19.12.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 324/1 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2453 AL COMISIEI
din 30 noiembrie 2022
de modificare a standardelor tehnice de punere în aplicare prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/637 în ceea ce privește publicarea informațiilor privind riscurile de mediu, sociale și de guvernanță
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (1), în special articolul 434a,
întrucât:
(1) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/637 al Comisiei (2) prevede formate uniforme de publicare și instrucțiuni conexe pentru publicarea informațiilor prevăzute în titlurile II și III din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Regulamentul (UE) nr. 575/2013 a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2019/876 (3), printre altele pentru a introduce un nou articol, articolul 449a. Articolul respectiv prevede că instituțiile mari care au emis titluri de valoare admise la tranzacționare pe o piață reglementată a oricărui stat membru trebuie să publice, începând cu 28 iunie 2022, informații privind riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (environmental, social and governance – ESG), inclusiv riscurile fizice și riscurile legate de tranziție. Această modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 ar trebui să se reflecte în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/637, care ar trebui să stabilească formate uniforme de publicare suplimentare și instrucțiuni conexe pentru publicarea informațiilor privind riscurile ESG, pe lângă formatele uniforme de publicare și instrucțiunile conexe existente. |
(2) |
Atunci când se stabilesc formate uniforme pentru publicarea de informații, ar trebui să se țină seama de semnificația totală a informațiilor care urmează să fie publicate. Aceasta înseamnă că informațiile publicate de către instituții ar trebui să cuprindă, pe de o parte, impactul financiar al factorilor ESG asupra activităților economice și financiare ale instituțiilor (perspectiva aportului din exterior spre centru sau „outside-in”) și, pe de altă parte, factorii ESG care pot fi declanșați de activitățile proprii ale instituțiilor, aceștia din urmă devenind la rândul lor semnificativi din punct de vedere financiar atunci când produc un efect asupra părților interesate ale instituțiilor (perspectiva aportului din centru spre exterior sau „inside-out”). Prin urmare, tabelele și modelele utilizate pentru publicarea acestor informații ar trebui să ofere informații suficient de cuprinzătoare și comparabile cu privire la riscurile ESG, permițând astfel utilizatorilor informațiilor respective să evalueze profilul de risc al instituțiilor. |
(3) |
Este necesar să se asigure coerența și consecvența cu alte acte legislative ale Uniunii în domeniul riscurilor ESG. Prin urmare, normele referitoare la publicarea de informații privind riscurile ESG ar trebui să țină seama de criteriile, clasificările și definițiile prevăzute în actele legislative respective ale Uniunii. Aceste norme ar trebui să țină seama în special de criteriile de identificare și clasificare a activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și în Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (5). În ceea ce privește publicarea informațiilor privind performanța energetică a portofoliului imobiliar al instituțiilor, ar trebui să se țină seama de informațiile cuprinse în certificatul de performanță energetică, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 12 din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului (6). |
(4) |
Articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7) prevăd că anumite întreprinderi mari care sunt entități de interes public sau anumite entități de interes public care sunt întreprinderi-mamă ale unui grup mare trebuie să includă în raportul lor de gestiune sau, respectiv, în raportul lor de gestiune consolidat informații privind impactul activității lor asupra aspectelor de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită. Această obligație nu se aplică însă și altor întreprinderi. Ca urmare, întreprinderile care nu fac obiectul articolelor 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE nu sunt obligate să publice astfel de informații și este posibil să nu fie în măsură să furnizeze astfel de informații instituțiilor. În consecință, se poate preconiza că întreprinderile care sunt contrapărți ale instituțiilor vor furniza informațiile și datele respective numai în mod voluntar. Totuși, este oportun să se pună la dispoziția acestor întreprinderi orientări privind calcularea procentului expunerilor la activități care se încadrează în categoria activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului menționată la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/852, astfel încât informațiile și datele respective să poată fi prezentate într-un format standardizat și comparabil. În cazul în care informațiile și datele respective nu sunt furnizate în mod voluntar, instituțiile ar trebui să poată calcula procentul expunerilor aliniate la taxonomie utilizând estimări sau substituenți. |
(5) |
Articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 prevede obligația ca, începând cu 28 iunie 2022, informațiile privind riscurile ESG să fie publicate anual în primul an și, ulterior, semestrial. Din aceste motive, prima dată de referință pentru publicarea anuală ar trebui stabilită la 31 decembrie 2022. |
(6) |
Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de punere în aplicare transmis Comisiei de Autoritatea Bancară Europeană. |
(7) |
Autoritatea Bancară Europeană a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de punere în aplicare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (8). |
(8) |
Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/637 ar trebui modificat în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modificări aduse Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/637
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/637 se modifică după cum urmează:
1. |
Se introduce următorul articol 18a: „Articolul 18a Publicarea informațiilor privind riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (riscurile ESG) (1) Instituțiile publică informațiile menționate la articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 după cum urmează:
(2) Instituțiile pot alege să publice informații cantitative privind măsurile de atenuare și expunerile la riscuri legate de schimbările climatice asociate cu activități economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/852, față de contrapărțile care sunt societăți nefinanciare, astfel cum sunt menționate în partea 1 punctul 42 litera (e) din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451, care nu fac obiectul obligațiilor de publicare prevăzute la articolul 19a sau 29a din Directiva 2013/34/UE și care nu fac obiectul obligațiilor de publicare prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2178 al Comisiei (*4) se publică utilizând modelul 9 din anexa XXXIX la prezentul regulament și urmând instrucțiunile prevăzute în anexa XL la prezentul regulament. Pentru calcularea procentului expunerilor la activități care respectă cerințele prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/852 (expuneri aliniate la taxonomie) față de contrapărțile respective, instituțiile:
În sensul literei (a), instituțiile informează contrapărțile cu privire la faptul că furnizarea acestor informații este voluntară. (3) Cu excepția cazului în care se prevede altfel în instrucțiunile cuprinse în anexa XL la prezentul regulament, instituțiile publică, începând cu 31 decembrie 2022, informațiile menționate la articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 la următoarele date:
(*1) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13)." (*2) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19)." (*3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 al Comisiei din 17 decembrie 2020 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește raportarea în scopuri de supraveghere a instituțiilor și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 (JO L 97, 19.3.2021, p. 1)." (*4) Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei din 6 iulie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin precizarea conținutului și a modului de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate de întreprinderile care fac obiectul articolului 19a sau 29a din Directiva 2013/34/UE în ceea ce privește activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului și prin precizarea metodologiei pentru respectarea acestei obligații de furnizare de informații (JO L 443, 10.12.2021, p. 9).”" |
2. |
Textul prevăzut în anexa I la prezentul regulament se adaugă ca anexa XXXIX. |
3. |
Textul prevăzut în anexa II la prezentul regulament se adaugă ca anexa XL. |
Articolul 2
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 30 noiembrie 2022.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 176, 27.6.2013, p. 1.
