Note explicative

în sprijinul Formatului de raportare menționat la articolul 12 din Directiva 2009/147/CE (Directiva Păsări)

CUPRINS

Introducere

33

PARTEA A

FORMATUL GENERAL AL RAPORTULUI

34

Statul membru

34

1.

Principalele realizări în temeiul Directivei 2009/147/CE

34

1.1.

Text în limba națională

34

1.2.

Traducere în limba engleză (opțional)

35

1.3.

Denumirea, codul și sezonul speciilor/subspeciilor din poveștile de succes

35

2.

Surse generale de informații privind punerea în aplicare a Directivei 2009/147/CE

35

2.1.

Informații generale privind Directiva2009/147/CE

35

2.2.

Informații privind rețeaua Natura 2000 [de arii de protecție specială (SPA)]

35

2.3.

Sisteme de monitorizare [articolul 4 alineatul (1) și articolul 10 din Directiva 2009/147/CE]

35

2.4.

Protecția speciilor (articolele 5-8 din Directiva 2009/147/CE)

35

2.5.

Transpunerea directivei (texte juridice)

35

3.

Cercetarea și activitățile necesare ca fundament pentru protecția, gestionarea și utilizarea durabilă a populațiilor de păsări (articolul 10 din Directiva 2009/147/CE)

36

3.1.

Atlasul național al păsărilor

36

3.2.

Sinteză a monitorizării păsărilor la nivel național

36

3.3.

Lista roșie națională a păsărilor

36

3.4.

Alte publicații de interes la nivelul UE (de exemplu, sinteză la nivel național a acțiunilor întreprinse pentru speciile amenințate)

36

4.

Specii de păsări alogene (articolul 11 din Directiva 2009/147/CE)

36

4.1.

Denumirea științifică a speciei

36

4.2.

Unitate subspecifică

36

4.3.

Conținutul principal al deciziei juridice de introducere

37

4.4.

Consultarea cu Comisia

37

4.5.

Informații suplimentare (opțional)

37

PARTEA B

FORMATUL RAPORTULUI PRIVIND STAREA ȘI TENDINȚELE SPECIILOR DE PĂSĂRI (ARTICOLUL 12 DIN DIRECTIVA 2009/147/CE)

37

Specii de raportat

37

Note explicative pentru completarea formatului raportului privind starea și tendințele speciilor de păsări

40

1.

Informații referitoare la specii

42

1.1.

Statul membru

42

1.2.

Codul speciei

42

1.3.

Codul EURING

42

1.4.

Denumirea științifică a speciei

42

1.5.

Populația subspecifică

43

1.6.

Denumirea științifică alternativă a speciei (opțional)

43

1.7.

Denumirea comună (opțional)

43

2.

Sezonul

43

2.1.

Sezonul

43

2.2.

Raportare pentru prima dată

43

2.3.

Informații suplimentare

43

3.

Dimensiunea populației

43

3.1.

Anul sau perioada

43

3.2.

Dimensiunea populației

43

3.3.

Tipul estimării

44

3.4.

Metoda utilizată

45

3.5.

Surse

45

3.6.

Modificări și motivul acestora (față de raportul anterior)

45

3.7.

Informații suplimentare (opțional)

46

4.

Tendința populației

46

4.1.

Tendința pe termen scurt (ultimii 12 ani)

46

4.1.1.

Perioadă pentru tendințe pe termen scurt

46

4.1.2.

Direcția tendinței pe termen scurt

46

4.1.3.

Magnitudinea tendinței pe termen scurt

47

4.1.4.

Tendința pe termen scurt – Metoda utilizată

48

4.1.5.

Surse

48

4.2.

Tendința pe termen lung (începând aproximativ cu anul 1980)

48

4.2.1.

Perioadă pentru tendința pe termen lung

48

4.2.2.

Direcția tendinței pe termen lung

48

4.2.3.

Magnitudinea tendinței pe termen lung

49

4.2.4.

Tendința pe termen lung – Metoda utilizată

49

4.2.5.

Surse

49

4.3.

Informații suplimentare (opțional)

49

5.

Harta distribuției reproducerii și dimensiunea ariei de reproducere

49

5.1.

Specii sensibile

49

5.2.

Anul sau perioada

49

5.3.

Harta distribuției reproducerii

49

5.4.

Dimensiunea distribuției reproducerii

50

5.5.

Metoda utilizată

50

5.6.

Hărți suplimentare (opțional)

50

5.7.

Surse

51

5.8.

Informații suplimentare (opțional)

51

6.

Tendința distribuției reproducerii

51

6.1.

Tendința pe termen scurt (ultimii 12 ani)

51

6.1.1.

Perioadă pentru tendințe pe termen scurt

51

6.1.2.

Direcția tendinței pe termen scurt

51

6.1.3.

Magnitudinea tendinței pe termen scurt

51

6.1.4.

Tendința pe termen scurt – Metoda utilizată

52

6.1.5.

Surse

52

6.2.

Tendința pe termen lung (începând aproximativ cu anul 1980)

52

6.2.1.

Perioadă pentru tendința pe termen lung

52

6.2.2.

Direcția tendinței pe termen lung

53

6.2.3.

Magnitudinea tendinței pe termen lung

53

6.2.4.

Tendința pe termen lung – Metoda utilizată

53

6.2.5.

Surse

53

6.3.

Informații suplimentare (opțional)

53

7.

Principalele presiuni și amenințări

53

7.1.

Caracterizarea presiunilor

54

7.2.

Metode utilizate (opțional)

55

7.3.

Surse de informații (opțional)

56

7.4.

Informații suplimentare (opțional)

56

8.

Măsuri de conservare

56

8.1.

Stadiul de punere în aplicare a măsurilor

56

8.2.

Domeniul de aplicare al măsurilor luate

56

8.3.

Scopul principal al măsurilor adoptate

56

8.4.

Localizarea măsurilor

57

8.5.

Răspunsul la măsuri

57

8.6.

Lista principalelor măsuri de conservare

57

8.7.

Informații suplimentare (opțional)

57

9.

Acoperirea Natura 2000 [arii de protecție specială (SPA)]

57

9.1.

Dimensiunea populației în interiorul Natura 2000 [rețeaua de arii de protecție specială (SPA)]

58

9.2.

Tipul estimării

58

9.3.

Dimensiunea populației în interiorul rețelei – Metoda utilizată

58

9.4.

Tendința pe termen scurt a dimensiunii populației în cadrul rețelei – Direcția

58

9.5.

Tendința pe termen scurt a dimensiunii populației în cadrul rețelei – Metoda utilizată

59

9.6.

Informații suplimentare (opțional)

59

10.

Progresele înregistrate în ceea ce privește planurile de acțiune pentru specii (PAS), planurile de gestionare (PG) și declarațiile succinte privind gestionarea (DSG) la nivel internațional

59

10.1.

Tipul de plan internațional

59

10.2.

A fost adoptat un plan național legat de planul de acțiune pentru specii (PAS)/planul de gestionare (PG)/declarația succintă privind gestionarea (DSG) la nivel internațional?

60

10.3.

Evaluarea eficacității planurilor de acțiune pentru specii (PAS) pentru speciile amenințate la nivel mondial

60

10.4.

Evaluarea eficacității planurilor de gestionare (PG) pentru speciile care pot fi vânate, aflate în stare nesigură

60

10.5.

Surse de informații suplimentare

61

11.

Informații referitoare la speciile din anexa II (articolul 7 din Directiva 2009/147/CE)

61

11.1.

Este specia vânată la nivel național?

61

11.2.

Vânat efectiv

61

11.3.

Vânat efectiv – Metoda utilizată

61

11.4.

Informații suplimentare (opțional)

61

Referințe

61

Introducere

Un element central pentru punerea în aplicare și succesul Directivei 2009/147/CE îl reprezintă un bun nivel al informațiilor privind starea și tendințele speciilor de păsări, astfel cum se prevede la articolul 12 din directiva menționată. Datele și informațiile sunt necesare într-un format structurat și comparabil, pentru a permite Comisiei să le compileze și să le analizeze. Temeiul juridic pentru furnizarea datelor într-un format structurat este articolul 12 alineatul (1) al doilea paragraf.

Prezentul document oferă informații și orientări cu privire la modul de completare a diferitelor câmpuri de date din formatul raportului prevăzut la articolul 12 (partea A și partea B). El cuprinde, în principal, descrieri ale informațiilor care trebuie raportate în fiecare câmp și cerințele de bază pe care trebuie să le îndeplinească informațiile raportate.

Descrieri mai detaliate ale conceptelor și metodelor referitoare la informațiile raportate sunt furnizate în orientări care nu fac parte din prezentul act de punere în aplicare. În plus, documentația suplimentară care ar trebui să fie utilizată pentru completarea corectă a formatului raportului este pusă la dispoziție prin intermediul „portalului de referință privind raportarea în temeiul articolului 12” online.

Portalul de referință privind raportarea în temeiul articolului 12

Portalul de referință conține documentația referitoare la informațiile furnizate în formatele de raportare în temeiul articolului 12 din Directiva 2009/147/CE.

El include:

—	formatul raportului, precum și notele explicative și orientările;

—	materiale de referință, de exemplu liste de verificare pentru speciile de păsări, lista presiunilor și amenințărilor, lista măsurilor de conservare și grilajele europene (10×10 km ETRS) care ar trebui utilizate pentru cartografierea distribuției;

—	exemple care ilustrează orientările.

PARTEA A

FORMATUL GENERAL AL RAPORTULUI

Raportul general este un format structurat succint menit să rezume cele mai importante fapte și cifre privind punerea în aplicare generală a Directivei 2009/147/CE, inclusiv linkuri către surse de informații mai detaliate.

Fiecare stat membru trebuie să întocmească un raport general care să acopere întregul teritoriu european al statului membru.

Orice limbă oficială a UE poate fi utilizată în câmpurile cu text liber. Cu toate acestea, se recomandă utilizarea limbii engleze.

Toate adresele de internet din câmpurile de raportare ar trebui indicate integral, inclusiv partea inițială „http://” sau „https://”, dacă este cazul.

Statul membru

Statele membre ar trebui să selecteze codul din două litere pentru statul lor membru din ISO 3166, în conformitate cu lista prevăzută pe portalul de referință privind raportarea în temeiul articolului 12. Nu transmiteți rapoarte generale separate pentru unitățile subnaționale.

1.   Principalele realizări în temeiul Directivei 2009/147/CE

Această secțiune are ca scop informarea cu privire la principalele realizări în temeiul Directivei 2009/147/CE, inclusiv rețeaua de arii de protecție specială (SPA), în statul membru în cauză în cursul perioadei de raportare. Informațiile ar trebui să fie furnizate în principal în limba națională (câmpul 1.1), cu o traducere în limba engleză, dacă este posibil (câmpul opțional 1.2).

1.1.   Text în limba națională

Principalele realizări:

Descrieți pe scurt principalele realizări în temeiul Directivei Păsări în cursul perioadei de raportare, cu un accent special pe rețeaua de arii de protecție specială (SPA). Acestea pot include, de exemplu:

—	beneficii demonstrate pentru diferite specii;

—	experiențe referitoare la tehnici de gestionare noi sau îmbunătățite;

—	schimbări pozitive în ceea ce privește acceptarea de către public a protecției biodiversității;

—	îmbunătățirea cooperării între autorități, ecologiști și alte grupuri de interese;

—	cazuri-cheie de asigurare a respectării legii;

—	inițiative care să combine înființarea de situri Natura 2000 cu economia locală;

—	măsurile adoptate pentru a reduce la minimum impactul speciilor invazive asupra speciilor de păsări indigene, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 privind speciile alogene invazive (1);

—

informații în completarea celor prezentate în secțiunea 3 privind cercetarea și activitățile necesare ca fundament pentru protecția, gestionarea și utilizarea durabilă a populațiilor de păsări. Acestea ar putea include sugestii de cercetare urgentă care necesită o coordonare la nivelul UE (de exemplu, prin intermediul finanțării LIFE);

—	măsurile adoptate și efectele acestora (realizări);

—	factori de succes, perspective și rolul rețelei Natura 2000.

Exemplu de poveste de succes:

Furnizarea unei „povești de succes” (dacă este disponibilă) oferă statului membru posibilitatea de a prezenta un exemplu al modului în care directiva funcționează în țara sa. Fiecare poveste de succes ar trebui să se bazeze pe un taxon care prezintă o îmbunătățire reală în cursul perioadei de raportare, și anume o tendință de creștere a populației pe termen scurt (reproducere sau iernare), indiferent de tendința pe termen lung, sau o tendință stabilă/fluctuantă a populației pe termen scurt în contextul tendințelor descrescătoare pe termen lung. Îmbunătățirile descrise ar trebui să fie determinate de măsuri de conservare și ar trebui să vizeze perioada de raportare actuală, dar ar putea include măsuri care au început mai devreme.

Structura propusă:

—	indicați specia/sezonul;

—	contextul speciei, evoluțiile anterioare și motivele acestora (presiuni etc.), provocările în materie de conservare;

—	măsurile adoptate și efectele acestora (realizări);

—	rolul rețelei Natura 2000 (dacă este cazul);

—	factori de succes;

—	perspective.

Textul ar trebui să aibă maximum două-trei pagini. În cazul în care un stat membru dorește să adauge documente suplimentare la cele solicitate, el trebuie să noteze respectivele anexe și denumirile fișierelor aferente la sfârșitul acestui câmp și să încarce fișierele respective în mecanismul de raportare al AEM, împreună cu restul raportului.

1.2.   Traducere în limba engleză (opțional)

Acesta este un câmp opțional pentru traducerea în limba engleză a informațiilor furnizate în câmpul 1.1 (în cazul în care au fost raportate într-o altă limbă).

1.3.   Denumirea, codul și sezonul speciilor/subspeciilor din poveștile de succes

Acest câmp trebuie completat în cazul în care se utilizează o poveste de succes pentru a evidenția principalele realizări ale directivei, descrise în câmpul 1.1. Se pot selecta mai multe specii.

Completați:

(a)	Codul și denumirea speciei de păsări

(b)

Sezonul

2.   Surse generale de informații privind punerea în aplicare a Directivei 2009/147/CE

Această secțiune vizează orientarea publicului interesat către sursele de informații referitoare la Directiva 2009/147/CE și la rețeaua de arii de protecție specială (SPA) din statul membru respectiv. În general, sunt necesare doar linkuri către adrese de internet. Cu toate acestea, se poate utiliza și text liber atunci când este necesar să se explice modul de accesare a sursei de informații, de exemplu în cazul mai multor surse de informații. Trebuie completate toate câmpurile următoare.

2.1.   Informații generale privind Directiva2009/147/CE

Furnizați linkuri către informații generale privind directiva (de exemplu, un portal național care prezintă directivele UE privind natura).

2.2.   Informații privind rețeaua Natura 2000 [de arii de protecție specială (SPA)]

Furnizați linkuri către informații generale privind rețeaua de arii de protecție specială (SPA) (de exemplu, baze de date online ale siturilor Natura 2000, publicații care prezintă rețeaua).

2.3.   Sisteme de monitorizare [articolul 4 alineatul (1) și articolul 10 din Directiva 2009/147/CE]

Furnizați linkuri către informații generale privind monitorizarea [de exemplu, portalul care prezintă sistemul (sistemele) național(e) de monitorizare, orientări privind monitorizarea].

