19.12.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 324/1


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2453 AL COMISIEI

din 30 noiembrie 2022

de modificare a standardelor tehnice de punere în aplicare prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/637 în ceea ce privește publicarea informațiilor privind riscurile de mediu, sociale și de guvernanță

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (1), în special articolul 434a,

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/637 al Comisiei (2) prevede formate uniforme de publicare și instrucțiuni conexe pentru publicarea informațiilor prevăzute în titlurile II și III din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Regulamentul (UE) nr. 575/2013 a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2019/876 (3), printre altele pentru a introduce un nou articol, articolul 449a. Articolul respectiv prevede că instituțiile mari care au emis titluri de valoare admise la tranzacționare pe o piață reglementată a oricărui stat membru trebuie să publice, începând cu 28 iunie 2022, informații privind riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (environmental, social and governance – ESG), inclusiv riscurile fizice și riscurile legate de tranziție. Această modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 ar trebui să se reflecte în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/637, care ar trebui să stabilească formate uniforme de publicare suplimentare și instrucțiuni conexe pentru publicarea informațiilor privind riscurile ESG, pe lângă formatele uniforme de publicare și instrucțiunile conexe existente.

(2)

Atunci când se stabilesc formate uniforme pentru publicarea de informații, ar trebui să se țină seama de semnificația totală a informațiilor care urmează să fie publicate. Aceasta înseamnă că informațiile publicate de către instituții ar trebui să cuprindă, pe de o parte, impactul financiar al factorilor ESG asupra activităților economice și financiare ale instituțiilor (perspectiva aportului din exterior spre centru sau „outside-in”) și, pe de altă parte, factorii ESG care pot fi declanșați de activitățile proprii ale instituțiilor, aceștia din urmă devenind la rândul lor semnificativi din punct de vedere financiar atunci când produc un efect asupra părților interesate ale instituțiilor (perspectiva aportului din centru spre exterior sau „inside-out”). Prin urmare, tabelele și modelele utilizate pentru publicarea acestor informații ar trebui să ofere informații suficient de cuprinzătoare și comparabile cu privire la riscurile ESG, permițând astfel utilizatorilor informațiilor respective să evalueze profilul de risc al instituțiilor.

(3)

Este necesar să se asigure coerența și consecvența cu alte acte legislative ale Uniunii în domeniul riscurilor ESG. Prin urmare, normele referitoare la publicarea de informații privind riscurile ESG ar trebui să țină seama de criteriile, clasificările și definițiile prevăzute în actele legislative respective ale Uniunii. Aceste norme ar trebui să țină seama în special de criteriile de identificare și clasificare a activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și în Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (5). În ceea ce privește publicarea informațiilor privind performanța energetică a portofoliului imobiliar al instituțiilor, ar trebui să se țină seama de informațiile cuprinse în certificatul de performanță energetică, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 12 din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului (6).

(4)

Articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7) prevăd că anumite întreprinderi mari care sunt entități de interes public sau anumite entități de interes public care sunt întreprinderi-mamă ale unui grup mare trebuie să includă în raportul lor de gestiune sau, respectiv, în raportul lor de gestiune consolidat informații privind impactul activității lor asupra aspectelor de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită. Această obligație nu se aplică însă și altor întreprinderi. Ca urmare, întreprinderile care nu fac obiectul articolelor 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE nu sunt obligate să publice astfel de informații și este posibil să nu fie în măsură să furnizeze astfel de informații instituțiilor. În consecință, se poate preconiza că întreprinderile care sunt contrapărți ale instituțiilor vor furniza informațiile și datele respective numai în mod voluntar. Totuși, este oportun să se pună la dispoziția acestor întreprinderi orientări privind calcularea procentului expunerilor la activități care se încadrează în categoria activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului menționată la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/852, astfel încât informațiile și datele respective să poată fi prezentate într-un format standardizat și comparabil. În cazul în care informațiile și datele respective nu sunt furnizate în mod voluntar, instituțiile ar trebui să poată calcula procentul expunerilor aliniate la taxonomie utilizând estimări sau substituenți.

(5)

Articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 prevede obligația ca, începând cu 28 iunie 2022, informațiile privind riscurile ESG să fie publicate anual în primul an și, ulterior, semestrial. Din aceste motive, prima dată de referință pentru publicarea anuală ar trebui stabilită la 31 decembrie 2022.

(6)

Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de punere în aplicare transmis Comisiei de Autoritatea Bancară Europeană.

(7)

Autoritatea Bancară Europeană a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de punere în aplicare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (8).

(8)

Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/637 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificări aduse Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/637

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/637 se modifică după cum urmează:

1.

Se introduce următorul articol 18a:

„Articolul 18a

Publicarea informațiilor privind riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (riscurile ESG)

(1)   Instituțiile publică informațiile menționate la articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 după cum urmează:

(a)

informațiile calitative privind riscurile de mediu, sociale și de guvernanță se publică utilizând tabelele 1, 2 și 3 din anexa XXXIX la prezentul regulament și urmând instrucțiunile prevăzute în anexa XL la prezentul regulament;

(b)

informațiile cantitative privind riscul tranziției legate de schimbările climatice se publică utilizând modelele 1-4 din anexa XXXIX la prezentul regulament și urmând instrucțiunile prevăzute în anexa XL la prezentul regulament;

(c)

informațiile cantitative privind riscurile fizice legate de schimbările climatice se publică utilizând modelul 5 din anexa XXXIX la prezentul regulament și urmând instrucțiunile prevăzute în anexa XL la prezentul regulament;

(d)

informațiile cantitative privind acțiunile de atenuare asociate activităților economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (*1) față de contrapărțile care fac obiectul articolului 19a sau 29a din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (*2), față de gospodării și față de administrațiile locale menționate în partea 1 punctul 42 litera (b) din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 al Comisiei (*3) se publică utilizând modelele 6, 7 și 8 din anexa XXXIX la prezentul regulament și urmând instrucțiunile prevăzute în anexa XL la prezentul regulament;

(e)

informațiile cantitative privind alte acțiuni de atenuare și expuneri la riscuri legate de schimbările climatice care nu se califică drept activități economice durabile din punctul de vedere al mediului în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/852, dar care sprijină contrapărțile în procesul de tranziție sau de adaptare în vederea îndeplinirii obiectivelor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea se publică utilizând modelul 10 din anexa XXXIX la prezentul regulament și urmând instrucțiunile prevăzute în anexa XL la prezentul regulament.

(2)   Instituțiile pot alege să publice informații cantitative privind măsurile de atenuare și expunerile la riscuri legate de schimbările climatice asociate cu activități economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/852, față de contrapărțile care sunt societăți nefinanciare, astfel cum sunt menționate în partea 1 punctul 42 litera (e) din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451, care nu fac obiectul obligațiilor de publicare prevăzute la articolul 19a sau 29a din Directiva 2013/34/UE și care nu fac obiectul obligațiilor de publicare prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2178 al Comisiei (*4) se publică utilizând modelul 9 din anexa XXXIX la prezentul regulament și urmând instrucțiunile prevăzute în anexa XL la prezentul regulament.

Pentru calcularea procentului expunerilor la activități care respectă cerințele prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/852 (expuneri aliniate la taxonomie) față de contrapărțile respective, instituțiile:

(a)

pot să utilizeze, în cazul în care sunt disponibile, informațiile primite de la contrapărțile lor în mod voluntar și la nivel bilateral prin inițierea de împrumuturi și prin procese de analiză și monitorizare regulată a creditelor;

(b)

în cazul în care contrapartea nu este în măsură sau nu este dispusă să furnizeze datele în cauză la nivel bilateral, pot să utilizeze estimări interne și substituenți, precizând în comentariul explicativ care însoțește modelul măsura în care au fost utilizate estimările interne și substituenții respectivi, precum și tipul de estimări interne și substituenți care s-au aplicat;

(c)

în cazul în care nu sunt în măsură să colecteze la nivel bilateral informațiile în cauză sau nu pot utiliza estimări interne și substituenți sau nu pot colecta informațiile respective sau nu pot utiliza estimările și substituenții respectivi într-un mod care să nu fie excesiv de împovărător pentru ele sau pentru contrapărțile lor, pot să explice această incapacitate în comentariul care însoțește modelul.

În sensul literei (a), instituțiile informează contrapărțile cu privire la faptul că furnizarea acestor informații este voluntară.

(3)   Cu excepția cazului în care se prevede altfel în instrucțiunile cuprinse în anexa XL la prezentul regulament, instituțiile publică, începând cu 31 decembrie 2022, informațiile menționate la articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 la următoarele date:

(a)

publicările anuale: la 31 decembrie;

(b)

publicările semestriale: la datele de 30 iunie și 31 decembrie ale fiecărui an.

(*1)  Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13)."

(*2)  Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19)."

(*3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 al Comisiei din 17 decembrie 2020 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește raportarea în scopuri de supraveghere a instituțiilor și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 (JO L 97, 19.3.2021, p. 1)."

(*4)  Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei din 6 iulie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin precizarea conținutului și a modului de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate de întreprinderile care fac obiectul articolului 19a sau 29a din Directiva 2013/34/UE în ceea ce privește activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului și prin precizarea metodologiei pentru respectarea acestei obligații de furnizare de informații (JO L 443, 10.12.2021, p. 9).”"

2.

Textul prevăzut în anexa I la prezentul regulament se adaugă ca anexa XXXIX.

3.

Textul prevăzut în anexa II la prezentul regulament se adaugă ca anexa XL.

Articolul 2

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 noiembrie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)  JO L 176, 27.6.2013, p. 1.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/637 al Comisiei din 15 martie 2021 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la publicarea de către instituții a informațiilor menționate în partea a opta titlurile II și III din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1423/2013 al Comisiei, a Regulamentului delegat (UE) 2015/1555 al Comisiei, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/200 al Comisiei și a Regulamentului delegat (UE) 2017/2295 al Comisiei (JO L 136, 21.4.2021, p. 1).

(3)  Regulamentul (UE) 2019/876 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește indicatorul efectului de levier, indicatorul de finanțare stabilă netă, cerințele privind fondurile proprii și pasivele eligibile, riscul de credit al contrapărții, riscul de piață, expunerile față de contrapărți centrale, expunerile față de organisme de plasament colectiv, expunerile mari și cerințele referitoare la raportare și la publicarea informațiilor, și a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 150, 7.6.2019, p. 1).

(4)  Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(5)  Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele minime pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris (JO L 406, 3.12.2020, p. 17).

(6)  Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

(7)  Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).

(8)  Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).


ANEXA I

„ANEXA XXXIX

Publicarea de informații prudențiale privind riscurile ESG (articolul 449a din CRR)

INDEX – Publicarea de informații prudențiale privind riscurile ESG (articolul 449a din CRR)

Tabelul 1 – Informații calitative privind riscul de mediu

Tabelul 2 – Informații calitative privind riscul social

Tabelul 3 – Informații calitative privind riscul de guvernanță

Modelul 1: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: calitatea creditului expunerilor în funcție de sector, de emisii și de scadența reziduală

Modelul 2: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: credite garantate cu bunuri imobile – eficiența energetică a garanției reale

Modelul 3: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: indicatori de aliniere

Modelul 4: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: expuneri față de cele 20 de firme cu cele mai ridicate emisii de dioxid de carbon

Modelul 5: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului fizic potențial legat de schimbările climatice: expuneri supuse unui risc fizic

Modelul 6: Rezumatul indicatorilor-cheie de performanță (KPI) referitori la expunerile aliniate la taxonomie

Modelul 7 – Acțiuni de atenuare: active utilizate la calcularea GAR

Modelul 8 – GAR (%)

Modelul 9 – Acțiuni de atenuare: BTAR

Modelul 10 – Alte acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice care nu fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/852

Tabelul 1 – Informații calitative privind riscul de mediu

În conformitate cu articolul 449a din CRR

Numărul rândului

Informații calitative – format liber

 

Strategia și procesele de afaceri

 

(a)

Strategia de afaceri a instituției pentru integrarea factorilor și a riscurilor de mediu, ținând seama de impactul factorilor și al riscurilor de mediu asupra mediului de afaceri, a modelului de afaceri, a strategiei și a planificării financiare ale instituției

 

(b)

Obiective, ținte și limite legate de evaluarea și abordarea riscului de mediu pe termen scurt, mediu și lung și evaluarea performanței în raport cu aceste obiective, ținte și limite, inclusiv informații prospective referitoare la elaborarea strategiei și a proceselor de afaceri

 

(c)

Activități de investiții actuale și ținte de investiții (viitoare) în vederea atingerii obiectivelor de mediu și a alinierii activităților la taxonomia UE

 

(d)

Politici și proceduri legate de colaborarea directă și indirectă cu contrapărțile noi sau existente cu privire la strategiile acestora de atenuare și reducere a riscurilor de mediu

 

 

Guvernanța

 

(e)

Responsabilitățile organului de conducere în ceea ce privește stabilirea cadrului de risc, supravegherea și gestionarea punerii în aplicare a obiectivelor, a strategiei și a politicilor în contextul gestionării riscurilor de mediu, cu menționarea canalelor de transmitere relevante

 

(f)

Integrarea de către organul de conducere a efectelor pe termen scurt, mediu și lung ale factorilor și riscurilor de mediu în structura organizatorică, atât în cadrul liniilor de activitate, cât și al funcțiilor de control intern

 

(g)

Integrarea în mecanismele interne de guvernanță a unor măsuri de gestionare a factorilor și riscurilor de mediu, inclusiv rolul comitetelor, alocarea sarcinilor și a responsabilităților, precum și circuitul de feedback de la gestionarea riscurilor la organul de conducere, cu menționarea canalelor de transmitere relevante

 

(h)

Liniile de raportare și frecvența raportării referitoare la riscul de mediu

 

(i)

Alinierea politicii de remunerare la obiectivele instituției legate de riscul de mediu

 

 

Gestionarea riscurilor

 

(j)

Integrarea efectelor pe termen scurt, mediu și lung ale factorilor și riscurilor de mediu în cadrul privind riscul

 

(k)

Definițiile, metodologiile și standardele internaționale pe care se bazează cadrul de gestionare a riscurilor de mediu

 

(l)

Procesele de identificare, măsurare și monitorizare a activităților și a expunerilor (și, după caz, a garanțiilor reale) sensibile la riscurile de mediu, cu menționarea canalelor de transmitere relevante

 

(m)

Activitățile, angajamentele și expunerile care contribuie la atenuarea riscurilor de mediu

 

(n)

Punerea în aplicare a unor instrumente de identificare, măsurare și gestionare a riscurilor de mediu

 

(o)

Rezultatele instrumentelor de gestionare a riscurilor puse în aplicare și impactul estimat al riscului de mediu asupra profilului de risc de capital și de lichiditate

 

(p)

Disponibilitatea, calitatea și acuratețea datelor și eforturile de îmbunătățire a acestor aspecte

 

(q)

Descrierea limitelor stabilite pentru riscurile de mediu (ca factori determinanți ai riscurilor prudențiale) și declanșarea escaladării și a excluderii în cazul încălcării acestor limite

 

(r)

Descrierea legăturii (canalele de transmitere) dintre riscurile de mediu și riscul de credit, riscul de lichiditate și de finanțare, riscul de piață, riscul operațional și riscul reputațional în cadrul de gestionare a riscurilor

 

Tabelul 2 – Informații calitative privind riscul social

în conformitate cu articolul 449a din CRR

Numărul rândului

Informații calitative – format liber

 

Strategia și procesele de afaceri

 

(a)

Ajustarea strategiei de afaceri a instituției pentru a integra factorii sociali și riscurile sociale, ținând seama de impactul riscului social asupra mediului de afaceri, a modelului de afaceri, a strategiei și a planificării financiare ale instituției

 

(b)

Obiective, ținte și limite legate de evaluarea și abordarea riscului social pe termen scurt, mediu și lung și evaluarea performanței în raport cu aceste obiective, ținte și limite, inclusiv informații prospective folosite la elaborarea strategiei și a proceselor de afaceri

 

(c)

Politici și proceduri referitoare la colaborarea directă și indirectă cu contrapărțile noi sau existente cu privire la strategiile lor de atenuare și reducere a activităților dăunătoare din punct de vedere social

 

 

Guvernanța

 

(d)

Responsabilitățile organului de conducere în ceea ce privește stabilirea cadrului de risc, supravegherea și gestionarea punerii în aplicare a obiectivelor, a strategiei și a politicilor în contextul gestionării riscurilor sociale, menționând abordările contrapărților cu privire la:

