(1)

În aprilie 2020, Comisia Europeană („Comisia”) a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă (denumite în continuare „MFS”) originare din Republica Populară Chineză („RPC” sau „China”) și din Egipt prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492 al Comisiei (2), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776 al Comisiei (3). Taxele antidumping în vigoare variază între 34 % și 69 % pentru importurile originare din RPC și 20 % pentru importurile originare din Egipt. Investigația care a condus la aceste taxe a fost deschisă în februarie 2019 (denumită în continuare „investigația inițială”) (4).

(2)

Comisia a primit o cerere în temeiul articolului 13 alineatul (3) și al articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, prin care i se solicita să investigheze posibila circumvenție a măsurilor antidumping instituite asupra importurilor de MFS originare din China și din Egipt prin intermediul importurilor de MFS expediate din Turcia, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Turcia, și să supună aceste importuri înregistrării.

(3)

Cererea a fost depusă la data de 3 noiembrie 2021 de către TECH-FAB Europe e.V, o asociație de producători de MFS din Uniune (denumit în continuare „solicitantul”).

(4)

Cererea conținea suficiente elemente de probă care atestau o modificare a configurației schimburilor comerciale implicând exporturi din China, Egipt și Turcia către Uniune, care a avut loc după instituirea măsurilor privind MFS originare din China și din Egipt. Modificarea configurației schimburilor comerciale părea să decurgă din expedierea de MFS din Turcia către Uniune după ce au fost supuse unor operațiuni de asamblare/încheiere (finisare) în Turcia, în special de către o societate numită Turkiz Composite Materials Technology Üretim Sanayi ve Ticaret Anonim Şirketi [„Turkiz Composite” (5)]. Elementele de probă au indicat că aceste operațiuni de asamblare constituie circumvenție întrucât operațiunile respective au început sau s-au intensificat substanțial de la sau chiar înainte de deschiderea investigației antidumping pe care se bazează taxele antidumping asupra importurilor de MFS din China și din Egipt. În plus, cererea conținea suficiente elemente de probă care indicau faptul că piesele din China și din Egipt constituie 60 % sau mai mult din valoarea totală a produsului asamblat, iar valoarea adăugată pieselor încorporate în cursul operațiunii de asamblare sau de încheiere este mai mică de 25 % din costul de fabricație.

(5)

De asemenea, cererea conținea suficiente elemente de probă care indicau faptul că practicile, operațiunile sau prelucrările respective subminau efectele corective ale măsurilor antidumping existente în ceea ce privește cantitatea și prețurile. Se pare că pe piața UE au intrat volume semnificative de importuri ale produsului care face obiectul investigației. În plus, au existat suficiente elemente de probă conform cărora importurile de MFS au fost efectuate la prețuri prejudiciabile.

(6)

În cele din urmă, cererea conținea suficiente elemente de probă conform cărora MFS expediate din Turcia au fost exportate la prețuri de dumping în raport cu valoarea normală stabilită anterior pentru MFS.

(7)

Produsul în cauză este reprezentat de materiale țesute și/sau cusute din semitorturi și/sau fire din fibre de sticlă cu filament continuu, cu sau fără alte elemente, cu excepția produselor impregnate sau preimpregnate (pre-preg) și cu excepția țesăturilor cu ochiuri deschise cu o dimensiune a ochiului mai mare de 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și cu o greutate mai mare de 35 g/m2, încadrate la data intrării în vigoare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/492 la codurile NC ex 7019 39 00, ex 7019 40 00, ex 7019 59 00 și ex 7019 90 00 (codurile TARIC 7019390080, 7019400080, 7019590080 și 7019900080), originare din Republica Populară Chineză și din Egipt (denumit în continuare „produsul în cauză”). Acesta este produsul căruia i se aplică măsurile aflate în prezent în vigoare.

(8)

Produsul care face obiectul investigației este același cu cel definit în considerentul anterior, dar este expediat din Turcia, indiferent dacă este sau nu declarat ca fiind originar din Turcia [încadrat la data intrării în vigoare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/2230 al Comisiei (6) (denumit în continuare „regulamentul de deschidere”) la codurile TARIC 7019390083, 7019400083, 7019590083 și 7019900083] (denumit în continuare „produsul care face obiectul investigației”).

(9)

Investigația a arătat că MFS exportate în Uniune din China și Egipt și MFS expediate din Turcia, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Turcia, prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și sunt destinate acelorași utilizări, prin urmare sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(10)

Stabilind, după ce a informat statele membre, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei investigații în temeiul articolului 13 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația și a supus înregistrării importurile de MFS expediate din Turcia, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Turcia, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2230.

