarea efectuată de PRB, Comisia este de acord că capacitățile de analiză operațională prezentate în cadrul măsurii 4 contribuie la utilizarea optimă a resurselor disponibile în vederea maximizării capacității puse la dispoziția utilizatorilor spațiului aerian, în special în perioadele de cerere ridicată de trafic.

(103)

Costurile totale ale măsurii 4 se ridică la aproximativ 0,9 milioane EUR (în EUR 2017) pe parcursul PR3 și rămân neschimbate față de proiectul de plan de performanță prezentat în 2021. Comisia observă că PRB a revizuit costurile măsurii 4 și le consideră justificate.

(104)

Prin urmare, Comisia concluzionează că măsura 4 este necesară pentru sprijinirea realizării continue a obiectivelor de capacitate și consideră că costurile măsurii 4 sunt proporționale având în vedere câștigurile structurale și operaționale pe care se estimează că le vor aduce.

(105)

A cincea măsură legată de capacitate („măsura 5”) se referă la formarea ab initio a noilor ATCO pentru sectorul MUAC Bruxelles. În conformitate cu proiectul de performanță revizuit, activitățile de formare ATCO cuprinse în măsura 5 au fost externalizate către o organizație de pregătire externă cu sediul în Franța.

(106)

Belgia explică faptul că recrutarea continuă a ATCO și formarea ab initio pusă la dispoziție de MUAC sunt necesare pentru a evita constrângerile în materie de capacitate în PR3 și în perioadele de referință viitoare. Având în vedere informațiile furnizate de Belgia, Comisia este de acord că formarea noilor ATCO de către MUAC este necesară pentru a menține și a îmbunătăți efectivele de personal ale ATCO și pentru a se asigura că numărul de ATCO este suficient având în vedere evoluția preconizată a traficului în viitor.

(107)

Costurile totale ale măsurii 5 se ridică la aproximativ 14,2 milioane EUR (în EUR 2017) pe parcursul PR3. În cursul examinării detaliate, Belgia a furnizat o defalcare a costurilor măsurii 5 în trei categorii, și anume costurile cu personalul alocate pentru cursanții ATCO, costurile pentru piloții de simulator și costurile facturate de organizația care a furnizat cursurile de formare. Comisia observă că PRB a revizuit costurile măsurii 5 și le consideră justificate.

(108)

Prin urmare, Comisia concluzionează că măsura 5 este necesară pentru atingerea obiectivelor de capacitate și costurile sale sunt proporționale având în vedere impactul operațional al acesteia asupra furnizării de capacitate.

(109)

A șasea măsură legată de capacitate („măsura 6”) cuprinde angajarea de ATCO suplimentari pentru MUAC sectorul Bruxelles pentru a răspunde cererii de trafic în PR3 și în anii următori.

(110)

Conform informațiilor cuprinse în proiectul de plan de performanță revizuit, numărul acestor ATCO este planificat să crească substanțial de la 106 la 119 ATCO pe parcursul PR3. Belgia indică faptul că personalul ATCO suplimentar va permite creșterea programului de lucru al sectorului și o mai mare flexibilitate a operațiunilor. Având în vedere informațiile furnizate de Belgia, Comisia este de acord că recrutarea de ATCO suplimentari de către MUAC este necesară pentru a sprijini atingerea obiectivelor de capacitate.

(111)

Costurile totale ale măsurii 6 se ridică la aproximativ 4,4 milioane EUR (în EUR 2017) pe parcursul PR3. Aceste costuri privesc remunerarea ATCO suplimentari care își încep activitatea în cursul PR3. Comisia observă că PRB a revizuit costurile măsurii 6 și le consideră justificate.

(112)

Prin urmare, Comisia consideră că măsura 6 este necesară pentru atingerea obiectivelor de capacitate și costurile sale sunt proporționale având în vedere impactul operațional al acesteia asupra furnizării de capacitate.

(113)

Cea de a șaptea măsură legată de capacitate („măsura 7”) vizează dezvoltarea de către MUAC a unui nou sistem de planificare a forței de muncă în scopul sprijinirii punerii în aplicare a noilor cerințe operaționale. Măsura 7 include dezvoltarea unui nou cadru pentru planificarea forței de muncă, a unui instrument modernizat de gestionare a orarelor și a altor instrumente de planificare a forței de muncă necesare pentru punerea în aplicare a noilor cerințe operaționale.

(114)

Având în vedere evaluarea efectuată de PRB, Comisia este de acord că creșterea eficienței generată de noul sistem de planificare a forței de muncă va contribui la îmbunătățirea performanței operaționale și la o furnizare mai eficientă a serviciilor.

(115)

Costurile totale ale măsurii 7 se ridică la aproximativ 0,8 milioane EUR (în EUR 2017) pe parcursul PR3. Comisia observă că PRB a revizuit costurile măsurii 7 și le consideră justificate.

(116)

Prin urmare, Comisia consideră că măsura 7 este necesară pentru atingerea obiectivelor de capacitate și costurile sale sunt proporționale având în vedere impactul operațional al acesteia asupra furnizării de capacitate.