 

(i)

activitățile în beneficiul comunității și al societății

(ii)

relațiile cu angajații și standardele de muncă

(iii)

protecția consumatorilor și responsabilitatea pentru produse

(iv)

drepturile omului

(e)

Integrarea măsurilor de gestionare a factorilor sociali și a riscurilor sociale în mecanismele interne de guvernanță, inclusiv rolul comitetelor, alocarea sarcinilor și a responsabilităților, precum și circuitul de feedback de la gestionarea riscurilor la organul de conducere

 

(f)

Liniile de raportare și frecvența raportării referitoare la riscul social

 

(g)

Alinierea politicii de remunerare la obiectivele instituției legate de riscurile sociale

 

 

Gestionarea riscurilor

 

(h)

Definițiile, metodologiile și standardele internaționale pe care se bazează cadrul de gestionare a riscurilor sociale

 

(i)

Procesele de identificare, măsurare și monitorizare a activităților și a expunerilor (și, după caz, a garanțiilor reale) sensibile la riscul social, cu menționarea canalelor de transmitere relevante

 

(j)

Activitățile, angajamentele și activele care contribuie la atenuarea riscului social

 

(k)

Punerea în aplicare a unor instrumente de identificare și gestionare a riscului social

 

(l)

Descrierea stabilirii limitelor riscului social și a cazurilor care declanșează escaladarea și excluderea în cazul încălcării acestor limite

 

(m)

Descrierea legăturii (canalele de transmitere) dintre riscurile sociale și riscul de credit, riscul de lichiditate și de finanțare, riscul de piață, riscul operațional și riscul reputațional în cadrul de gestionare a riscurilor

 

Tabelul 3 – Informații calitative privind riscul de guvernanță

în conformitate cu articolul 449a din CRR

Numărul rândului

Informații calitative – format liber

 

Guvernanța

 

(a)

Integrarea de către instituție în mecanismele sale de guvernanță a performanței în materie de guvernanță a contrapărții, inclusiv a comitetelor celui mai înalt organ de guvernanță și a comitetelor responsabile cu luarea deciziilor pe teme economice, de mediu și sociale

 

(b)

Luarea în calcul de către instituție a rolului celui mai înalt organ de guvernanță al contrapărții în raportarea nefinanciară

 

(c)

Integrarea de către instituție în mecanismele de guvernanță a performanței în materie de guvernanță a contrapărților sale, inclusiv:

 

(i)

considerațiile de ordin etic

(ii)

strategia și gestionarea riscurilor

(iii)

incluziunea

(iv)

transparența

(v)

gestionarea conflictelor de interese

(vi)

comunicarea internă privind motivele de îngrijorare critice

 

Gestionarea riscurilor

 

(d)

Integrarea de către instituție în mecanismele de gestionare a riscurilor a performanței în materie de guvernanță a contrapărților sale, ținând seama de:

 

(i)

considerațiile de ordin etic

(ii)

strategia și gestionarea riscurilor

(iii)

incluziunea

(iv)

transparența

(v)

gestionarea conflictelor de interese

(vi)

comunicarea internă privind motivele de îngrijorare critice

Modelul 1: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: calitatea creditului expunerilor în funcție de sector, de emisii și de scadența reziduală

Image 1

Modelul 2: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: credite garantate cu bunuri imobile – eficiența energetică a garanției reale

Image 2

Modelul 3: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: indicatori de aliniere

Image 3

Modelul 4: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: expuneri față de cele 20 de firme cu cele mai ridicate emisii de dioxid de carbon

 

a

b

c

d

e

 

Valoarea contabilă brută (agregată)

Valoarea contabilă brută pentru contrapărți în comparație cu valoarea contabilă brută totală (agregată) (*1)

Din care durabile din punctul de vedere al mediului (CCM)

Scadența medie ponderată

Numărul firmelor incluse din topul celor mai poluante 20

1

 

 

 

 

 

Modelul 5: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului fizic potențial legat de schimbările climatice: expuneri supuse unui risc fizic

Image 4

Modelul 6: Rezumatul indicatorilor-cheie de performanță (KPI) referitori la expunerile aliniate la taxonomie

 

KPI

% acoperire (în totalul activelor)  (*2)

 

Atenuarea schimbărilor climatice

Adaptarea la schimbările climatice

Total (atenuarea schimbărilor climatice + adaptarea la schimbările climatice)

Stocul GAR

 

 

 

 

Fluxul GAR

 

 

 

 

Modelul 7 – Acțiuni de atenuare: active utilizate la calcularea GAR

Image 5

Modelul 8 – GAR (%)

Image 6

Modelul 9 – Acțiuni de atenuare: BTAR

Modelul 9.1 – Acțiuni de atenuare: active utilizate la calcularea BTAR©

Image 7

Modelul 9.2 – BTAR %

Image 8

Modelul 9.3 – Tabel recapitulativ – BTAR %

Image 9

Modelul 10 – Alte acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice care nu fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/852

Image 10


(*1)  Pentru contrapărțile care se numără printre cele 20 de societăți cu cele mai ridicate emisii de dioxid de carbon din lume

(*2)  % active vizate de KPI în activele totale ale băncilor


ANEXA II

„ANEXA XL

Instrucțiuni pentru publicarea de informații privind riscurile ESG

1.   

Instituțiile publică informațiile menționate la articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 urmând instrucțiunile prevăzute în prezenta anexă. Instrucțiunile trebuie utilizate pentru a completa tabelele și modelele prevăzute în anexa XXXIX la prezentul regulament.

2.   

În sensul prezentelor instrucțiuni, termenii de mai jos se interpretează după cum urmează:

(a)

«risc de mediu, social sau de guvernanță (ESG)» înseamnă riscul de pierderi rezultate din orice impact financiar negativ asupra instituției care decurge din impacturile actuale sau potențiale ale factorilor de mediu, sociali sau de guvernanță (environmental, social or governance – ESG) asupra contrapărților sau a activelor de investiții ale instituției;

(b)

«risc de mediu» înseamnă riscul de pierderi rezultate din orice impact financiar negativ asupra instituției care decurge din impacturile actuale sau potențiale ale factorilor de mediu asupra contrapărților sau a activelor de investiții ale instituției, inclusiv ale factorilor legați de tranziția către următoarele obiective de mediu:

(i)

atenuarea schimbărilor climatice;

(ii)

adaptarea la schimbările climatice;

(iii)

utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a resurselor marine;

(iv)

tranziția către o economie circulară;

(v)

prevenirea și controlul poluării;

(vi)

protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor.

Riscul de mediu include atât riscul fizic, cât și riscul de tranziție;

(c)

«risc fizic», ca parte a riscului de mediu general, înseamnă riscul de pierderi rezultate din orice impact financiar negativ asupra instituției care decurge din impacturile actuale sau potențiale ale efectelor fizice ale factorilor de mediu asupra contrapărților sau a activelor de investiții ale instituției;

(d)

«risc de tranziție», ca parte a riscului de mediu general, înseamnă riscul de pierderi rezultate din orice impact financiar negativ asupra instituției care decurge din impacturile actuale sau potențiale ale tranziției către o economie durabilă din punctul de vedere al mediului asupra contrapărților sau a activelor de investiții ale instituției;

(e)

«risc social» înseamnă riscul de pierderi rezultate din orice impact financiar negativ asupra instituției care decurge din impacturile actuale sau potențiale ale factorilor sociali asupra contrapărților sau a activelor de investiții ale instituției;

(f)

«risc de guvernanță» înseamnă riscul de pierderi rezultate din orice impact financiar negativ asupra instituției care decurge din impacturile actuale sau potențiale ale factorilor de guvernanță asupra contrapărților sau a activelor de investiții ale instituției.

3.   

Trimiterile la cadrele de politică internaționale și ale Uniunii și la indicii de referință disponibili în cadrul acestor instrucțiuni includ: Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (*1) («Acordul de la Paris»), Comunicarea Comisiei privind Pactul verde european (*2), Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (*3), Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului (*4), Comunicarea Comisiei – Orientări privind raportarea nefinanciară: Supliment privind raportarea informațiilor legate de climă (*5), orientările puse la dispoziție prin Recomandările Grupului operativ pentru publicarea informațiilor financiare referitoare la schimbările climatice (TCFD) (*6), inițiativa de finanțare a Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP FI) (*7), standardele de raportare privind durabilitatea ale Inițiativei de Raportare Globală (*8) și principiile pentru investiții responsabile ale Organizației Națiunilor Unite (UNPRI) (*9).

Tabelul 1 – Informații calitative privind riscul de mediu: casete de text în format liber pentru publicarea informațiilor calitative din anexa XXXIX.

4.

La completarea tabelului 1 – «Informații calitative privind riscul de mediu» – prevăzut în anexa XXXIX la prezentul regulament, instituțiile utilizează instrucțiunile următoare pentru a descrie integrarea riscurilor de mediu în strategia și procesele lor de afaceri, în guvernanță și în gestionarea riscurilor, incluzând informații specifice privind riscurile legate de schimbările climatice și alte riscuri de mediu. Acest lucru se realizează în scopul respectării articolului 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 din același regulament.

Referințe juridice și instrucțiuni

Numărul rândului

Explicație

 

Strategia și procesele de afaceri

(a)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, coroborat cu articolul 435 alineatul (1) literele (a) și (e) din același regulament, instituțiile furnizează o explicație a modului în care integrează riscurile care decurg din factorii de mediu (riscurile de mediu) în modelul, strategia și procesele lor de afaceri, precum și în planificarea lor financiară și modul în care aceste riscuri pot evolua în timp, având în vedere evoluția tehnologiei, a cadrului de politică, a mediului de afaceri și a preferințelor părților interesate, precum și schimbările mediului fizic în sine.

(b)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (1) litera (a) și literele (c)-(f) din același regulament, instituțiile stabilesc obiectivele, țintele și limitele referitoare la evaluarea și gestionarea riscurilor de mediu. Instituțiile explică procesele pe care le utilizează pentru a stabili obiectivele, țintele și limitele respective.

Instituțiile trebuie să explice modul în care aceste obiective, ținte și limite sunt legate de actualul cadru de politică internațional și al Uniunii, precum și de indicii de referință disponibili.

(c)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile furnizează informații cu privire la investițiile lor actuale și viitoare (planificate) în activități durabile din punctul de vedere al mediului și în activități și sectoare aliniate la obiectivele de mediu, inclusiv la obiectivele privind schimbările climatice, prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852.

În cazul în care informațiile respective depind de abordarea proprie a instituției sau se bazează pe mandatul intern al instituției, instituțiile includ în publicările lor o descriere a abordărilor respective și a mandatului intern.

(d)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (1) litera (d) din același regulament, instituțiile furnizează informații cu privire la măsurile luate pentru a atenua riscurile asociate factorilor de mediu. Instituțiile trebuie să ia în considerare capacitatea contrapărții de a gestiona riscurile de mediu.

 

Guvernanța

(e)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (1) litera (b) și cu articolul 435 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) din același regulament, instituțiile furnizează informații cu privire la implicarea organului lor de conducere în supravegherea și gestionarea riscurilor de mediu. Instituțiile trebuie să ia în considerare potențialele canale de transmitere a unor astfel de riscuri de mediu (inclusiv a riscurilor fizice, de tranziție și de răspundere).

(f)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (2) litera (d) din același regulament, instituțiile furnizează informații cu privire la modul în care organul lor de conducere integrează efectele pe termen scurt, mediu și lung ale riscurilor de mediu în structura organizatorică a instituției, în scopul gestionării riscurilor. Instituțiile trebuie să explice modul în care acest exercițiu la nivelul organului de conducere se reflectă apoi în liniile lor de activitate și în funcțiile lor de control intern.

(g)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) din același regulament, instituțiile furnizează informații cu privire la organizarea comitetelor lor de risc și la alocarea sarcinilor și a responsabilităților în cadrul de gestionare a riscurilor în vederea monitorizării și a gestionării riscurilor de mediu, ținând seama de canalele de transmitere a riscurilor fizice, de tranziție și de răspundere.

(h)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (2) litera (e) din același regulament, instituțiile furnizează informații cu privire la modurile în care includ riscurile de mediu în cadrul și structura lor de raportare internă, precum și informații referitoare la frecvența raportării lor interne și a schimbului de informații cu privire la astfel de riscuri.

(i)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, coroborat cu articolul 435 alineatul (2) litera (e) din același regulament, instituțiile furnizează informații din care să reiasă dacă riscurile de mediu sunt incluse în politica lor de remunerare, precum și criteriile și indicatorii utilizați pentru a determina impactul asupra remunerațiilor variabile al considerațiilor privind riscurile de mediu.

 

Gestionarea riscurilor

(j)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, coroborat cu articolul 435 alineatul (1) litera (f) din același regulament, instituțiile furnizează informații cu privire la integrarea în cadrul de toleranță la risc a efectelor pe termen scurt, mediu și lung ale factorilor și riscurilor de mediu. Instituțiile decid cu privire la orizontul de timp relevant în conformitate cu propriul profil de risc și cu propriile expuneri.

(k)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (1) litera (a) din același regulament, instituțiile furnizează informații cu privire la metodele, definițiile și standardele utilizate pentru identificarea și gestionarea factorilor și a riscurilor de mediu, precum și cu privire la cadrul pe care se bazează respectivele standarde, definiții și metode.

Instituțiile explică modul în care aceste metode, definiții și standarde se raportează la cadrul de politică aplicabil la nivel internațional și la nivelul Uniunii, precum și la indicii de referință disponibili.

(l)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (1) litera (a) din același regulament, instituțiile publică informații privind:

(a)

procesele prin care instituția își identifică și monitorizează activitățile și expunerile care sunt sensibile și vulnerabile la riscuri de mediu, inclusiv orice active mobile și imobile asociate cu astfel de activități și expuneri;

(b)

procesele prin care instituția identifică și monitorizează riscurile de mediu care sunt semnificative din punct de vedere financiar sau care sunt în prezent nesemnificative, dar pot deveni semnificative în viitor.

Pot fi sensibile și vulnerabile la riscurile de mediu activitățile, expunerile și activele legate de agricultură, pescuit, silvicultură, sectoarele energetice în funcție de amplasarea lor geografică, dependența de apă sau alți factori și riscuri de mediu, acestea putând fi vulnerabile la diferiți factori, printre care inundații, secetă, incendii și pierderea biodiversității. Acestea includ, de asemenea, concentrarea operațiunilor contrapărții în zone amenințate și se consideră că acoperă întregul lanț valoric al contrapărții.

Atunci când publică informațiile menționate la prezentul punct, instituțiile indică pragul de semnificație (inclusiv dubla perspectivă asupra pragului de semnificație), care trebuie înțeles în sensul prevăzut în definițiile cuprinse în raportul menționat la articolul 98 alineatul (8) din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (*10), și acoperă ciclul de viață al expunerilor, inclusiv inițierea de împrumuturi, împreună cu evaluarea bonității contrapărții și cu monitorizarea.

Instituțiile explică măsura în care o astfel de evaluare vizează canalele de transmitere relevante, printre care (i) scăderea profitabilității, (ii) scăderea valorii bunurilor imobile, scăderea avuției gospodăriilor, (iii) scăderea performanței activelor, (iv) creșterea costului de conformare și (v) creșterea costurilor juridice.

Instituția care nu identifică niciun risc de mediu ca fiind semnificativ explică și justifică acest lucru și descrie metodele pe care le-a utilizat pentru a ajunge la această concluzie.

(m)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (1) litera (d) din același regulament, instituțiile furnizează informații cu privire la activitățile, angajamentele și expunerile pe care le-au instituit pentru a atenua riscurile de mediu.

Instituțiile publică informații despre metodele pe care le utilizează pentru a identifica măsurile și activitățile de atenuare a riscurilor. În plus, ele furnizează informații cu privire la măsura în care activitățile, angajamentele și expunerile respective au efect asupra canalelor de transmitere relevante, printre care (i) scăderea profitabilității, (ii) scăderea valorii bunurilor imobile, scăderea avuției gospodăriilor, (iii) scăderea performanței activelor, (iv) creșterea costului de conformare și (v) creșterea costurilor juridice.

