(1)

Măsurile luate de Uniune în sectorul transportului maritim ar trebui să urmărească îmbunătățirea siguranței maritime și protejarea mediului marin și a sănătății umane.

(2)

Se preconizează că în cadrul celei de a 107-a sesiuni (denumită în continuare „MSC 107”) care va avea loc în perioada 31 mai-9 iunie 2023, Comitetul pentru siguranță maritimă al Organizației Maritime Internaționale (OMI) va adopta amendamente la capitolele II-2 și XIV din Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare din 1974 (SOLAS), la Codul internațional pentru siguranța navelor de mare viteză din 1994 (denumit în continuare „Codul HSC din 1994”), la Codului internațional pentru siguranța navelor de mare viteză din 2000 (denumit în continuare „Codul HSC din 2000”), la Codul internațional pentru nave care operează în ape polare (denumit în continuare „Codul polar”), la Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart din 1978 (STCW) și la Codul STCW, precum și la Codul internațional al mijloacelor de salvare (denumit în continuare „Codul LSA”).

(3)

Este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii, în cadrul MSC 107, întrucât amendamentele la capitolele II-2 și XIV din SOLAS, la Codul HSC din 1994 și la Codul HSC din 2000, la Codul polar, la Convenția STCW și la Codul STCW, precum și la Codul LSA au vocația de a influența în mod decisiv conținutul dreptului Uniunii, și anume Regulamentele (UE) nr. 1257/2013 (1) și (UE) 2019/1021 ale Parlamentului European și ale Consiliului (2), Directivele 2002/59/CE (3), 2009/45/CE (4), 2013/53/UE (5), 2014/90/UE (6) și (UE) 2022/993 (7) ale Parlamentului European și ale Consiliului și Directiva 97/70/CE a Consiliului (8).

(4)

Amendamentele la capitolul II-2 din SOLAS și la Codurile HSC din 1994 și 2000 vor interzice utilizarea spumelor de stingere a incendiilor care conțin acid perfluoroctan sulfonic (PFOS) în operațiunile marine de stingere a incendiilor. Uniunea ar trebui să sprijine aceste amendamente, PFOS fiind o substanță nocivă atât pentru sănătatea umană, cât și pentru mediul marin.

(5)

Amendamentele la capitolul XIV din SOLAS și la Codul polar vor facilita aplicarea obligatorie a anumitor dispoziții în cazul navelor de pescuit și vor introduce obligativitatea anumitor metodologii pentru determinarea capacităților operaționale ale unei nave în condiții de gheață, ca element esențial al planificării curselor. Uniunii ar trebui să sprijine aceste amendamente, deoarece acestea vor consolida standardele de siguranță pentru navele care nu intră sub incidența Convenției SOLAS și care operează în apele polare.

(6)

Amendamentele la Convenția STCW și la Codul STCW vor aborda utilizarea certificatelor electronice în temeiul Convenției și Codului STCW. Poziția Uniunii ar trebui să fie de a sprijini aceste amendamente, întrucât digitalizarea certificatelor STCW va facilita activitatea și ar reduce sarcina administrativă pentru administrațiile de pavilion, inspectorii care efectuează controlul statului portului și navigatori. Această digitalizare ar putea permite, de asemenea, o identificare mai rapidă a certificatelor frauduloase.

(7)

Amendamentele la Codul LSA vor include noi cerințe privind ventilația ambarcațiunilor de salvare în ceea ce privește bărcile de salvare complet închise. Uniunea ar trebui să sprijine aceste amendamente, deoarece acestea consolidează cerințele de siguranță în ceea ce privește standardele de ventilație în bărcile de salvare complet închise.

(8)

Uniunea nu este nici membră a OMI, nici parte contractantă la Convenția SOLAS, la Codul HSC din 1994 și la Codul HSC din 2000, la Codul polar, la Convenția STCW și la Codul STCW, precum și la Codul LSA. Prin urmare, Consiliul ar trebui să autorizeze statele membre să exprime poziția Uniunii.

(9)

Domeniul de aplicare al prezentei decizii ar trebui să se limiteze la conținutul amendamentelor propuse, în măsura în care respectivele amendamente pot afecta normele comune ale Uniunii și intră în sfera de competență exclusivă a Uniunii. Prezenta decizie nu ar trebui să afecteze repartizarea competențelor între Uniune și statele membre,