2.4.   Protecția speciilor (articolele 5-8 din Directiva 2009/147/CE)

Furnizați linkuri către informații generale privind protecția speciilor.

2.5.   Transpunerea directivei (texte juridice)

Furnizați linkuri către informații generale privind transpunerea directivei.

3.   Cercetarea și activitățile necesare ca fundament pentru protecția, gestionarea și utilizarea durabilă a populațiilor de păsări (articolul 10 din Directiva 2009/147/CE)

Această secțiune se referă la obligația prevăzută la articolul 10 alineatul (2) din Directiva 2009/147/CE ca statele membre să transmită Comisiei toate informațiile solicitate pentru a-i da posibilitatea să ia măsurile necesare pentru coordonarea cercetării și a oricăror activități necesare ca fundament pentru protecția, gestionarea și utilizarea populațiilor de păsări indigene. În secțiunea 1 (principalele realizări) se pot prezenta informații suplimentare relevante sub formă de text liber cu privire la punerea în aplicare a articolului 10 din Directiva 2009/147/CE. Informațiile solicitate se limitează la:

3.1.   Atlasul național al păsărilor

Furnizați titlul celui mai recent atlas național al păsărilor (câmpul 3.1.1) cu informații despre anul publicării (câmpul 3.1.2) și linkul web sau referința bibliografică (câmpul 3.1.3).

3.2.   Sinteză a monitorizării păsărilor la nivel național

Furnizați titlul sau un text similar, plus o scurtă descriere a sintezelor monitorizării păsărilor la nivel național publicate în perioada de raportare, incluzând speciile vizate, principalele rezultate etc. (câmpul 3.2.1), cu maximum 500 de caractere. Furnizați informații despre anul publicării (câmpul 3.2.2) și linkul web sau referința bibliografică (câmpul 3.2.3). Câmpurile 3.2.1-3.2.3 trebuie repetate dacă au fost publicate mai multe sinteze.

3.3.   Lista roșie națională a păsărilor

Furnizați titlul celor mai recente liste roșii naționale ale păsărilor (câmpul 3.3.1) cu informații despre anul publicării (câmpul 3.3.2) și linkul web sau referința bibliografică (câmpul 3.3.3).

3.4.   Alte publicații de interes la nivelul UE (de exemplu, sinteză la nivel național a acțiunilor întreprinse pentru speciile amenințate)

Furnizați titlul sau un text similar, plus o scurtă descriere a altor publicații de interes la nivelul UE (de exemplu, sinteză la nivel național a acțiunilor întreprinse pentru speciile amenințate) publicate în perioada de raportare sau publicații recente, incluzând speciile vizate, principalele rezultate etc. (câmpul 3.4.1), cu maximum 500 de caractere. Furnizați informații despre anul publicării (câmpul 3.4.2) și linkul web sau referința bibliografică (câmpul 3.4.3). Câmpurile 3.4.1-3.4.3 trebuie repetate dacă au fost publicate mai multe sinteze și trebuie raportate maximum 10 publicații.

Informații mai generale cu privire la punerea în aplicare a articolului 10 din Directiva 2009/147/CE pot fi furnizate într-un câmp cu text liber la „Principalele realizări în temeiul Directivei 2009/147/CE” din secțiunea 1.

4.   Specii de păsări alogene (articolul 11 din Directiva 2009/147/CE)

Această secțiune se referă la obligația care decurge din articolul 11 din Directiva 2009/147/CE, conform căruia „[s]tatele membre se asigură că introducerea speciilor de păsări care nu se găsesc în mod natural în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre nu prejudiciază flora și fauna locală. Statele membre consultă Comisia în această privință.”

Această secțiune nu ar trebui să fie completată în cazul în care, în cursul perioadei de raportare, nu au fost stabilite, decise sau efectuate introduceri în temeiul articolului 11.

Fiecare specie trebuie raportată după cum urmează:

4.1.   Denumirea științifică a speciei

Specificați denumirea științifică a speciei.

4.2.   Unitate subspecifică

Dacă este cazul, utilizați descrierea populației subspecifice.

4.3.   Conținutul principal al deciziei juridice de introducere

Furnizați conținutul principal al deciziei juridice de introducere (text liber; maximum 250 de caractere), inclusiv informații privind justificarea, numărul de indivizi și durata oricărei autorizații.

4.4.   Consultarea cu Comisia

Furnizați data consultării cu Comisia.

4.5.   Informații suplimentare (opțional)

Informații suplimentare referitoare la secțiunea 4 pot fi furnizate în câmpul opțional 4.5.

PARTEA B

FORMATUL RAPORTULUI PRIVIND STAREA ȘI TENDINȚELE SPECIILOR DE PĂSĂRI (ARTICOLUL 12 DIN DIRECTIVA 2009/147/CE)

Specii de raportat

Taxonomie și nomenclatură

Taxonomia și nomenclatura care ar trebui utilizate în lista de verificare a speciilor prevăzută la articolul 12 (disponibilă pe portalul de referință) le reflectă pe cele utilizate în Lista păsărilor din Uniunea Europeană (denumită în continuare „Lista păsărilor din UE)” (2). Versiunea Listei păsărilor din UE, publicată în august 2015 și actualizată în 2018, a inclus modificările taxonomice și de nomenclatură propuse în del Hoyo și Collar (2014) (3), precum și modificările relevante aduse de del Hoyo și Collar (2016). Actualizările taxonomice vor fi puse în aplicare pentru a menține alinierea la referințele taxonomice, urmate de UICN.

În general, raportarea este solicitată în primul rând la nivel de specie, deoarece aceasta este unitatea taxonomică menționată în întregul text al directivei, precum și unitatea utilizată pentru evaluările cuprinzătoare anterioare ale stării păsărilor din UE. Cu toate acestea, într-un număr restrâns de cazuri, se solicită rapoarte pentru „unități subspecifice” – și anume subspecii sau populații distincte – a căror stare prezintă un interes deosebit și/sau o relevanță politică deosebită (de exemplu, în contextul listelor la nivel de subspecie din anexele la directivă). Pentru detalii complete cu privire la raționamentul care explică populațiile subspecifice care ar trebui raportate separat, a se vedea liniile directoare care oferă orientări tehnice privind conceptele și definițiile. Pentru simplificare, termenul „specie” este utilizat în majoritatea cazurilor de mai jos, chiar și atunci când se referă și la unități subspecifice.

Specii care apar în mod regulat

Statele membre ar trebui să raporteze cu privire la toate speciile reproducătoare „care apar în mod regulat” (chiar dacă populațiile lor sunt mici sau considerate „marginale”), pentru a permite realizarea unei imagini la nivelul UE a dimensiunii și tendinței populației lor. Se poate considera că o specie apare în mod regulat dacă, de exemplu, s-a reprodus în cel puțin patru din cei șase ani care fac obiectul perioadei de raportare. Speciile care apar cu o regularitate mai mică ar trebui, de asemenea, să fie raportate dacă populația lor națională în anii în care apar poate reprezenta o proporție semnificativă (de exemplu, > 1 %) din populația totală a UE sau dacă au apărut în trecut cu o regularitate mai mare (a se vedea, de asemenea, secțiunea „Specii dispărute” de mai jos). Criterii similare ar trebui aplicate pentru speciile care iernează și cele de pasaj relevante (a se vedea mai jos). Speciile care apar în mod regulat sunt indicate prin codul de apariție PRE în lista de verificare a speciilor de păsări prevăzută la articolul 12 de pe portalul de referință.

Specii de păsări care apar în sezonul de iernare și în pasaj

Specii-cheie care iernează

În plus, statele membre ar trebui să raporteze cu privire la anumite specii-cheie care iernează – în special păsările de apă migratoare, cum ar fi anseriformele (rațe, gâște și lebede) și picioroangele (păsările de mal) – care sunt semnificativ mai abundente în UE în timpul iernii și/sau a căror dimensiune și tendință a populației sunt mai bine monitorizate iarna (atunci când acestea se adună în număr mare într-un număr relativ mic de situri). Pentru aceste specii, evaluarea stării populației lor din UE se poate baza în principal (sau chiar în întregime, în unele cazuri) pe datele privind populațiile de iarnă, astfel încât se solicită rapoarte de iarnă din partea tuturor statelor membre în care acestea iernează în mod regulat (a se vedea, de asemenea, secțiunea „Specii care apar în mod regulat” de mai sus). În orientările tehnice privind conceptele și definițiile sunt furnizate informații suplimentare privind raționamentul care stă la baza subsetului de specii pentru care este obligatorie raportarea de iarnă.

Speciile care determină clasificarea ca arie de protecție specială (SPA) (inclusiv speciile din anexa I) și speciile din anexa II la Directiva 2009/147/CE care apar în sezonul de iernare și în pasaj

În plus, se solicită rapoarte de iarnă pentru o serie de alte specii care iernează în mod regulat și care nu îndeplinesc criteriile de mai sus, dar care sunt enumerate în anexa I la directivă sau sunt enumerate/identificate de statele membre ca factori care determină clasificarea ca arie de protecție specială (SPA) la nivel național ca urmare a apariției lor în timpul iernii. În toate aceste cazuri, rapoartele de iarnă furnizează informații importante referitoare la punerea în aplicare la nivel național a directivei, chiar dacă datele privind dimensiunea și tendința populației raportate nu pot fi întotdeauna utilizate pentru o evaluare generală a populației care iernează în UE.

În general, statele membre nu sunt obligate să raporteze cu privire la dimensiunea sau la tendința populației speciilor în pasaj (și anume în timp ce migrează către/dinspre locurile de reproducere și de iernare), deoarece datele naționale privind dimensiunea și tendința populației sunt dificil de agregat la nivelul UE fără informații suplimentare detaliate care să permită interpretarea necesară pentru a ține seama de orice numărare repetitivă.

Cu toate acestea, se solicită în continuare rapoarte privind sezonul de pasaj pentru anumite specii migratoare-cheie pentru care, în caz contrar, nu ar fi raportate informații importante. Printre acestea se numără:

—	speciile enumerate în anexa I la Directiva 2009/147/CE;

—	alte specii migratoare a căror apariție în pasaj determină clasificarea ca arie de protecție specială (SPA) la nivel național (4) (astfel cum se indică în lista de verificare a speciilor de pe portalul de referință).

În aceste cazuri, rapoartele (simplificate) privind pasajul oferă informații importante referitoare, de exemplu, la dimensiunea populației pentru speciile în pasaj care determină clasificarea ca arie de protecție specială (SPA), presiunile naționale și amenințările la adresa principalelor specii migratoare, informații care altfel nu ar fi colectate în altă parte.

Se așteaptă ca statele membre să prezinte rapoarte cu privire la speciile care iernează enumerate în anexa II, cu excepția speciilor sedentare pentru care este necesar doar un raport privind reproducerea. Se așteaptă, de asemenea, rapoarte simplificate privind pasajul pentru speciile de pasaj enumerate în anexa II care nu iernează sau nu se reproduc în țară.

Mai multe informații privind raportarea pentru aceste grupuri specifice de specii pot fi găsite în

Tabelul 2 – Secțiuni ale formatului raportului privind speciile, care trebuie completate pentru sezonul de reproducere, sezonul de iernare și sezonul de pasaj pentru diferite categorii de specii de păsări

Specii eratice și ocazionale

Păsările eratice sau „accidentale” sunt cele care s-au rătăcit mult în afara ariei lor normale de reproducere, iernare sau migrare. Peste 300 de specii apar în secțiunea „păsări eratice” din categoria A din Lista păsărilor din UE, iar alte câteva specii apar în mod regulat în părți ale UE, dar numai ca specii eratice în alte state membre. Întrucât apariția speciilor eratice este imprevizibilă și reflectă probabil în mare măsură factori extrinseci (condițiile climatice din perioadele de migrație-cheie, tendințele din afara UE etc.), nu este necesară raportarea acestora în temeiul articolului 12. Același lucru este valabil și în cazul speciilor „ocazionale”, care pot fi mai aproape de aria lor normală de răspândire, dar a căror apariție în statul membru și/sau în sezonul în cauză nu este regulată sau stabilă (a se vedea mai sus secțiunea „Specii care apar în mod regulat”).

Specii nou-sosite

În unele cazuri, este posibil ca o specie să nu se reproducă sau să nu ierneze încă în mod regulat, dar este probabil – de exemplu, pe baza unor modele mai recente de apariție sau a unor tendințe similare în țările învecinate – ca aceasta să fie în curs de colonizare sau de stabilire ca vizitator regulat. În aceste cazuri, statele membre sunt încurajate să raporteze cu privire la speciile în cauză, chiar dacă nu este posibil să furnizeze detalii pentru toate secțiunile și câmpurile relevante de mai jos. În cazul speciilor care figurează în lista națională de verificare cu mențiunea „ARR” – indicând faptul că acestea au colonizat statul membru în perioada pentru tendințe pe termen scurt – controalele „QA/QC” (asigurarea calității/controlul calității) vor fi relaxate pentru anumite câmpuri (de exemplu, câmpul 4.2.1 „Perioada pentru tendințe pe termen lung”). În cazul în care specia nu este deja inclusă în lista de verificare a speciilor pentru statul membru, aceasta poate fi adăugată în momentul transmiterii raportului național privind mecanismul de raportare.

A se vedea, de asemenea, câmpul 4.1.3 „Magnitudinea tendinței pe termen scurt” pentru orientări cu privire la problema specifică a raportării magnitudinii tendinței pornind de la o dimensiune inițială a populației egală cu zero (și anume speciile nou-sosite).

Specii dispărute

Speciile care au dispărut la nivel național înainte de anul 1980 (și anume în jurul datei de adoptare/intrare în vigoare a Directivei 2009/147/CE) nu ar trebui raportate, cu excepția cazului în care există un proiect național de reintroducere în curs. Cu toate acestea, ar trebui să se furnizeze rapoarte pentru toate speciile care au apărut anterior în mod regulat, dar care au dispărut la nivel național începând din anul 1980 (și anume cele care figurează în lista națională de verificare cu mențiunea „EXBA”). Sunt incluse speciile pentru care ultima înregistrare (chiar dacă a fost vorba de un singur individ) a fost notată după data intrării în vigoare a directivei în statul membru; aceste specii au avut anterior o prezență permanentă/regulată în statul membru.

În cazul specific al fostelor specii reproducătoare care nu se mai reproduc în mod regulat, dar care apar încă în timpul sezonului de reproducere (de exemplu, ca indivizi fără pereche), statele membre ar trebui să le trateze în continuare ca „specii care apar în mod regulat” (5), în special atunci când starea lor (de exemplu, lista din anexa I la Directiva 2009/147/CE și/sau raritatea aparițiilor în general) înseamnă că prezența continuă a unui număr mic de indivizi ar putea prezenta în continuare un interes mai larg.

Speciile care au colonizat în număr mic, dar care nu s-au stabilit și, prin urmare, au dispărut din nou la nivel național, toate din anul 1980, ar trebui tratate ca specii ocazionale și nu este necesar să fie raportate.