(11)

LM Wind Power, un producător de palete pentru turbine eoliene stabilit în Uniune, a susținut că deschiderea investigației nu a fost justificată din cauza lipsei unor elemente de probă suficiente și că, prin urmare, investigația ar trebui imediat închisă.

(12)

Acesta a susținut că circumvenția nu a avut loc deoarece nu există nicio modificare a configurației schimburilor comerciale dintre Turcia și Uniune, pe de o parte, sau dintre China și Egipt și Uniune, pe de altă parte, care ar indica o practică de circumvenție. De asemenea, acesta a susținut că practicile, operațiunile sau prelucrările care au loc în Turcia nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la articolul 13 alineatul (1) al patrulea paragraf din regulamentul de bază. În special, în cerere nu a existat niciun element de probă cert care să arate că a avut loc o expediere către Uniune de MFS originare din China și din Egipt prin Turcia. În plus, practicile, operațiunile sau prelucrările nu pot fi calificate drept o ușoară modificare, deoarece produsul care face obiectul investigației este un produs din aval și, ca atare, un produs diferit de materialele sale de producție (în principal semitorturi din fibre de sticlă) sau o operațiune de asamblare, în special deoarece produsul care face obiectul investigației și semitorturile din fibre de sticlă nu sunt încadrate la aceleași poziții tarifare.

(13)

De asemenea, s-a susținut că există o motivație suficientă și o justificare economică în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază pentru practicile, operațiunile sau prelucrările care au loc în Turcia prin înființarea unei unități de producție de MFS în Turcia. În Turcia exista o cerere semnificativă de MFS, determinată în mare parte de sectorul energiei eoliene din această țară, cu un necesar de aproximativ 20 000-25 000 de tone în 2020. Cererea era în creștere, lucru demonstrat de faptul că, în 2018, o societate turcă a înființat în Turcia o nouă unitate de producție de fibre de sticlă, cu o capacitate anuală suplimentară de producție de 70 000 de tone. În cele din urmă, s-a susținut că există o cerere din ce în ce mai mare de MFS și în regiunile învecinate, apropiate de Turcia, cum ar fi Orientul Mijlociu și Africa, și că acest lucru a justificat, de asemenea, înființarea unei unități de producție în Turcia.

(14)

Observații similare au fost primite și de la un alt producător european de palete pentru turbine eoliene stabilit în Uniune, și anume Vestas Wind Systems A/S, și de la un producător-exportator turc de MFS, și anume Turkiz Composite, societate situată în zona liberă europeană (ASB) din Marmara, Turcia.

(15)

În ceea ce privește justificarea economică a stabilirii sale în Turcia, Turkiz Composite a susținut, de asemenea, că consiliul de administrație al societății-mamă chineze a luat decizia de a înființa societatea în Turcia încă din 24 aprilie 2018, adică înainte de deschiderea de către Comisie a investigației inițiale (7), care a condus la măsurile menționate în considerentul 1.

(16)

Autoritățile egiptene au susținut că Egiptul a fost implicat în mod incorect în prezenta investigație, deoarece nu a avut loc nicio practică de circumvenție care să implice Egiptul. Acestea au susținut, de asemenea, în mod similar celor susținute de LM Wind Power, că nu existau elemente de probă care să demonstreze circumvenția, fie sub forma unor operațiuni de asamblare în Turcia care implică exporturi de semitorturi din fibre de sticlă din Egipt, fie sub forma unei transbordări între Turcia și Uniune care implică MFS din Egipt și China. De asemenea, autoritățile egiptene au susținut că nu există niciun element de probă care să arate o modificare a configurației schimburilor comerciale.

(17)

Autoritățile turce au subliniat că există o capacitate instalată semnificativă și o producție semnificativă de MFS în Turcia și că, în opinia lor, producătorii naționali turci care îndeplinesc condițiile relevante ar trebui să fie scutiți de extinderea măsurilor.

(18)

În cele din urmă, Amiblu Holding GmbH, un furnizor de sisteme și soluții de țevi din plastic ranforsate cu fibre de sticlă din Uniune, a susținut că este în interesul Uniunii să acționeze împotriva practicilor de circumvenție care denaturează piața în ceea ce privește importurile de MFS din țări terțe, inclusiv din Turcia. În special, acesta a susținut că, întrucât concurenții săi din Turcia nu fac obiectul măsurilor antidumping și compensatorii privind importurile de semitorturi din fibre de sticlă, poziția concurențială a industriei Uniunii a fost afectată. De asemenea, Comisia a fost îndemnată să examineze în mod sistematic mecanismele de circumvenție din țările terțe, inclusiv din Turcia.