(n)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (1) literele (a) și (f) din același regulament, instituțiile furnizează informații cu privire la instrumentele de punere în aplicare pe care le utilizează pentru identificarea și gestionarea riscurilor de mediu. Aceste instrumente cuprind simulări de criză, analize de sensibilitate sau alți indicatori cu dimensiune prospectivă aplicați la nivelul expunerilor, la nivelul portofoliului, la nivelul contrapărților sau la nivel de sector, în funcție de gradul de semnificație al riscului.

Informațiile publicate indică ipotezele și metodele care stau la baza instrumentelor de punere în aplicare relevante. Instituțiile indică, de asemenea, orizontul de timp utilizat pentru evaluarea riscurilor de mediu pe baza indicatorilor contabili și prudențiali, și anume un orizont de timp pe termen scurt, mediu sau lung.

(o)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (1) literele (a) și (f) din același regulament, instituțiile descriu rezultatul evaluării din instrumentul de risc utilizat în conformitate cu punctul 14.

Instituțiile comunică impactul estimat al riscului de mediu, inclusiv al riscului legat de schimbările climatice, asupra solvabilității instituției, a cerințelor de capital reglementat și a profilului de risc de lichiditate în cadrul procesului de evaluare a adecvării capitalului intern (ICAAP) și al procesului de evaluare a adecvării lichidității interne (ILAAP).

(p)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile furnizează informații cu privire la datele și informațiile de care dispun pentru a gestiona riscurile de mediu, la datele și informațiile esențiale care lipsesc în prezent și la măsurile pe care le iau pentru a remedia lacunele în materie de date și pentru a îmbunătăți calitatea și acuratețea datelor.

(q)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (1) litera (f) din același regulament, instituțiile furnizează informații cu privire la limitele pe care le stabilesc în legătură cu proiectele de finanțare sau cu contrapărțile care dăunează în mod semnificativ obiectivelor de mediu în conformitate cu strategia lor de afaceri.

Aceste limite cuprind limitele stabilite de instituții la momentul inițierii și al monitorizării pentru a evita sau a atenua riscurile de mediu, precum și limitele care indică momentul în care o anumită expunere ar declanșa acțiuni corective, investigații suplimentare, escaladare la nivel intern sau excluderea din portofoliu.

(r)

Instituțiile descriu modul în care cartografiază și corelează apariția riscurilor de mediu în bilanțul lor prin riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul de piață și riscul operațional.

Instituțiile trebuie să explice modul în care evaluează și gestionează impactul tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice asupra categoriilor de risc prudențial, inclusiv asupra riscului de credit, a riscului de lichiditate, a riscului de piață și a riscului operațional.

Tabelul 2 – Informații calitative privind riscul social: casete de text în format liber pentru publicarea informațiilor calitative din anexa XXXVII

5.

La completarea tabelului 2 – «Informații calitative privind riscul social», instituțiile utilizează următoarele instrucțiuni prevăzute în anexa XXXIX la prezentul regulament pentru a descrie integrarea riscurilor sociale în strategia și procesele lor de afaceri, în guvernanță și în gestionarea riscurilor, în conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, coroborat cu articolul 435 din același regulament.

Referințe juridice și instrucțiuni

Numărul rândului

Explicație

 

Strategia și procesele de afaceri

(a)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (1) literele (a) și (e) din același regulament, instituțiile descriu modul în care integrează riscurile care decurg din factorii sociali (riscurile sociale) în modelul, strategia și procesele de afaceri, precum și în planificarea lor financiară și modul în care aceste riscuri evoluează în timp, având în vedere evoluția tehnologiei, a cadrului de politică, a mediului de afaceri și a preferințelor părților interesate.

(b)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (1) litera (a) și literele (c)-(f) din același regulament, instituțiile furnizează o descriere a obiectivelor, țintelor și limitelor lor pentru evaluarea și gestionarea riscurilor sociale, precum și o descriere a proceselor pe care le utilizează pentru a stabili obiectivele, țintele și limitele respective.

Instituțiile trebuie să explice legăturile acestor obiective, ținte și limite cu cadrul de politică aplicabil la nivel internațional și la nivelul Uniunii și cu indicii de referință disponibili.

Printre aspectele sociale se numără încălcarea drepturilor omului, drepturile lucrătorilor, inegalitatea veniturilor, lipsa drepturilor omului, siguranța și protecția clienților, viața privată, sărăcia și nediscriminarea. În plus, schimbările climatice și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon produc impacturi sociale, printre care schimbări pe piața locurilor de muncă. Aceste schimbări cuprind scăderea cererii pentru anumite locuri de muncă și competențe, apariția de noi locuri de muncă și competențe, schimbarea preferințelor consumatorilor, disponibilitatea acționarilor de a integra rapid schimbările climatice, de mediu și sociale în întreprinderile lor, astfel cum se prevede la punctul 78 din raportul ABE adoptat în temeiul articolului 98 alineatul (8) din Directiva 2013/36/UE.

(c)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (1) litera (d) din același regulament, instituțiile descriu modul în care iau măsuri de atenuare a riscurilor asociate factorilor sociali, inclusiv înțelegerea capacității contrapărților de a gestiona riscurile sociale și inițierea unui dialog cu acestea pentru a atenua riscurile sociale.

 

Guvernanța

(d)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (1) litera (b) și cu articolul 435 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) din același regulament, instituțiile descriu modul în care organul lor de conducere este implicat în supravegherea și gestionarea riscurilor sociale. Aceste informații cuprind justificarea abordării adoptate de organul de conducere și iau în considerare o serie de factori sociali. Printre acești factori se numără angajamentul instituției față de comunitate și societate, relațiile sale cu angajații și respectarea standardelor de muncă, protecția consumatorilor și responsabilitatea pentru produse, precum și drepturile omului.

(e)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) din același regulament, instituțiile descriu modul în care își organizează comitetele de risc și modul în care alocă sarcini și responsabilități în cadrul de gestionare a riscurilor, în vederea monitorizării și a gestionării riscurilor sociale.

Instituțiile furnizează informații cu privire la resursele lor interne și externe dedicate evaluării riscurilor sociale.

(f)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (2) litera (e) din același regulament, instituțiile descriu modul în care includ riscurile sociale în cadrul și structura lor de raportare internă și stabilesc frecvența raportării lor interne și a schimbului de informații cu privire la riscurile sociale.

(g)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, coroborat cu articolul 435 alineatul (2) litera (e) din același regulament, instituțiile furnizează informații din care să reiasă dacă riscurile sociale sunt incluse în politica lor de remunerare, precum și criteriile și indicatorii utilizați pentru a determina impactul considerațiilor privind riscurile sociale asupra remunerațiilor variabile.

 

Gestionarea riscurilor

(h)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, coroborat cu articolul 435 alineatul (1) litera (a) din același regulament, instituțiile furnizează informații cu privire la metodele, definițiile și standardele pe care le utilizează pentru identificarea și gestionarea factorilor sociali și a riscurilor sociale, precum și cu privire la cadrul pe care se bazează respectivele standarde, definiții și metode.

Instituțiile trebuie să explice modul în care aceste metode, definiții și standarde se raportează la cadrul de politică actual de la nivel internațional și de la nivelul Uniunii, precum și la indicii de referință disponibili.

(i)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (1) litera (a) din același regulament, instituțiile furnizează informații cu privire la procesul prin care își identifică și își monitorizează activitățile și expunerile care sunt sensibile la riscurile sociale, inclusiv prin intermediul contrapărților lor, al activităților de investiții sau de administrare a activelor, menționând și orice active mobile și imobile asociate activităților și expunerilor respective.

Instituțiile furnizează informații cu privire la procesul prin care identifică și monitorizează riscurile sociale care sunt semnificative din punct de vedere financiar sau care sunt în prezent nesemnificative, dar pot deveni semnificative în viitor.

Astfel de activități, expuneri și active sensibile la riscurile sociale pot fi legate de încălcarea de către contrapărți a dreptului muncii, a drepturilor omului sau a altor legi sau drepturi sociale, care se poate solda cu litigii. Mai precis, printre sectoarele cu risc social sporit se pot număra sectoarele cu lucrători migranți, cu salarii mici, cu standarde de muncă precare sau cu condiții de muncă improprii care afectează comunitățile și care au mai multe șanse de a se afla sub control public și politic.

(j)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (1) litera (a) din același regulament, instituțiile furnizează informații cu privire la activitățile, angajamentele și activele pe care le-au instituit pentru a atenua riscurile sociale.

(k)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (1) litera (a) din același regulament, instituțiile furnizează informații cu privire la instrumentele de punere în aplicare pe care le utilizează pentru identificarea și gestionarea riscurilor sociale. Aceste instrumente cuprind analiza pe bază de scenarii, aplicată la nivelul expunerilor, la nivelul portofoliului, la nivelul contrapărților sau la nivel de sector și urmăresc factori precum migrația, tendințele demografice, schimbările în ceea ce privește forța de muncă și schimbările tehnologice.

Riscurile sociale pot include, de asemenea, schimbarea comportamentului consumatorilor, aspecte legate de discriminare și de incluziunea socială, analiza pe bază de scenarii privind creșterea inegalității, impactul social al schimbărilor climatice, al adaptării la schimbările climatice/atenuării acestora și al degradării mediului.

Instituțiile furnizează informații cu privire la ipotezele și metodele utilizate pentru a efectua o astfel de analiză pe bază de scenarii. Instituțiile indică orizontul de timp utilizat pentru evaluarea riscurilor sociale asupra indicatorilor contabili și prudențiali, și anume un orizont de timp pe termen scurt, mediu sau lung.

(l)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (1) litera (f) din același regulament, instituțiile furnizează informații cu privire la limitele pe care le stabilesc în legătură cu proiectele de finanțare sau cu contrapărțile care dăunează în mod semnificativ obiectivelor sociale ale strategiei lor de afaceri.

Aceste limite cuprind limitele stabilite de instituții la momentul inițierii și al monitorizării pentru a evita sau a atenua riscurile sociale, precum și limitele care indică momentul în care o anumită expunere ar declanșa investigații suplimentare, escaladare la nivel intern sau excluderea din portofoliu.

(m)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile furnizează informații cu privire la modul în care cartografiază și corelează apariția riscurilor sociale în bilanțul lor prin riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul de piață și riscul operațional.

Instituțiile trebuie să furnizeze informații cu privire la modul în care evaluează și gestionează impactul evenimentelor relevante dăunătoare din punct de vedere social asupra categoriilor de riscuri prudențiale, care cuprind riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul de piață și riscul operațional.

Tabelul 3 – Informații calitative privind riscul de guvernanță: casete de text în format liber pentru publicarea informațiilor calitative din anexa XXXVII

6.

La completarea tabelului 3 – «Informații calitative privind riscul de guvernanță», instituțiile utilizează următoarele instrucțiuni prevăzute în anexa XXXIX la prezentul regulament pentru a descrie integrarea riscurilor de guvernanță în procesul de guvernanță și de gestionare a riscurilor, în conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 din același regulament.

Referințe juridice și instrucțiuni

Numărul rândului

Explicație

 

Guvernanța

(a)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (2) din același regulament, instituțiile furnizează informații cu privire la modul în care integrează în mecanismele lor de guvernanță performanța în materie de guvernanță a contrapărții.

Considerațiile privind performanța în materie de guvernanță a contrapărții trebuie să vizeze etapele necesare ale proceselor decizionale, de supraveghere și de gestionare ale contrapărții la toate nivelurile, inclusiv la nivelul comitetelor din cadrul celui mai înalt organ de guvernanță și al comitetelor responsabile cu luarea deciziilor pe teme economice, de mediu și sociale.

(b)

Instituțiile explică modul în care țin seama în raportarea nefinanciară de rolul celui mai înalt organ de guvernanță al contrapărții, inclusiv al comitetului de vârf sau al postului funcțional care examinează și aprobă în mod oficial raportul de sustenabilitate al organizației, și se asigură că sunt acoperite toate subiectele semnificative.

(c)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, coroborat cu articolul 435 alineatul (2) din același regulament, instituțiile furnizează informații cu privire la modul în care integrează în mecanismele lor de guvernanță performanța în materie de guvernanță a contrapărților.

Considerațiile legate de performanța în materie de guvernanță a contrapărților instituției trebuie să vizeze toate elementele următoare:

(a)

considerațiile de ordin etic, printre care integritatea, valorile și etica, măsurile de combatere a mitei și a corupției, responsabilitatea și statul de drept;

(b)

strategia și gestionarea riscurilor, inclusiv punerea în aplicare a strategiei, execuția și monitorizarea operațională, controalele interne și politicile și procedurile de gestionare a riscurilor;

(c)

incluziunea, inclusiv disparitatea de gen și reprezentarea persoanelor din grupurile minoritare în conducere, discrepanțele între venituri;

(d)

transparența, inclusiv publicarea de informații privind discriminarea, angajamentele fiscale și plățile, publicarea de informații privind activitățile de lobby, precum și normele și practicile;

(e)

gestionarea conflictelor de interese, inclusiv procesele prin care cel mai înalt organ de guvernanță asigură evitarea, gestionarea și atenuarea oricărui conflict de interese; și

(f)

comunicarea internă privind motivele de îngrijorare critice, inclusiv modul în care funcționează procesul intern al contrapărții de comunicare a motivelor de îngrijorare critice către cel mai înalt organ de guvernanță.

 

Gestionarea riscurilor

(d)

În conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 alineatul (1) din același regulament, instituțiile furnizează informații cu privire la modul în care integrează în mecanismele lor de gestionare a riscurilor performanța în materie de guvernanță a contrapărților, ținând seama de aspectele prevăzute pe rândul 3.

Modelul 1 – Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: Calitatea creditului expunerilor în funcție de sector, emisii și scadența reziduală. Format fix.

1.

La completarea modelului 1 prevăzut în anexa XXXIX la prezentul regulament, instituțiile utilizează următoarele instrucțiuni pentru a furniza informații cu privire la expunerile care sunt mai predispuse la riscurile cu care se pot confrunta instituțiile în urma tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice. În sensul articolului 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013:

(a)

instituțiile publică informații privind expunerile lor față de societăți nefinanciare care își desfășoară activitatea în sectoare care au legătură cu carbonul și privind calitatea expunerilor respective, inclusiv starea neperformantă, încadrarea în etapa 2 și provizioanele aferente, precum și tranșele de scadență;

(b)

instituțiile încep să publice informații privind emisiile din categoriile 1, 2 și 3 ale contrapărților lor, dacă acestea sunt deja disponibile, incluzând în comentariul explicativ care însoțește acest model informații calitative privind metodologia și sursele utilizate la calcularea emisiilor respective. În cazul în care instituțiile nu estimează încă emisiile contrapărților lor asociate cu activitățile lor de finanțare, inclusiv cu activitățile de creditare și de investiții, acestea publică informații cu privire la planurile pe care le au pentru punerea în aplicare a unor metodologii de estimare și publicare a informațiilor respective. Instituțiile încep să publice informațiile în coloanele (i)-(k) din model, data de referință a primei publicări fiind 30 iunie 2024.

2.

Instituțiile includ în comentariul explicativ care însoțește modelul explicații privind informațiile publicate și modificările față de perioadele anterioare de publicare, precum și privind orice implicații pe care le pot avea expunerile respective în ceea ce privește riscurile de credit, de piață, operaționale, reputaționale și de lichiditate pentru instituții.

3.

Instituțiile includ în rândurile modelului defalcarea valorii contabile brute a creditelor și avansurilor, a titlurilor de datorie și a instrumentelor de capitaluri proprii acordate societăților nefinanciare, altele decât cele deținute în vederea tranzacționării, pe sectoare de activități economice, utilizând codurile din Nomenclatorul activităților economice (NACE), prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (*11), pe baza activității principale a contrapărții. Instituțiile includ, de asemenea, subtotaluri care agregă valoarea contabilă brută a expunerilor față de sectoarele și subsectoarele care contribuie în mare măsură la schimbările climatice. În special, se face trimitere la sectoarele enumerate în secțiunile A-H și în secțiunea L din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1893/2006, care cuprind sectorul petrolului, al gazelor, sectorul extractiv și cel al transporturilor, ca sectoare care contribuie în mare măsură la schimbările climatice, astfel cum se specifică în considerentul 6 din Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (*12); precum și un subtotal al expunerilor față de «alte sectoare» care nu sunt menționate în considerentul respectiv.

4.