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/637 al Comisiei din 15 martie 2021 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la publicarea de către instituții a informațiilor menționate în partea a opta titlurile II și III din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1423/2013 al Comisiei, a Regulamentului delegat (UE) 2015/1555 al Comisiei, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/200 al Comisiei și a Regulamentului delegat (UE) 2017/2295 al Comisiei (JO L 136, 21.4.2021, p. 1).
(3) Regulamentul (UE) 2019/876 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește indicatorul efectului de levier, indicatorul de finanțare stabilă netă, cerințele privind fondurile proprii și pasivele eligibile, riscul de credit al contrapărții, riscul de piață, expunerile față de contrapărți centrale, expunerile față de organisme de plasament colectiv, expunerile mari și cerințele referitoare la raportare și la publicarea informațiilor, și a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 150, 7.6.2019, p. 1).
(4) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
(5) Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele minime pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris (JO L 406, 3.12.2020, p. 17).
(6) Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).
(7) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).
(8) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).
ANEXA I
„ANEXA XXXIX
Publicarea de informații prudențiale privind riscurile ESG (articolul 449a din CRR)
INDEX – Publicarea de informații prudențiale privind riscurile ESG (articolul 449a din CRR) |
Tabelul 1 – Informații calitative privind riscul de mediu |
Tabelul 2 – Informații calitative privind riscul social |
Tabelul 3 – Informații calitative privind riscul de guvernanță |
Modelul 1: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: calitatea creditului expunerilor în funcție de sector, de emisii și de scadența reziduală |
Modelul 2: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: credite garantate cu bunuri imobile – eficiența energetică a garanției reale |
Modelul 3: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: indicatori de aliniere |
Modelul 4: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: expuneri față de cele 20 de firme cu cele mai ridicate emisii de dioxid de carbon |
Modelul 5: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului fizic potențial legat de schimbările climatice: expuneri supuse unui risc fizic |
Modelul 6: Rezumatul indicatorilor-cheie de performanță (KPI) referitori la expunerile aliniate la taxonomie |
Modelul 7 – Acțiuni de atenuare: active utilizate la calcularea GAR |
Modelul 8 – GAR (%) |
Modelul 9 – Acțiuni de atenuare: BTAR |
Modelul 10 – Alte acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice care nu fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/852 |
Tabelul 1 – Informații calitative privind riscul de mediu
În conformitate cu articolul 449a din CRR
Numărul rândului |
Informații calitative – format liber |
|
|
Strategia și procesele de afaceri |
|
(a) |
Strategia de afaceri a instituției pentru integrarea factorilor și a riscurilor de mediu, ținând seama de impactul factorilor și al riscurilor de mediu asupra mediului de afaceri, a modelului de afaceri, a strategiei și a planificării financiare ale instituției |
|
(b) |
Obiective, ținte și limite legate de evaluarea și abordarea riscului de mediu pe termen scurt, mediu și lung și evaluarea performanței în raport cu aceste obiective, ținte și limite, inclusiv informații prospective referitoare la elaborarea strategiei și a proceselor de afaceri |
|
(c) |
Activități de investiții actuale și ținte de investiții (viitoare) în vederea atingerii obiectivelor de mediu și a alinierii activităților la taxonomia UE |
|
(d) |
Politici și proceduri legate de colaborarea directă și indirectă cu contrapărțile noi sau existente cu privire la strategiile acestora de atenuare și reducere a riscurilor de mediu |
|
|
Guvernanța |
|
(e) |
Responsabilitățile organului de conducere în ceea ce privește stabilirea cadrului de risc, supravegherea și gestionarea punerii în aplicare a obiectivelor, a strategiei și a politicilor în contextul gestionării riscurilor de mediu, cu menționarea canalelor de transmitere relevante |
|
(f) |
Integrarea de către organul de conducere a efectelor pe termen scurt, mediu și lung ale factorilor și riscurilor de mediu în structura organizatorică, atât în cadrul liniilor de activitate, cât și al funcțiilor de control intern |
|
(g) |
Integrarea în mecanismele interne de guvernanță a unor măsuri de gestionare a factorilor și riscurilor de mediu, inclusiv rolul comitetelor, alocarea sarcinilor și a responsabilităților, precum și circuitul de feedback de la gestionarea riscurilor la organul de conducere, cu menționarea canalelor de transmitere relevante |
|
(h) |
Liniile de raportare și frecvența raportării referitoare la riscul de mediu |
|
(i) |
Alinierea politicii de remunerare la obiectivele instituției legate de riscul de mediu |
|
|
Gestionarea riscurilor |
|
(j) |
Integrarea efectelor pe termen scurt, mediu și lung ale factorilor și riscurilor de mediu în cadrul privind riscul |
|
(k) |
Definițiile, metodologiile și standardele internaționale pe care se bazează cadrul de gestionare a riscurilor de mediu |
|
(l) |
Procesele de identificare, măsurare și monitorizare a activităților și a expunerilor (și, după caz, a garanțiilor reale) sensibile la riscurile de mediu, cu menționarea canalelor de transmitere relevante |
|
(m) |
Activitățile, angajamentele și expunerile care contribuie la atenuarea riscurilor de mediu |
|
(n) |
Punerea în aplicare a unor instrumente de identificare, măsurare și gestionare a riscurilor de mediu |
|
(o) |
Rezultatele instrumentelor de gestionare a riscurilor puse în aplicare și impactul estimat al riscului de mediu asupra profilului de risc de capital și de lichiditate |
|
(p) |
Disponibilitatea, calitatea și acuratețea datelor și eforturile de îmbunătățire a acestor aspecte |
|
(q) |
Descrierea limitelor stabilite pentru riscurile de mediu (ca factori determinanți ai riscurilor prudențiale) și declanșarea escaladării și a excluderii în cazul încălcării acestor limite |
|
(r) |
Descrierea legăturii (canalele de transmitere) dintre riscurile de mediu și riscul de credit, riscul de lichiditate și de finanțare, riscul de piață, riscul operațional și riscul reputațional în cadrul de gestionare a riscurilor |