(117)

Comisia a analizat în continuare cele șapte măsuri legate de capacitate prezentate de Belgia și Luxemburg în ceea ce privește impactul lor global și pentru a evalua dacă punerea în aplicare simultană a tuturor acestor măsuri este necesară pentru atingerea obiectivelor locale de performanță în materie de capacitate.

(118)

În acest sens, Comisia ia act de constatările PRB potrivit cărora aceste șapte măsuri legate de capacitate, luate în considerare împreună, sunt adecvate și justificate având în vedere rezultatul lor operațional global preconizat și impactul combinat rezultat asupra furnizării de capacitate. Potrivit analizei PRB, punerea în aplicare combinată a acestor măsuri permite skeyes și MUAC să gestioneze în mod eficace nivelurile de trafic preconizate în perioadele de vârf ale cererii de trafic, consolidând totodată flexibilitatea și reziliența furnizării de servicii în cazul unor circumstanțe neprevăzute sau volatile. PRB confirmă, de asemenea, că punerea în aplicare a măsurilor legate de capacitate luate împreună nu conduce la o supracapacitate în ceea ce privește serviciile de navigație aeriană furnizate în spațiul aerian al Belgiei și al Luxemburgului în lunile rămase din PR3 (22). În cele din urmă, PRB subliniază că măsurile prezentate în proiectul revizuit de plan de performanță în ceea ce privește formarea și angajarea de controlori de trafic aerian suplimentari sunt complementare cu măsurile organizatorice și tehnice care permit furnizarea unei capacități sporite.

(119)

În ceea ce privește criteriul prevăzut la punctul 1.4 litera (d) subpunctul (i) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, Comisia concluzionează, pe baza constatărilor prezentate în considerentele 71-118, că costurile prezentate de Belgia și Luxemburg pentru măsurile 1 și 2 sunt parțial necesare și proporționale pentru atingerea obiectivelor de performanță în materie de capacitate, în timp ce, în ceea ce privește măsurile 3-7, costurile prezentate sunt pe deplin necesare și proporționale pentru atingerea obiectivelor respective.

(120)

Tabelul de mai jos prezintă contribuția rezultată a măsurilor legate de capacitate la decalajele față de tendințele DUC la nivelul Uniunii observate în considerentul 70 în ceea ce privește anul relevant, și anume 2024.

(121)

Astfel cum se prezintă în tabelul din considerentul 120, măsurile legate de capacitate justifică un excedent de 19,2 milioane EUR (în EUR 2017) în raport cu tendințele DUC la nivelul Uniunii. Acest excedent este mai mare decât abaterea estimată de la tendința DUC la nivelul Uniunii pentru PR3, care se ridică la 8,2 milioane EUR (în EUR 2017), dar este mai mic decât abaterea estimată de 43,7 milioane EUR (în EUR 2017) de la tendința costului unitar determinat pe termen lung la nivelul Uniunii. Prin urmare, Belgia și Luxemburg au încă un decalaj nejustificat de 24,5 milioane EUR (în EUR 2017) față de tendința DUC pe termen lung la nivelul Uniunii.

(122)

Prin urmare, Comisia concluzionează că criteriul prevăzut la punctul 1.4 litera (d) subpunctul (i) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317 nu este îndeplinit în privința Belgiei și Luxemburgului.

(123)

În plus, Comisia observă că Belgia și Luxemburg nu au prezentat în proiectul de plan de performanță revizuit nicio măsură de restructurare care ar justifica o abatere de la tendința DUC la nivelul Uniunii sau de la tendința DUC pe termen lung la nivelul Uniunii, în conformitate cu criteriul prevăzut la punctul 1.4 litera (d) subpunctul (ii) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317.

(124)

Având în vedere evaluarea prezentată în considerentele 22-123, Comisia concluzionează că obiectivele de performanță în materie de rentabilitate pentru zona tarifară Belgia-Luxemburg nu sunt coerente cu obiectivele de performanță stabilite la nivelul Uniunii.

(125)

În Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/728, Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la obiectivele de performanță în materie de rentabilitate pentru serviciile de navigație aeriană terminală propuse de Belgia în proiectul de plan de performanță. Aceste obiective de rentabilitate se aplică numai în ceea ce privește serviciile de navigație aeriană terminală furnizate pe aeroportul Bruxelles. În respectiva decizie de punere în aplicare, Comisia a considerat că Belgia ar fi trebuit să justifice în continuare obiectivele respective sau să le revizuiască în sens descrescător.

(126)

Comisia ia act de faptul că proiectul de plan de performanță revizuit conține obiective de performanță îmbunătățite în materie de rentabilitate pentru serviciile de navigație aeriană terminală pentru Belgia în ceea ce privește anii calendaristici 2022-2024, inclusiv o reducere a costurilor determinate în termeni reali pentru anii calendaristici respectivi. Comisia observă că tendința DUC pentru serviciile de navigație aeriană terminală de + 4,5 % pe parcursul PR3, rămâne totuși mai mare decât tendința DUC pentru serviciile de navigație aeriană de rută, de + 1,9 % pe parcursul PR3, cât și tendința reală a DUC pentru serviciile de navigație aeriană terminală de + 0,5 % observată pe parcursul PR2. În plus, Comisia observă că DUC pentru serviciile de navigație aeriană terminală la aeroportul Bruxelles rămâne mai mare, cu o marjă semnificativă estimată de 55 %, decât DUC median pentru serviciile de navigație aeriană terminală din grupul său comparativ relevant de aeroporturi.