Codul NACE alocat sectorului contrapărții se bazează pe natura contrapărții directe. În cazul în care contrapartea instituțiilor este o societate holding, instituțiile iau în considerare sectorul NACE al debitorului specific din cadrul societății holding (dacă este diferit de societatea holding) care primește finanțarea (și anume, filiala specifică a societății holding în cauză) și nu sectorul de activitate al societății holding, în special în cazurile în care debitorul care beneficiază de finanțare este o societate nefinanciară. În mod similar, atunci când contrapartea directă a unei instituții (debitorul) este o entitate cu scop special (special purpose vehicle – SPV), instituțiile publică informațiile relevante în dreptul sectorului NACE asociat activității economice a societății-mamă a entității cu scop special. Clasificarea expunerilor comune față de mai mulți debitori se bazează pe caracteristicile debitorului care a fost cel mai relevant sau determinant pentru acordarea expunerii de către instituție. Distribuția expunerilor comune în funcție de codurile NACE este determinată de caracteristicile debitorului celui mai relevant sau determinant. Instituțiile furnizează informații defalcate pe coduri NACE, conform nivelului de granularitate prevăzut în rândurile modelului.

Coloane

Instrucțiuni

a

Valoarea contabilă brută totală

Instituțiile publică valoarea contabilă brută, menționată în partea 1 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451, a expunerilor față de societăți nefinanciare, incluzând creditele și avansurile, titlurile de datorie și instrumentele de capitaluri proprii, clasificate în portofoliile contabile din portofoliul bancar în conformitate cu respectivul regulament de punere în aplicare, cu excepția activelor financiare deținute în vederea tranzacționării sau în vederea vânzării.

b

Din care expuneri față de societăți excluse de la indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris

Instituțiile publică valoarea contabilă brută a acestor expuneri față de contrapărți care sunt excluse de la indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris, astfel cum se specifică la articolul 12 alineatul (1) literele (d)-(g) și la articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2020/1818.

c

Din care durabile din punctul de vedere al mediului (CCM)

Instituțiile publică expunerile care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului deoarece sunt activități de finanțare care fac posibilă sau contribuie la atingerea obiectivului de mediu privind atenuarea schimbărilor climatice în conformitate cu articolele 10 și 16 din Regulamentul (UE) 2020/852, astfel cum sunt publicate în modelul 7 din anexa XXXIX la prezentul regulament.

Instituțiile încep să publice informațiile respective în 2024, data de referință a primei publicări fiind 31 decembrie 2023, pentru expunerile incluse în numărătorul GAR.

Instituțiile pot să înceapă să publice informațiile respective în 2025, data de referință a primei publicări fiind 31 decembrie 2024, pentru expunerile incluse în numărătorul BTAR, dar nu și în numărătorul GAR.

d

Din care din etapa 2

Instituțiile care aplică Standardele internaționale de raportare financiară (IFRS) trebuie să prezinte valoarea contabilă brută a instrumentelor «din etapa 2», astfel cum se menționează în IFRS 9.

Coloanele «Din care din etapa 2» nu trebuie publicate de instituțiile care aplică principiile contabile general acceptate la nivel național bazate pe Directiva 86/635/CEE a Consiliului (*13).

e

Din care expuneri neperformante

Instituțiile publică expunerile neperformante, astfel cum sunt definite la articolul 47a alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

f

Depreciere cumulată, modificări negative cumulate ale valorii juste datorate riscului de credit și provizioane

Instituțiile publică cuantumurile prevăzute în partea 2 punctele 11, 69, 70, 71, 106 și 110 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

g

Din care din etapa 2

Instituțiile publică valoarea deprecierii cumulate a expunerilor din etapa 2.

Instituțiile care aplică IFRS trebuie să publice valoarea contabilă brută a instrumentelor «din etapa 2», astfel cum se prevede în IFRS 9.

Coloanele «Din care din etapa 2» nu trebuie publicate de instituțiile care aplică principiile contabile general acceptate la nivel național bazate pe Directiva 86/635/CEE.

h

Din care expuneri neperformante

Instituțiile publică expunerile neperformante menționate la articolul 47a alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

i

Emisii de GES finanțate (emisii din categoria 1, din categoria 2 și din categoria 3 ale contrapărții) (în tone de echivalent CO2)

În cazul în care sunt disponibile informații, instituțiile publică estimările amplorii emisiilor lor de GES din categoria 3, exprimate în tone de CO2 (tCO2), ca parte a coloanei (i). Prezentarea informațiilor vizează toate sectoarele și subsectoarele care contribuie în mare măsură la schimbările climatice, printre care sectorul petrolului, al gazelor, sectorul extractiv și cel al transporturilor – astfel cum se specifică în considerentul 6 din Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 –, incluse pe rândurile 2-52 din model.

Instituțiile își bazează estimarea emisiilor din categoria 3 pe informațiile privind emisiile obținute de la contrapărțile lor și pe informațiile privind intensitatea medie a emisiilor pe sector. Se pot utiliza, ca metode de calculare a emisiilor de carbon ale societăților, Standardul global de contabilizare și raportare privind GES pentru industria financiară, elaborat de Partnership for Carbon Accounting Financials (Parteneriatul pentru elementele financiare ale contabilității carbonului) (*14) (PCAF, deosebit de relevant pentru TCFD) sau Proiectul de informare privind emisiile de carbon (*15).

Instituțiile estimează, pentru fiecare sector, emisiile din categoria 3 în mod proporțional, inclusiv prin analizarea expunerilor lor (credite și avansuri, titluri de datorie și participări la capital) față de contraparte în raport cu datoriile totale (datorii contabile și capital propriu) ale contrapărții.

În comentariul explicativ care însoțește modelul, instituțiile furnizează explicații detaliate cu privire la sursele de date utilizate și la metodologia pe care au aplicat-o pentru estimarea emisiilor lor de GES din categoria 3. În special, instituțiile explică dacă publică oricare dintre următoarele:

(a)

emisiile raportate (emisiile sunt obținute direct de la debitor sau de la societatea în care s-a investit);

(b)

emisiile bazate pe activitatea fizică (emisiile sunt estimate de instituția financiară raportoare pe baza datelor primare privind activitatea fizică obținute de la debitor sau de la entitatea în care s-a investit);

(c)

emisiile bazate pe activitatea economică (emisiile sunt estimate de instituția financiară raportoare pe baza datelor privind activitatea economică obținute de la debitor sau de la societatea în care s-a investit).

În cazul în care instituțiile nu estimează încă emisiile contrapărților lor asociate activităților lor de finanțare, inclusiv activităților de creditare și de investiții, acestea publică informații cu privire la planurile pe care le au pentru punerea în aplicare a unor metode de estimare a informațiilor respective. Instituțiile publică informațiile din coloanele (i), (j) și (k) din model având ca dată de referință a primei publicări data de 30 iunie 2024.

Instituțiile pot decide să înceapă publicarea acestor informații mai devreme, și anume cu data de referință a primei publicări la 31 decembrie 2022.

j

Din care emisii finanțate din categoria 3

Instituțiile publică emisiile din categoria 3 ale contrapărților lor asociate activităților de creditare și de investiții ale instituțiilor. În cazul în care instituțiile nu estimează încă emisiile din categoria 3, ele lasă coloana (j) necompletată, iar în comentariul explicativ care însoțește modelul publică informații cu privire la planurile pe care le au pentru punerea în aplicare a unor metode de estimare.

Instituțiile publică emisiile din categoria 3 cu maximă diligență, urmărind sectoarele cele mai relevante în conformitate cu abordarea PCAF și cu abordarea treptată pentru emisiile din categoria 3 prevăzută la articolul 5 din Regulamentul delegat (UE) 2020/1818.

Instituțiile publică informații privind emisiile din categoria 3 ale contrapărții pentru toate sectoarele incluse în model, prima dată de referință fiind 30 iunie 2024.

Pentru sectoarele în care există provocări legate de date și de metodologie, instituțiile urmează Protocolul privind gazele cu efect de seră și cele 15 etape ale acestuia, atât în amonte, cât și în aval.

În conformitate cu orientările TCFD privind indicatorii și țintele, instituțiile sunt transparente cu privire la provocările legate de colectarea acestui tip de informații și evită dubla contabilizare, în măsura posibilului.

Instituțiile încep să publice informațiile în coloana (j) din model având ca dată de referință a primei publicări data de la 30 iunie 2024.

Instituțiile pot decide să înceapă publicarea acestor informații mai devreme, și anume cu data de referință a primei publicări la 31 decembrie 2022.

k

Emisii de GES [coloana (i)]: procentul valorii contabile brute din portofoliu derivat din raportarea specifică societății

Instituțiile indică procentul din portofoliu (valoarea contabilă brută a expunerilor) pentru care au fost în măsură să estimeze emisiile din categoriile 1, 2 și 3 ale contrapărților lor asociate activităților de creditare și de investiții ale instituțiilor, pe baza informațiilor publicate de contrapărțile lor sau raportate instituției la nivel bilateral.

l - p

≤ 5 ani; > 5 ani ≤ 10 ani; > 10 ani ≤ 20 de ani; > 20 de ani; Scadența medie ponderată

Instituțiile alocă expunerile în tranșa relevantă în funcție de scadența reziduală a instrumentului financiar, ținând seama de următoarele:

(a)

atunci când suma este rambursată în rate, expunerea este alocată în tranșa de scadență corespunzătoare ultimei rate;

(b)

atunci când o expunere nu are o scadență declarată din alte motive decât posibilitatea contrapărții de a alege data rambursării sau în cazul participărilor la capital, cuantumul acestei expuneri se publică în coloana celei mai mari tranșe de scadență, «> 20 de ani»;

(c)

pentru calcularea scadenței medii a expunerilor, instituțiile ponderează scadența fiecărei expuneri cu valoarea contabilă brută a expunerilor.

Modelul 2: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: credite garantate cu bunuri imobile – eficiența energetică a garanției reale. Format fix.

1.

Instituțiile urmează instrucțiunile următoare pentru a publica informațiile solicitate în «Modelul 2: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: credite garantate cu bunuri imobile – eficiența energetică a garanției reale», prevăzut în anexa XXXIX la prezentul regulament.

2.

Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului (*16) și Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (*17) promovează politici care vizează realizarea unui fond imobiliar foarte eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat până în 2050. Directiva 2010/31/UE a introdus certificatele de performanță energetică (energy performance certificate – EPC) ca instrumente de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor. Aceste certificate sunt menționate ca fiind certificate recunoscute de un stat membru sau de o persoană juridică desemnată de acesta care indică performanța energetică a unei clădiri sau a unei unități de clădire, calculată în conformitate cu directiva respectivă.

3.

Acest model prezintă valoarea contabilă brută, astfel cum este menționată în partea 1 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451, a creditelor garantate cu bunuri imobile comerciale și locative și a garanțiilor reale imobiliare recuperate, inclusiv informații privind nivelul de eficiență energetică al garanțiilor reale, măsurat în termeni de consum de energie în kWh/m2 [coloanele (b)-(g) din model], în termeni de etichetă a certificatului de performanță energetică (EPC) al garanției reale, astfel cum este menționat la articolul 2 punctul 12 din Directiva 2010/31/UE – pentru statele membre, sau astfel cum este definit în orice reglementare locală relevantă – pentru expunerile respective din afara Uniunii, în cazul în care există o punere în corespondență cu eticheta EPC a Uniunii [coloanele (h)-(n)].

4.

În special, în coloanele (b)-(g), instituțiile publică valoarea contabilă brută a expunerilor pe tranșe de eficiență energetică pe baza consumului specific de energie al garanției reale în kWh/m2, astfel cum este indicat pe eticheta EPC a garanției reale sau estimat de instituții în absența etichetei EPC. Instituțiile indică pe rândurile 5 și 10 din model măsura în care datele respective sunt estimate și nu se bazează pe etichete EPC. În coloanele (h)-(n), instituțiile publică valoarea contabilă brută a expunerilor grupate în funcție de eticheta EPC a garanției reale pentru garanțiile reale în cazul în care este disponibilă o EPC pentru instituție.

5.

Atunci când publică distribuția EPC a garanțiilor reale, instituțiile publică separat, în coloana (o), expunerile pentru care nu au informații despre EPC cu privire la garanția reală. În cazul în care instituțiile nu dețin informații despre EPC, dar utilizează calcule interne pentru a estima eficiența energetică a garanției reale, instituțiile trebuie să publice procentul expunerilor fără eticheta EPC a garanției reale pentru care furnizează estimări (procentul trebuie calculat pe baza valorii contabile brute a expunerilor). Instituțiile publică valorile contabile brute totale pe nivel de consum de energie și pe etichetă EPC, defalcate în funcție de amplasament (zonă din Uniune/zonă din afara Uniunii), făcând distincție între creditele garantate cu bunuri imobile comerciale, creditele garantate cu bunuri imobile locative și garanțiile reale obținute prin intrare în posesie.

6.

În cazul expunerilor față de entități situate în țări terțe în care nu există o etichetă EPC echivalentă, instituțiile lasă necompletate coloanele (h)-(n). Instituțiile publică însă informațiile solicitate în coloanele (o) și (p) și, după caz, în coloanele (b)-(g) cu date estimate.

7.

Pentru expunerile legate de mai multe garanții reale, de exemplu două bunuri imobile, informațiile privind eficiența energetică a proprietăților legate de expunere se despart și se publică separat în funcție de nivelurile de eficiență energetică [atât pentru KWh/m2 ai garanției reale, coloanele (b)-(g), cât și pentru eticheta EPC, coloanele (h)-(n) corespunzătoare eficienței energetice a fiecărei garanții reale]. Mai precis, instituțiile calculează ponderea fiecărei garanții reale în valoarea contabilă brută a expunerii pe baza valorii garanției reale și o publică în cadrul tranșei de eficiență energetică aferente fiecărei garanții reale. De exemplu, instituția are un împrumut cu o valoare contabilă brută de 100 000 EUR, garantat cu două proprietăți: proprietatea A și proprietatea B. Proprietatea A are o valoare a garanției reale de 80 000 EUR și eticheta EPC A, iar proprietatea B are o valoare a garanției reale de 70 000 EUR și eticheta EPC D. În acest exemplu, instituțiile ar trebui să publice 53 333 EUR [adică 100 000 EUR * [80 000/(80 000 + 70 000)] sub eticheta EPC A și 46 667 EUR [adică 100 000 EUR * [70 000/(80 000 + 70 000)] sub eticheta EPC D, ambele corespunzând împrumutului specific în cauză.

Modelul 3: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: indicatori de aliniere. Format flexibil (coloane fixe, rânduri flexibile).

1.

Instituțiile urmează instrucțiunile următoare pentru publicarea informațiilor solicitate în «Modelul 3: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: indicatori de aliniere», prevăzute în anexa XXXIX la prezentul regulament.

2.

Instituțiile publică în acest model informații privind eforturile lor de aliniere la obiectivele Acordului de la Paris pentru un anumit număr de sectoare. Informațiile publicate cu privire la aliniere reflectă măsura în care fluxurile financiare sunt în concordanță cu un parcurs către o dezvoltare cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră și rezilientă la schimbările climatice, astfel cum se menționează în Acordul de la Paris. Scenariul economic care descrie acest parcurs al decarbonizării este obiectivul Agenției Internaționale a Energiei (AIE) de a ajunge la zero emisii nete până în 2050 (NZE2050) (*18). Instituțiile iau în considerare acest scenariu. Având în vedere că AIE publică scenarii la nivel mondial și anumiți indicatori specifici la nivel european, instituțiile trebuie să măsoare distanța față de indicii de referință ai scenariului AIE la nivel mondial și la nivel european, dacă sunt disponibili indicatorii specifici la nivel european.

3.

Instituțiile care estimează deja informații privind alinierea lor sectorială la Acordul de la Paris publică informațiile în acest model. Instituțiile trebuie să explice metoda utilizată și sursa datelor în partea de comentariu explicativ care însoțește modelul. Instituțiile care nu își estimează încă alinierea sectorială publică informații cu privire la planurile pe care le au pentru punerea în aplicare a unei metode de estimare și publicare a informațiilor respective. În orice caz, instituțiile încep să publice informațiile incluse în acest model având ca dată de referință a primei publicări data de 30 iunie 2024.

4.

În acest model instituțiile publică următoarele:

(a)

Coloanele (a) și (b): aceste coloane conțin în coloana (a) sectoarele (sectoarele AIE), cu setul minim obligatoriu de sectoare enumerate pe rândurile 1-8, iar în coloana (b) subsectoarele (sectoarele NACE, în conformitate cu «lista sectoarelor NACE care trebuie avute în vedere», astfel cum se indică în model).