|
Tabelul 2 – Informații calitative privind riscul social
în conformitate cu articolul 449a din CRR
Numărul rândului |
Informații calitative – format liber |
|
|
Strategia și procesele de afaceri |
|
(a) |
Ajustarea strategiei de afaceri a instituției pentru a integra factorii sociali și riscurile sociale, ținând seama de impactul riscului social asupra mediului de afaceri, a modelului de afaceri, a strategiei și a planificării financiare ale instituției |
|
(b) |
Obiective, ținte și limite legate de evaluarea și abordarea riscului social pe termen scurt, mediu și lung și evaluarea performanței în raport cu aceste obiective, ținte și limite, inclusiv informații prospective folosite la elaborarea strategiei și a proceselor de afaceri |
|
(c) |
Politici și proceduri referitoare la colaborarea directă și indirectă cu contrapărțile noi sau existente cu privire la strategiile lor de atenuare și reducere a activităților dăunătoare din punct de vedere social |
|
|
Guvernanța |
|
(d) |
Responsabilitățile organului de conducere în ceea ce privește stabilirea cadrului de risc, supravegherea și gestionarea punerii în aplicare a obiectivelor, a strategiei și a politicilor în contextul gestionării riscurilor sociale, menționând abordările contrapărților cu privire la: |
|
(i) |
activitățile în beneficiul comunității și al societății |
|
(ii) |
relațiile cu angajații și standardele de muncă |
|
(iii) |
protecția consumatorilor și responsabilitatea pentru produse |
|
(iv) |
drepturile omului |
|
(e) |
Integrarea măsurilor de gestionare a factorilor sociali și a riscurilor sociale în mecanismele interne de guvernanță, inclusiv rolul comitetelor, alocarea sarcinilor și a responsabilităților, precum și circuitul de feedback de la gestionarea riscurilor la organul de conducere |
|
(f) |
Liniile de raportare și frecvența raportării referitoare la riscul social |
|
(g) |
Alinierea politicii de remunerare la obiectivele instituției legate de riscurile sociale |
|
|
Gestionarea riscurilor |
|
(h) |
Definițiile, metodologiile și standardele internaționale pe care se bazează cadrul de gestionare a riscurilor sociale |
|
(i) |
Procesele de identificare, măsurare și monitorizare a activităților și a expunerilor (și, după caz, a garanțiilor reale) sensibile la riscul social, cu menționarea canalelor de transmitere relevante |
|
(j) |
Activitățile, angajamentele și activele care contribuie la atenuarea riscului social |
|
(k) |
Punerea în aplicare a unor instrumente de identificare și gestionare a riscului social |
|
(l) |
Descrierea stabilirii limitelor riscului social și a cazurilor care declanșează escaladarea și excluderea în cazul încălcării acestor limite |
|
(m) |
Descrierea legăturii (canalele de transmitere) dintre riscurile sociale și riscul de credit, riscul de lichiditate și de finanțare, riscul de piață, riscul operațional și riscul reputațional în cadrul de gestionare a riscurilor |
|
Tabelul 3 – Informații calitative privind riscul de guvernanță
în conformitate cu articolul 449a din CRR
Numărul rândului |
Informații calitative – format liber |
|
|
Guvernanța |
|
(a) |
Integrarea de către instituție în mecanismele sale de guvernanță a performanței în materie de guvernanță a contrapărții, inclusiv a comitetelor celui mai înalt organ de guvernanță și a comitetelor responsabile cu luarea deciziilor pe teme economice, de mediu și sociale |
|
(b) |
Luarea în calcul de către instituție a rolului celui mai înalt organ de guvernanță al contrapărții în raportarea nefinanciară |
|
(c) |
Integrarea de către instituție în mecanismele de guvernanță a performanței în materie de guvernanță a contrapărților sale, inclusiv: |
|
(i) |
considerațiile de ordin etic |
|
(ii) |
strategia și gestionarea riscurilor |
|
(iii) |
incluziunea |
|
(iv) |
transparența |
|
(v) |
gestionarea conflictelor de interese |
|
(vi) |
comunicarea internă privind motivele de îngrijorare critice |
|
|
Gestionarea riscurilor |
|
(d) |
Integrarea de către instituție în mecanismele de gestionare a riscurilor a performanței în materie de guvernanță a contrapărților sale, ținând seama de: |
|
(i) |
considerațiile de ordin etic |
|
(ii) |
strategia și gestionarea riscurilor |
|
(iii) |
incluziunea |
|
(iv) |
transparența |
|
(v) |
gestionarea conflictelor de interese |
|
(vi) |
comunicarea internă privind motivele de îngrijorare critice |
Modelul 1: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: calitatea creditului expunerilor în funcție de sector, de emisii și de scadența reziduală
Modelul 2: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: credite garantate cu bunuri imobile – eficiența energetică a garanției reale
Modelul 3: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: indicatori de aliniere
Modelul 4: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: expuneri față de cele 20 de firme cu cele mai ridicate emisii de dioxid de carbon
|
a |
b |
c |
d |
e |
|
Valoarea contabilă brută (agregată) |
Valoarea contabilă brută pentru contrapărți în comparație cu valoarea contabilă brută totală (agregată) (*1) |
Din care durabile din punctul de vedere al mediului (CCM) |
Scadența medie ponderată |
Numărul firmelor incluse din topul celor mai poluante 20 |
1 |
|
|
|
|
|
Modelul 5: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului fizic potențial legat de schimbările climatice: expuneri supuse unui risc fizic
Modelul 6: Rezumatul indicatorilor-cheie de performanță (KPI) referitori la expunerile aliniate la taxonomie
|
KPI |
% acoperire (în totalul activelor) (*2) |
||
|
Atenuarea schimbărilor climatice |
Adaptarea la schimbările climatice |
Total (atenuarea schimbărilor climatice + adaptarea la schimbările climatice) |
|
Stocul GAR |
|
|
|
|
Fluxul GAR |
|
|
|
|
Modelul 7 – Acțiuni de atenuare: active utilizate la calcularea GAR
Modelul 8 – GAR (%)
Modelul 9 – Acțiuni de atenuare: BTAR
Modelul 9.1 – Acțiuni de atenuare: active utilizate la calcularea BTAR©
Modelul 9.2 – BTAR %
Modelul 9.3 – Tabel recapitulativ – BTAR %
Modelul 10 – Alte acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice care nu fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/852
(*1) Pentru contrapărțile care se numără printre cele 20 de societăți cu cele mai ridicate emisii de dioxid de carbon din lume
(*2) % active vizate de KPI în activele totale ale băncilor
ANEXA II
„ANEXA XL
Instrucțiuni pentru publicarea de informații privind riscurile ESG
1.