(127)

Prin urmare, în lumina evaluării prezentate în considerentele 125 și 126, Comisia concluzionează că obiectivele de performanță revizuite în materie de rentabilitate pentru serviciile de navigație aeriană terminală propuse de Belgia continuă să dea naștere unor preocupări. Prin urmare, Comisia își reiterează opinia, astfel cum se prevede în Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/728, potrivit căreia Belgia ar trebui să furnizeze justificări adecvate pentru obiectivele respective sau să le revizuiască în sens descrescător.

(128)

În Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/728, Comisia a concluzionat că Belgia și Luxemburg trebuie să își revizuiască sistemele de stimulente pentru realizarea obiectivelor de capacitate pentru serviciile de navigație aeriană de rută și terminală, astfel încât dezavantajul financiar maxim care decurge din sistemele de stimulente respective să fie stabilit la un nivel care să aibă un impact semnificativ asupra veniturilor expuse riscului. Comisia ia act de faptul că Belgia și Luxemburg nu au adus nicio modificare acestor sisteme de stimulente în proiectul de plan de performanță revizuit.

(129)

Prin urmare, Comisia concluzionează că sistemele de stimulente stabilite de Belgia și Luxemburg în proiectul de plan de performanță revizuit continuă să dea naștere unor preocupări. Prin urmare, Comisia își reiterează opinia potrivit căreia Belgia și Luxemburg ar trebui să își revizuiască sistemele de stimulente pentru atingerea obiectivelor de capacitate pentru serviciile de navigație aeriană de rută și terminală, astfel încât dezavantajele financiare maxime care decurg din aceste sisteme de stimulente să fie stabilite la un nivel care să aibă un impact semnificativ asupra veniturilor expuse riscurilor, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. În opinia Comisiei, sistemul de stimulente revizuit ar trebui să conducă la un dezavantaj financiar maxim egal sau mai mare de 1 % din costurile determinate.

(130)

Având în vedere cele menționate mai sus, Belgia și Luxemburg ar trebui să ia măsuri corective în sensul articolului 11 alineatul (3) litera (c) al treilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 549/2004. Aceste măsuri corective ar trebui să permită Belgiei și Luxemburgului să asigure coerența cu obiectivele de performanță în materie de rentabilitate stabilite la nivelul Uniunii pentru PR3, care corespund, pe baza evaluării Comisiei prevăzute în prezenta decizie, unei reduceri a costurilor determinate pentru zona tarifară de rută a Belgiei și Luxemburgului cu 24,5 milioane EUR, exprimate în termeni reali în prețurile din 2017.

(131)

Comisia ia act de faptul că Belgia intenționează să efectueze o evaluare a conformității performanței skeyes și MUAC, la care a invitat serviciile Comisiei să participe în calitate de observatori. Comisia înțelege că evaluarea conformității va sprijini elaborarea de către Belgia a unui proiect de plan final de performanță, care ar trebui să țină seama de măsurile corective. În cazul în care această evaluare a conformității va aduce noi dovezi, Comisia intenționează să țină seama de aceste noi dovezi.

(132)

Este posibil ca anumite măsuri corective care urmează să fie luate de Belgia și Luxemburg în conformitate cu prezenta decizie să nu producă efecte depline în PR3, ca urmare a caracterului lor. Cu toate acestea, Belgia și Luxemburg ar trebui să înceapă în continuare punerea lor în aplicare în PR3, pe baza unor angajamente obligatorii care urmează să fie stabilite ca parte a proiectelor lor de planuri finale de performanță, chiar dacă măsurile respective generează îmbunătățiri în materie de rentabilitate în următoarea perioadă de referință.

(133)

Măsurile corective trebuie instituite ca parte a proiectelor de planuri finale de performanță care urmează să fie prezentate Comisiei în termen de trei luni de la data adoptării prezentei decizii, în conformitate cu articolul 15 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. Aceste proiecte de planuri finale de performanță ar trebui să fie adoptate individual, la nivel național, de Belgia și Luxemburg, având în vedere că activitățile de stabilire a obiectivelor de performanță la nivelul FABEC au fost întrerupte ca urmare a retragerii Franței, Germaniei și Țărilor de Jos din proiectul de plan de performanță revizuit al FABEC, astfel cum se explică în considerentul 6.

(134)

Având în vedere constatările prezentate în prezenta decizie, Belgia și Luxemburg ar trebui, în special, să abordeze în mod corespunzător următoarele aspecte:

(135)

Comitetul pentru cerul unic nu a emis un aviz. S-a considerat necesar un act de punere în aplicare, iar președintele a transmis proiectul actului de punere de aplicare comitetului de apel pentru deliberări suplimentare. Comitetul de apel nu a emis un aviz,