(b)

În cazul în care contrapartea instituției este o societate holding, instituțiile iau în considerare NACE al debitorului specific controlat de societatea holding (dacă este diferit de societatea holding) care primește finanțarea și nu sectorul societății holding, în special în cazurile în care debitorul este o societate nefinanciară. În mod similar, în cazul în care contrapartea directă a instituției (debitorul) este o entitate cu scop special („SPV”), instituțiile publică informațiile relevante în dreptul sectorului NACE asociat activității economice a societății-mamă a entității cu scop special.

(c)

Clasificarea expunerilor comune față de mai mulți debitori se bazează pe caracteristicile debitorului care a fost cel mai relevant sau determinant pentru acordarea expunerii de către instituție. Instituțiile furnizează informațiile defalcate pe coduri NACE, conform nivelului de granularitate prevăzut în coloana (b).

(d)

Coloana (c): valoarea contabilă brută, astfel cum este definită în partea 1 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451, a expunerilor față de societăți nefinanciare din fiecare sector menționat în coloanele (a) și (b), inclusiv creditele și avansurile, titlurile de datorie și instrumentele de capitaluri proprii, clasificate în portofoliile contabile din portofoliul bancar în conformitate cu respectivul regulament de punere în aplicare, cu excepția activelor financiare deținute în vederea tranzacționării sau în vederea vânzării.

(e)

Coloanele (d) și (e): indicatorul (indicatorii) de aliniere aplicat (aplicați) de instituție și cel mai apropiat an de referință pentru indicatorul (indicatorii) de aliniere corespunzător(i) fiecărui sector. Instituțiile utilizează indicatorul (indicatorii) de aliniere care poate (pot) fi măsurat (măsurați) în raport cu scenariul cu zero emisii nete până în 2050 (NZE2050). Instituțiile trebuie să se asigure că indicatorii permit publicarea cuprinzătoare a capacităților de producție finanțate ale instituțiilor și că includ toate activitățile finanțate relevante care au emisii ridicate de dioxid de carbon. În model sunt incluse câteva exemple de indicatori. Instituțiile trebuie să publice, pentru fiecare sector, mai mulți indicatori care sunt relevanți pentru activitatea lor de finanțare. Aceștia trebuie să includă indicatori ai intensității emisiilor, indicatori bazați pe mixul tehnologic și indicatori bazați pe producție. Instituțiile trebuie să se bazeze pe evaluarea activelor-suport și a activităților legate de instrumentele financiare.

Pentru creditele în cazul cărora se cunoaște utilizarea fondurilor, se include valoarea pentru sectorul relevant și indicatorul de aliniere. Pentru creditele în cazul cărora nu se cunoaște utilizarea fondurilor, valoarea contabilă brută a expunerii se alocă sectoarelor relevante și indicatorilor de aliniere pe baza distribuției activității contrapărților, inclusiv în funcție de cifra de afaceri a contrapărților pentru fiecare activitate.

Instituțiile adaugă un rând în model pentru fiecare combinație relevantă dintre sectoarele publicate în coloana (b) și indicatorii de aliniere incluși în coloana (d).

(f)

Coloana (f): distanța în timp a indicatorului (indicatorilor) din coloana (d) față de punctele de date pentru 2030 ale scenariului cu zero emisii nete până în 2050 (NZE2050) se exprimă în puncte procentuale. Distanța respectivă reprezintă gradul actual de aliniere cu indicatorul scenariului pentru 2030 și se exprimă ca diferența dintre indicatorul din coloana (d) și proiecția scenariului AIE pentru 2030, împărțită la indicele de referință al scenariului și transformată în procent.

Instituțiile pot găsi informațiile relevante și indicatorii de scenariu aplicabili fiecărui sector pentru 2030 pe site-ul AIE. În special, instituțiile consultă documentul „Zero emisii nete până în 2050 – O foaie de parcurs pentru sectorul energetic mondial”, pe care AIE îl publică anual (*19). Punctele de date și indicatorii specifici se pot descărca din tabelul Excel inclus în scenariul cu zero emisii nete până în 2050 elaborat de Agenția Internațională a Energiei.

Se consideră că activitățile subiacente ale expunerilor sunt aliniate în cazul în care nivelul indicatorului este inferior indicelui de referință în cazul indicilor de referință descrescători (activități cu emisii ridicate de dioxid de carbon) sau superior acestuia în cazul indicilor de referință crescători (activități cu emisii scăzute de dioxid de carbon);

Formula

(g)

Coloana (g): obiectivul instituțiilor timp de 3 ani după anul de referință indicat în coloana (e) și indicatorul de aliniere indicat în coloana (d). Coloana (g) indică parcursul de aliniere a portofoliului și obiectivele pe care instituțiile intenționează să le atingă pentru a rămâne pe drumul cel bun în scenariul pe termen lung al AIE.

Modelul 4 – Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: expuneri față de cele 20 de firme cu cele mai ridicate emisii de dioxid de carbon. Format fix

1.

Instituțiile urmează instrucțiunile următoare pentru publicarea informațiilor solicitate în «Modelul 4: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: expuneri față de cele 20 de firme cu cele mai ridicate emisii de dioxid de carbon», prevăzut în anexa XXXIX la prezentul regulament.

2.

Instituțiile publică în acest model informații agregate privind expunerile față de contrapărțile cu cea mai mare intensitate a emisiilor de dioxid de carbon din lume. Acestea cuprind informații agregate și anonimizate privind valoarea contabilă brută a expunerilor față de până la 20 de contrapărți aflate în topul celor 20 de societăți cu cele mai mare ridicate emisii de dioxid de carbon din lume. Informațiile se bazează pe informații exacte și de încredere aflate la dispoziția publicului. Baza de date Carbon Majors și rapoartele elaborate de Proiectul de informare privind emisiile de carbon și de Institutul pentru Responsabilitate Climatică, precum și de Thomson Reuters reprezintă exemple de surse de date pentru identificarea societăților cu cele mai ridicate emisii de dioxid de carbon.

3.

Instituțiile publică sursa datelor utilizate în comentariul explicativ care însoțește publicarea. În cazul în care instituțiile nu sunt în măsură să identifice expunerile față de cele 20 de firme cu cele mai ridicate emisii de dioxid de carbon din lume, ele explică de ce nu au indicat astfel de expuneri, inclusiv în cazul în care nu au expuneri față de cele 20 de firme cu cele mai ridicate emisii de dioxid de carbon din lume.

 

Coloana

Instrucțiuni

a

Valoarea contabilă brută (agregată)

Valoarea contabilă brută are sensul menționat în partea 1 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451. Aceasta include creditele și avansurile, titlurile de datorie și instrumentele de capitaluri proprii, clasificate în portofoliile contabile din portofoliul bancar în conformitate cu respectivul regulament de punere în aplicare, cu excepția activelor financiare deținute în vederea tranzacționării și a activelor deținute în vederea vânzării.

Instituțiile includ expunerile agregate față de până la 20 de contrapărți ale instituției care se numără printre cele 20 de societăți cu cele mai mari emisii de dioxid de carbon din lume.

b

Valoarea contabilă brută pentru societate în comparație cu valoarea contabilă brută totală (agregată)

Instituțiile publică procentul care rezultă din împărțirea valorii contabile brute agregate, indicată în coloana (a), la valoarea contabilă brută totală a expunerilor instituțiilor din portofoliul bancar, astfel cum se menționează în partea 1 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451, inclusiv creditele și avansurile, titlurile de datorie și instrumentele de capitaluri proprii din portofoliul bancar, clasificate în portofoliile contabile din portofoliul bancar în conformitate cu respectivul regulament de punere în aplicare, cu excepția activelor financiare deținute în vederea tranzacționării și a activelor deținute în vederea vânzării.

c

Din care durabile din punctul de vedere al mediului (CCM)

Instituțiile publică valoarea contabilă brută agregată a expunerilor durabile din punctul de vedere al mediului care contribuie la obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice. Cuantumul respectiv depinde de scopul activității finanțate, în cazul finanțărilor cu caracter special, sau de informațiile contrapărții privind nivelul de aliniere a activităților sale economice la Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul obiectivului de atenuare a schimbărilor climatice (% din cifra de afaceri care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice).

Instituțiile încep să publice aceste informații având ca dată de referință a primei publicări data de 31 decembrie 2023.

d

Scadența medie

Instituțiile publică scadența medie a expunerilor luate în considerare în calcul, ponderată cu valoarea contabilă brută a expunerii.

e

Numărul firmelor incluse din topul celor mai poluante 20

Instituțiile indică numărul societăților din topul celor mai poluante pe care le-au inclus în calculul valorii contabile brute agregate.

Modelul 5 – Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului fizic potențial legat de schimbările climatice: expuneri supuse unui risc fizic. Format fix.

1.

Instituțiile urmează instrucțiunile următoare pentru a publica informațiile solicitate în «Modelul 5: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului fizic potențial legat de schimbările climatice: expuneri supuse unui risc fizic», prevăzut în anexa XXXIX la prezentul regulament.

2.

Instituțiile includ în acest model informații privind expunerile din portofoliul bancar, inclusiv creditele și avansurile, titlurile de datorie și instrumentele de capitaluri proprii care nu sunt deținute în vederea tranzacționării și nici în vederea vânzării, față de societăți nefinanciare, informații privind creditele garantate cu bunuri imobile și garanțiile reale imobiliare deposedate, expuse la pericole cronice și acute legate de climă, defalcate pe sectoare de activitate economică (clasificarea NACE) și în funcție de amplasarea geografică a locului în care se desfășoară activitatea contrapărții sau a garanției reale, în cazul sectoarelor și al zonelor geografice care fac obiectul unor evenimente acute sau cronice legate de schimbările climatice.

3.

Pentru identificarea zonelor geografice predispuse la pericole specifice legate de climă, instituțiile utilizează portaluri și baze de date dedicate. Pentru a obține informații cu privire la caracteristicile amplasamentelor sensibile la evenimente legate de schimbările climatice, instituțiile pot utiliza datele oferite de organismele Uniunii și de autoritățile guvernamentale naționale, inclusiv de agențiile meteorologice, de mediu, de statistică sau de organizațiile din domeniul geoștiinței. Exemple de surse de date pentru identificarea zonelor geografice care fac obiectul pericolelor legate de schimbările climatice sunt (*20): GFDRR – ThinkHazard! (care urmărește valurile de căldură, deficitul de apă și stresul hidric, inundațiile, incendiile forestiere, uraganele, alunecările de teren); PREP – PREPdata (inundații costiere, căldură extremă, alunecări de teren, deficit de apă și stres hidric, incendii forestiere); WRI – Aqueduct Water Risk Atlas (inundații, inundații costiere, deficit de apă și stres hidric), Swiss Re – CatNet ® [inundații, cicloane tropicale (uragane și taifunuri), incendii forestiere]; Banca Mondială – Portalul de cunoștințe privind schimbările climatice (căldură extremă, precipitații extreme, secetă); PCA – Platforma globală pentru riscul de secetă (secetă); NOAA – Trasee istorice ale uraganelor [cicloane tropicale (uragane și taifunuri)].

4.

Atunci când contrapartea este o societate holding, instituțiile iau în considerare sectorul NACE al debitorului specific controlat de societatea holding (dacă este diferit de societatea holding) care primește finanțarea, în special în cazurile în care debitorul este o societate nefinanciară. În mod similar, în cazul în care contrapartea directă a instituției (debitorul) este o SPV, instituțiile publică informațiile relevante în dreptul sectorului NACE asociat activității economice a societății-mamă a SPV. Clasificarea expunerilor comune față de mai mulți debitori se bazează pe caracteristicile debitorului care a fost cel mai relevant pentru acordarea expunerii de către instituție. Distribuția expunerilor comune în funcție de codurile NACE este determinată de caracteristicile debitorului celui mai relevant sau determinant.

5.

Instituțiile publică informațiile din acest model cu maxima diligență posibilă și precizează, în comentariul explicativ care însoțește modelul, sursele de informații și metodele pe care le-au utilizat pentru a identifica expunerile supuse unui risc fizic legat de schimbările climatice.

Coloane

Instrucțiuni

a

Zona geografică afectată de evenimente acute și cronice legate de schimbările climatice

Instituțiile vizează zonele geografice expuse impactului negativ al unor evenimente fizice legate de schimbările climatice. Aceste zone geografice includ țările sau alte regiuni geografice sau administrative în care sunt situate activitățile contrapărții sau garanțiile reale și care sunt expuse unor evenimente cronice sau acute legate de schimbările climatice. Pentru acoperirea geografică a expunerilor, instituțiile utilizează nivelul diviziunilor indicate în Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (sau NUTS), după caz.

b

Valoarea contabilă brută

Instituțiile publică valoarea contabilă brută, astfel cum este definită în partea 1 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451, a expunerilor față de societăți nefinanciare (inclusiv creditele și avansurile, titlurile de datorie și instrumentele de capitaluri proprii), clasificate în portofoliile contabile din portofoliul bancar în conformitate cu respectivul regulament de punere în aplicare, cu excepția activelor financiare deținute în vederea tranzacționării și a activelor financiare deținute în vederea vânzării.

c - o

din care expuneri sensibile la impactul unor evenimente fizice legate de schimbările climatice

Instituțiile publică valoarea contabilă brută a expunerilor predispuse la a fi afectate de evenimente fizice legate de schimbările climatice. Valoarea contabilă brută a expunerilor predispuse la a fi afectate de evenimente fizice legate de schimbările climatice poate fi egală cu cuantumul total al expunerilor publicat în coloana (b) din acest model sau poate face parte din respectivul cuantum al expunerilor.

c - g

Defalcare pe tranșe de scadență

Instituțiile alocă expunerile în tranșa relevantă în funcție de scadența reziduală a instrumentului financiar, ținând seama de următoarele:

(a)

atunci când suma trebuie rambursată în rate, expunerea este alocată în tranșa de scadență corespunzătoare ultimei rate;

(b)

atunci când o expunere nu are o scadență declarată, din alte motive decât posibilitatea contrapărții de a alege data rambursării, cuantumul acestei expuneri trebuie să fie publicat în coloana «> 20 de ani»;

(c)

pentru a calcula scadența medie a expunerii, instituțiile ponderează scadența fiecărei expuneri cu valoarea contabilă brută a expunerilor.

h

din care expuneri sensibile la impactul unor evenimente cronice legate de schimbările climatice

Instituțiile publică valoarea contabilă brută a expunerilor sensibile numai la impactul unor evenimente cronice legate de schimbările climatice, printre care pericole legate de schimbările treptate ale climei și care au un posibil impact asupra producției economice și a productivității.

i

din care expuneri sensibile la impactul unor evenimente acute legate de schimbările climatice

Instituțiile publică valoarea contabilă brută a expunerilor sensibile numai la impactul unor evenimente acute legate de schimbările climatice, printre care pericole care pot cauza daune bruște proprietăților, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și deprecierea activelor.

j

din care expuneri sensibile la impactul unor evenimente atât cronice, cât și acute legate de schimbările climatice

Instituțiile publică valoarea contabilă brută care face obiectul impactului atât al evenimentelor cronice, cât și al evenimentelor acute legate de schimbările climatice, menționate în coloanele (h) și (i).

k

Din care din etapa 2

Instituțiile care aplică IFRS publică valoarea contabilă brută a instrumentelor «din etapa 2», astfel cum sunt definite în IFRS 9.

Coloanele «Din care din etapa 2» nu trebuie publicate de instituțiile care aplică principiile contabile general acceptate la nivel național bazate pe Directiva 86/635/CEE.

l

Din care expuneri neperformante

Instituțiile publică valoarea contabilă brută a expunerilor neperformante menționate la articolul 47a alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 care sunt predispuse la a fi afectate de evenimente legate de schimbările climatice.

m, n, o

Depreciere cumulată, modificări negative cumulate ale valorii juste datorate riscului de credit și provizioane

Instituțiile publică cuantumurile menționate în partea 2 punctele 11, 69, 70, 71, 106 și 110 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

n

din care expuneri din etapa 2

Coloana (m) trebuie să conțină valoarea deprecierii cumulate a expunerilor din etapa 2.

Instituțiile care aplică IFRS publică valoarea contabilă brută a instrumentelor «din etapa 2», astfel cum sunt definite în IFRS 9.