Instituțiile publică informațiile menționate la articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 urmând instrucțiunile prevăzute în prezenta anexă. Instrucțiunile trebuie utilizate pentru a completa tabelele și modelele prevăzute în anexa XXXIX la prezentul regulament.
2.
În sensul prezentelor instrucțiuni, termenii de mai jos se interpretează după cum urmează:
(a) |
«risc de mediu, social sau de guvernanță (ESG)» înseamnă riscul de pierderi rezultate din orice impact financiar negativ asupra instituției care decurge din impacturile actuale sau potențiale ale factorilor de mediu, sociali sau de guvernanță (environmental, social or governance – ESG) asupra contrapărților sau a activelor de investiții ale instituției; |
(b) |
«risc de mediu» înseamnă riscul de pierderi rezultate din orice impact financiar negativ asupra instituției care decurge din impacturile actuale sau potențiale ale factorilor de mediu asupra contrapărților sau a activelor de investiții ale instituției, inclusiv ale factorilor legați de tranziția către următoarele obiective de mediu:
Riscul de mediu include atât riscul fizic, cât și riscul de tranziție; |
(c) |
«risc fizic», ca parte a riscului de mediu general, înseamnă riscul de pierderi rezultate din orice impact financiar negativ asupra instituției care decurge din impacturile actuale sau potențiale ale efectelor fizice ale factorilor de mediu asupra contrapărților sau a activelor de investiții ale instituției; |
(d) |
«risc de tranziție», ca parte a riscului de mediu general, înseamnă riscul de pierderi rezultate din orice impact financiar negativ asupra instituției care decurge din impacturile actuale sau potențiale ale tranziției către o economie durabilă din punctul de vedere al mediului asupra contrapărților sau a activelor de investiții ale instituției; |
(e) |
«risc social» înseamnă riscul de pierderi rezultate din orice impact financiar negativ asupra instituției care decurge din impacturile actuale sau potențiale ale factorilor sociali asupra contrapărților sau a activelor de investiții ale instituției; |
(f) |
«risc de guvernanță» înseamnă riscul de pierderi rezultate din orice impact financiar negativ asupra instituției care decurge din impacturile actuale sau potențiale ale factorilor de guvernanță asupra contrapărților sau a activelor de investiții ale instituției. |
3.
Trimiterile la cadrele de politică internaționale și ale Uniunii și la indicii de referință disponibili în cadrul acestor instrucțiuni includ: Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (*1) («Acordul de la Paris»), Comunicarea Comisiei privind Pactul verde european (*2), Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (*3), Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului (*4), Comunicarea Comisiei – Orientări privind raportarea nefinanciară: Supliment privind raportarea informațiilor legate de climă (*5), orientările puse la dispoziție prin Recomandările Grupului operativ pentru publicarea informațiilor financiare referitoare la schimbările climatice (TCFD) (*6), inițiativa de finanțare a Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP FI) (*7), standardele de raportare privind durabilitatea ale Inițiativei de Raportare Globală (*8) și principiile pentru investiții responsabile ale Organizației Națiunilor Unite (UNPRI) (*9).
Tabelul 1 – Informații calitative privind riscul de mediu: casete de text în format liber pentru publicarea informațiilor calitative din anexa XXXIX.
4. |
La completarea tabelului 1 – «Informații calitative privind riscul de mediu» – prevăzut în anexa XXXIX la prezentul regulament, instituțiile utilizează instrucțiunile următoare pentru a descrie integrarea riscurilor de mediu în strategia și procesele lor de afaceri, în guvernanță și în gestionarea riscurilor, incluzând informații specifice privind riscurile legate de schimbările climatice și alte riscuri de mediu. Acest lucru se realizează în scopul respectării articolului 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 din același regulament.
|
Tabelul 2 – Informații calitative privind riscul social: casete de text în format liber pentru publicarea informațiilor calitative din anexa XXXVII
5. |
La completarea tabelului 2 – «Informații calitative privind riscul social», instituțiile utilizează următoarele instrucțiuni prevăzute în anexa XXXIX la prezentul regulament pentru a descrie integrarea riscurilor sociale în strategia și procesele lor de afaceri, în guvernanță și în gestionarea riscurilor, în conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, coroborat cu articolul 435 din același regulament.
|
Tabelul 3 – Informații calitative privind riscul de guvernanță: casete de text în format liber pentru publicarea informațiilor calitative din anexa XXXVII
6. |
La completarea tabelului 3 – «Informații calitative privind riscul de guvernanță», instituțiile utilizează următoarele instrucțiuni prevăzute în anexa XXXIX la prezentul regulament pentru a descrie integrarea riscurilor de guvernanță în procesul de guvernanță și de gestionare a riscurilor, în conformitate cu articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 coroborat cu articolul 435 din același regulament.
|
Modelul 1 – Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: Calitatea creditului expunerilor în funcție de sector, emisii și scadența reziduală. Format fix.
1. |
La completarea modelului 1 prevăzut în anexa XXXIX la prezentul regulament, instituțiile utilizează următoarele instrucțiuni pentru a furniza informații cu privire la expunerile care sunt mai predispuse la riscurile cu care se pot confrunta instituțiile în urma tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice. În sensul articolului 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013:
|
2. |
Instituțiile includ în comentariul explicativ care însoțește modelul explicații privind informațiile publicate și modificările față de perioadele anterioare de publicare, precum și privind orice implicații pe care le pot avea expunerile respective în ceea ce privește riscurile de credit, de piață, operaționale, reputaționale și de lichiditate pentru instituții. |
3. |
Instituțiile includ în rândurile modelului defalcarea valorii contabile brute a creditelor și avansurilor, a titlurilor de datorie și a instrumentelor de capitaluri proprii acordate societăților nefinanciare, altele decât cele deținute în vederea tranzacționării, pe sectoare de activități economice, utilizând codurile din Nomenclatorul activităților economice (NACE), prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (*11), pe baza activității principale a contrapărții. Instituțiile includ, de asemenea, subtotaluri care agregă valoarea contabilă brută a expunerilor față de sectoarele și subsectoarele care contribuie în mare măsură la schimbările climatice. În special, se face trimitere la sectoarele enumerate în secțiunile A-H și în secțiunea L din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1893/2006, care cuprind sectorul petrolului, al gazelor, sectorul extractiv și cel al transporturilor, ca sectoare care contribuie în mare măsură la schimbările climatice, astfel cum se specifică în considerentul 6 din Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (*12); precum și un subtotal al expunerilor față de «alte sectoare» care nu sunt menționate în considerentul respectiv. |
4. |
Codul NACE alocat sectorului contrapărții se bazează pe natura contrapărții directe. În cazul în care contrapartea instituțiilor este o societate holding, instituțiile iau în considerare sectorul NACE al debitorului specific din cadrul societății holding (dacă este diferit de societatea holding) care primește finanțarea (și anume, filiala specifică a societății holding în cauză) și nu sectorul de activitate al societății holding, în special în cazurile în care debitorul care beneficiază de finanțare este o societate nefinanciară. În mod similar, atunci când contrapartea directă a unei instituții (debitorul) este o entitate cu scop special (special purpose vehicle – SPV), instituțiile publică informațiile relevante în dreptul sectorului NACE asociat activității economice a societății-mamă a entității cu scop special. Clasificarea expunerilor comune față de mai mulți debitori se bazează pe caracteristicile debitorului care a fost cel mai relevant sau determinant pentru acordarea expunerii de către instituție. Distribuția expunerilor comune în funcție de codurile NACE este determinată de caracteristicile debitorului celui mai relevant sau determinant. Instituțiile furnizează informații defalcate pe coduri NACE, conform nivelului de granularitate prevăzut în rândurile modelului.