Cu toate că nu va fi întotdeauna posibil să se completeze toate secțiunile și câmpurile relevante pentru o specie enumerată cu mențiunea „EXBA”, este important să se înregistreze anul în care a dispărut la nivel național (sau în care a încetat să apară în mod regulat, dacă acest lucru nu a fost clar) (6) și dimensiunea aproximativă a populației sale naționale (și a ariei de reproducere, după caz) în jurul anului 1980, astfel încât să se poată lua în considerare amploarea și rata declinului său (a se vedea, de asemenea, câmpul 4.1.3 „Magnitudinea tendinței pe termen scurt” pentru orientări mai detaliate privind furnizarea de informații privind magnitudinea tendințelor pentru speciile care au dispărut în perioada pentru tendințe).

Populații alogene

Pe lângă speciile de „păsări care se găsesc în stare sălbatică”, astfel cum se specifică la articolul 1 din directivă, se solicită, de asemenea, raportarea tuturor populațiilor în cazul a trei specii introduse în mare parte, enumerate în anexa II la directivă [Branta canadensis (7), Meleagris gallopavo și Phasianus colchicus (8)] și a populațiilor sălbatice de Columba livia. Raportarea cu privire la alte specii alogene (inclusiv cele enumerate la categoria C din Lista păsărilor din UE) (9) este opțională, dar este încurajată în cazurile în care statul membru găzduiește o populație alogenă a unei specii care apare în mod natural în altă parte în UE (și, prin urmare, este enumerată la categoria A „specii indigene”/„care apar în mod regulat” din Lista păsărilor din UE) sau în cazurile în care specia reprezintă o amenințare pentru populațiile/speciile indigene (de exemplu, cele din Lista speciilor alogene invazive de interes pentru Uniune (10): Oxyura jamaicensis, Alopochen aegyptiaca, Threskiornis aethiopicus, Corvus splendens, Pycnonotus cafer și Acridotheres tristis).

Tabelul 1

Rezumatul speciilor care ar trebui raportate în conformitate cu categoriile de apariție și codurile speciilor din lista de verificare a păsărilor prevăzută la articolul 12

Codul apariției/codul speciei (din lista de verificare prevăzută la articolul 12 de pe portalul de referință)	Descriere	Obligație de raportare
PRE	Prezente în mod regulat	De raportat
ARR	Nou-sosite	Raportarea nu este obligatorie, dar este încurajată
EXBA	Specii care au dispărut după 1980	De raportat
Deex.,A115-X	X reprezintă o subpopulație alogenă a unei specii	Raportarea nu este obligatorie, dar este încurajată. Raportare obligatorie NUMAI pentru speciile A044-X Branta canadensis, A115-X Phasianus colchicus, A460-X Meleagris gallopavo (populații alogene) și A206-X Columba livia (populații sălbatice).

Note explicative pentru completarea formatului raportului privind starea și tendințele speciilor de păsări

Formatul raportului ar trebui să se completeze pentru fiecare specie și pentru fiecare sezon care se încadrează în criteriile prezentate în tabelul 2. Speciile care trebuie raportate sunt enumerate în lista de verificare prevăzută la articolul 12.

Pentru unele state membre, ar trebui să se furnizeze un format de raport separat pentru unitățile subnaționale distincte. Acest lucru este valabil pentru Insulele Azore (Portugalia), Madeira (Portugalia) și Insulele Canare (Spania). Evaluările anterioare la nivelul UE au arătat că multe populații de păsări din Macaronezia au o stare și tendințe foarte diferite față de cele din Iberia, astfel încât, începând cu perioada de raportare 2008-2012, a fost pusă în aplicare o raportare separată pentru teritoriile subnaționale.

Formatul raportului privind starea și tendințele speciilor de păsări („raportul privind speciile”) cuprinde 11 secțiuni, după cum urmează:

Raportarea referitoare la sezon

(1)

Informații referitoare la specii

(2)

Sezonul

(3)

Dimensiunea populației

(4)

Tendința populației

(5)

Harta distribuției reproducerii și dimensiunea ariei de reproducere

(6)

Tendința distribuției reproducerii

(7)

Principalele presiuni și amenințări

(8)

Măsuri de conservare

(9)

Acoperirea Natura 2000 [arii de protecție specială (SPA)]

Raportarea la nivel de specie/subspecie

(10)

Progresele înregistrate în ceea ce privește planurile de acțiune pentru specii (PAS), planurile de gestionare (PG) și declarațiile succinte privind gestionarea (DSG) la nivel internațional

(11)

Informații referitoare la speciile menționate în anexa II la Directiva 2009/147/CE Tabelul 2 Secțiuni ale formatului raportului privind speciile, care trebuie completate pentru sezonul de reproducere, sezonul de iernare și sezonul de pasaj pentru diferite categorii de specii de păsări [inclusiv speciile din anexele I și II la Directiva 2009/147/CE și alte specii migratoare care determină clasificarea ca arie de protecție specială (SPA)]   Specii din anexa I și specii care determină clasificarea ca SPA în sezonul de reproducere (Breeding) (inclusiv sedentare) Specii din anexa I și specii care determină clasificarea ca SPA în sezonul de iernare (Winter) Specii din anexa I și specii care determină clasificarea ca SPA în sezonul de pasaj (Passage) Anexa II Sezon de reproducere (Breeding) (inclusiv sedentare) Anexa II Sezon de iernare (Winter) Anexa II Sezon de pasaj (Passage) Alte specii reproducătoare Alte specii-cheie care iernează Raportarea referitoare la sezoane 1. Informații referitoare la specii X X X X X X X X 2. Sezonul X X X X X X X X 3. Dimensiunea populației X X X X X dacă determină clasificarea ca SPA (*1) X X 4. Tendința populației X X opțional X X opțional X X 5. Harta distribuției reproducerii și dimensiunea ariei de reproducere X - - X - - X - 6. Tendința distribuției reproducerii X - - X - - X - 7. Principalele presiuni și amenințări X X X X X dacă determină clasificarea ca SPA (*1) - - 8. Măsuri de conservare X X X X X dacă determină clasificarea ca SPA (*1) - - 9. Acoperirea SPA Natura 2000 X X X Dacă determină clasificarea ca SPA Dacă determină clasificarea ca SPA Dacă determină clasificarea ca SPA - - Raportarea speciilor 10. Progresele înregistrate în ceea ce privește planurile de acțiune și planurile de gestionare dacă este cazul dacă este cazul dacă este cazul dacă este cazul dacă este cazul dacă este cazul dacă este cazul dacă este cazul 11. Informații referitoare la anexa II dacă figurează în anexa II dacă figurează în anexa II dacă figurează în anexa II X X X - - Rapoartele privind sezoanele de „Reproducere” (Breeding), „Iernare” (Winter) și „Pasaj” (Passage) din tabelul 2 corespund sezonului selectat în secțiunea 2 a formatului de raportare. A se vedea secțiunea „Specii de raportat” de mai sus pentru explicații suplimentare cu privire la aparițiile speciilor care trebuie raportate. Pentru speciile sedentare din anexa I la Directiva 2009/147/CE se solicită un singur raport, pe baza datelor privind sezonul de reproducere (raportul privind reproducerea), dar presiunile și amenințările, precum și măsurile de conservare (raportate în secțiunile 7 și 8) ar trebui să acopere întregul an, nu numai presiunile sau măsurile specifice sezonului de reproducere. În ceea ce privește speciile din anexa I și alte specii din Directiva 2009/147/CE care determină clasificarea ca arie de protecție specială (SPA) și care au populații reproducătoare, care iernează și/sau în pasaj diferite în statul membru, ar trebui să existe rapoarte separate pentru speciile aflate în sezonul de reproducere (Breeding) și de iernare (Winter) și pentru o selecție de specii aflate în sezonul de pasaj (Passage), astfel cum se indică în lista de verificare prevăzută la articolul 12. În ceea ce privește speciile sedentare din anexa II, este necesar să se prezinte doar un raport pentru sezonul de reproducere. Secțiunea 10 ar trebui completată pentru speciile cu planuri de acțiune pentru specii (PAS), planuri de gestionare (PG) sau declarații succinte privind gestionarea (DSG) la nivel internațional (11) (astfel cum se specifică în lista de verificare privind speciile de pe portalul de referință). Chiar dacă nu toate datele utilizate în raport vor fi colectate în perioada de raportare, raportul ar trebui să furnizeze informații relevante pentru perioada de raportare (de exemplu, 2019-2024). În plus, deși nu toate secțiunile din formatul de raportare sunt obligatorii pentru fiecare anexă și sezon, în cazul în care aceste informații sunt disponibile, transmiterea lor este puternic încurajată. Se recomandă ca toate informațiile furnizate sub formă de text liber să fie redactate în limba engleză, pentru a facilita utilizarea acestora în timpul analizei UE și pentru a permite o audiență mai largă.

1.   INFORMAȚII REFERITOARE LA SPECII

Secțiunea 1 ar trebui să fie completată pentru toate speciile care apar în mod regulat, astfel cum sunt enumerate în lista de verificare a păsărilor prevăzută la articolul 12 de pe portalul de referință.

1.1.   Statul membru

Statele membre ar trebui să utilizeze codul de țară relevant din lista de pe portalul de referință. În majoritatea cazurilor, acesta va fi pur și simplu codul ISO 3166 format din două litere aferent statului dumneavoastră membru. Pentru câteva state membre, se aplică o raportare separată pentru unitățile subnaționale (cu referire la starea anumitor specii sau populații din zone geografice distincte), iar pentru insulele Azore (Portugalia), Madeira (Portugalia) și Insulele Canare (Spania), ar trebui utilizat codul subnațional relevant format din patru litere, astfel cum se specifică pe portalul de referință.

1.2.   Codul speciei

Statele membre ar trebui să utilizeze codurile speciilor indicate în lista de verificare a speciilor (și în lista de coduri) de pe portalul de referință. Dacă este necesar, pot fi alocate coduri noi. Mai multe informații privind lista de coduri ale speciilor și eventualele modificări pot fi găsite pe portalul de referință.

1.3.   Codul EURING

Statele membre ar trebui să utilizeze codurile EURING indicate în lista de verificare a speciilor (și în lista de coduri) de pe portalul de referință. Au fost alocate coduri EURING unice pentru aproape fiecare specie de păsări (și mai multe subspecii) indigene din Europa, în scopul coordonării procesului de marcare cu inele a păsărilor europene, și sunt utilizate pe scară largă (12).

1.4.   Denumirea științifică a speciei

Statele membre ar trebui să utilizeze denumirile științifice indicate în lista de verificare a speciilor de pe portalul de referință, care reflectă în prezent în mare măsură nomenclatura și taxonomia adoptate în cea mai recentă versiune a Listei păsărilor din Uniunea Europeană (13). Într-un număr mic de cazuri, înregistrarea pentru denumirea științifică include expresia în limba engleză „all others”, pentru a indica faptul că unitatea taxonomică în cauză include toate subspeciile (indigene) rămase care nu sunt enumerate în mod explicit în anexele la directivă (de exemplu, „Accipiter gentilis all others”, a se vedea „Accipiter gentilis arrigonii” enumerată în anexa I la Directiva 2009/147/CE). Actualizările taxonomice vor fi puse în aplicare pentru a menține alinierea la referințele taxonomice, urmate de UICN.

1.5.   Populația subspecifică

Dacă este cazul, statele membre ar trebui să utilizeze descrierile populației subspecifice indicate în lista de verificare a speciilor de pe portalul de referință. În multe cazuri, denumirile populației subspecifice se referă la descrierile succinte utilizate pentru a identifica populațiile distincte de pe coridoarele de migrație ale speciilor AEWA. În alte cazuri, acestea clarifică un tratament taxonomic sau nomenclatural aplicat în lista de verificare sau contribuie la diferențierea populațiilor introduse de specii care sunt indigene în alte părți ale UE.

1.6.   Denumirea științifică alternativă a speciei (opțional)

În cazul în care denumirea științifică indicată în câmpul 1.4 diferă de cea utilizată în general la nivel național, statele membre pot introduce aici o alternativă.

1.7.   Denumirea comună (opțional)

În cazul în care statele membre doresc să introducă denumirea comună a speciei (sau a subspeciei) utilizată la nivel național, acestea o pot face aici. Acest lucru ar putea fi util în cazul în care proiectul de raport va fi distribuit pentru observații persoanelor care ar putea să nu fie familiarizate cu denumirea științifică sau atunci când se comunică raportul către public.

2.   SEZONUL

2.1.   Sezonul

Selectați sezonul în care au fost colectate majoritatea datelor raportate, cu opțiunile „Reproducere”, „Iernare” și „Pasaj”.

2.2.   Raportare pentru prima dată

Dacă specia este raportată pentru prima dată în statul membru, acest lucru trebuie indicat aici. Câmpul privind raportarea pentru prima dată poate fi utilizat pentru cazurile în care o specie este nou raportată sau raportată într-un sezon care nu a fost raportat anterior. Acest câmp nu trebuie utilizat în cazurile în care denumirea taxonomică a unei specii a fost actualizată. Este posibil ca unele câmpuri din formatul de raportare să nu fie aplicabile în cazul speciilor raportate pentru prima dată, de exemplu atunci când se indică modificarea și motivul modificării de la ultima perioadă de raportare. Raportarea pentru prima dată poate fi indicată prin introducerea mențiunii „Da” în acest câmp.

2.3.   Informații suplimentare

Acest câmp permite statelor membre să raporteze, sub formă de text liber, orice informație considerată relevantă. În cazul în care o specie este raportată pentru prima dată, vă rugăm să explicați motivul (și anume o specie nou înregistrată sau alte informații). Orice altă informație suplimentară din această secțiune este opțională.

3.   DIMENSIUNEA POPULAȚIEI

3.1.   Anul sau perioada

Introduceți anul sau perioada în care a fost stabilită ultima dată dimensiunea populației: AAAA (pentru an) și AAAA-AAAA (pentru perioadă, an-an).

Multe rapoarte vor include perioade, deoarece dimensiunea populației multor specii este estimată în mod obișnuit în timpul proiectelor de atlase naționale, care implică, în mod normal, mai mulți ani de activitate de teren. În multe cazuri, activitatea de teren se va prelungi în afara limitelor perioadei de raportare actuale. Anul sau perioada raportată ar trebui să acopere perioada efectivă în care au fost colectate datele.

În unele cazuri, dimensiunea populației va fi estimată pe baza unui recensământ sau a unui inventar complet al speciilor care a avut loc într-o perioadă de raportare anterioară, dar care a fost actualizat cu rezultatele monitorizării periodice sau utilizând date din sistemele online de colectare a datelor de pe teren. Anul sau perioada raportat(ă) ar trebui să fie cel (cea) la care se referă estimarea raportată a dimensiunii populației.

3.2.   Dimensiunea populației

Statele membre ar trebui să utilizeze unitățile de populație [câmpul 3.2 litera (a) „Unitatea”] specificate pentru fiecare combinație specie-sezon în lista de verificare a speciilor. Pentru a permite calcularea dimensiunii globale a populației UE pentru fiecare specie, toate statele membre ar trebui să raporteze datele naționale utilizând aceeași unitate de populație. Pentru marea majoritate a speciilor reproducătoare, numerele ar trebui raportate în unități de perechi reproducătoare („p”), recunoscând că estimările pentru multe specii, inclusiv pentru multe specii comune și larg răspândite, se bazează adesea, în practică, pe numărul de teritorii ocupate (de exemplu, masculi cântători) în timpul sezonului de reproducere. Atunci când dimensiunea populației reproducătoare este raportată ca perechi reproducătoare, dar cifrele sunt obținute din datele primare de pe teren colectate utilizând o altă unitate (de exemplu, cuiburi aparent ocupate pentru anumite păsări marine), aceste informații pot fi furnizate în câmpul 3.7 „Informații suplimentare”.