Coloanele «Din care din etapa 2» nu trebuie publicate de instituțiile care aplică principiile contabile general acceptate la nivel național bazate pe Directiva 86/635/CEE.

o

din care expuneri neperformante

Instituțiile publică cuantumul deprecierii cumulate, al provizioanelor și al modificărilor negative cumulate ale valorii juste datorate riscului de credit care pot fi atribuite expunerilor neperformante menționate la articolul 47a alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Modelul 6 – Sinteza indicatorilor-cheie de performanță (KPI) privind expunerile aliniate la taxonomie. Format fix.

1.

În modelul 6, instituțiile furnizează o prezentare generală a indicatorilor-cheie de performanță calculați pe baza modelelor 7 și 8 din anexa XXXIX, inclusiv a ratei activelor verzi (green asset ratio – GAR) menționate în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei (*21).

2.

Deși Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 prevede că entitățile trebuie să estimeze și să publice GAR de două ori, o dată pe baza alinierii contrapărții la taxonomia cifrei de afaceri (în cazul societăților nefinanciare) pentru expunerile care nu au scopul de a finanța activități specifice identificate (finanțări cu caracter general) și încă o dată pe baza alinierii contrapărții la taxonomia cheltuielilor de capital (CapEx) pentru aceleași expuneri din finanțări cu caracter general, în acest model instituțiile publică GAR o singură dată, doar pe baza alinierii contrapărții la taxonomia cifrei de afaceri pentru partea de finanțare cu caracter general.

3.

În ceea ce privește stocul, valorile GAR (atenuarea schimbărilor climatice), GAR (adaptarea la schimbările climatice), GAR (atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice) trebuie să corespundă indicatorilor-cheie de performanță incluși în coloanele (b), (g) și, respectiv, (l) din modelul 8, în consecință. În mod similar, în ceea ce privește fluxul, GAR (atenuarea schimbărilor climatice), GAR (adaptarea la schimbările climatice), GAR (atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice) trebuie să corespundă indicatorilor-cheie de performanță incluși pe rândul 1, coloanele (r), (w) și (ab) din același model 8.

4.

Informațiile privind acoperirea se includ în modelul 8 rândul 1 coloana (p) pentru stocul GAR și în coloana (af) pentru fluxul GAR.

5.

Instituțiile publică aceste informații având ca primă dată de referință data de 31 decembrie 2023, ceea ce este în concordanță cu data de referință a primei publicări a informațiilor privind GAR menționate în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178.

Modelul 7 – Acțiuni de atenuare: active utilizate la calcularea GAR. Format fix

1.

Instituțiile urmează instrucțiunile următoare pentru publicarea informațiilor solicitate în «Modelul 7 – Acțiuni de atenuare: active utilizate la calcularea GAR», prevăzut în anexa XXXIX la prezentul regulament.

2.

Instituțiile publică în acest model informații privind valoarea contabilă brută a creditelor și avansurilor, a titlurilor de datorie și a instrumentelor de capitaluri proprii ale instituțiilor din portofoliul lor bancar, cu defalcarea informațiilor în funcție de tipul de contraparte, de exemplu societăți financiare, societăți nefinanciare, gospodării, administrații locale, precum și credite imobiliare acordate gospodăriilor, menționând de asemenea eligibilitatea din punctul de vedere al taxonomiei și alinierea la taxonomie a expunerilor în ceea ce privește obiectivele de mediu privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice, astfel cum sunt menționate la articolul 9 literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2020/852.

3.

În special, instituțiile includ în acest model informațiile necesare pentru calcularea GAR în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2021/2178. Deși Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 prevede că instituțiile trebuie să estimeze și să publice GAR de două ori, o dată pe baza alinierii contrapărții la taxonomia cifrei de afaceri (în cazul societăților nefinanciare) pentru expunerile care nu au scopul de a finanța activități specifice identificate (finanțări cu caracter general) și încă o dată pe baza alinierii contrapărții la taxonomia cheltuielilor de capital pentru aceleași expuneri din finanțări cu caracter general, în acest model instituțiile publică GAR o singură dată, doar pe baza alinierii contrapărții la taxonomia cifrei de afaceri pentru partea de finanțare cu caracter general.

4.

Pe baza acestor informații, instituțiile calculează și publică GAR astfel cum se menționează în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178. Informațiile incluse se referă la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, astfel cum se menționează la articolul 9 literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2020/852.

5.

Instituțiile publică aceste informații având ca primă dată de referință data de 31 decembrie 2023, aceasta fiind data de referință a primei publicări a informațiilor privind GAR menționate în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178.

Coloane

Instrucțiuni

a

Valoarea contabilă brută

Instituțiile publică valoarea contabilă brută, astfel cum este definită în partea 1 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

b

Din care: față de sectoare relevante din punctul de vedere al taxonomiei

Instituțiile publică valoarea contabilă brută, astfel cum este definită în partea 1 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

Instituțiile publică valoarea contabilă brută a expunerilor eligibile față de sectoarele (coduri NACE de nivel 4) relevante pentru obiectivul de mediu corespunzător în conformitate cu taxonomia, astfel cum se specifică în anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei (*22).

Instituțiile publică expunerile față de sectoarele relevante în cadrul obiectivului de atenuare a schimbărilor climatice în conformitate cu articolul 9 litera (a) și cu articolul 10 din Regulamentul (UE) 2020/852.

c

Din care: durabile din punctul de vedere al mediului

Instituțiile publică valoarea contabilă brută, astfel cum este definită în partea 1 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

Instituțiile publică valoarea contabilă brută a expunerilor eligibile care sunt durabile din punctul de vedere al mediului, astfel cum se specifică în anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139.

Instituțiile publică expunerile durabile din punctul de vedere al mediului în cadrul obiectivului de atenuare a schimbărilor climatice, în conformitate cu articolul 9 litera (a) și cu articolul 10 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Atunci când se cunoaște utilizarea fondurilor [finanțări specializate, inclusiv împrumuturi pentru finanțarea de proiecte, astfel cum se menționează în anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451], instituțiile publică măsura în care expunerea este durabilă din punctul de vedere al mediului. Publicarea acestei informații se bazează pe măsura în care proiectul finanțat contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) 2020/852, sau este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 16 din același regulament și îndeplinește criteriile specificate la articolul 3 din regulamentul respectiv. Atunci când nu se cunoaște utilizarea fondurilor, instituțiile publică măsura în care expunerea este durabilă din punctul de vedere al mediului utilizând informațiile primite de la contraparte, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, cu privire la proporția cifrei de afaceri obținute din produse sau servicii asociate unor activități economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului în conformitate cu articolul 3 din regulamentul respectiv.

Fiecare expunere este luată în considerare o singură dată și este alocată unui singur obiectiv de mediu. În cazul în care expunerile sunt relevante pentru mai multe obiective de mediu, alocarea se face către obiectivul cel mai relevant.

d

Din care: finanțări specializate

Instituțiile publică valoarea contabilă brută, astfel cum este definită în partea 1 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

Expunerile provenind din finanțări specializate se interpretează astfel cum se menționează la articolul 147 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Acestea cuprind expunerile care sunt durabile din punctul de vedere al mediului în cadrul obiectivului de atenuare a schimbărilor climatice în conformitate cu articolul 9 litera (a) și cu articolul 10 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Atunci când se cunoaște utilizarea fondurilor, în cazul finanțărilor specializate instituțiile publică măsura în care expunerea este durabilă din punctul de vedere al mediului pe baza măsurii și a proporției în care proiectul specific finanțat se califică drept o contribuție substanțială la atenuarea schimbărilor climatice (informații specifice proiectului), în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) 2020/852, sau drept activitate de facilitare în conformitate cu articolul 16, și îndeplinește criteriile specificate la articolul 3 din regulamentul respectiv. Instituțiile furnizează informații transparente cu privire la tipul de activități economice care sunt finanțate prin finanțări specializate. În cazul în care aceeași expunere din finanțări specializate este relevantă pentru două obiective de mediu, instituțiile o alocă obiectivului cel mai relevant.

e

Din care: de tranziție

Articolul 10 din Regulamentul (UE) 2020/852.

f

Din care: de facilitare

Articolul 16 din Regulamentul (UE) 2020/852.

g

Din care: față de sectoare relevante din punctul de vedere al taxonomiei

Instituțiile publică valoarea contabilă brută, astfel cum este definită în partea 1 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

Instituțiile publică valoarea contabilă brută a expunerilor eligibile față de sectoarele (coduri NACE de nivel 4) relevante pentru obiectivul de mediu corespunzător în conformitate cu taxonomia, astfel cum se specifică în anexa II la regulamentul delegat (UE) 2021/2139.

Instituțiile publică expunerile față de sectoarele relevante în cadrul obiectivului de adaptare la schimbările climatice, în conformitate cu articolul 9 litera (b) și cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2020/852.

h

Din care: durabile din punctul de vedere al mediului

Instituțiile publică valoarea contabilă brută, astfel cum este definită în partea 1 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

Instituțiile publică valoarea contabilă brută a expunerilor eligibile care sunt durabile din punctul de vedere al mediului, astfel cum se specifică în anexa II la regulamentul delegat (UE) 2021/2139.

Instituțiile publică expunerile durabile din punctul de vedere al mediului în cadrul obiectivului de adaptare la schimbările climatice, în conformitate cu articolul 9 litera (b) și cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Atunci când se cunoaște utilizarea fondurilor, în cazul finanțărilor specializate instituțiile publică măsura în care expunerea este durabilă din punctul de vedere al mediului pe baza măsurii și a proporției în care proiectul finanțat se califică drept o contribuție substanțială la adaptarea la schimbările climatice, în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2020/852, sau drept activitate de facilitare în conformitate cu articolul 16 din același regulament, și îndeplinește criteriile specificate la articolul 3 din regulamentul respectiv.

Atunci când nu se cunoaște utilizarea fondurilor, instituțiile publică măsura în care expunerea este durabilă din punctul de vedere al mediului utilizând informațiile primite de la contraparte, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, cu privire la proporția cifrei de afaceri obținute din produse sau servicii asociate unor activități economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului în conformitate cu articolul 3 din regulamentul respectiv.

Fiecare expunere este luată în considerare o singură dată și este alocată unui singur obiectiv de mediu. În cazul în care expunerile sunt relevante pentru mai multe obiective de mediu, ele sunt alocate către obiectivul cel mai relevant.

i

Din care: finanțări specializate

Instituțiile trebuie să publice valoarea contabilă brută, astfel cum este definită în partea 1 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

Expunerile provenind din finanțări specializate se interpretează astfel cum se menționează la articolul 147 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile publică expunerile provenind din finanțări specializate care sunt durabile din punctul de vedere al mediului în temeiul obiectivului de adaptare la schimbările climatice, în conformitate cu articolul 9 litera (b) și cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Instituțiile publică măsura în care expunerea este durabilă din punctul de vedere al mediului utilizând informațiile furnizate de contraparte.

Atunci când se cunoaște utilizarea fondurilor, în cazul finanțărilor specializate instituțiile publică măsura în care expunerea este durabilă din punctul de vedere al mediului pe baza măsurii și a proporției în care proiectul specific finanțat se califică drept o contribuție substanțială la adaptarea la schimbările climatice (informații specifice proiectului), în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2020/852, sau drept activitate de facilitare în conformitate cu articolul 16 din același regulament, și îndeplinește criteriile specificate la articolul 3 din regulamentul respectiv. Instituțiile furnizează informații transparente cu privire la tipul de activități economice care sunt finanțate prin finanțări specializate. În cazul în care aceeași expunere din finanțări specializate poate fi relevantă pentru două obiective de mediu, ea este alocată obiectivului cel mai relevant.

j

Din care: de adaptare

Articolul 11 din Regulamentul (UE) 2020/852. În aceste activități sunt incluse și cele care nu sunt activități de facilitare.

k

Din care: de facilitare

Articolul 16 din Regulamentul (UE) 2020/852.

l

Din care: față de sectoare relevante din punctul de vedere al taxonomiei

Instituțiile publică valoarea contabilă brută, astfel cum este definită în partea 1 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

Instituțiile includ suma coloanelor (b) și (g) din acest model.

m

Din care: durabile din punctul de vedere al mediului

Instituțiile publică valoarea contabilă brută, astfel cum este definită în partea 1 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

Instituțiile includ suma coloanelor (c) și (h) din acest model.

n

Din care: finanțări specializate

Instituțiile publică valoarea contabilă brută, astfel cum este definită în partea 1 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

Expunerile provenind din finanțări specializate se interpretează astfel cum se menționează la articolul 147 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile includ suma coloanelor (d) și (i) din acest model.

o

Din care: de tranziție/de adaptare

Articolul 10 și articolul 11 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Instituțiile includ suma coloanelor (e) și (j) din acest model.

p

Din care: de facilitare

Articolul 16 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Instituțiile includ suma coloanelor (f) și (k) din acest model.

Rânduri

Instrucțiuni

 

GAR – Active incluse atât la numărător, cât și la numitor

Expunerile eligibile sunt cele care sunt legate de contrapărțile și clasele de active care intră sub incidența cerințelor de publicare de informații în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852.

1

Credite și avansuri, titluri de datorie și instrumente de capitaluri proprii care nu sunt eligibile pentru calcularea GAR din perspectiva tranzacționării de înaltă frecvență

Instituțiile publică creditele și avansurile, titluri de datorie și instrumentele de capitaluri proprii clasificate în portofoliul bancar care nu sunt deținute în vederea tranzacționării și nici în vederea vânzării, astfel cum sunt definite în anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

2

Societăți financiare

Instituțiile publică expunerile menționate în partea 1 punctul 42 literele (c) și (d) din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

3

Instituții de credit

Instituțiile publică expunerile menționate în partea 1 punctul 42 litera (c) din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

4, 9, 13, 17, 21, 34, 40

Credite și avansuri

Instituțiile publică creditele și avansurile menționate în partea 1 punctul 32 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

5, 10, 14, 18, 22, 37, 41

Titluri de datorie

Instituțiile publică titlurile de datorie menționate în partea 1 punctul 31 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

6, 11, 15, 19, 23, 38, 42

Instrumente de capitaluri proprii

Instituțiile publică instrumentele de capitaluri proprii menționate în anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451. Instrumentele de capitaluri proprii din portofoliul bancar cuprind investițiile în entități asociate, asocieri în participație și filiale care nu sunt consolidate integral sau proporțional.

7

Alte societăți financiare

Instituțiile publică expunerile față de alte societăți financiare, astfel cum sunt menționate în partea 1 punctul 42 litera (d) din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

8

Din care: firme de investiții

Instituțiile publică expunerile față de firme de investiții, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

12

Din care: societăți de administrare

Instituțiile publică expunerile față de societăți de administrare, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 19 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

16

Din care: întreprinderi de asigurare

Instituțiile publică expunerile față de întreprinderi de asigurare, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 5 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

20

Societăți nefinanciare care fac obiectul obligațiilor de publicare de informații prevăzute în Directiva privind prezentarea de informații nefinanciare

Instituțiile publică expunerile față de societăți nefinanciare, astfel cum sunt menționate în partea 1 punctul 42 litera (e) din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451, care fac obiectul obligațiilor de publicare de informații în temeiul Directivei 2014/95/UE.

28

Din care: credite pentru bunuri imobile comerciale

Instituțiile publică expunerile menționate în partea 2 punctul 173 litera (a) și punctul 239 subpunctul (ix) din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

24

Gospodării

Instituțiile publică creditele și avansurile menționate în partea 1 punctul 42 litera (f) din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

Instituțiile trebuie să obțină informații de la contrapărțile lor la nivel bilateral prin procesul de inițiere a împrumuturilor și prin procesul periodic de analiză și monitorizare a creditului.

25

Din care: credite garantate cu bunuri imobile locative

Instituțiile publică creditele și avansurile garantate cu bunuri imobile locative, astfel cum sunt menționate în partea 2 punctul 173 litera (a) din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

Alinierea acestor expuneri la Regulamentul (UE) 2020/852 se evaluează numai printr-o abordare simplificată pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice în conformitate cu criteriile tehnice de examinare pentru clădiri, și anume renovarea, achiziționarea și deținerea în conformitate cu punctele 7.2, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6 și, respectiv, 7.7 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139, pe baza eficienței energetice a garanției reale suport.

26

Din care: credite pentru renovarea clădirilor

Instituțiile publică creditele acordate gospodăriilor în scopul renovării locuinței.