|
Modelul 2: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: credite garantate cu bunuri imobile – eficiența energetică a garanției reale. Format fix.
1. |
Instituțiile urmează instrucțiunile următoare pentru a publica informațiile solicitate în «Modelul 2: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: credite garantate cu bunuri imobile – eficiența energetică a garanției reale», prevăzut în anexa XXXIX la prezentul regulament. |
2. |
Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului (*16) și Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (*17) promovează politici care vizează realizarea unui fond imobiliar foarte eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat până în 2050. Directiva 2010/31/UE a introdus certificatele de performanță energetică (energy performance certificate – EPC) ca instrumente de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor. Aceste certificate sunt menționate ca fiind certificate recunoscute de un stat membru sau de o persoană juridică desemnată de acesta care indică performanța energetică a unei clădiri sau a unei unități de clădire, calculată în conformitate cu directiva respectivă. |
3. |
Acest model prezintă valoarea contabilă brută, astfel cum este menționată în partea 1 din anexa V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451, a creditelor garantate cu bunuri imobile comerciale și locative și a garanțiilor reale imobiliare recuperate, inclusiv informații privind nivelul de eficiență energetică al garanțiilor reale, măsurat în termeni de consum de energie în kWh/m2 [coloanele (b)-(g) din model], în termeni de etichetă a certificatului de performanță energetică (EPC) al garanției reale, astfel cum este menționat la articolul 2 punctul 12 din Directiva 2010/31/UE – pentru statele membre, sau astfel cum este definit în orice reglementare locală relevantă – pentru expunerile respective din afara Uniunii, în cazul în care există o punere în corespondență cu eticheta EPC a Uniunii [coloanele (h)-(n)]. |
4. |
În special, în coloanele (b)-(g), instituțiile publică valoarea contabilă brută a expunerilor pe tranșe de eficiență energetică pe baza consumului specific de energie al garanției reale în kWh/m2, astfel cum este indicat pe eticheta EPC a garanției reale sau estimat de instituții în absența etichetei EPC. Instituțiile indică pe rândurile 5 și 10 din model măsura în care datele respective sunt estimate și nu se bazează pe etichete EPC. În coloanele (h)-(n), instituțiile publică valoarea contabilă brută a expunerilor grupate în funcție de eticheta EPC a garanției reale pentru garanțiile reale în cazul în care este disponibilă o EPC pentru instituție. |
5. |
Atunci când publică distribuția EPC a garanțiilor reale, instituțiile publică separat, în coloana (o), expunerile pentru care nu au informații despre EPC cu privire la garanția reală. În cazul în care instituțiile nu dețin informații despre EPC, dar utilizează calcule interne pentru a estima eficiența energetică a garanției reale, instituțiile trebuie să publice procentul expunerilor fără eticheta EPC a garanției reale pentru care furnizează estimări (procentul trebuie calculat pe baza valorii contabile brute a expunerilor). Instituțiile publică valorile contabile brute totale pe nivel de consum de energie și pe etichetă EPC, defalcate în funcție de amplasament (zonă din Uniune/zonă din afara Uniunii), făcând distincție între creditele garantate cu bunuri imobile comerciale, creditele garantate cu bunuri imobile locative și garanțiile reale obținute prin intrare în posesie. |
6. |
În cazul expunerilor față de entități situate în țări terțe în care nu există o etichetă EPC echivalentă, instituțiile lasă necompletate coloanele (h)-(n). Instituțiile publică însă informațiile solicitate în coloanele (o) și (p) și, după caz, în coloanele (b)-(g) cu date estimate. |
7. |
Pentru expunerile legate de mai multe garanții reale, de exemplu două bunuri imobile, informațiile privind eficiența energetică a proprietăților legate de expunere se despart și se publică separat în funcție de nivelurile de eficiență energetică [atât pentru KWh/m2 ai garanției reale, coloanele (b)-(g), cât și pentru eticheta EPC, coloanele (h)-(n) corespunzătoare eficienței energetice a fiecărei garanții reale]. Mai precis, instituțiile calculează ponderea fiecărei garanții reale în valoarea contabilă brută a expunerii pe baza valorii garanției reale și o publică în cadrul tranșei de eficiență energetică aferente fiecărei garanții reale. De exemplu, instituția are un împrumut cu o valoare contabilă brută de 100 000 EUR, garantat cu două proprietăți: proprietatea A și proprietatea B. Proprietatea A are o valoare a garanției reale de 80 000 EUR și eticheta EPC A, iar proprietatea B are o valoare a garanției reale de 70 000 EUR și eticheta EPC D. În acest exemplu, instituțiile ar trebui să publice 53 333 EUR [adică 100 000 EUR * [80 000/(80 000 + 70 000)] sub eticheta EPC A și 46 667 EUR [adică 100 000 EUR * [70 000/(80 000 + 70 000)] sub eticheta EPC D, ambele corespunzând împrumutului specific în cauză. |
Modelul 3: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: indicatori de aliniere. Format flexibil (coloane fixe, rânduri flexibile).