Într-un număr mic de cazuri care implică specii cu o biologie de reproducere neobișnuită/complexă sau cu un comportament criptic, alte unități – cum ar fi femelele reproducătoare („femelele r”) sau masculii chemători („masculii c”) – sunt mai adecvate decât perechile pentru raportarea dimensiunii populației. Printre acestea se numără anumite specii de ereți, cârstei, dropii și potârnichi. Unitățile care ar trebui utilizate pentru raportarea dimensiunii populației acestor specii sunt indicate în lista de verificare a speciilor de pe portalul de referință.

Pentru rapoartele privind sezoanele de „iernare” (Winter) și de „pasaj” (Passage), dimensiunea populației ar trebui raportată, după caz, utilizând unitatea indivizi („i”).

Pentru raportarea valorilor dimensiunii populației, sunt disponibile trei câmpuri: „(b) minimum”; „(c) maximum”; și „(d) cea mai bună valoare unică”. Numărul de câmpuri utilizate variază în funcție de natura informațiilor privind dimensiunea populației disponibile pentru specia în cauză (a se vedea mai jos), dar trebuie să urmeze una dintre următoarele combinații logice: literele (b) și (c); doar (d); sau (b), (c) și (d).

În cazul în care nu există o estimare precisă a dimensiunii populației, estimările fiind disponibile doar sub formă de interval (și anume minim-maxim), aceste două valori ar trebui raportate în câmpurile (b) și (c). Statele membre sunt încurajate să furnizeze dimensiuni minime și maxime plauzibile ale populației, chiar și pentru speciile puțin cunoscute, pentru a reduce la minimum incertitudinea transpusă în estimarea dimensiunii și tendințelor generale ale populației UE (care implică „ponderarea” cu dimensiunile populației naționale), dar, în cazul în care acest lucru nu este posibil, în câmpul 3.2 litera (d) se poate totuși raporta o limită inferioară (de preferință cu o notă complementară în câmpul 3.7, de exemplu: „Este puțin probabil ca dimensiunea maximă a populației să depășească 100 000 de perechi.”), „minimum” fiind selectat în câmpul 3.3 „Tipul estimării”.

Dacă populația este foarte bine monitorizată (și adesea, dar nu întotdeauna, relativ mică), poate fi disponibilă o singură valoare exactă, caz în care aceasta poate fi raportată în câmpul (d). În alte cazuri, pot fi disponibile un interval (minimum-maximum) și o valoare medie sau „cea mai probabilă”, caz în care toate acestea pot fi furnizate în câmpurile (b), (c) și (d).

În situația în care se cunoaște doar o valoare minimă (sau maximă) a dimensiunii populației (de exemplu, prin opinia experților), aceasta ar trebui introdusă în câmpul (d) „cea mai bună valoare unică” și NU în câmpul (b) „minimum” sau (c) „maximum”. Acest lucru poate fi explicat în câmpul 3.7 (Informații suplimentare).

În cazul în care există date brute și/sau estimări precise, acestea ar trebui să fie raportate fără rotunjire la nivelul statelor membre; orice astfel de rotunjire va fi efectuată ulterior la nivelul UE, după caz.

În cazul în care specia a dispărut la nivel național din 1980 (și anume apariția sa este menționată ca „EXBA” în lista națională de verificare), în câmpul (d) ar trebui să se introducă „0”, iar în câmpul 3.7 ar trebui să se furnizeze, în mod ideal, și unele indicații privind momentul dispariției (de exemplu, „Ultima reproducere a fost înregistrată în 1998.”). În cazul în care nu este clar dacă specia a dispărut la nivel național sau dacă încă persistă în număr foarte mic, în câmpurile (b) și, respectiv, (c) se pot introduce valorile „0” și, de exemplu, „1”.

3.3.   Tipul estimării

Selectați cea mai adecvată descriere a tipului de estimare a dimensiunii populației raportată în câmpul 3.2. Dacă au fost furnizate valori pentru toate câmpul 3.2 literele (b), (c) și (d), alegeți categoria care descrie cel mai bine datele (adesea „medie multianuală” sau „interval de încredere de 95 %”). Mai multe detalii cu privire la opțiuni sunt furnizate mai jos:

—

cea mai bună estimare – cea mai bună cifră unică disponibilă (inclusiv în cazul în care este disponibilă doar valoarea maximă a dimensiunii populației) sau intervalul, obținut, de exemplu, dintr-un recensământ al populației, dintr-o compilație de cifre din localități, dintr-o estimare bazată pe densitatea populației și pe datele privind distribuția sau din opiniile experților, dar pentru care nu au fost calculate limite de încredere de 95 %. În câmpul 3.4 se poate indica dacă cea mai bună estimare provine din date de monitorizare, din extrapolare sau din opinia experților;

—	media multianuală – valoarea medie (și intervalul, și anume estimările celor mai dificili și ale celor mai buni ani) în cazul în care dimensiunea populației a fost estimată pentru mai mulți ani în cursul perioadei de raportare (astfel cum se indică prin înregistrarea în câmpul 3.1);

—	interval de încredere de 95 % – estimări obținute din studii prin sondaj sau un model pentru care limitele de încredere de 95 % [astfel cum sunt raportate în câmpul 3.2 literele (b) și (c)] ar putea fi calculate pentru cea mai bună valoare unică [raportată în câmpul 3.2 litera (d)];

—

minimum – în cazul în care nu există date suficiente pentru a furniza chiar și o estimare vag delimitată, dar se știe că dimensiunea populației depășește o anumită valoare sau în cazul în care estimările intervalului raportat provin dintr-un studiu prin sondaj sau dintr-un proiect de monitorizare care probabil subestimează dimensiunea reală a populației.

Dacă este furnizată atât valoarea intervalului [câmpul 3.2 litera (b) „minimum” și câmpul 3.2 litera (c) „maximum”], cât și valoarea unică [câmpul 3.2 litera (d) „cea mai bună valoare unică”], câmpul 3.3 „Tipul estimării” trebuie să corespundă estimării celei mai precise. Acest lucru trebuie menționat în câmpul 3.7 „Informații suplimentare”.

3.4.   Metoda utilizată

Acest câmp este utilizat pentru a detalia metodologia utilizată pentru estimarea dimensiunii populației din câmpul 3.2. Selectați una dintre următoarele categorii:

(a)	un studiu complet sau o estimare solidă din punct de vedere statistic (de exemplu, din studiile prin sondaj asupra majorității distribuției cunoscute);

(b)

bazată în principal pe extrapolare pornind de la un volum limitat de date (de exemplu, de la studii prin sondaj ale unei mici părți din aria de răspândire, utilizând modele bazate pe date privind densitatea/abundența și distribuția, sau de la o estimare existentă actualizată cu ajutorul datelor privind tendințele);

(c)	bazată în principal pe opinia experților, cu date foarte limitate;

(d)	date insuficiente sau indisponibile.

Dacă este furnizată atât valoarea intervalului [câmpul 3.2 litera (b) „minimum” și câmpul 3.2 litera (c) „maximum”], cât și valoarea unică [câmpul 3.2 litera (d) „cea mai bună valoare unică”], metoda utilizată ar trebui să corespundă estimării mai precise. Acest lucru trebuie menționat în câmpul 3.7 „Informații suplimentare”.

3.5.   Surse

Pentru a crea pista de audit necesară pentru datele raportate în câmpurile 3.1-3.4 de mai sus, introduceți detaliile referințelor-cheie sau ale altor surse de informații utilizate pentru completarea acestor câmpuri. Astfel de surse pot include, de exemplu, documente publicate, date nepublicate deținute în baze de date, site-uri web și grupuri de lucru la nivel de experți. Este preferabil să se furnizeze suficiente informații astfel încât orice persoană care revizuiește raportul (sau îl actualizează în șase sau 12 ani) să poată înțelege originea datelor raportate.

3.6.   Modificări și motivul acestora (față de raportul anterior)

Acest câmp este utilizat pentru a indica dacă a existat vreo modificare de la perioada de raportare anterioară în ceea ce privește dimensiunea raportată a populației și, în caz afirmativ, pentru a descrie natura acestei modificări.

Dacă există o modificare, indicați care dintre următoarele opțiuni (b)-(f) se aplică [este posibil să se răspundă „Da” la mai multe opțiuni (b)-(f)] (14):

(a)	nu, nu există nicio modificare

(b)	da, ca urmare a unei modificări reale

(c)	da, ca urmare a unor cunoștințe îmbunătățite sau a unor date mai exacte

(d)	da, ca urmare a utilizării unei metode diferite (15) (inclusiv modificare taxonomică)

(e)	da, dar natura modificării este necunoscută

(f)	da, din alte motive

În cele din urmă, ar trebui să se indice dacă orice diferență a survenit în principal din următoarele cauze (selectați o opțiune):

(a)	modificare reală

(b)	cunoștințe îmbunătățite sau date mai exacte

(c)	utilizarea unei metode diferite

(d)	necunoscute

(e)	alte motive

Dacă un stat membru dorește să furnizeze informații suplimentare, acest lucru se poate face în câmpul 3.7 „Informații suplimentare”. În cazul în care se bifează câmpul „da, din alte motive”, trebuie să se furnizeze mai multe detalii în câmpul „Informații suplimentare”. Acest câmp ar trebui să fie utilizat numai în cazuri foarte limitate.

3.7.   Informații suplimentare (opțional)

Acest câmp opțional poate fi utilizat pentru a furniza informații suplimentare sub formă de text liber relevante pentru datele furnizate pentru evaluarea dimensiunii populației în câmpurile 3.1-3.6, cum ar fi detalii privind orice factor de conversie utilizat pentru a converti estimările de pe teren ale dimensiunii populației în perechi reproducătoare (a se vedea textul aferent câmpului 3.2) sau alte motive de modificare (câmpul 3.6). De exemplu, dacă, din cauza unei modificări a metodelor, un stat membru raportează aceeași dimensiune a populației ca în raportul anterior, chiar dacă a existat o modificare reală, acest lucru poate fi, de asemenea, menționat aici.

4.   TENDINȚA POPULAȚIEI

4.1.   Tendința pe termen scurt (ultimii 12 ani)

Câmpurile 4.1.1-4.1.5 sunt utilizate pentru a furniza informații cu privire la tendința pe termen scurt a dimensiunii populației, pe baza unei perioade de 12 ani.

4.1.1.   Perioadă pentru tendințe pe termen scurt

Perioada pentru tendințe pe termen scurt este de 12 ani (echivalentul a aproximativ două cicluri de raportare). Pentru rapoartele din perioada 2019-2024, aceasta înseamnă că perioada este 2013-2024 sau o perioadă cât mai apropiată de aceasta. Este permisă o anumită flexibilitate, astfel încât, deși, în mod ideal, tendințele ar fi raportate pentru perioada 2013-2024, datele din perioada 2010-2021, de exemplu, vor fi acceptate dacă cele mai bune date disponibile se referă la studiile din anii respectivi sau dacă utilizarea unui punct final anterior înseamnă că raportul național în temeiul articolului 12 poate fi prezentat fără întârziere. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, întrucât tendințele la nivel național trebuie combinate pentru a estima tendința generală la nivelul UE, orice tendință care nu este raportată pentru perioada „ideală” pentru tendințe va fi extrapolată sau trunchiată, după caz (pentru mai multe informații, a se vedea orientările tehnice privind conceptele și definițiile). În cazul speciilor nou-sosite, în mod ideal, tendințele ar trebui raportate cu anul de început ca fiind anul în care specia s-a reprodus/a apărut pentru prima dată; de exemplu, dacă s-a observat că specia s-a reprodus pentru prima dată în 2018, atunci perioada pentru tendințe pe termen scurt ar fi 2018-2024 pentru perioada de raportare 2019-2024.

4.1.2.   Direcția tendinței pe termen scurt

Indicați dacă tendința populației în perioada raportată în câmpul 4.1.1 a fost (se poate selecta doar o singură opțiune):

(a)

stabilă

(b)	fluctuantă

(c)	crescătoare

(d)	descrescătoare

(e)

incertă

(f)	necunoscută

Distincția între tendințele „stabile” și cele ușor „crescătoare” sau „descrescătoare” va depinde de natura informațiilor privind tendințele disponibile pentru specia în cauză. În cazul în care sunt disponibile date de monitorizare solide din punct de vedere statistic, ar trebui să fie posibil să se distingă (și, prin urmare, să se raporteze) creșterile sau scăderile relativ ușoare – dar semnificative din punct de vedere statistic (de exemplu, dacă intervalele de încredere de 95 % ale modificării nu se suprapun peste zero). Pe de altă parte, în cazul în care alocarea categoriei de direcție a tendințelor se bazează pe date mai puțin solide (sau pe opinia experților), ar trebui să se utilizeze un prag specificat (o modificare globală de 10 % pe parcursul perioadei pentru tendințe) pentru a face distincția între tendințele „stabile” și tendințele „crescătoare” sau „descrescătoare”. În ambele cazuri, statele membre sunt încurajate să furnizeze informații explicative/suplimentare relevante în câmpul 4.3 „Informații suplimentare” [de exemplu, „Tendința pe termen scurt din sistemul național de monitorizare a speciilor de păsări comune pentru perioada 2013-2024 a fost de -0,4 % (cu un interval de încredere de 95 %: = -1,1 % și +0,4 % pe an), prin urmare, modificarea pentru întreaga perioadă a fost de -4 % (interval de încredere 95 %: -11 % și +4 %); așadar, este clasificată drept «stabilă».”]. Pentru orientări suplimentare, a se vedea orientările tehnice privind conceptele și definițiile.

Categoria „fluctuantă” se aplică speciilor al căror nivel mediu al populației nu s-a modificat în mod semnificativ în perioada pentru tendințe, dar care se caracterizează prin variații interanuale mari ale abundenței, uneori de unul sau două ordine de mărime. Printre speciile care prezintă în mod obișnuit o astfel de dinamică se numără speciile reproducătoare boreale și arctice, cum ar fi anumite bufnițe și forfecuțe, a căror abundență este strâns legată de disponibilitatea hranei care prezintă valori maxime și valori minime ciclice, dar categoria se poate aplica și speciilor care sunt afectate în mod deosebit de condiții climatice nefavorabile sau variabile. Statelor membre li se solicită să limiteze utilizarea acestei categorii la speciile care prezintă creșteri/scăderi interanuale ale populației de ≥ 50 %. Printre acestea se numără speciile care, în general, se consideră că se reproduc sau iernează „în mod regulat” (de exemplu, mai des decât deloc), dar care este posibil să nu apară în fiecare an.