Alinierea acestor expuneri la Regulamentul (UE) 2020/852 se evaluează numai printr-o abordare simplificată pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice în conformitate cu criteriile tehnice de examinare pentru clădiri, și anume renovarea, achiziționarea și deținerea în conformitate cu punctele 7.2, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6 și, respectiv, 7.7 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139, pe baza eficienței energetice a garanției reale suport.

27

Din care credite auto

Instituțiile publică creditele pentru autovehicule menționate în partea 2 punctul 173 litera (b) subpunctul (ii) din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 și alte credite acordate pentru achiziționarea unui autovehicul evaluate pe baza unei abordări simplificate a obiectivului de atenuare a schimbărilor climatice în conformitate cu criteriile tehnice de examinare pentru finanțarea, închirierea și leasingul de vehicule în conformitate cu secțiunea 6.5 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139, pe baza eficienței energetice a vehiculului suport.

28

Finanțare pentru administrațiile locale

Reprezintă suma rândurilor 29 și 30.

29

Finanțare pentru locuințe

Instituțiile publică creditele acordate de instituții administrației locale în scopul finanțării achiziționării de locuințe publice.

30

Alte forme de finanțare pentru administrațiile locale

Instituțiile publică creditele acordate de instituții administrației locale în scopul finanțării de expuneri provenind din finanțări specializate, altele decât cele care rezultă din achiziționarea de locuințe publice.

31

Garanții reale obținute prin intrare în posesie: bunuri imobile locative și comerciale

Instituțiile publică garanțiile reale obținute prin intrare în posesie, astfel cum sunt menționate în partea 2 punctul 341 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

32

Total active GAR

Acest rând este egal cu rândul 1 din acest model.

 

Active excluse de la numărător pentru calcularea GAR (incluse la numitor)

33

Societăți nefinanciare din UE (care nu fac obiectul obligațiilor de publicare de informații prevăzute în Directiva privind prezentarea de informații nefinanciare)

Instituțiile publică expunerile față de societăți nefinanciare, astfel cum sunt definite în partea 1 punctul 42 litera (e) din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451, care sunt situate în Uniune și care nu fac obiectul obligațiilor de publicare de informații în temeiul Directivei 2014/95/UE.

37

Societăți nefinanciare din afara UE (care nu fac obiectul obligațiilor de publicare de informații prevăzute în Directiva privind prezentarea de informații nefinanciare)

Instituțiile publică expunerile față de societăți nefinanciare, astfel cum sunt definite în partea 1 punctul 42 litera (e) din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451, care sunt situate în afara Uniunii și care nu fac obiectul obligațiilor de publicare de informații în temeiul Directivei 2014/95/UE.

 

Active excluse de la numărător pentru calcularea GAR (incluse la numitor)

41

Instrumente financiare derivate

Instituțiile publică instrumentele financiare derivate care nu sunt deținute în vederea tranzacționării, astfel cum sunt menționate în partea 1 secțiunea 10 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

42

Împrumuturi interbancare la cerere

Instituțiile publică „Alte depozite la vedere”, astfel cum sunt menționate în partea 2 punctul 3 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

43

Numerar și active legate de numerar

Instituțiile publică «numerarul în casă», astfel cum este menționat în partea 2 punctul 1 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

44

Alte active (inclusiv fondul comercial, mărfurile etc.)

Instituțiile publică alte active din bilanțul instituției care nu sunt incluse pe rândurile 41, 42 și 43 din acest model.

45

Total active la numitor (GAR)

Acest rând reprezintă suma rândurilor 32, 33, 37 și 41-44 din acest model.

 

Alte active excluse atât de la numărător, cât și de la numitor pentru calcularea GAR

46

Active suverane

Instituțiile publică administrațiile publice, astfel cum sunt menționate în partea 1 punctul 42 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451, cu excepția expunerilor incluse pe rândurile 29 și 30 din acest model.

47

Expuneri față de băncile centrale

Instituțiile publică expunerile față de băncile centrale.

48

Portofoliul de tranzacționare

Instituțiile publică activele financiare deținute în vederea tranzacționării sau activele financiare tranzacționate, astfel cum sunt definite în principiile contabile aplicabile.

49

Total active excluse de la numărător și numitor

Acest rând reprezintă suma rândurilor 46, 47 și 48 din acest model.

50

Total active

Acest rând reprezintă suma rândurilor 45 și 49 din acest model.

Modelul 8 – GAR (%)

1.

Instituțiile urmează instrucțiunile următoare pentru publicarea informațiilor solicitate în «Modelul 8 – GAR (%)», prevăzut în anexa XXXIX la prezentul regulament.

2.

Pe baza informațiilor incluse în modelul 7, instituțiile publică în acest model rata activelor verzi (GAR), astfel cum se menționează în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178.

3.

Scopul acestui model este de a arăta măsura în care activitățile instituțiilor se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului în conformitate cu articolele 3 și 9 din Regulamentul (UE) 2020/852, astfel încât părțile interesate să poată înțelege acțiunile puse în aplicare de instituții pentru a atenua riscurile fizice și de tranziție legate de schimbările climatice.

4.

Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 prevede obligația instituțiilor să estimeze și să publice GAR de două ori. Prima publicare se bazează pe alinierea contrapărții la taxonomia cifrei de afaceri (în cazul societăților nefinanciare) pentru expunerile al căror scop nu este de a finanța activități specifice identificate (finanțări cu caracter general). A doua publicare se bazează pe alinierea contrapărții la taxonomia CapEx conform Regulamentului (UE) 2020/852 pentru aceleași expuneri provenind din finanțări cu caracter general. În acest model, instituțiile publică GAR o singură dată, pe baza alinierii contrapărții la cifra de afaceri numai pentru partea de finanțare cu caracter general.

5.

Instituțiile încep să publice aceste informații având ca primă dată de referință data de 31 decembrie 2023, ceea ce este în concordanță cu data de referință a primei publicări a informațiilor privind GAR menționate în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178.

Coloane

Instrucțiuni

a

Proporția activelor care finanțează sectoare relevante din punctul de vedere al taxonomiei

Instituțiile publică proporția stocului de active care finanțează activități menționate în Regulamentul (UE) 2020/852 (adică activele eligibile) din stocul total de active incluse. Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor eligibile care finanțează sectoare relevante din punctul de vedere al taxonomiei menționate în Regulamentul (UE) 2020/852 pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (b) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor incluse, astfel cum este definită în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

b

Din care: durabile din punctul de vedere al mediului

Instituțiile publică proporția stocul de active care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului (adică activele aliniate) din stocul de active eligibile. Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor eligibile care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (c) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a expunerilor vizate, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

c

Din care: finanțări specializate

Instituțiile publică proporția stocului de active clasificate drept finanțări specializate care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice din stocul de active care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului. Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (d) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor incluse, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

d

Din care: de tranziție

Articolul 10 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Instituțiile publică proporția stocului de active legate de activități de tranziție pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice din stocul de active care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului. Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (e) din modelul 8.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor incluse, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

e

Din care: de facilitare

Articolul 16 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Instituțiile publică proporția stocului de active legate de activități de facilitare pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice din stocul de active care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului. Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (f) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor incluse, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

f

Proporția activelor care finanțează sectoare relevante din punctul de vedere al taxonomiei

Instituțiile publică proporția stocului de active care finanțează activități relevante din punctul de vedere al taxonomiei (adică activele eligibile) din stocul total de active incluse. Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor eligibile care finanțează sectoare relevante din punctul de vedere al taxonomiei pentru obiectivul de adaptare la schimbările climatice, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (g) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor incluse, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

g

Din care: durabile din punctul de vedere al mediului

Instituțiile publică proporția stocului de active care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului (adică activele aliniate) din stocul de active eligibile. Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor eligibile care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului pentru obiectivul de adaptare la schimbările climatice, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (h) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a expunerilor vizate, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

h

Din care: finanțări specializate

Instituțiile publică proporția stocului de active clasificate drept finanțări specializate care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului pentru obiectivul de adaptare la schimbările climatice din stocul de active care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului. Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (i) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor incluse, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

i

Din care: de adaptare

Articolul 11 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Instituțiile publică proporția stocului de active legate de activități de adaptare pentru obiectivul adaptării la schimbările climatice din stocul de active care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului. Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (j) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor incluse, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

j

Din care: de facilitare

Articolul 16 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Instituțiile publică proporția stocului de active legate de activități de facilitare pentru obiectivul adaptării la schimbările climatice din stocul de active care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului. Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (k) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor incluse, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

k

Proporția activelor care finanțează sectoare relevante din punctul de vedere al taxonomiei

Instituțiile publică proporția stocului de active care finanțează activități relevante din punctul de vedere al taxonomiei (adică activele eligibile) pentru obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, în comparație cu stocul total de active incluse. Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor eligibile care finanțează sectoare relevante din punctul de vedere al taxonomiei menționate în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (l) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor incluse, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

l

Din care: durabile din punctul de vedere al mediului

Instituțiile publică proporția stocului de active care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului pentru obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea din stocul de active eligibile. Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor eligibile care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (m) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a expunerilor vizate, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

m

Din care: finanțări specializate

Instituțiile publică proporția stocului de active clasificate drept finanțări specializate care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului pentru obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea din stocul de active care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului. Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (n) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor incluse, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

n

Din care: de tranziție/de adaptare

Articolele 10 și 11 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Procentul trebuie să corespundă coloanelor (d) și (i).

o

Din care: de facilitare

Articolul 16 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Procentul trebuie să corespundă coloanelor (e) și (j).

p

Proporția activelor totale incluse

Instituțiile publică proporția activelor totale incluse în GAR. Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a stocului de active incluse, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (1) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor totale din bilanțul instituțiilor, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare rândului 50 din modelul 7.

q

Proporția activelor noi care finanțează sectoare relevante din punctul de vedere al taxonomiei

Instituțiile publică proporția activelor noi (și anume, activele inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor) care finanțează activități relevante din punctul de vedere al taxonomiei (adică activele eligibile) pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice din totalul activelor eligibile noi (adică al activelor eligibile inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor). Activele noi se calculează după deducerea rambursărilor și a altor reduceri.

Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi eligibile care finanțează sectoare relevante din punctul de vedere al taxonomiei, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (b) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi incluse din aceste active, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

r

Din care: durabile din punctul de vedere al mediului

Instituțiile publică proporția activelor noi (și anume, activele inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor) care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice din totalul activelor eligibile noi (adică al activelor eligibile inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor). Activele noi se calculează după deducerea rambursărilor și a altor reduceri.

Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi eligibile, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (c) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi incluse din aceste active, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

s

Din care: finanțări specializate

Instituțiile publică proporția activelor noi (și anume, activele inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor) clasificate drept finanțări specializate care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice din totalul activelor eligibile noi (adică al activelor inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor) care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului. Activele eligibile noi se calculează după deducerea rambursărilor și a altor reduceri.

Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi eligibile, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (d) din modelul 8.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi incluse din aceste active, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

t

Din care: de tranziție

Articolul 10 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Instituțiile publică proporția activelor noi (și anume, activele inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor) legate de activități de tranziție pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice din totalul activelor eligibile noi (adică al activelor inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor) care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului. Activele eligibile noi se calculează după deducerea rambursărilor și a altor reduceri.

Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi eligibile, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (e) din modelul 8.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi incluse din aceste active, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

u

Din care: de facilitare

Articolul 16 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Instituțiile publică proporția activelor noi (și anume, activele inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor) legate de activități de facilitare pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice din totalul activelor eligibile noi (adică al activelor inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor) care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului. Activele eligibile noi se calculează după deducerea rambursărilor și a altor reduceri.

Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi eligibile, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (f) din modelul 8.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi incluse din aceste active, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

v

Proporția activelor noi care finanțează sectoare relevante din punctul de vedere al taxonomiei

Instituțiile publică proporția activelor noi (și anume, activele inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor) care finanțează activități vizate de Regulamentul (UE) 2020/852 pentru obiectivul de adaptare la schimbările climatice din totalul activelor eligibile noi (adică al activelor eligibile inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor). Activele noi se calculează după deducerea rambursărilor și a altor reduceri.

Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi eligibile care finanțează sectoare relevante din punctul de vedere al taxonomiei, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (g) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi incluse din aceste active, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

w

Din care: durabile din punctul de vedere al mediului

Instituțiile publică proporția activelor noi (și anume, activele inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor) care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului pentru obiectivul de adaptare la schimbările climatice din totalul activelor eligibile noi (adică al activelor eligibile inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor). Activele noi se calculează după deducerea rambursărilor și a altor reduceri.

Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi eligibile, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (h) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi incluse din aceste active, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

x

Din care: finanțări specializate

Instituțiile publică proporția activelor noi (și anume, activele inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor) clasificate drept finanțări specializate care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului pentru obiectivul de adaptare la schimbările climatice din totalul activelor eligibile noi (adică al activelor inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor) care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului. Activele eligibile noi se calculează după deducerea rambursărilor și a altor reduceri.

Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi eligibile, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (i) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi incluse din aceste active, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

y

Din care: de adaptare

Articolul 11 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Instituțiile publică proporția activelor noi (și anume, activele inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor) legate de activități de tranziție pentru obiectivul de adaptare la schimbările climatice din totalul activelor eligibile noi (adică al activelor inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor) care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului. Activele eligibile noi se calculează după deducerea rambursărilor și a altor reduceri.

Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi eligibile, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (j) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi incluse din aceste active, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

z

Din care: de facilitare

Articolul 16 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Instituțiile publică proporția activelor noi (și anume, activele inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor) legate de activități de facilitare pentru obiectivul de adaptare la schimbările climatice din totalul activelor eligibile noi (adică al activelor inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor) care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului. Activele eligibile noi se calculează după deducerea rambursărilor și a altor reduceri.

Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi eligibile, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (k) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi incluse din aceste active, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

aa

Proporția activelor care finanțează sectoare relevante din punctul de vedere al taxonomiei

Instituțiile publică proporția activelor noi (și anume, activele inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor) care finanțează activități vizate de obiectivele prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea din totalul activelor eligibile noi (adică al activelor eligibile inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor). Activele noi se calculează după deducerea rambursărilor și a altor reduceri.

Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi eligibile care finanțează sectoare relevante din punctul de vedere al taxonomiei, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (l) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi incluse din aceste active, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

ab

Din care: durabile din punctul de vedere al mediului

Instituțiile publică proporția activelor noi (și anume, activele inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor) care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului pentru obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea din totalul activelor eligibile noi (adică al activelor eligibile inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor). Activele noi se calculează după deducerea rambursărilor și a altor reduceri.

Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi eligibile, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (m) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi incluse din aceste active, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

ac

Din care: finanțări specializate

Instituțiile publică proporția activelor noi (și anume, activele inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor) clasificate drept finanțări specializate care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului pentru obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea din totalul activelor noi (adică al activelor inițiate în perioada curentă de publicare a informațiilor) care finanțează activități durabile din punctul de vedere al mediului. Activele noi se calculează după deducerea rambursărilor și a altor reduceri.

Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi eligibile, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (n) din modelul 7.

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este valoarea contabilă brută a activelor noi incluse din aceste active, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare coloanei (a) din modelul 7.

ad

Din care: de tranziție/de adaptare

Articolele 10 și 11 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Procentul trebuie să corespundă coloanelor (t) și (y).

ae

Din care: de facilitare

Articolul 16 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Procentul trebuie să corespundă coloanelor (u) și (z).

af

Proporția activelor noi totale incluse

Instituțiile publică proporția activelor noi totale incluse în calcularea GAR. Activele noi se calculează după deducerea rambursărilor și a altor reduceri.

Acest element se exprimă procentual.

Numărătorul indicatorului-cheie de performanță este diferența înregistrată de valoarea contabilă brută a activelor acoperite, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare rândului 1 din modelul 7, între perioada curentă de publicare a informațiilor (t) și perioada de publicare anterioară (t-1).

Numitorul indicatorului-cheie de performanță este diferența înregistrată de valoarea contabilă brută a activelor totale noi, astfel cum se menționează în instrucțiunile corespunzătoare rândului 53 din modelul 7, între perioada curentă de publicare a informațiilor (t) și perioada de publicare anterioară (t-1).

Rânduri

Instrucțiuni

1

GAR astfel cum se menționează în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178.

2

Credite și avansuri, titluri de datorie și instrumente de capitaluri proprii care nu sunt eligibile pentru calcularea GAR din perspectiva tranzacționării de înaltă frecvență

GAR % pentru expunerile de pe rândul 1 din modelul 7.

3

Societăți financiare

GAR % pentru expunerile de pe rândul 2 din modelul 7.