1. |
Instituțiile urmează instrucțiunile următoare pentru publicarea informațiilor solicitate în «Modelul 3: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: indicatori de aliniere», prevăzute în anexa XXXIX la prezentul regulament. |
2. |
Instituțiile publică în acest model informații privind eforturile lor de aliniere la obiectivele Acordului de la Paris pentru un anumit număr de sectoare. Informațiile publicate cu privire la aliniere reflectă măsura în care fluxurile financiare sunt în concordanță cu un parcurs către o dezvoltare cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră și rezilientă la schimbările climatice, astfel cum se menționează în Acordul de la Paris. Scenariul economic care descrie acest parcurs al decarbonizării este obiectivul Agenției Internaționale a Energiei (AIE) de a ajunge la zero emisii nete până în 2050 (NZE2050) (*18). Instituțiile iau în considerare acest scenariu. Având în vedere că AIE publică scenarii la nivel mondial și anumiți indicatori specifici la nivel european, instituțiile trebuie să măsoare distanța față de indicii de referință ai scenariului AIE la nivel mondial și la nivel european, dacă sunt disponibili indicatorii specifici la nivel european. |
3. |
Instituțiile care estimează deja informații privind alinierea lor sectorială la Acordul de la Paris publică informațiile în acest model. Instituțiile trebuie să explice metoda utilizată și sursa datelor în partea de comentariu explicativ care însoțește modelul. Instituțiile care nu își estimează încă alinierea sectorială publică informații cu privire la planurile pe care le au pentru punerea în aplicare a unei metode de estimare și publicare a informațiilor respective. În orice caz, instituțiile încep să publice informațiile incluse în acest model având ca dată de referință a primei publicări data de 30 iunie 2024. |
4. |
În acest model instituțiile publică următoarele:
|
Modelul 4 – Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: expuneri față de cele 20 de firme cu cele mai ridicate emisii de dioxid de carbon. Format fix
1. |
Instituțiile urmează instrucțiunile următoare pentru publicarea informațiilor solicitate în «Modelul 4: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului potențial al tranziției legate de schimbările climatice: expuneri față de cele 20 de firme cu cele mai ridicate emisii de dioxid de carbon», prevăzut în anexa XXXIX la prezentul regulament. |
2. |
Instituțiile publică în acest model informații agregate privind expunerile față de contrapărțile cu cea mai mare intensitate a emisiilor de dioxid de carbon din lume. Acestea cuprind informații agregate și anonimizate privind valoarea contabilă brută a expunerilor față de până la 20 de contrapărți aflate în topul celor 20 de societăți cu cele mai mare ridicate emisii de dioxid de carbon din lume. Informațiile se bazează pe informații exacte și de încredere aflate la dispoziția publicului. Baza de date Carbon Majors și rapoartele elaborate de Proiectul de informare privind emisiile de carbon și de Institutul pentru Responsabilitate Climatică, precum și de Thomson Reuters reprezintă exemple de surse de date pentru identificarea societăților cu cele mai ridicate emisii de dioxid de carbon. |
3. |
Instituțiile publică sursa datelor utilizate în comentariul explicativ care însoțește publicarea. În cazul în care instituțiile nu sunt în măsură să identifice expunerile față de cele 20 de firme cu cele mai ridicate emisii de dioxid de carbon din lume, ele explică de ce nu au indicat astfel de expuneri, inclusiv în cazul în care nu au expuneri față de cele 20 de firme cu cele mai ridicate emisii de dioxid de carbon din lume.
|
Modelul 5 – Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului fizic potențial legat de schimbările climatice: expuneri supuse unui risc fizic. Format fix.
1. |
Instituțiile urmează instrucțiunile următoare pentru a publica informațiile solicitate în «Modelul 5: Portofoliul bancar – Indicatori ai riscului fizic potențial legat de schimbările climatice: expuneri supuse unui risc fizic», prevăzut în anexa XXXIX la prezentul regulament. |
2. |
Instituțiile includ în acest model informații privind expunerile din portofoliul bancar, inclusiv creditele și avansurile, titlurile de datorie și instrumentele de capitaluri proprii care nu sunt deținute în vederea tranzacționării și nici în vederea vânzării, față de societăți nefinanciare, informații privind creditele garantate cu bunuri imobile și garanțiile reale imobiliare deposedate, expuse la pericole cronice și acute legate de climă, defalcate pe sectoare de activitate economică (clasificarea NACE) și în funcție de amplasarea geografică a locului în care se desfășoară activitatea contrapărții sau a garanției reale, în cazul sectoarelor și al zonelor geografice care fac obiectul unor evenimente acute sau cronice legate de schimbările climatice. |
3. |
Pentru identificarea zonelor geografice predispuse la pericole specifice legate de climă, instituțiile utilizează portaluri și baze de date dedicate. Pentru a obține informații cu privire la caracteristicile amplasamentelor sensibile la evenimente legate de schimbările climatice, instituțiile pot utiliza datele oferite de organismele Uniunii și de autoritățile guvernamentale naționale, inclusiv de agențiile meteorologice, de mediu, de statistică sau de organizațiile din domeniul geoștiinței. Exemple de surse de date pentru identificarea zonelor geografice care fac obiectul pericolelor legate de schimbările climatice sunt (*20): GFDRR – ThinkHazard! (care urmărește valurile de căldură, deficitul de apă și stresul hidric, inundațiile, incendiile forestiere, uraganele, alunecările de teren); PREP – PREPdata (inundații costiere, căldură extremă, alunecări de teren, deficit de apă și stres hidric, incendii forestiere); WRI – Aqueduct Water Risk Atlas (inundații, inundații costiere, deficit de apă și stres hidric), Swiss Re – CatNet ® [inundații, cicloane tropicale (uragane și taifunuri), incendii forestiere]; Banca Mondială – Portalul de cunoștințe privind schimbările climatice (căldură extremă, precipitații extreme, secetă); PCA – Platforma globală pentru riscul de secetă (secetă); NOAA – Trasee istorice ale uraganelor [cicloane tropicale (uragane și taifunuri)]. |
4. |
Atunci când contrapartea este o societate holding, instituțiile iau în considerare sectorul NACE al debitorului specific controlat de societatea holding (dacă este diferit de societatea holding) care primește finanțarea, în special în cazurile în care debitorul este o societate nefinanciară. În mod similar, în cazul în care contrapartea directă a instituției (debitorul) este o SPV, instituțiile publică informațiile relevante în dreptul sectorului NACE asociat activității economice a societății-mamă a SPV. Clasificarea expunerilor comune față de mai mulți debitori se bazează pe caracteristicile debitorului care a fost cel mai relevant pentru acordarea expunerii de către instituție. Distribuția expunerilor comune în funcție de codurile NACE este determinată de caracteristicile debitorului celui mai relevant sau determinant. |
5. |
Instituțiile publică informațiile din acest model cu maxima diligență posibilă și precizează, în comentariul explicativ care însoțește modelul, sursele de informații și metodele pe care le-au utilizat pentru a identifica expunerile supuse unui risc fizic legat de schimbările climatice.
|
Modelul 6 – Sinteza indicatorilor-cheie de performanță (KPI) privind expunerile aliniate la taxonomie. Format fix.