Categoria „incertă” ar trebui să se utilizeze în cazurile în care sunt disponibile unele date de monitorizare, dar aceste date nu sunt suficiente pentru a distinge în mod fiabil între două sau mai multe direcții ale tendințelor, de exemplu între categoria fluctuantă sau cea descrescătoare. Acest fapt s-ar putea datora faptului că eșantioanele sunt de dimensiuni mici și/sau că sistemele de monitorizare au fost create relativ recent. Detalii suplimentare, de exemplu despre datele disponibile și/sau opinia experților referitoare la tendința „reală” probabilă, pot fi furnizate în câmpul 4.3. „Informații suplimentare”. Tendințele din sistemele naționale de monitorizare a speciilor de păsări comune clasificate ca fiind „incerte” de către TRIM (16), de exemplu, ar trebui raportate utilizând această categorie (nu „fluctuantă”). Pentru orientări suplimentare, a se vedea orientările tehnice privind conceptele și definițiile.

Categoria de tendință „necunoscută” ar trebui să se utilizeze numai în cazurile în care nu există informații – cantitative sau calitative – disponibile cu privire la tendința națională a speciei. Cu toate acestea, chiar și în aceste cazuri, experții naționali vor avea adesea o percepție a scenariilor de tendințe mai probabile – sau cel puțin a „limitelor” plauzibile ale oricărei creșteri sau scăderi potențiale – și orice indicație în acest sens (17) ar putea fi foarte utilă atunci când se efectuează evaluările stării populației la nivelul UE.

Orientări suplimentare referitoare la tendințele populației sunt oferite în cadrul orientărilor tehnice privind conceptele și definițiile.

4.1.3.   Magnitudinea tendinței pe termen scurt

Dacă în câmpul 4.1.2 se raportează „crescătoare”, „descrescătoare” sau „incertă”, introduceți modificarea procentuală globală a dimensiunii populației în perioada pentru tendințe specificată în câmpul 4.1.1.

Alegeți dintre următoarele opțiuni:

(a)

minimum

(b)

maximum

(c)

cea mai bună valoare unică — Dacă magnitudinea este disponibilă doar sub formă de interval (de exemplu, 20-30 %), aceste două valori trebuie raportate la „(a) minimum” și „(b) maximum”. — Dacă este disponibilă o cifră exactă (de exemplu, 27 %), aceasta ar trebui introdusă la „(c) cea mai bună valoare unică”. — În cazul în care este disponibilă o tendință medie sau „cea mai probabilă”, împreună cu limitele de încredere de 95 %, toate aceste trei valori pot fi raportate la literele (c), (a) și, respectiv, (b). — În situația în care se cunoaște doar o valoare minimă (sau maximă) (de exemplu, prin opinia experților), aceasta ar trebui introdusă în câmpul „cea mai bună valoare unică” și NU în câmpul „(a) minimum” sau „(b) maximum”. — Valorile negative ale magnitudinii ar trebui să fie raportate (și anume includeți semnul „-”) pentru toate magnitudinile negative ale tendinței, inclusiv cazurile în care direcția este deja indicată ca fiind „descrescătoare”. Cu toate acestea, pentru a evita introducerea inutilă de date, nu este necesar să se includă semnul „+” pentru tendințele pozitive (și anume se va presupune că o magnitudine a tendinței de „15” reprezintă +15 %). Rețineți că, în cazul tendințelor negative, câmpurile „minimum” și „maximum” se referă la valori minime și maxime din punct de vedere matematic (nu scăderi minime și maxime).

În cazul specific al speciilor care au colonizat sau care s-au stabilit în cursul perioadei pentru tendințe [de exemplu, cele enumerate ca nou-sosite („ARR”) în lista națională de verificare a speciilor], magnitudinea oricărei creșteri a populației ar trebui calculată pe baza dimensiunii populației din anul inițial (18). De exemplu, pentru perioada de raportare 2019-2024, dacă o specie s-a reprodus pentru prima dată (o pereche) în 2018, dar populația reproducătoare în 2024 este de opt perechi, ar trebui să se introducă „2018-2024” în câmpul 4.1.1, să se selecteze „crescătoare” în câmpul 4.1.2 și să se introducă „700” (și anume creșterea procentuală de la unu la opt) în câmpul 4.1.3 litera (c). În mod ideal, ar trebui să se furnizeze, de asemenea, o notă complementară care să confirme anul colonizării și dimensiunea inițială a populației [de exemplu, „Specia s-a reprodus pentru prima dată (o pereche) în 2018.”] în câmpul 4.3 „Informații suplimentare”.

În schimb, pentru speciile care au dispărut la nivel național în cursul perioadei pentru tendințe, simpla raportare a unei scăderi de 100 % nu furnizează toate informațiile necesare pentru a evalua importanța relativă a declinului (scăderile până la zero de la dimensiuni inițiale ale populației, de exemplu, de 1 și 100 reprezintă ambele scăderi de 100 %). În exemplul referitor la o specie care avea o populație reproducătoare de 10 perechi în 2014, dar care a dispărut ca specie reproducătoare în 2021, în câmpul 4.1.1 ar trebui să se introducă „2014-2021”, în câmpul 4.1.2 ar trebui să se selecteze „descrescătoare”, în câmpul 4.1.3 litera (c) ar trebui să se introducă „-100”, iar în câmpul 4.3 „Informații suplimentare” ar trebui să se adauge o notă complementară care să indice dimensiunea populației în 2014 (de exemplu, „Specia a scăzut de la 10 perechi reproducătoare în 2014 la dispariția ca specie reproducătoare în 2021.”).

Deși magnitudinile tendințelor nu sunt obligatorii pentru tendințele raportate ca fiind „stabile” sau „fluctuante” (19), acestea pot fi raportate și în câmpul 4.1.3. Orice altă informație explicativă/suplimentară relevantă, cum ar fi intervalele de încredere ale tendințelor „stabile” sau detalii suplimentare privind fluctuațiile, poate fi furnizată în câmpul 4.3 „Informații suplimentare”.

4.1.4.   Tendința pe termen scurt – Metoda utilizată

Utilizați una dintre următoarele categorii:

(a)	un studiu complet sau o estimare solidă din punct de vedere statistic (de exemplu, compararea a două estimări ale dimensiunii populației care provin din recensăminte complete sau monitorizarea specifică a populației cu o putere statistică performantă);

(b)	bazată în principal pe extrapolare pornind de la un volum limitat de date (de exemplu, tendințe derivate din date colectate doar de la un eșantion relativ mic de populație sau bazate pe o dimensiune insuficientă a eșantionului sau tendințe extrapolate din alte măsurători);

(c)	bazată în principal pe opinia experților, cu date foarte limitate;

(d)	date insuficiente sau indisponibile.

Se poate alege o singură categorie; în cazul în care datele au fost compilate dintr-o varietate de surse, alegeți categoria pentru cea mai importantă sursă de date.

Câmpul „Metoda utilizată” se aplică atât direcției tendinței pe termen scurt (câmpul 4.1.2), cât și magnitudinii tendinței (4.1.3), întrucât aceste două câmpuri fac parte dintr-o singură evaluare și ar trebui luate în considerare aici.

4.1.5.   Surse

Pentru a crea pista de audit necesară pentru datele raportate în câmpurile 4.1.1-4.1.4 de mai sus, introduceți detaliile referințelor-cheie sau ale altor surse de informații utilizate pentru completarea acestor câmpuri. Astfel de surse pot include, de exemplu, documente publicate, date nepublicate deținute în baze de date, site-uri web și grupuri de lucru la nivel de experți. Este preferabil să se furnizeze suficiente informații astfel încât orice persoană care revizuiește raportul (sau îl actualizează în șase sau 12 ani) să poată înțelege originea datelor raportate.

4.2.   Tendința pe termen lung (începând aproximativ cu anul 1980)

4.2.1.   Perioadă pentru tendința pe termen lung

Perioada ideală pentru raportarea tendințelor pe termen lung este cuprinsă între aproximativ 1980 (când a fost adoptată/a intrat în vigoare Directiva 2009/147/CE) și aproximativ ultimul an al perioadei de raportare. Cu toate acestea, există o anumită flexibilitate în acest sens și, prin urmare, dacă un stat membru a efectuat recensăminte naționale (de exemplu) în anii 1980, 1995, 2015 și 2020, tendința din perioada 1980-2020 ar trebui să fie raportată pentru perioada de raportare 2019-2024). În ceea ce privește speciile care au colonizat teritoriul începând cu anul 1980, ideal ar fi să se raporteze tendințele cu anul de început ca fiind anul în care specia s-a reprodus/a apărut pentru prima dată, de exemplu, dacă s-a observat că specia s-a reprodus pentru prima dată în anul 2000, atunci perioada pentru tendințe pe termen lung ar fi cea care începe cu anul 2000. Pentru speciile nou-sosite, data de începere ar trebui să se încadreze în ultimele două perioade de raportare (și anume 2013-2024 pentru perioada de raportare 2019-2024, a se vedea, de asemenea, textul pentru câmpul 4.1.1).

Statele membre care nu dispun de date din sistemele de monitorizare a populației, anterioare anului 2000, sunt încurajate să consulte alte surse potențiale de informații privind tendințele, cum ar fi cele două ediții ale publicației „Birds in Europe” (20), care prezintă estimări pe benzi ale tendințelor populației naționale (plus referințe justificative) pentru majoritatea speciilor pentru perioadele 1970-1990 și 1990-2000.

4.2.2.   Direcția tendinței pe termen lung

A se vedea câmpul 4.1.2 privind direcția tendinței pe termen scurt de mai sus.

În cazul în care alocarea categoriei de direcție a tendințelor se bazează pe date mai puțin solide (sau pe opinia experților), ar trebui să se utilizeze un prag specificat (o modificare globală de 20 % pe parcursul perioadei pentru tendințe pe termen lung) pentru a face distincția între tendințele „stabile” și tendințele „crescătoare” sau „descrescătoare” (pragul de 10 % este utilizat pentru tendința pe termen scurt în câmpul 4.1.2).

Orientări suplimentare referitoare la tendințele populației sunt oferite în cadrul orientărilor tehnice privind conceptele și definițiile.

4.2.3.   Magnitudinea tendinței pe termen lung

A se vedea câmpul 4.1.3 privind magnitudinea tendinței pe termen scurt de mai sus.

4.2.4.   Tendința pe termen lung – Metoda utilizată

A se vedea câmpul 4.1.4 privind tendința pe termen scurt – Metoda utilizată de mai sus.

4.2.5.   Surse

A se vedea câmpul 4.1.5 de mai sus.

4.3.   Informații suplimentare (opțional)

Această secțiune poate fi utilizată pentru a furniza informații suplimentare sub formă de text liber, relevante pentru datele furnizate pentru evaluarea tendințelor populației în secțiunile 4.1 și 4.2 (pentru sugestii, a se vedea textul pentru câmpurile precedente).

5.   HARTA DISTRIBUȚIEI REPRODUCERII ȘI DIMENSIUNEA ARIEI DE REPRODUCERE

Există deja atlase naționale ale păsărilor reproducătoare pentru majoritatea statelor membre ale UE, iar în 2020 a fost publicat un nou atlas european al păsărilor reproducătoare („EBBA2”) (21). În schimb, puține țări au publicat atlase naționale ale păsărilor de iarnă și multe specii de păsări sunt oricum mult mai mobile în timpul iernii. Prin urmare, nu sunt solicitate date privind distribuția pe timp de iarnă.

5.1.   Specii sensibile

Unele specii sunt deosebit de vulnerabile la persecuție, ucidere sau capturare ilegală și, prin urmare, s-ar putea confrunta cu riscuri sporite reale pentru conservarea sau gestionarea lor dacă s-ar pune la dispoziția publicului informații detaliate cu privire la distribuția lor. Într-un număr restrâns de cazuri, statele membre pot considera că o specie este expusă riscului dacă distribuția acesteia este făcută publică la scara de grilaje standard de 10×10 km solicitată (a se vedea secțiunea 5.3). În cazul în care informațiile privind distribuția, dacă sunt raportate în conformitate cu specificațiile din câmpul 5.3, sunt considerate „sensibile”, acest lucru poate fi indicat prin introducerea mențiunii „Da” în acest câmp.

În cazul în care o specie este marcată ca fiind „sensibilă”, Comisia și AEM nu vor dezvălui publicului distribuția acesteia [de exemplu, prin publicarea acestor informații într-o bază de date sau pe un site internet accesibil(ă) publicului].

5.2.   Anul sau perioada

Introduceți anul (de exemplu, 2021) sau perioada (de exemplu, 2019-2023) în care a fost stabilită ultima dată distribuția reproducerii. Multe rapoarte vor include perioade, deoarece distribuția majorității speciilor este cartografiată în mod obișnuit în timpul proiectelor de atlase naționale, care implică, în mod normal, mai mulți ani de activitate de teren. Anul sau perioada raportată ar trebui să acopere perioada efectivă în care au fost colectate datele.

În cazul în care nu există informații recente din atlase, statele membre sunt încurajate să raporteze o cifră mai actualizată, prin recartografierea distribuției naționale utilizând alte date, cum ar fi rezultatele sistemelor anuale de monitorizare, datele colectate de pe internet și studiile naționale sau regionale. În astfel de cazuri, harta distribuției va fi elaborată pe baza datelor din perioada de raportare anterioară sau utilizând date de distribuție mai vechi, care au fost actualizate cu rezultatele monitorizării periodice sau utilizând date din sistemele online pentru colectarea datelor. Anul sau perioada raportat(ă) ar trebui să fie cel (cea) la care se referă distribuția raportată.

5.3.   Harta distribuției reproducerii

Prezentați o hartă a distribuției, împreună cu metadatele relevante (proiecție, datum, scară). Standardul este reprezentat de celule de grilaj ETRS 89 de 10×10 km în proiecția LAEA (EPSG: 3035) (22). Setul de date privind distribuția va consta în celulele de grilaj de 10 km în care reproducerea este înregistrată sau probabilă (a se vedea orientările de mai jos pentru cartografierea distribuției speciilor); nu este permisă utilizarea datelor privind atributele pentru a indica prezența sau absența unei specii într-o celulă de grilaj. Perioada în care au fost colectate datele privind distribuția ar trebui să fie inclusă în metadate în conformitate cu orientările INSPIRE (23). Specificațiile tehnice pentru hărțile distribuției sunt prezentate pe portalul de referință.

Statele membre sau teritoriile mici, cum ar fi Insulele Canare, Madeira sau Azore, pot utiliza hărți cu grilaje de 1 × 1 km. Acestea vor fi agregate la 10 × 10 km pentru vizualizare la nivel european.

Grilajele pentru fiecare stat membru pot fi descărcate de pe portalul de referință.

Harta ar trebui să indice apariția (și anume prezența sau absența) speciei în scop de reproducere în fiecare celulă de grilaj. În general, ar trebui incluse numai celulele de grilaj în care reproducerea este „confirmată”, „probabilă” sau „posibilă”; pentru definițiile categoriilor și codurilor de reproducere, consultați tabelul 2 din „Metodologie” pentru noul Atlas european al păsărilor reproducătoare (24). Cu toate acestea, în cazurile în care se cunoaște că acoperirea studiilor și disponibilitatea datelor sunt insuficiente, pot fi incluse și celulele considerate susceptibile de a găzdui populații reproducătoare (în special specii comune), utilizând cunoștințe de specialitate sau modelare. În aceste cazuri, în câmpul 5.8 „Informații suplimentare” pot fi furnizate informații suplimentare referitoare la fiabilitatea datelor.