(19)

În ceea ce privește afirmațiile cu privire la deschiderea investigației, Comisia a reamintit că aceasta a fost deschisă pe baza elementelor de probă furnizate în cerere privind expedierea de MFS prin Turcia către Uniune, după ce au fost supuse unor operațiuni de asamblare în Turcia, în special de către societatea Turkiz Composite.

(20)

În plus, cererea a furnizat suficiente elemente de probă cu privire la lipsa unei justificări economice, alta decât instituirea taxelor, cum ar fi referirea la raportul anual pentru 2018 al societății China Hengshi Foundation Company Limited (12). Potrivit cererii, riscurile operaționale identificate în raportul anual pentru 2018 odată cu extinderea operațiunilor grupului China National Building Materials în Turcia au fost „riscuri asociate taxelor antidumping impuse produselor noastre de către Uniunea Europeană și fricțiunile comerciale dintre China și SUA” (13).

(21)

Prin urmare, Comisia a respins afirmațiile potrivit cărora cererea nu conținea suficiente elemente de probă pentru a justifica deschiderea investigației. Comisia a luat act de declarațiile Amiblu Holding GmbH și ale autorităților turce.

(22)

Investigația a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 30 iunie 2021 („perioada de investigație” sau „PI”). Au fost colectate date referitoare la perioada de investigație pentru a se cerceta, printre altele, presupusa modificare a configurației schimburilor comerciale rezultată ca urmare a instituirii măsurilor asupra produsului în cauză, precum și existența unor practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu exista o motivație suficientă sau o justificare economică, alta decât instituirea taxei. Pentru perioada cuprinsă între 1 iulie 2020 și 30 iunie 2021 („perioada de raportare” sau „PR”) au fost colectate date mai detaliate, pentru a se examina dacă importurile au subminat efectul corectiv al măsurilor în vigoare în ceea ce privește prețurile și/sau cantitățile, precum și existența dumpingului.

(23)

Comisia a informat oficial autoritățile din China, Egipt și Turcia, producătorii-exportatori cunoscuți din aceste țări, industria Uniunii și președintele Consiliului de asociere UE-Turcia cu privire la deschiderea investigației.

(24)

În plus, Comisia a solicitat Misiunii Turciei pe lângă Uniunea Europeană să îi comunice numele și adresele producătorilor-exportatori și/sau ale asociațiilor reprezentative care ar putea fi interesate să participe la investigație, pe lângă producătorii-exportatori turci care au fost identificați în cerere de către solicitant.

(25)

Formularele de cerere de scutire pentru producătorii/exportatorii din Turcia, chestionarele pentru producătorii/exportatorii din China și din Egipt și pentru importatorii din Uniune au fost puse la dispoziție pe site-ul DG Comerț.

(26)

Dintre cei șase producători cunoscuți din Turcia, patru au prezentat formulare de cerere de scutire. Aceștia au fost:

(27)

În plus, șase societăți chineze și egiptene, toate afiliate societății Turkiz Composite, au transmis răspunsuri la chestionar.

(28)

De asemenea, au transmis răspunsuri la chestionar societatea maghiară Metyx Hungary Korlátolt Felelősségű Társaság (un importator afiliat de MFS produse de Telateks Tekstil Ürünleri Sanayi ve Ticaret Anonim Şirketi) și societatea germană Saertex GmbH & Co. KG (societatea-mamă și importatorul de MFS produse de Saertex Turkey Tekstil Ltd. Şti.).

(29)

Comisia a oferit părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris și de a solicita să fie audiate în termenul prevăzut în regulamentul de deschidere. Toate părțile au fost informate cu privire la faptul că neprezentarea tuturor informațiilor relevante sau prezentarea de informații incomplete, false sau care induc în eroare ar putea conduce la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază și la formularea constatărilor doar pe baza datelor disponibile.

(30)

La 4 februarie 2022 a avut loc o audiere cu LM Wind Power. În urma comunicării constatărilor, la 12 iulie a avut loc o audiere cu Turkiz Composite.

(31)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, evaluarea unei eventuale circumvenții ar trebui să fie efectuată analizându-se următoarele:

(32)

Cererea se referă la o presupusă transbordare și, în special, la expedierea produsului în cauză din Turcia către Uniune după ce a fost supus unor operațiuni de asamblare/încheiere în Turcia (a se vedea considerentul 4).