4

Instituții de credit

GAR % pentru expunerile de pe rândul 3 din modelul 7.

5

Alte societăți financiare

GAR % pentru expunerile de pe rândul 7 din modelul 7.

6

Din care: firme de investiții

GAR % pentru expunerile de pe rândul 8 din modelul 7.

7

Din care: societăți de administrare

GAR % pentru expunerile de pe rândul 12 din modelul 7.

8

Din care: întreprinderi de asigurare

GAR % pentru expunerile de pe rândul 16 din modelul 7.

9

SNF care fac obiectul obligațiilor de furnizare de informații în temeiul Directivei privind prezentarea de informații nefinanciare

GAR % pentru expunerile de pe rândul 20 din modelul 7.

10

Gospodării

GAR % pentru expunerile de pe rândul 24 din modelul 7.

11

Din care credite garantate cu bunuri imobile locative

GAR % pentru expunerile de pe rândul 25 din modelul 7.

12

Din care credite pentru renovarea clădirilor

GAR % pentru expunerile de pe rândul 26 din modelul 7.

13

Din care credite auto

GAR % pentru expunerile de pe rândul 27 din modelul 7.

14

Finanțare pentru administrațiile locale

GAR % pentru expunerile de pe rândul 28 din modelul 7.

15

Finanțare pentru locuințe

GAR % pentru expunerile de pe rândul 29 din modelul 7.

16

Alte forme de finanțare pentru administrațiile locale

GAR % pentru expunerile de pe rândul 30 din modelul 7.

17

Garanții reale obținute prin intrare în posesie: bunuri imobile locative și comerciale

GAR % pentru expunerile de pe rândul 31 din modelul 7.

Modelul 9 – Acțiuni de atenuare: BTAR

1.

Articolul 9 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2178 prevede examinarea de către Comisie a aplicării regulamentului respectiv până la 30 iunie 2024. Comisia trebuie să evalueze în special necesitatea unor modificări suplimentare în vederea includerii:

(a)

expunerilor față de administrațiile centrale și băncile centrale la numărătorul și numitorul indicatorilor-cheie de performanță ai întreprinderilor financiare;

(b)

expunerilor față de întreprinderile care nu sunt supuse obligației de a publica o declarație nefinanciară în temeiul articolului 19a sau 29a din Directiva 2013/34/UE la numărătorul indicatorilor-cheie de performanță ai întreprinderilor financiare.

2.

Instituțiile pot alege să includă în acest model informațiile următoare. În ceea ce privește contrapărțile care sunt societăți nefinanciare și nu au obligații de publicare de informații, instituțiile pot publica, printr-un efort rezonabil și pe baza informațiilor deja disponibile și obținute în mod voluntar la nivel bilateral de la contrapărțile lor sau calculate utilizând estimări, informații extinse privind eligibilitatea din punctul de vedere al taxonomiei și alinierea la taxonomie, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2020/852, cu privire la obiectivele de mediu privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, menționate la articolul 9 literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, ale acelor expuneri față de societăți nefinanciare europene care nu fac obiectul obligațiilor de publicare de informații prevăzute în Directiva 2013/34/UE și față de societăți nefinanciare din afara Europei care nu fac obiectul obligațiilor de publicare prevăzute în Directiva 2013/34/UE. Aceste informații pot fi publicate o singură dată, pe baza alinierii contrapărților la cifra de afaceri pentru creditele care constituie finanțare cu caracter general, ca în cazul GAR.

Data de referință pentru prima publicare a acestui model este 31 decembrie 2024. Instituțiile nu sunt obligate să publice aceste informații înainte de 1 ianuarie 2025.

Modelul 9.1 – Acțiuni de atenuare: active utilizate la calcularea BTAR

1.

Instituțiile pot publica în acest model valoarea contabilă brută a activelor relevante pentru calcularea BTAR. Acest model se aplică numai contrapărților care nu fac obiectul obligațiilor de publicare de informații.

1

TOTAL ACTIVE GAR

Informațiile publicate pe rândul 32 din modelul 7.

2

Societăți nefinanciare din UE (care nu fac obiectul obligațiilor de publicare de informații prevăzute în Directiva privind prezentarea de informații nefinanciare)

Instituțiile publică expunerile față de societăți nefinanciare, astfel cum sunt definite în partea 1 punctul 42 litera (e) din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451, care sunt situate în Uniune și care nu fac obiectul obligațiilor de publicare de informații în temeiul Directivei 2013/34/UE.

În cazul în care contrapartea nu face obiectul obligației de publicare de informații în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, pentru calcularea procentului expunerilor aliniate la taxonomie, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2020/852, instituțiile pot, printr-un efort rezonabil, să obțină informații de la contrapărțile lor în mod voluntar la nivel bilateral prin procesul de inițiere a împrumutului și prin procese periodice de analiză și monitorizare a creditului. Numai în cazul în care contrapartea nu este în măsură sau nu este dispusă să furnizeze datele relevante, instituțiile de credit recurg la estimări interne și la substituenți și precizează în comentariul explicativ care însoțește modelul gradul de utilizare a estimărilor respective și tipul de estimări aplicate. În cazul în care nu sunt în măsură să estimeze sau să obțină informațiile relevante în mod voluntar la nivel bilateral sau nu sunt în măsură să facă acest lucru într-un mod rezonabil care să nu fie excesiv de împovărător pentru ele sau pentru contrapărțile lor, instituțiile trebuie să menționeze acest lucru în comentariul explicativ care însoțește modelul, precizând motivele și contrapărțile afectate.

În cazul publicării de informații care implică societăți care nu fac obiectul obligațiilor de publicare în temeiul Directivei 2013/34/UE, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), atunci când evaluează finanțările cu caracter general pentru care nu se cunoaște utilizarea fondurilor, instituțiile urmează o abordare simplificată și își concentrează evaluarea asupra activității economice principale a societății, și anume asupra sursei principale a cifrei de afaceri a acestora, pentru a determina alinierea generală a expunerilor la Regulamentul (UE) 2020/852. În cazul finanțărilor specializate, evaluarea se bazează pe măsura în care proiectul specific finanțat se califică drept proiect care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la acestea (informații specifice proiectului).

4

Din care: credite garantate cu bunuri imobile comerciale

Expunerile menționate în partea 2 punctul 173 litera (a) și punctul 239 subpunctul (ix) din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

Alinierea la taxonomie a acestor expuneri, astfel cum este menționată în Regulamentul (UE) 2020/852, se evaluează numai printr-o abordare simplificată pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice în conformitate cu criteriile tehnice de examinare pentru clădiri, și anume renovarea, achiziționarea și deținerea în conformitate cu punctele 7.2, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6 și, respectiv, 7.7 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139, pe baza eficienței energetice a garanției reale suport.

5

Din care: credite pentru renovarea clădirilor

Credite acordate IMM-urilor și altor societăți nefinanciare care nu fac obiectul obligațiilor de prezentare de informații în temeiul Directivei 2014/95/UE în scopul renovării unei clădiri.

Alinierea la taxonomie a acestor expuneri, astfel cum este menționată în Regulamentul (UE) 2020/852, se evaluează numai printr-o abordare simplificată pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice în conformitate cu criteriile tehnice de examinare pentru clădiri, și anume renovarea, achiziționarea și deținerea în conformitate cu punctele 7.2, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6 și, respectiv, 7.7 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139, pe baza eficienței energetice a garanției reale suport.

8

Societăți nefinanciare din afara UE (care nu fac obiectul obligațiilor de publicare de informații prevăzute în Directiva privind prezentarea de informații nefinanciare)

Expunerile față de societăți nefinanciare, astfel cum sunt menționate în partea 1 punctul 42 litera (e) din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451, care sunt situate în afara Uniunii și care nu fac obiectul obligațiilor de publicare de informații în temeiul Directivei 2014/95/UE.

În cazul în care instituțiile furnizează informațiile respective în cadrul publicării de informații în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2020/852 în conformitate cu articolul 7 alineatul (7) din Regulamentul delegat (UE) 2021/2178, ele publică aici aceleași informații. În caz contrar, instituțiile obțin informații de la contrapărțile lor la nivel bilateral prin procesul de inițiere a împrumutului și prin procesul periodic de analiză și monitorizare a creditului sau utilizează următorii substituenți pentru publicarea informațiilor privind expunerile din afara UE cu maximă diligență:

(a)

modelele proprii și clasificarea expunerilor în funcție de acestea; în acest caz, instituțiile explică principalele caracteristici ale modelelor aplicate;

(b)

în cazul în care sunt disponibile, informațiile publicate de către contrapărți pe baza standardelor internaționale (inclusiv TCFD); în acest caz, instituțiile explică tipul de informații disponibile și standardele aplicate;

(c)

alte date disponibile publicului.

Instituțiile trebuie să explice în comentariul explicativ care însoțește acest model sursele utilizate pentru publicarea acestor informații. În cazul în care nu sunt în măsură să obțină la nivel bilateral sau să estimeze informațiile relevante sau nu sunt în măsură să le obțină într-un mod rezonabil care să nu fie excesiv de împovărător pentru ele sau pentru contrapărțile lor, instituțiile trebuie să menționeze acest lucru în comentariul explicativ care însoțește modelul, precizând motivele și contrapărțile afectate.

În cazul acestui tip de contrapărți, atunci când evaluează finanțările cu caracter general pentru care nu se cunoaște utilizarea fondurilor, instituțiile urmează o abordare simplificată și își concentrează evaluarea asupra activității economice principale a societății, cu alte cuvinte asupra sursei principale a cifrei de afaceri a acestora, pentru a determina alinierea generală a expunerilor la Regulamentul (UE) 2020/852. În cazul finanțărilor specializate, evaluarea se bazează pe măsura și proporția în care proiectul specific finanțat se califică drept proiect care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la acestea (informații specifice proiectului), iar în ceea ce privește portofoliul imobiliar evaluarea se efectuează pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice pe baza eficienței energetice a garanției reale suport și a alinierii acesteia la criteriile specificate pentru activitățile relevante în Regulamentul (UE) 2020/852.

Rândul 12

TOTAL ACTIVE BTAR

Suma rândurilor 1, 2 și 8

Rândurile 13-19

A se vedea definițiile din modelul 7 (rândurile 41-50)

Modelul 9.2 – BTAR %

Instituțiile pot publica în acest model procentul activelor BTAR, astfel cum este publicat în modelul 1, în comparație cu totalul activelor de la numitorul BTAR publicat pe rândul 17 din modelul 9.1.

Modelul 9.3 – BTAR %

Acest model conține un rezumat al indicatorilor-cheie de performanță ai BTAR, defalcarea pe obiective de mediu legate de schimbările climatice și totalul, precum și defalcarea pe stocuri și fluxuri.

Modelul 10 – Alte acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice care nu sunt vizate de Regulamentul (UE) 2020/852

1.

Acest model vizează alte acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice și include expunerile instituțiilor care nu sunt aliniate la taxonomie, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu modelele 7 și 8, dar care sprijină totuși contrapărțile în procesul de tranziție și de adaptare pentru atingerea obiectivelor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea. Aceste acțiuni și activități de atenuare cuprind obligațiunile și creditele emise în temeiul altor standarde decât standardele Uniunii, inclusiv obligațiunile verzi; obligațiunile durabile care sunt legate de aspecte referitoare la schimbările climatice; obligațiunile legate de durabilitate care vizează aspecte referitoare la schimbările climatice; creditele verzi; creditele legate de durabilitate care vizează aspecte referitoare la schimbările climatice; creditele legate de durabilitate care vizează aspecte referitoare la schimbările climatice.

2.

Instituțiile includ în comentariul explicativ care însoțește acest model explicații detaliate cu privire la natura și tipul acțiunilor de atenuare reflectate în model, inclusiv informații privind tipul de riscuri pe care urmăresc să le atenueze, obiectivele legate de schimbările climatice pe care le sprijină și informații privind contrapărțile aferente și calendarul acțiunilor. De asemenea, instituțiile explică motivul pentru care expunerile respective nu sunt pe deplin aliniate la criteriile prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 și nu sunt durabile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/852, dar contribuie totuși la atenuarea riscului de tranziție sau a riscului fizic legat de schimbările climatice, precum și orice alte informații relevante care ar putea contribui la înțelegerea cadrului de gestionare a riscurilor al instituției.

3.

Instituțiile încep să publice informațiile incluse în modele având ca dată de referință a primei publicări data de 31 decembrie 2022.

Coloane

Instrucțiuni

a

Tipul de instrument financiar

Instituțiile publică tipul de instrument financiar menționat în anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

b

Tipul de contraparte

Instituțiile publică tipul de contraparte menționat în partea 1 punctul 42 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

c

Valoarea contabilă brută (milioane EUR)

Instituțiile publică valoarea contabilă brută menționată în partea 1 punctul 34 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451.

d

Tipul de risc atenuat (risc al tranziției legate de schimbările climatice)

Instituțiile publică tipul de risc care este atenuat prin acțiunea respectivă: un risc al tranziției legate de schimbările climatice.

e

Tipul de risc atenuat (risc fizic legat de schimbările climatice)

Instituțiile publică tipul de risc care este atenuat prin acțiunea respectivă: un risc fizic legat de schimbările climatice.

f

Informații calitative privind natura acțiunilor de atenuare

Instituțiile descriu natura acțiunilor care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice menționate la articolul 10 din Regulamentul (UE) 2020/852 și a acțiunilor care contribuie la adaptarea la schimbările climatice menționate la articolul 11 din același regulament, precum și motivele pentru care expunerile nu sunt considerate ca fiind aliniate la taxonomie în scopul GAR.


(*1)  JO L 282, 19.10.2016, p. 4.

(*2)  COM(2019) 640 final.

(*3)  Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).

(*4)  Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari (JO L 330, 15.11.2014, p. 1).

(*5)  C/2019/4490 (JO C 209, 20.6.2019, p. 1).

(*6)  Recomandările Grupului operativ pentru publicarea informațiilor financiare referitoare la schimbările climatice, https://www.fsb-tcfd.org/recommendations.

(*7)  Inițiativa de finanțare a Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP FI), https://www.unepfi.org;

(*8)  Standardele de raportare privind durabilitatea ale Inițiativei de Raportare Globală, https://www.globalreporting.org/standards.

(*9)  Principiile Organizației Națiunilor Unite pentru investiții responsabile (UNPRI), https://www.unpri.org.

(*10)  Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

(*11)  Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).

(*12)  Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele minime pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris (JO L 406, 3.12.2020, p. 17).

(*13)  Directiva 86/635/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare (JO L 372, 31.12.1986, p. 1).

(*14)  https://carbonaccountingfinancials.com/standard.

(*15)  https://www.cdp.net/en.

(*16)  Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

(*17)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

(*18)  Net Zero Emissions by 2050 Scenario (NZE) –IEA (2021), World Energy Model, IEA, Paris https://www.iea.org/reports/world-energy-model

(*19)  Raportul din 2021 poate fi consultat la acest link.

(*20)  Pentru mai multe exemple, vă rugăm să consultați raportul UNEP FI și Acclimatise: „Chartering New Climate. State-of-the-art tools and data for banks to assess credit risks and opportunities from physical climate change impacts” (Instalarea unui nou climat. Instrumente și date de ultimă generație pentru bănci în vederea evaluării riscurilor de credit și a oportunităților generate de impactul fizic al schimbărilor climatice), septembrie 2020, https://www.unepfi.org/publications/banking-publications/charting-a-new-climate/. Raportul oferă informații detaliate privind perioadele vizate, utilizarea scenariilor viitoare, rezoluția și acoperirea spațială, formatul rezultatelor care urmează să fie primite de la anumite seturi de date, precum și privind acordarea de licențe și costurile (vă rugăm să rețineți că majoritatea portalurilor și a bazelor de date oferă acces liber). În plus, raportul detaliază diferite tehnici de evaluare și măsurare a riscurilor fizice, cum ar fi, de exemplu, graficul de tip hartă termică, analiza corelațiilor, instrumente și analize specifice.

(*21)  Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei din 6 iulie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin precizarea conținutului și a modului de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate de întreprinderile care fac obiectul articolului 19a sau 29a din Directiva 2013/34/UE în ceea ce privește activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului și prin precizarea metodologiei pentru respectarea acestei obligații de furnizare de informații (JO L 443, 10.12.2021, p. 9).

(*22)  Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu (JO L 442, 9.12.2021, p. 1).s