5.4.   Dimensiunea distribuției reproducerii

Introduceți suprafața totală a distribuției actuale în statul membru, în km2. În majoritatea cazurilor, acesta va fi numărul de pătrate de 10 × 10 km ocupate înmulțit cu 100. Suprafața distribuției ar trebui să fie reprezentată de grilaje (10 × 10 km sau 1 × 1 km) care apar în întregime sau parțial în statul membru (și anume grilajele intersectate de granițele statelor membre ar trebui luate în considerare în întregime).

Pentru speciile localizate, este posibil să se raporteze suprafața distribuției utilizând o rezoluție mai fină; de exemplu, pentru speciile limitate la un singur loc, suprafața distribuției este suprafața unei localități în care apare specia, care poate fi de câteva hectare.

5.5.   Metoda utilizată

Acest câmp este utilizat pentru a detalia metodologia utilizată pentru calcularea dimensiunii distribuției reproducerii din câmpul 5.4. Selectați una dintre următoarele categorii:

(a)	studiu complet sau o estimare solidă din punct de vedere statistic;

(b)	bazată în principal pe extrapolare pornind de la un volum limitat de date;

(c)	bazată în principal pe opinia experților, cu date foarte limitate;

(d)	date insuficiente sau indisponibile.

În cazul în care datele au fost compilate dintr-o varietate de surse, utilizați categoria pentru cea mai importantă sursă de date.

„Metoda utilizată” ar trebui să fie raportată ca „(d) date insuficiente sau indisponibile” în cazul în care harta distribuției pe care se bazează suprafața estimată a distribuției (obținută prin cartografiere, modelare sau extrapolare cuprinzătoare sau, în mod excepțional, prin interpretare de specialitate) acoperă mai puțin de 75 % din distribuția reală presupusă a speciei și nu au fost utilizate alte date pentru a completa această lacună în estimarea suprafeței distribuției (și anume harta rezultată este incompletă în raport cu distribuția presupusă a speciei și, prin urmare, suprafața distribuției este subestimată).

5.6.   Hărți suplimentare (opțional)

Acest câmp este destinat cazurilor în care un stat membru dorește să prezinte o hartă suplimentară diferită de harta standard prezentată în câmpul 5.3. Rețineți că acesta este un câmp opțional și nu înlocuiește necesitatea de a furniza o hartă în câmpul 5.3.

Aici se pot prezenta hărți la o altă rezoluție decât 10 × 10 km sau cu alte grilaje decât ETRS 89 LAEA (EPSG:3035).

5.7.   Surse

Pentru a crea pista de audit necesară pentru datele raportate în câmpurile 5.1-5.6 de mai sus, introduceți detaliile referințelor-cheie sau ale altor surse de informații utilizate pentru completarea acestor câmpuri. Astfel de surse pot include, de exemplu, documente publicate, date nepublicate deținute în baze de date, site-uri web și grupuri de lucru la nivel de experți. Este preferabil să se furnizeze suficiente informații astfel încât orice persoană care revizuiește raportul (sau îl actualizează în șase sau 12 ani) să poată înțelege originea datelor raportate.

5.8.   Informații suplimentare (opțional)

Această secțiune poate fi utilizată pentru a furniza informații suplimentare sub formă de text liber (maximum 500 de caractere) relevante pentru datele furnizate pentru evaluarea distribuției reproducerii în câmpurile 5.1-5.7.

6.   TENDINȚA DISTRIBUȚIEI REPRODUCERII

6.1.   Tendința pe termen scurt (ultimii 12 ani)

Câmpurile 6.1.1-6.1.5 sunt utilizate pentru a furniza informații cu privire la tendințele pe termen scurt ale distribuției reproducerii, pe baza unei perioade de 12 ani. În ceea ce privește tendința pe termen scurt în general, în cazul în care datele sunt absente sau necunoscute, se încurajează utilizarea opiniei experților sau a altor surse de date, de exemplu, în cazul în care studii mai recente, specifice speciei, oferă informații cu privire la tendințele recente sau, în cazul speciilor reproducătoare foarte rare/localizate, cunoașterea locurilor de reproducere anterioare/existente poate permite o comparație simplă (de exemplu, reproducerea era cunoscută în trei situri în 2013 și avea încă loc în aceleași trei situri în anul/în jurul anului 2024, astfel încât tendința distribuției pe termen scurt este, în esență, stabilă), direcția tendinței poate fi evaluată utilizând aceste informații împreună cu opinia experților.

6.1.1.   Perioadă pentru tendințe pe termen scurt

Perioada pentru tendințe pe termen scurt este de 12 ani (două cicluri de raportare). Pentru rapoartele din perioada 2019-2024, aceasta înseamnă că perioada este 2013-2024 sau o perioadă cât mai apropiată de aceasta. Este permisă o anumită flexibilitate, astfel încât, deși, în mod ideal, tendințele ar trebui să fie raportate pentru perioada 2013-2024, vor fi acceptate și alte date care acoperă o perioadă diferită, dar comparabilă (de exemplu, 2009-2023), dacă cele mai bune date disponibile se referă la studii din anii respectivi. În ceea ce privește speciile nou-sosite, ideal ar fi să se raporteze tendințele cu anul de început ca fiind anul în care specia s-a reprodus pentru prima dată, de exemplu, dacă s-a observat că specia s-a reprodus pentru prima dată în 2018, atunci perioada pentru tendințe pe termen scurt ar fi 2018-2024 pentru perioada de raportare 2019-2024. Indicați perioada utilizată în acest câmp.

6.1.2.   Direcția tendinței pe termen scurt

Indicați dacă tendința distribuției în perioada raportată în câmpul 6.1.1 a fost (se poate selecta doar o singură opțiune):

(a)

stabilă

(a)	fluctuantă

(b)	crescătoare

(c)	descrescătoare

(d)

incertă

(e)	necunoscută

Pentru orientări suplimentare privind interpretarea și utilizarea acestor categorii de direcții ale tendințelor, a se vedea textul pentru câmpul 4.1.2 Direcția tendinței pe termen scurt în rândul populației. Categoria „fluctuantă” se va aplica probabil unui număr mai mic de tendințe ale distribuției decât tendințele populației, dar poate fi totuși adecvată, de exemplu, în cazurile în care distribuția națională a unei specii (care apare în mod regulat) este puternic influențată de condițiile sezoniere din alte părți (de exemplu, secarea zonelor umede favorizate mai spre sud).

6.1.3.   Magnitudinea tendinței pe termen scurt

Dacă în câmpul 6.1.2 se raportează „crescătoare”, „descrescătoare” sau „incertă”, introduceți modificarea procentuală globală a dimensiunii distribuției în perioada pentru tendințe specificată în câmpul 6.1.1.

Alegeți dintre următoarele opțiuni:

(a)

minimum

(b)

maximum

(c)

cea mai bună valoare unică — Dacă este posibil doar un interval (de exemplu, 20-30 %), aceste două valori ar trebui raportate la „(a) minimum” și „(b) maximum”. — Dacă este disponibilă o cifră exactă (de exemplu, 27 %), aceasta ar trebui introdusă la „(c) cea mai bună valoare unică”. — Dacă este disponibilă o tendință medie sau tendința „cea mai probabilă”, împreună cu limitele de încredere de 95 %, toate aceste trei valori pot fi raportate la literele (c), (a) și, respectiv, (b). — În situația în care se cunoaște doar o valoare minimă (sau maximă) (de exemplu, prin opinia experților), aceasta ar trebui introdusă în câmpul „cea mai bună valoare unică” și NU în câmpul „(a) minimum” sau „(b) maximum”. Valorile negative ale magnitudinii ar trebui să fie raportate (și anume includeți semnul „-”) pentru toate magnitudinile negative ale tendinței, inclusiv cazurile în care direcția este deja indicată ca fiind „descrescătoare”. Cu toate acestea, pentru a evita introducerea inutilă de date, nu este necesar să se includă semnul „+” pentru tendințele pozitive (și anume se va presupune că o magnitudine a tendinței de „15” reprezintă +15 %). Rețineți că, în cazul tendințelor negative, câmpurile „minimum” și „maximum” se referă la valori minime și maxime din punct de vedere matematic (nu scăderi minime și maxime).

Dacă este disponibilă, magnitudinea tendinței poate fi raportată și pentru tendința „stabilă” sau „fluctuantă”.

Pentru orientări privind cazurile specifice de specii care fie au colonizat, fie au dispărut la nivel național în perioada pentru tendințe, consultați textul aferent pentru câmpul 4.1.3 Magnitudinea tendinței pe termen scurt pentru populație.

6.1.4.   Tendința pe termen scurt – Metoda utilizată

Acest câmp este utilizat pentru a detalia metodologia utilizată pentru calcularea magnitudinii tendinței pe termen scurt. Selectați una dintre următoarele categorii:

(a)	un studiu complet sau o estimare solidă din punct de vedere statistic (de exemplu, compararea a două hărți ale distribuției bazate pe date de distribuție exacte sau monitorizarea specifică a distribuției unei specii cu o putere statistică performantă);

(b)

bazată în principal pe extrapolare pornind de la un volum limitat de date (de exemplu, tendințe derivate din date privind aparițiile colectate în alte scopuri sau din date colectate doar dintr-o parte a ariei geografice a unui habitat sau tendințe bazate pe măsurarea altor factori predictivi ai distribuției habitatului, cum ar fi modificările acoperirii terenurilor);

(c)	bazată în principal pe opinia experților, cu date foarte limitate;

(d)	date insuficiente sau indisponibile.

6.1.5.   Surse

Pentru a crea pista de audit necesară pentru datele raportate în câmpurile 6.1.1-6.1.4 de mai sus, introduceți detaliile referințelor-cheie sau ale altor surse de informații utilizate pentru completarea acestor câmpuri. Astfel de surse pot include, de exemplu, documente publicate, date nepublicate deținute în baze de date, site-uri web și grupuri de lucru la nivel de experți. Este preferabil să se furnizeze suficiente informații astfel încât orice persoană care revizuiește raportul (sau îl actualizează în șase sau 12 ani) să poată înțelege originea datelor raportate.

6.2.   Tendința pe termen lung (începând aproximativ cu anul 1980)

6.2.1.   Perioadă pentru tendința pe termen lung

Perioada ideală pentru raportarea tendințelor pe termen lung este cuprinsă între aproximativ 1980 (când a fost adoptată/a intrat în vigoare Directiva Păsări) și aproximativ ultimul an al perioadei de raportare. Cu toate acestea, există o anumită flexibilitate în acest sens și, prin urmare, dacă un stat membru a efectuat studii pentru atlase naționale (de exemplu) în 1980, 1995, 2015 și 2020, tendința dintre 1980 și 2020 ar trebui să fie raportată pentru perioada de raportare 2019-2024).

În cazul speciilor care au colonizat după anul 1980, în mod ideal, tendințele ar trebui raportate cu anul de început ca fiind anul în care specia s-a reprodus pentru prima dată; de exemplu, dacă s-a observat că specia s-a reprodus pentru prima dată în anul 2000, atunci perioada pentru tendințe pe termen lung ar fi cea începând cu anul 2000. Pentru speciile nou-sosite, data de începere ar trebui să se încadreze în ultimele două perioade de raportare (și anume 2013-2024 pentru perioada de raportare 2019-2024, a se vedea, de asemenea, textul pentru câmpul 6.1.1).

Statele membre care nu dispun de date privind tendințele distribuției de dinainte de anul 2000 ar putea consulta Atlasul EBCC (25) inițial sau publicația Birds in Europe (26), care prezintă estimări pe benzi ale tendinței ariei de răspândire la nivel național pentru specii în perioada 1970-1990.

6.2.2.   Direcția tendinței pe termen lung

A se vedea câmpul 6.1.2 privind direcția tendinței pe termen scurt de mai sus.

6.2.3.   Magnitudinea tendinței pe termen lung

A se vedea câmpul 6.1.3 privind magnitudinea tendinței pe termen scurt.

6.2.4.   Tendința pe termen lung – Metoda utilizată

A se vedea câmpul 6.1.4 privind tendința pe termen scurt – Metoda utilizată.

6.2.5.   Surse

A se vedea câmpul 6.1.5.

6.3.   Informații suplimentare (opțional)

Această secțiune poate fi utilizată pentru a furniza informații suplimentare sub formă de text liber (maximum 500 de caractere) relevante pentru datele furnizate pentru evaluarea tendinței distribuției reproducerii în secțiunile 6.1 și 6.2. De exemplu, un stat membru ar putea dori să raporteze informații cu privire la schimbările geografice ale distribuției (pe termen scurt sau lung) sau la fragmentarea distribuției, chiar dacă nu sunt raportate modificări ale dimensiunii generale a distribuției.

7.   PRINCIPALELE PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI

Această secțiune este concepută pentru a colecta informații cu privire la principalii factori responsabili de declinul speciilor individuale, de suprimarea numărului acestora sau de restrângerea ariei lor de răspândire. Aceasta ar trebui să fie completată pentru toate speciile care apar în mod regulat (astfel cum sunt enumerate în lista de verificare a păsărilor prevăzută la articolul 12) pentru grupurile următoare:

—	speciile prevăzute în anexa I la Directiva 2009/147/CE;

—	speciile reproducătoare și speciile care iernează prevăzute în anexa II la Directiva 2009/147/CE;

—	orice altă specie migratoare care determină desemnarea ca arie de protecție specială (SPA) la nivel național.

Statele membre sunt încurajate să furnizeze aceste informații pentru toate speciile rămase pentru care sunt disponibile informații.

Mai multe informații referitoare la raportarea în funcție de sezon cu privire la speciile în timpul sezonului de reproducere, iernare sau pasaj din anexa I la Directiva 2009/147/CE și alte specii care determină clasificarea ca arie de protecție specială (SPA) pot fi găsite în

Tabelul 2: Secțiuni ale formatului raportului privind speciile, care trebuie completate pentru sezonul de reproducere (Breeding), sezonul de iernare (Winter) și sezonul de pasaj (Passage) pentru diferite categorii de specii de păsări

Presiunile au acționat în perioada de raportare actuală și au un impact asupra viabilității pe termen lung a speciei sau a habitatului (habitatelor) acesteia; amenințările sunt impacturi viitoare/previzibile (în următoarele două perioade de raportare) care pot afecta viabilitatea pe termen lung a speciei și/sau a habitatului (habitatelor) acesteia (a se vedea tabelul 3). Amenințările nu se raportează separat; se înțelege că o presiune raportată cu momentul „în curs și probabil să apară în viitor” este atât o presiune, cât și o amenințare, în timp ce o presiune raportată cu momentul „numai în viitor” este doar o amenințare. Amenințările ar trebui să reprezinte acele aspecte considerate a fi probabile în mod rezonabil (de exemplu, pe baza presiunilor actuale raportate sau a proiectelor de dezvoltare previzibile). Definiția presiunilor și a amenințărilor este prezentată în tabelul 3 de mai jos.

Tabelul 3

Definiția unei presiuni și a unei amenințări (în contextul raportării în temeiul articolului 12)

	Perioada de acțiune/definiție	Intervalul de timp
Presiunea	Acționează în prezent și/sau în timpul (oricărei părți din sau al întregii) perioadei de raportare actuale.	Perioada de raportare actuală de șase ani.
Amenințare	Factorii care se preconizează că vor acționa în viitor, după perioada de raportare actuală.	Două perioade de raportare viitoare, și anume în termen de 12 ani de la sfârșitul perioadei de raportare actuale.