(33)

În ceea ce privește transbordarea, investigația nu a evidențiat niciun element de probă care să arate că vreunul dintre cei patru producători-exportatori care au cooperat a fost implicat în astfel de practici. Prin urmare, această afirmație nu a putut fi confirmată de prezenta investigație.

(34)

În ceea ce privește operațiunile de asamblare/încheiere, Comisia a analizat în mod specific dacă au fost îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, în special:

(35)

Astfel cum se menționează în considerentul 26, patru producători-exportatori din Turcia au solicitat să fie scutiți de aplicarea măsurilor, în cazul în care acestea sunt extinse la Turcia. Cei patru au cooperat pe parcursul întregii proceduri prin depunerea de formulare de cerere de scutire și prin furnizarea de răspunsuri la scrisorile de clarificare. Nivelul de cooperare din partea producătorilor-exportatori turci a fost ridicat, volumele agregate de exporturi de MFS către Uniune raportate de aceștia în formularele de cerere de scutire prezentate reprezentând totalitatea volumelor importate din Turcia în cursul perioadei de raportare, astfel cum au fost raportate în statisticile EUROSTAT privind importurile.

(36)

Comisia a efectuat o vizită de verificare la sediul societății Turkiz Composite, în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază. Spre deosebire de ceilalți trei producători care s-au prezentat, această societate a importat aproape toate materialele sale de producție și, în special, 100 % din principalul material de producție (semitorturi din fibre de sticlă) de la societățile sale afiliate din China și Egipt. De asemenea, această societate a fost de departe cel mai mare producător-exportator de MFS din Turcia în cursul perioadei de raportare. Aceasta a exportat în Uniune în cursul perioadei de raportare mai multe MFS decât ceilalți trei producători-exportatori turci cooperanți împreună.

(37)

Tabelul 1 de mai jos prezintă evoluția importurilor de MFS din China, Egipt și Turcia în perioada de investigație.

Tabelul 1

Importurile de MFS în Uniune în perioada de investigație (în tone)

(38)

Tabelul 1 arată că importurile de MFS din Turcia au crescut de la 2 334 de tone în 2019 la 8 367 de tone în perioada de raportare. Creșterea semnificativă din perioada de raportare comparativ cu 2019 a coincis în timp cu creșterea producției societății Turkiz Composite, care a început să producă din martie 2019.

(39)

Importurile de MFS din China au scăzut de la 43 460 de tone în 2019 la 33 263 de tone în perioada de raportare, iar importurile de MFS din Egipt au scăzut de la 11 349 de tone în 2019 la 3 608 tone.

(40)

Tabelul 2 de mai jos prezintă evoluția importurilor de semitorturi din fibre de sticlă din China și din Egipt efectuate de Turcia, conform statisticilor privind importurile Turciei obținute din baza de date GTA.

Tabelul 2

Importurile de semitorturi din fibre de sticlă din Egipt și China efectuate de Turcia în perioada de investigație (în tone)

(41)

Principalele materiale de producție pentru producția de MFS sunt semitorturile din fibre de sticlă. Acest material de producție este apoi prelucrat în continuare pentru a produce MFS. Elementele de probă de care dispune Comisia au arătat că MFS exportate în Uniune din Turcia au fost produse în principal din semitorturi din fibre de sticlă.

(42)

Tabelul 2 arată că importurile de semitorturi din fibre de sticlă din China ale Turciei au crescut substanțial, de la 6 996 de tone în 2019 la 19 201 tone în perioada de raportare. De asemenea, au crescut substanțial și importurile Turciei de semitorturi din fibre de sticlă din Egipt, de la 9 142 de tone în 2019 la 30 149 de tone în perioada de raportare. Importurile din China și din Egipt reprezintă aproximativ 70 % din totalul importurilor de semitorturi din fibre de sticlă ale Turciei atât pentru anul 2020, cât și pentru perioada de raportare. În plus, creșterea semnificativă a importurilor de semitorturi din fibre de sticlă din China și Egipt ale Turciei a coincis și cu faptul că Turkiz Composite a început să aprovizioneze cel mai mare client european doar din luna mai 2020, ceea ce a dus la creșterea consumului de semitorturi din fibre de sticlă pentru producția de MFS.

(43)

Turkiz Composite a susținut că semitorturile din fibre de sticlă pe care le-a utilizat pentru a produce MFS au fost achiziționate în totalitate din China și din Egipt, în special de la societățile sale afiliate din China și Egipt. Societatea a importat aceste semitorturi încadrate la codul SA 7019 12. Produsele încadrate la acest cod au înregistrat cea mai semnificativă creștere a importurilor din China și Egipt ale Turciei.