1. |
În modelul 6, instituțiile furnizează o prezentare generală a indicatorilor-cheie de performanță calculați pe baza modelelor 7 și 8 din anexa XXXIX, inclusiv a ratei activelor verzi (green asset ratio – GAR) menționate în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei (*21). |
2. |
Deși Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 prevede că entitățile trebuie să estimeze și să publice GAR de două ori, o dată pe baza alinierii contrapărții la taxonomia cifrei de afaceri (în cazul societăților nefinanciare) pentru expunerile care nu au scopul de a finanța activități specifice identificate (finanțări cu caracter general) și încă o dată pe baza alinierii contrapărții la taxonomia cheltuielilor de capital (CapEx) pentru aceleași expuneri din finanțări cu caracter general, în acest model instituțiile publică GAR o singură dată, doar pe baza alinierii contrapărții la taxonomia cifrei de afaceri pentru partea de finanțare cu caracter general. |
3. |
În ceea ce privește stocul, valorile GAR (atenuarea schimbărilor climatice), GAR (adaptarea la schimbările climatice), GAR (atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice) trebuie să corespundă indicatorilor-cheie de performanță incluși în coloanele (b), (g) și, respectiv, (l) din modelul 8, în consecință. În mod similar, în ceea ce privește fluxul, GAR (atenuarea schimbărilor climatice), GAR (adaptarea la schimbările climatice), GAR (atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice) trebuie să corespundă indicatorilor-cheie de performanță incluși pe rândul 1, coloanele (r), (w) și (ab) din același model 8. |
4. |
Informațiile privind acoperirea se includ în modelul 8 rândul 1 coloana (p) pentru stocul GAR și în coloana (af) pentru fluxul GAR. |
5. |
Instituțiile publică aceste informații având ca primă dată de referință data de 31 decembrie 2023, ceea ce este în concordanță cu data de referință a primei publicări a informațiilor privind GAR menționate în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178. |
Modelul 7 – Acțiuni de atenuare: active utilizate la calcularea GAR. Format fix
1. |
Instituțiile urmează instrucțiunile următoare pentru publicarea informațiilor solicitate în «Modelul 7 – Acțiuni de atenuare: active utilizate la calcularea GAR», prevăzut în anexa XXXIX la prezentul regulament. |
2. |
Instituțiile publică în acest model informații privind valoarea contabilă brută a creditelor și avansurilor, a titlurilor de datorie și a instrumentelor de capitaluri proprii ale instituțiilor din portofoliul lor bancar, cu defalcarea informațiilor în funcție de tipul de contraparte, de exemplu societăți financiare, societăți nefinanciare, gospodării, administrații locale, precum și credite imobiliare acordate gospodăriilor, menționând de asemenea eligibilitatea din punctul de vedere al taxonomiei și alinierea la taxonomie a expunerilor în ceea ce privește obiectivele de mediu privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice, astfel cum sunt menționate la articolul 9 literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2020/852. |
3. |
În special, instituțiile includ în acest model informațiile necesare pentru calcularea GAR în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2021/2178. Deși Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 prevede că instituțiile trebuie să estimeze și să publice GAR de două ori, o dată pe baza alinierii contrapărții la taxonomia cifrei de afaceri (în cazul societăților nefinanciare) pentru expunerile care nu au scopul de a finanța activități specifice identificate (finanțări cu caracter general) și încă o dată pe baza alinierii contrapărții la taxonomia cheltuielilor de capital pentru aceleași expuneri din finanțări cu caracter general, în acest model instituțiile publică GAR o singură dată, doar pe baza alinierii contrapărții la taxonomia cifrei de afaceri pentru partea de finanțare cu caracter general. |
4. |
Pe baza acestor informații, instituțiile calculează și publică GAR astfel cum se menționează în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178. Informațiile incluse se referă la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, astfel cum se menționează la articolul 9 literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2020/852. |
5. |
Instituțiile publică aceste informații având ca primă dată de referință data de 31 decembrie 2023, aceasta fiind data de referință a primei publicări a informațiilor privind GAR menționate în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178.
|
Modelul 8 – GAR (%)
1. |
Instituțiile urmează instrucțiunile următoare pentru publicarea informațiilor solicitate în «Modelul 8 – GAR (%)», prevăzut în anexa XXXIX la prezentul regulament. |
2. |
Pe baza informațiilor incluse în modelul 7, instituțiile publică în acest model rata activelor verzi (GAR), astfel cum se menționează în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178. |
3. |
Scopul acestui model este de a arăta măsura în care activitățile instituțiilor se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului în conformitate cu articolele 3 și 9 din Regulamentul (UE) 2020/852, astfel încât părțile interesate să poată înțelege acțiunile puse în aplicare de instituții pentru a atenua riscurile fizice și de tranziție legate de schimbările climatice. |
4. |
Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 prevede obligația instituțiilor să estimeze și să publice GAR de două ori. Prima publicare se bazează pe alinierea contrapărții la taxonomia cifrei de afaceri (în cazul societăților nefinanciare) pentru expunerile al căror scop nu este de a finanța activități specifice identificate (finanțări cu caracter general). A doua publicare se bazează pe alinierea contrapărții la taxonomia CapEx conform Regulamentului (UE) 2020/852 pentru aceleași expuneri provenind din finanțări cu caracter general. În acest model, instituțiile publică GAR o singură dată, pe baza alinierii contrapărții la cifra de afaceri numai pentru partea de finanțare cu caracter general. |
5. |
Instituțiile încep să publice aceste informații având ca primă dată de referință data de 31 decembrie 2023, ceea ce este în concordanță cu data de referință a primei publicări a informațiilor privind GAR menționate în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178.
|
Modelul 9 – Acțiuni de atenuare: BTAR
1. |
Articolul 9 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2178 prevede examinarea de către Comisie a aplicării regulamentului respectiv până la 30 iunie 2024. Comisia trebuie să evalueze în special necesitatea unor modificări suplimentare în vederea includerii:
|
2. |
Instituțiile pot alege să includă în acest model informațiile următoare. În ceea ce privește contrapărțile care sunt societăți nefinanciare și nu au obligații de publicare de informații, instituțiile pot publica, printr-un efort rezonabil și pe baza informațiilor deja disponibile și obținute în mod voluntar la nivel bilateral de la contrapărțile lor sau calculate utilizând estimări, informații extinse privind eligibilitatea din punctul de vedere al taxonomiei și alinierea la taxonomie, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2020/852, cu privire la obiectivele de mediu privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, menționate la articolul 9 literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, ale acelor expuneri față de societăți nefinanciare europene care nu fac obiectul obligațiilor de publicare de informații prevăzute în Directiva 2013/34/UE și față de societăți nefinanciare din afara Europei care nu fac obiectul obligațiilor de publicare prevăzute în Directiva 2013/34/UE. Aceste informații pot fi publicate o singură dată, pe baza alinierii contrapărților la cifra de afaceri pentru creditele care constituie finanțare cu caracter general, ca în cazul GAR.