7.1.   Caracterizarea presiunilor

Furnizați lista presiunilor: enumerați maximum 20 de presiuni. Lista presiunilor este disponibilă pe portalul de referință.

Pentru fiecare taxon de păsări:

(a)	selectați maximum 20 de intrări pentru presiuni utilizând codul de la al doilea nivel al listei ierarhice. Lista presiunilor și amenințărilor este disponibilă pe portalul de referință.

(b)

pentru fiecare presiune, indicați momentul, care reprezintă intervalul de timp în care acționează. Momentul în trecut, dar suspendată în prezent datorită măsurilor Pentru raportarea presiunilor care au fost suspendate la un moment dat în perioada de raportare actuală. Dacă se selectează această opțiune, nu este necesar să se completeze câmpurile privind sfera și influența. în curs Pentru raportarea presiunilor care sunt în curs în perioada de raportare, și anume nu există nicio dovadă a suspendării datorită măsurilor. în curs și probabil să apară în viitor Pentru raportarea atât a presiunilor, cât și a amenințărilor. Dacă se selectează această opțiune, nu este necesar să se completeze câmpurile privind sfera și influența pentru partea de intrare referitoare la amenințare, ci numai pentru partea referitoare la presiune. numai în viitor Pentru raportarea amenințărilor. Dacă se selectează această opțiune, nu este necesar să se completeze câmpurile privind sfera și influența.

(c)

indicați, pentru fiecare, proporția populației afectate de presiune (sfera) – „în întregime > 90 %”, „majoritate 50-90 %” sau „minoritate < 50 %”. Sfera (proporția populației afectate)* [*a se completa doar pentru momentele „în curs” și „în curs și probabil să apară în viitor”. Deși acesta din urmă include și amenințări, „sfera” și „influența” se vor referi doar la presiuni] în întregime > 90 % peste 90 % din populația raportată în statul membru este afectată de presiune majoritate 50-90 % între 50 și 90 % din populația raportată în statul membru este afectată de presiune minoritate < 50 % mai puțin de 50 % din populația raportată în statul membru este afectată de presiune

(d)

indicați influența asupra populației sau a habitatului speciei – „influență mare”, „influență medie” sau „influență scăzută”. Influența indică modul în care presiunea afectează declinul populației sau al habitatului speciei. Influența (asupra populației sau a habitatului speciei)* [*a se completa doar pentru momentele „în curs” și „în curs și probabil să apară în viitor”. Deși acesta din urmă include și amenințări, „sfera” și „influența” se vor referi doar la presiuni] Influență mare Presiunea menționată este un factor extrem de important care contribuie la declinul populației sau al habitatului speciei. Aceasta este o influență directă sau imediată importantă asupra populației. Influență medie Presiunea menționată contribuie la declinul populației sau al habitatului speciei, dar nu este o presiune cu influență mare sau cu influență scăzută. Aceasta are o influență medie directă/imediată sau indirectă asupra populației. Influență scăzută Presiunea menționată contribuie la declinul populației sau al habitatului speciei, deși nu are o contribuție substanțială și acționează în combinație cu alte presiuni și/sau factori.

(e)

indicați locul în care acționează în principal presiunea. Ar trebui selectată o singură opțiune. Locul* [*alegeți opțiunea corespunzătoare locului în care acționează în principal presiunea] În interiorul statului membru A se alege pentru presiunile care acționează în interiorul statului membru sau în interiorul și în afara statului membru, dar care au un impact aproximativ egal asupra populației naționale de păsări În alte părți ale UE În cazul în care presiunea acționează în principal în altă parte a UE (dar poate acționa și în interiorul statului membru) În afara UE În cazul în care se cunoaște faptul că presiunea acționează în principal în afara statelor membre ale UE Atât în interiorul, cât și în afara UE În cazul în care presiunea acționează atât în interiorul, cât și în afara statelor membre ale UE Necunoscut Locul în care acționează presiunea nu este cunoscut

Impactul general al unei presiuni, astfel cum este înregistrat în câmpurile „Momentul”, „Sfera” și „Influența”, ar trebui să reflecte influența presiunii asupra tendințelor speciei.

În cazul în care printre presiuni se selectează Specii alogene invazive (SAI) de interes pentru Uniune, este obligatoriu să se furnizeze denumirile acestor specii la litera (f). O listă verticală va fi disponibilă pentru aceste specii. Pentru lista SAI de interes pentru Uniune, a se vedea portalul de referință privind raportarea în temeiul articolului 12. Atunci când o presiune se referă la „Alte specii alogene invazive (altele decât speciile de interes pentru Uniune)”, furnizarea denumirilor acestor specii este opțională la litera (g). Vă rugăm să selectați din baza de date EASIN (a se vedea portalul de referință privind raportarea în temeiul articolului 12). Se pot selecta mai multe specii pentru ambele cazuri.

Dacă un stat membru dorește să furnizeze informații mai exacte cu privire la natura unei anumite presiuni, acestea pot fi introduse în câmpul 7.4 „Informații suplimentare”.

Orientări mai detaliate privind raportarea presiunii/amenințărilor sunt furnizate în liniile directoare și în notele din lista presiunilor și amenințărilor disponibile pe portalul de referință.

7.2.   Metode utilizate (opțional)

Câmpul opțional „Metode utilizate” are rolul de a furniza informații generale pentru raportarea presiunilor și nu este necesar pentru presiuni specifice. În cazul în care se utilizează o metodologie pentru o presiune specifică, aceste informații pot fi furnizate în câmpul 7.4 „Informații suplimentare”.

Alegeți una dintre următoarele categorii:

(a)	studiu complet sau o estimare solidă din punct de vedere statistic;

(b)	bazată în principal pe extrapolare pornind de la un volum limitat de date;

(c)	bazată în principal pe opinia experților, cu date foarte limitate;

(d)	date insuficiente sau indisponibile.

Se poate alege o singură categorie; în cazul în care datele au fost compilate dintr-o varietate de surse, alegeți categoria pentru cea mai importantă sursă de date.

7.3.   Surse de informații (opțional)

Pentru a furniza pista de audit necesară pentru datele raportate în câmpul 7.1 de mai sus, statele membre pot introduce detaliile referințelor-cheie sau ale altor surse care susțin dovezile privind presiunile raportate. Astfel de surse pot include, de exemplu, documente publicate, date nepublicate deținute în baze de date, site-uri web și grupuri de lucru la nivel de experți. În cazul în care opinia experților a fost indicată în câmpul 7.2, această opțiune poate fi detaliată în continuare în acest câmp. Este preferabil să se enumere suficiente informații astfel încât orice persoană care revizuiește raportul (sau îl actualizează în șase sau 12 ani) să poată înțelege originea informațiilor raportate.

7.4.   Informații suplimentare (opțional)

Dacă un stat membru dorește să furnizeze informații suplimentare cu privire la anumite presiuni (de exemplu, estimări ale mortalității anuale cauzate de o anumită presiune, de exemplu uciderea ilegală) sau la metodologie, acestea pot fi furnizate în acest câmp.

8.   MĂSURI DE CONSERVARE

Statele membre sunt invitate să descrie cele mai importante măsuri de conservare adoptate pentru speciile pentru care se solicită aceste informații (a se vedea

Tabelul 2: Secțiuni ale formatului raportului privind speciile, care trebuie completate pentru sezonul de reproducere (Breeding), sezonul de iernare (Winter) și sezonul de pasaj (Passage) pentru diferite categorii de specii de păsări). Statele membre sunt, de asemenea, încurajate să furnizeze aceste informații și pentru toate speciile rămase, dacă sunt disponibile.

8.1.   Stadiul de punere în aplicare a măsurilor

Selectați dacă sunt necesare sau nu măsuri. Dacă răspunsul este „Da”, selectați dintre următoarele opțiuni (se poate selecta doar o singură opțiune):

(a)	măsuri identificate, dar niciuna nu a fost încă adoptată;

(b)	măsuri necesare, dar nu pot fi identificate;

(c)	o parte din măsurile identificate au fost adoptate;

(d)	majoritatea măsurilor/toate măsurile identificate au fost adoptate.

8.2.   Domeniul de aplicare al măsurilor luate

În cazul în care o parte din măsurile identificate au fost adoptate [8.1 litera (c)] sau majoritatea măsurilor/toate măsurile identificate au fost adoptate [8.1 litera (d)], indicați domeniul de aplicare al acestor măsuri, și anume proporția din populație pe care o afectează:

(a)

< 50 %

(b)

50-90 %

(c)

> 90 %

Evaluarea ar trebui să fie efectuată în mod general.

8.3.   Scopul principal al măsurilor adoptate

A.

Indicați scopurile principale ale măsurilor adoptate. Această parte ar trebui să se completeze numai în cazul în care au fost adoptate măsuri de conservare [câmpul 8.1 litera (c) „O parte din măsurile identificate și adoptate” este marcat cu „Da” sau câmpul 8.1 litera (d) „Majoritatea măsurilor/toate măsurile identificate și adoptate” este marcat cu „Da”]. Pot fi identificate mai multe scopuri: (a) menținerea distribuției actuale, a populației actuale și/sau a habitatului actual al speciei; (b) extinderea distribuției actuale a speciei; (c) creșterea dimensiunii populației și/sau îmbunătățirea dinamicii populației (îmbunătățirea succesului reproductiv, reducerea mortalității, îmbunătățirea structurii de vârstă/sex); (d) refacerea habitatului speciei.

B.	Pentru a identifica scopul principal al măsurilor adoptate, vă rugăm să indicați dacă scopul este de (se poate selecta doar o singură opțiune): — a menține starea actuală; — a extinde aria de răspândire; — a crește sau a îmbunătăți populația; — a reface habitatul.

Scopul acestui câmp nu este de a descrie efectul măsurilor, ci mai degrabă de a descrie obiectivul urmărit al măsurilor puse în aplicare. Răspunsul este detaliat în continuare în câmpul 8.5 de mai jos.

8.4.   Localizarea măsurilor

Indicați locul în care sunt puse în aplicare în principal măsurile. Această parte ar trebui să se completeze numai în cazul în care au fost adoptate măsuri de conservare [câmpul 8.1 litera (c) „O parte din măsurile identificate au fost adoptate” și câmpul 8.1 litera (d) „Majoritatea măsurilor/toate măsurile identificate au fost adoptate” sunt marcate cu „Da”] – (se poate selecta doar o singură opțiune):

(a)	numai în interiorul rețelei Natura 2000;

(b)	atât în interiorul, cât și în afara rețelei Natura 2000;

(c)	numai în afara rețelei Natura 2000.

Acest câmp încearcă să surprindă locul în care se află principalul obiectiv al acțiunii de conservare. Prin urmare, alegeți opțiunea (a) dacă toate sau marea majoritate a măsurilor de conservare sunt limitate la Natura 2000, opțiunea (b) dacă există un efort aproximativ egal de a pune în aplicare măsuri în interiorul și în afara rețelei Natura 2000 și opțiunea (c) dacă toate sau marea majoritate a măsurilor sunt adoptate în afara rețelei Natura 2000.

8.5.   Răspunsul la măsuri

Furnizați o estimare a momentului în care măsurile încep sau se preconizează că vor începe să neutralizeze presiunea și să producă efecte pozitive (în ceea ce privește scopul principal al măsurilor indicat în câmpul 8.3). Alegeți o opțiune dintre următoarele:

(a)	răspuns pe termen scurt (în actuala perioadă de raportare, de exemplu, 2019-2024);

(b)	răspuns pe termen mediu (în următoarele două perioade de raportare, de exemplu 2025-2036);

(c)	răspuns pe termen lung (de exemplu, după 2036).

8.6.   Lista principalelor măsuri de conservare

Enumerați maximum 20 de măsuri de conservare. Statele membre ar trebui să utilizeze codurile furnizate pe portalul de referință.

Orientări mai detaliate privind utilizarea măsurilor de conservare sunt furnizate în orientările tehnice privind conceptele și definițiile și în notele din lista măsurilor de conservare disponibile pe portalul de referință.

8.7.   Informații suplimentare (opțional)

Aici se pot raporta informații suplimentare pentru a ajuta la înțelegerea informațiilor furnizate cu privire la măsurile de conservare.

9.   ACOPERIREA NATURA 2000 [ARII DE PROTECȚIE SPECIALĂ (SPA)]

Această secțiune este concepută pentru a colecta informații despre acoperirea Natura 2000 [arii de protecție specială (SPA)] pentru specii individuale. În temeiul articolului 4 din directivă, statele membre sunt obligate să clasifice ca SPA teritoriile cele mai adecvate pentru anumite specii. Pentru a evalua gradul de acoperire a rețelei de arii de protecție specială (SPA) pentru fiecare specie relevantă la nivelul UE, statelor membre li se solicită să raporteze dimensiunea (și tendința pe termen scurt) a populației care apare în cadrul rețelei lor naționale de SPA.

Secțiunea ar trebui completată numai pentru speciile din anexa I la Directiva 2009/147/CE și pentru alte specii migratoare care determină clasificarea ca SPA la nivel național, astfel cum se indică în lista de verificare a speciilor de pe portalul de referință.

Mai multe informații referitoare la raportarea în funcție de sezon cu privire la speciile în timpul sezonului de reproducere, de iernare sau de pasaj din anexa I la Directiva 2009/147/CE și alte specii care determină clasificarea ca arie de protecție specială (SPA) pot fi găsite în

Tabelul 2: Secțiuni ale formatului raportului privind speciile, care trebuie completate pentru sezonul de reproducere, sezonul de iernare și sezonul de pasaj pentru diferite categorii de specii de păsări

A se vedea informațiile generale din orientările tehnice privind conceptele și definițiile.

9.1.   Dimensiunea populației în interiorul Natura 2000 [rețeaua de arii de protecție specială (SPA)]

Furnizați o estimare a dimensiunii totale a populației cuprinse în întreaga rețea națională de arii de protecție specială (SPA) în cursul aceluiași an sau al aceleiași perioade ca cel (cea) raportat(ă) în câmpul 3.1. A se vedea textul pentru câmpul 3.2 Dimensiunea populației de mai sus pentru detalii privind completarea câmpurilor (a), (b), (c) și/sau (d).

Pentru a evita cifrele exagerate, statele membre ar putea fi nevoite să ajusteze în jos dimensiunea totală a populației din interiorul rețelei Natura 2000 pentru unele specii mobile care iernează, pentru a ține cont de deplasările semnificative de indivizi între ariile de protecție specială (SPA), astfel cum s-ar putea aplica, de exemplu, în cazul diferitelor specii de gâște care iernează în nord-vestul Europei.

9.2.   Tipul estimării

Selectați una dintre următoarele opțiuni:

—

cea mai bună estimare – cea mai bună cifră unică disponibilă (inclusiv în cazul în care este disponibilă doar valoarea maximă a dimensiunii populației) sau intervalul, obținut, de exemplu, dintr-un recensământ al populației, dintr-o compilație de cifre din localități, dintr-o estimare bazată pe densitatea populației și pe datele privind distribuția sau din opiniile experților, dar pentru care nu au fost calculate limite de încredere de 95 %. În câmpul 9.3 se poate indica dacă cea mai bună estimare provine din date de monitorizare, din extrapolare sau din opinia experților;

—	media multianuală – valoarea medie (și intervalul) în cazul în care dimensiunea populației a fost estimată pentru mai mulți ani în cursul perioadei de raportare;

—	interval de încredere de 95 % – estimări obținute din studii prin sondaj sau un model pentru care ar putea fi calculate limite de încredere de 95 % [astfel cum sunt raportate în câmpul 9.1 literele (b) și (c)];

—

minimum – în cazul în care nu există date suficiente pentru a furniza chiar și o estimare vag delimitată a dimensiunii populației, dar se știe că dimensiunea populației depășește o anumită valoare sau în cazul în care intervalul raportat provine dintr-un studiu prin sondaj sau dintr-un proiect de monitorizare care probabil subestimează dimensiunea reală a populației.