Data de referință pentru prima publicare a acestui model este 31 decembrie 2024. Instituțiile nu sunt obligate să publice aceste informații înainte de 1 ianuarie 2025. |
Modelul 9.1 – Acțiuni de atenuare: active utilizate la calcularea BTAR
1. |
Instituțiile pot publica în acest model valoarea contabilă brută a activelor relevante pentru calcularea BTAR. Acest model se aplică numai contrapărților care nu fac obiectul obligațiilor de publicare de informații.
|
Modelul 9.2 – BTAR %
Instituțiile pot publica în acest model procentul activelor BTAR, astfel cum este publicat în modelul 1, în comparație cu totalul activelor de la numitorul BTAR publicat pe rândul 17 din modelul 9.1.
Modelul 9.3 – BTAR %
Acest model conține un rezumat al indicatorilor-cheie de performanță ai BTAR, defalcarea pe obiective de mediu legate de schimbările climatice și totalul, precum și defalcarea pe stocuri și fluxuri.
Modelul 10 – Alte acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice care nu sunt vizate de Regulamentul (UE) 2020/852
1. |
Acest model vizează alte acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice și include expunerile instituțiilor care nu sunt aliniate la taxonomie, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu modelele 7 și 8, dar care sprijină totuși contrapărțile în procesul de tranziție și de adaptare pentru atingerea obiectivelor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea. Aceste acțiuni și activități de atenuare cuprind obligațiunile și creditele emise în temeiul altor standarde decât standardele Uniunii, inclusiv obligațiunile verzi; obligațiunile durabile care sunt legate de aspecte referitoare la schimbările climatice; obligațiunile legate de durabilitate care vizează aspecte referitoare la schimbările climatice; creditele verzi; creditele legate de durabilitate care vizează aspecte referitoare la schimbările climatice; creditele legate de durabilitate care vizează aspecte referitoare la schimbările climatice. |
2. |
Instituțiile includ în comentariul explicativ care însoțește acest model explicații detaliate cu privire la natura și tipul acțiunilor de atenuare reflectate în model, inclusiv informații privind tipul de riscuri pe care urmăresc să le atenueze, obiectivele legate de schimbările climatice pe care le sprijină și informații privind contrapărțile aferente și calendarul acțiunilor. De asemenea, instituțiile explică motivul pentru care expunerile respective nu sunt pe deplin aliniate la criteriile prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 și nu sunt durabile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/852, dar contribuie totuși la atenuarea riscului de tranziție sau a riscului fizic legat de schimbările climatice, precum și orice alte informații relevante care ar putea contribui la înțelegerea cadrului de gestionare a riscurilor al instituției. |
3. |
Instituțiile încep să publice informațiile incluse în modele având ca dată de referință a primei publicări data de 31 decembrie 2022.
|
(*1) JO L 282, 19.10.2016, p. 4.
(*2) COM(2019) 640 final.
(*3) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).
(*4) Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari (JO L 330, 15.11.2014, p. 1).
(*5) C/2019/4490 (JO C 209, 20.6.2019, p. 1).
(*6) Recomandările Grupului operativ pentru publicarea informațiilor financiare referitoare la schimbările climatice, https://www.fsb-tcfd.org/recommendations.
(*7) Inițiativa de finanțare a Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP FI), https://www.unepfi.org;
(*8) Standardele de raportare privind durabilitatea ale Inițiativei de Raportare Globală, https://www.globalreporting.org/standards.
(*9) Principiile Organizației Națiunilor Unite pentru investiții responsabile (UNPRI), https://www.unpri.org.
(*10) Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).
(*11) Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).
(*12) Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele minime pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris (JO L 406, 3.12.2020, p. 17).
(*13) Directiva 86/635/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare (JO L 372, 31.12.1986, p. 1).
(*14) https://carbonaccountingfinancials.com/standard.
(*15) https://www.cdp.net/en.
(*16) Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).
(*17) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).
(*18) Net Zero Emissions by 2050 Scenario (NZE) –IEA (2021), World Energy Model, IEA, Paris https://www.iea.org/reports/world-energy-model
(*19) Raportul din 2021 poate fi consultat la acest link.
(*20) Pentru mai multe exemple, vă rugăm să consultați raportul UNEP FI și Acclimatise: „Chartering New Climate. State-of-the-art tools and data for banks to assess credit risks and opportunities from physical climate change impacts” (Instalarea unui nou climat. Instrumente și date de ultimă generație pentru bănci în vederea evaluării riscurilor de credit și a oportunităților generate de impactul fizic al schimbărilor climatice), septembrie 2020, https://www.unepfi.org/publications/banking-publications/charting-a-new-climate/. Raportul oferă informații detaliate privind perioadele vizate, utilizarea scenariilor viitoare, rezoluția și acoperirea spațială, formatul rezultatelor care urmează să fie primite de la anumite seturi de date, precum și privind acordarea de licențe și costurile (vă rugăm să rețineți că majoritatea portalurilor și a bazelor de date oferă acces liber). În plus, raportul detaliază diferite tehnici de evaluare și măsurare a riscurilor fizice, cum ar fi, de exemplu, graficul de tip hartă termică, analiza corelațiilor, instrumente și analize specifice.
(*21) Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei din 6 iulie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin precizarea conținutului și a modului de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate de întreprinderile care fac obiectul articolului 19a sau 29a din Directiva 2013/34/UE în ceea ce privește activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului și prin precizarea metodologiei pentru respectarea acestei obligații de furnizare de informații (JO L 443, 10.12.2021, p. 9).
(*22) Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu (JO L 442, 9.12.2021, p. 1).s