Urmați aceleași orientări ca și în cazul câmpului 3.3 „Tipul estimării” pentru dimensiunea populației.

9.3.   Dimensiunea populației în interiorul rețelei – Metoda utilizată

Selectați una dintre următoarele opțiuni (similare câmpului 3.4 „Metoda utilizată”):

(a)	studiu complet sau o estimare solidă din punct de vedere statistic;

(b)	bazată în principal pe extrapolare pornind de la un volum limitat de date;

(c)	bazată în principal pe opinia experților, cu date foarte limitate;

(d)	date insuficiente sau indisponibile.

Urmați aceleași orientări ca și în cazul câmpului 3.4 „Metoda utilizată” pentru dimensiunea populației.

9.4.   Tendința pe termen scurt a dimensiunii populației în cadrul rețelei – Direcția

La fel ca în câmpul 4.1.2 „Direcția tendinței pe termen scurt”, indicați dacă tendința populației în cadrul rețelei de arii de protecție specială (SPA) în perioada pentru tendințe pe termen scurt (astfel cum a fost raportată în câmpul 4.1.1) a fost (se poate selecta doar o singură opțiune):

(a)

stabilă

(b)	fluctuantă

(c)	crescătoare

(d)	descrescătoare

(e)

incertă

(f)	necunoscută

Pentru orientări suplimentare privind interpretarea și utilizarea acestor categorii de direcții ale tendințelor, a se vedea textul pentru câmpul 4.1.2 „Direcția tendinței pe termen scurt”.

9.5.   Tendința pe termen scurt a dimensiunii populației în cadrul rețelei – Metoda utilizată

Selectați care dintre următoarele opțiuni descrie cel mai bine metoda utilizată pentru evaluarea direcției tendințelor pe termen scurt (conform câmpului 4.1.4 „Tendința pe termen scurt – Metoda utilizată”):

(a)	studiu complet sau o estimare solidă din punct de vedere statistic;

(b)	bazată în principal pe extrapolare pornind de la un volum limitat de date;

(c)	bazată în principal pe opinia experților, cu date foarte limitate;

(d)	date insuficiente sau indisponibile.

Se poate alege o singură categorie; în cazul în care datele au fost compilate dintr-o varietate de surse, alegeți categoria pentru cea mai importantă sursă de date.

Urmați aceleași orientări ca și în cazul câmpului 4.1.4 „Tendința pe termen scurt – Metoda utilizată”.

9.6.   Informații suplimentare (opțional)

Această secțiune poate fi utilizată pentru a furniza informații suplimentare sub formă de text liber (maximum 500 de caractere) relevante pentru datele furnizate în câmpurile 9.1-9.5.

Informațiile de mai jos pentru secțiunea 10 „Progresele înregistrate în ceea ce privește planurile de acțiune pentru specii (PAS), planurile de gestionare (PG) și declarațiile succinte privind gestionarea (DSG) la nivel internațional” și secțiunea 11 „Informații referitoare la speciile din anexa II” trebuie furnizate pentru fiecare taxon din toate sezoanele relevante.

10.   PROGRESELE ÎNREGISTRATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE PLANURILE DE ACȚIUNE PENTRU SPECII (PAS), PLANURILE DE GESTIONARE (PG) ȘI DECLARAȚIILE SUCCINTE PRIVIND GESTIONAREA (DSG) LA NIVEL INTERNAȚIONAL

Această secțiune este concepută pentru a colecta informații cu privire la activitatea statelor membre referitoare la unele dintre cele mai amenințate specii de păsări din UE, pentru care au fost elaborate planuri de acțiune pentru specii (PAS) sau declarații succinte privind gestionarea (DSG) la nivel internațional (sau multilateral) (27), precum și la o serie de specii care pot fi vânate considerate a fi într-o stare precară în UE și pentru care au fost elaborate planuri de gestionare (PG) (28). Raportarea include, de asemenea, activitatea desfășurată în cadrul planurilor adoptate de alte organizații internaționale la care UE este parte semnatară, cum ar fi Convenția de la Berna (29), Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice (AEWA) (30) și Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (CMS) (31).

Începând cu anii 1990, s-au cheltuit resurse semnificative ale UE pentru conservarea multora dintre aceste specii (de exemplu, prin intermediul proiectelor LIFE), astfel încât statelor membre li se solicită să prezinte un rezumat al acțiunilor întreprinse la nivel național pentru a implementa aceste planuri și pentru a îmbunătăți starea speciilor relevante. Lista taxonilor relevanți, cu indicarea tipului de plan, este disponibilă pe portalul de referință. Această secțiune trebuie completată la nivel de specie/subspecie.

10.1.   Tipul de plan internațional

Utilizați tipul de plan internațional [plan de acțiune pentru specii (PAS), plan de gestionare (PG) sau declarație succintă privind gestionarea (DSG)] specificat în lista taxonilor cu planuri internaționale/multilaterale, disponibilă pe portalul de referință.

10.2.   A fost adoptat un plan național legat de planul de acțiune pentru specii (PAS)/planul de gestionare (PG)/declarația succintă privind gestionarea (DSG) la nivel internațional?

Vă rugăm să selectați „Da” sau „Nu”. Dacă ați răspuns „Da”, vă rugăm să furnizați un link web către (și/sau referința bibliografică pentru) planul național în câmpul 10.5 „Surse de informații suplimentare” de mai jos. Câmpurile 10.3 și 10.4 trebuie completate indiferent dacă se selectează aici „Da” sau „Nu”.

10.3.   Evaluarea eficacității planurilor de acțiune pentru specii (PAS) pentru speciile amenințate la nivel mondial

Acest câmp este utilizat pentru a furniza informații cu privire la starea speciei la nivel național (în ceea ce privește dimensiunea populației și aria de răspândire/distribuția) în raport cu obiectivele prezentate în planurile de acțiune pentru specii (PAS)/declarațiile succinte privind gestionarea (DSG). Lista speciilor cu PAS și DSG pentru care ar trebui completat acest câmp este furnizată în lista taxonilor cu planuri internaționale/multilaterale, disponibilă pe portalul de referință (32). O listă mai detaliată, care include obiectivele care trebuie luate în considerare în cadrul evaluării pentru fiecare specie, este furnizată pe portalul de referință.

Unele planuri enumeră obiective diferite pe termen scurt și pe termen lung. De exemplu, pentru Clanga clanga [= Aquila clanga], planul de acțiune enumeră următoarele obiective legate fie de distribuție, fie de dimensiunea populației:

(a)	„pe termen scurt, pentru a opri declinul populației și de a proteja toate habitatele existente de reproducere, de odihnă și înnoptat și de iernare”;

(b)	„pe termen lung, pentru a proteja distribuția și numărul populației europene de acvilă țipătoare, readucând aria de răspândire la cea din 1920”.

În cazul în care obiectivul pe termen scurt (de exemplu, stabilizarea dimensiunii populației) a fost atins sau în cazul în care s-au înregistrat progrese în direcția atingerii obiectivului, ar trebui selectată opțiunea „(a) se apropie de îndeplinirea scopului/obiectivului (obiectivelor) planului”.

Unele planuri includ obiective care nu sunt exprimate direct ca o creștere/stabilizare a populației sau a distribuției, ci, de exemplu, ca o reducere a mortalității cauzate de anumite presiuni sau protejarea/refacerea anumitor situri-cheie. Eficacitatea unui plan ar trebui să fie evaluată având în vedere impactul acestor măsuri asupra dimensiunii/distribuției populației. De exemplu, dacă au fost refăcute mai multe situri-cheie pentru o specie (s-a atins un obiectiv pe termen scurt) cu scopul pe termen lung de a stabiliza populația unei specii, dar dimensiunea populației este în continuare în declin (într-un ritm care nu s-a modificat), ar trebui selectată opțiunea „(b) nu s-a modificat”.

Vă rugăm să alegeți una dintre următoarele opțiuni:

(a)	se apropie de îndeplinirea scopului/obiectivului (obiectivelor) planului;

(b)	nu s-a modificat;

(c)	se deteriorează și mai mult, îndepărtându-se de scopul/obiectivul (obiectivele) planului.

10.4.   Evaluarea eficacității planurilor de gestionare (PG) pentru speciile care pot fi vânate, aflate în stare nesigură

Acest câmp este specific speciilor care pot fi vânate, aflate în stare nesigură. Acesta este utilizat pentru a furniza informații cu privire la starea acestor specii (în ceea ce privește dimensiunea populației și aria de răspândire/distribuția) la nivel național, în raport cu obiectivele prezentate în planurile de gestionare (PG). Lista speciilor cu planuri de gestionare (PG) pentru care ar trebui completat acest câmp este furnizată în lista taxonilor cu planuri internaționale/multilaterale, disponibilă pe portalul de referință (33). O listă mai detaliată, care include obiectivele care trebuie luate în considerare în cadrul evaluării pentru fiecare specie, este furnizată pe portalul de referință.

Vă rugăm să alegeți una dintre următoarele opțiuni (urmați aceleași orientări ca și în cazul câmpului 10.3):

(a)	se îmbunătățește;

(b)	nu s-a modificat;

(c)	continuă să se deterioreze.

10.5.   Surse de informații suplimentare

În acest câmp, statelor membre li se solicită să furnizeze linkuri către site-urile web corespunzătoare, linkuri web și/sau referințe bibliografice pentru publicațiile relevante (de exemplu, un plan național), datele de contact ale organizațiilor responsabile etc.

11.   INFORMAȚII REFERITOARE LA SPECIILE DIN ANEXA II (ARTICOLUL 7 DIN DIRECTIVA 2009/147/CE)

Această secțiune trebuie completată la nivel de specie/subspecie.

11.1.   Este specia vânată la nivel național?

Nu toate speciile enumerate în anexa II la Directiva 2009/147/CE sunt vânate în toate statele membre (relevante). Indicați aici dacă specia în cauză este într-adevăr vânată în țara dumneavoastră (34). În caz afirmativ, completați câmpurile 11.2-11.4 de mai jos.

Acest câmp indică dacă o specie este de fapt vânată la nivel național. De exemplu, dacă legislația națională/regională nu clasifică o specie ca putând fi vânată (prin urmare, nu poate fi vânată) sau dacă există o interdicție permanentă (pentru speciile care pot fi vânate), răspunsul ar trebui să fie „Nu”. Mai multe informații pot fi furnizate în câmpul 11.4 „Informații suplimentare”.

11.2.   Vânat efectiv

Furnizați statistici naționale privind vânatul efectiv (în indivizi) pe an/sezon de vânătoare pe parcursul celor șase ani ai perioadei de raportare: indicați unitatea (indivizi) în câmpul 11.2 litera (a) și completați în continuare câmpul 11.2 litera (b) dacă este cazul (de exemplu, sezon de vânătoare, opțional) și câmpul 11.2 litera (c) cu informații pe sezon de vânătoare sau pe an (în cazul în care nu se utilizează sezonul de vânătoare). Pentru perioada de raportare 2019-2024, sezonul de vânătoare 1 este 2018-2019 (începe în toamna anului 2018 și se încheie în primăvara anului 2019); sezonul 6 este 2023-2024. În cazul în care se cunoaște o valoare exactă, vă rugăm să o introduceți atât în câmpul „minimum”, cât și în câmpul „maximum”. Dacă sunt disponibile doar numere minime sau doar numere maxime, acestea trebuie raportate în câmpul „Min.” și, respectiv, „Max.”. De asemenea, se pune la dispoziție și opțiunea „necunoscută”.

În cazurile în care statisticile privind vânatul efectiv sunt disponibile numai pentru un grup de specii, fără o defalcare fiabilă pe specii, proporția (de exemplu, 50-90 % pentru specia dominantă și 0-5 % pentru celelalte specii) pentru fiecare specie ar trebui să fie estimată și raportată ca valori „Min.” și „Max.” în câmpul 11.2. În câmpul 11.4 „Informații suplimentare” ar trebui să se furnizeze o explicație corespunzătoare [de exemplu, „s-au obținut statistici privind vânatul efectiv (min.-max.) pentru un grup de specii ([specia 1], [specia 2], [specia x]), dar probabil > 90 % se referă la specia din prezentul raport”]. „Metoda utilizată” (câmpul 11.3) ar trebui să reflecte faptul că cifrele reale raportate reprezintă o aproximare și ar trebui să fie „b” sau, respectiv, „c”.

11.3.   Vânat efectiv – Metoda utilizată

Selectați care dintre următoarele opțiuni descrie cel mai bine metoda utilizată pentru furnizarea de statistici privind vânatul efectiv:

(a)	studiu complet sau o estimare solidă din punct de vedere statistic;

(b)	bazată în principal pe extrapolare pornind de la un volum limitat de date;

(c)	bazată în principal pe opinia experților, cu date foarte limitate;

(d)	date insuficiente sau indisponibile.

11.4.   Informații suplimentare (opțional)

Furnizați linkuri web sau referințe bibliografice pentru principalele surse de informații utilizate pentru completarea câmpurilor din secțiunea 11, inclusiv informații detaliate privind oricare rapoarte naționale sau baze de date online. De asemenea, pot fi furnizate aici orice altă informație referitoare la statisticile privind vânatul efectiv, de exemplu informații legate de verificările de validare ale calității și exactității datelor sau dacă se colectează date demografice suplimentare (de exemplu, prin studii privind aripile). Se poate raporta, de asemenea, orice modificare recentă a metodelor de studiu sau a instrumentelor de raportare.

Referințe

BirdLife International (2004), „Birds in Europe: population estimates, trends and conservation status” (Păsările din Europa: estimări ale populației, tendințe și stare de conservare). BirdLife International (BirdLife Conservation Series nr. 12), Cambridge, Regatul Unit.

del Hoyo, J. și Collar, N. J. (2014), HBW and BirdLife International Illustrated Checklist of the Birds of the World. Volume 1: Non-passerines (HBW și BirdLife International Lista ilustrată a păsărilor lumii. Volumul 1: Păsări neîncadrate în familia paseriformelor). Lynx Edicions, Barcelona.

Hagemeijer, E. J. M. și Blair, M., ed. (1997), The EBCC Atlas of European Breeding Birds: their distribution and abundance (Atlasul EBCC al păsărilor reproducătoare europene: distribuție și abundență). T & A D Poyser, Londra.

Sokos, C. și Birtsas, P. (2014), The last indigenous black-necked pheasant population in Europe (Ultima populație indigenă de fazan cu gât negru din Europa). G@lliformed 8, pp. 13-22.

Tucker, G. M. și Heath, M. F. (1994), „Birds in Europe: their conservation status” (Păsările din Europa: stare de conservare). BirdLife International (BirdLife Conservation Series nr. 3), Cambridge, Regatul Unit.