(44)

Creșterea semnificativă a volumelor de semitorturi din fibre de sticlă importate de Turcia din China și din Egipt a indicat o creștere a cererii pentru aceste materiale de producție în Turcia, care poate fi explicată, cel puțin parțial, prin creșterea producției și a exporturilor de MFS din Turcia în cursul perioadei de raportare. Acest lucru a fost confirmat și de informațiile furnizate de Turkiz Composite.

(45)

Creșterea exporturilor de MFS din Turcia către Uniune, pe de o parte, și scăderea exporturilor de MFS din China și Egipt către Uniune, pe de altă parte, constituie o modificare a configurației schimburilor comerciale dintre Turcia și Uniune în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, împreună cu creșterea semnificativă în cursul perioadei de raportare comparativ cu 2019 a exporturilor de semitorturi din fibre de sticlă din China și Egipt către Turcia, astfel cum se arată în tabelul 2.

(46)

Turkiz Composite a susținut că înființarea sa a avut o motivație suficientă și o justificare economică. Societatea a susținut că înființarea sa în Turcia s-a datorat cererii semnificative de MFS din Turcia și cererii crescute de MFS din țările învecinate cu Turcia, altele decât UE (în principal Egipt, Iordania, Iran și, într-o anumită măsură, Arabia Saudită), precum și cererii semnificative și în creștere de semitorturi din fibre de sticlă din Turcia.

(47)

Investigația a arătat că Turkiz Composite a decis, înainte de deschiderea investigației inițiale, să înființeze o societate în Turcia. Aceasta a fost înființată la 1 iunie 2018, dar a început să producă abia în martie 2019, deoarece a trebuit să găsească spații și să cumpere, să mute, să instaleze și să testeze toate utilajele pentru MFS. Data începerii producției a coincis cu data deschiderii investigației inițiale privind importurile de MFS din China și din Egipt.

(48)

În plus, articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază stabilește o legătură între practicile, operațiunile sau prelucrările în cauză și modificarea configurației schimburilor comerciale, care trebuie să „decurgă” din acestea. Prin urmare, practicile, operațiunile sau prelucrările care conduc la modificarea configurației schimburilor comerciale trebuie să aibă o motivație suficientă sau o justificare economică, alta decât instituirea taxei, pentru a nu fi considerate o circumvenție în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(49)

Având în vedere cele de mai sus, argumentul potrivit căruia societatea a fost înființată pentru a deservi piața internă, piețele din Africa și din Orientul Mijlociu este irelevant, întrucât nu înființarea societății constituie practica, operațiunea sau prelucrarea care conduce la modificarea configurației schimburilor comerciale. Practica din care decurge această modificare constă în operațiunile de asamblare/încheiere din Turcia care au condus la o creștere semnificativă a exporturilor de MFS (produsul asamblat) către Uniune. Vânzările la export de MFS ale Turkiz Composite către Uniune au crescut substanțial atunci când societatea a început să își majoreze treptat cantitățile furnizate celui mai mare client european al său, începând din mai 2020 (a se vedea considerentul 42), ceea ce a coincis cu data instituirii măsurilor inițiale (a se vedea considerentul 1).

(50)

În plus, faptul că o societate despre care se presupune că a fost înființată pentru a deservi piața internă, piețele din Africa și din Orientul Mijlociu se dovedește, în urma deschiderii procedurii antidumping, că deservește de fapt piața internă și piața Uniunii, în schimb (14), sugerează că activitățile sale de asamblare au fost dezvoltate ca răspuns la investigație și apoi au crescut și mai mult ca răspuns la instituirea taxelor.

(51)

În urma comunicării constatărilor, Turkiz Composite și LM Wind Power au susținut că raționamentul Comisiei nu a luat în considerare o etapă în analiza sa juridică privind justificarea economică, întrucât nu a evaluat dacă exista o justificare economică sau o motivație suficientă pentru practicile, operațiunile sau prelucrările în cauză. Cele două societăți au afirmat, de asemenea, că Comisia a aplicat criteriul temporal greșit, întrucât nu a recunoscut că motivul pentru practicile, operațiunile sau prelucrările în cauză trebuie să fie „instituirea taxelor” și nu deschiderea unei investigații. În final, acestea au susținut că, în cazul în care Comisia ar fi aplicat criteriile juridice corecte, aceasta ar fi concluzionat că au existat o motivație suficientă și o justificare economică pentru înființarea societății Turkiz Composite. Acestea au susținut că principalul motiv pentru înființarea fabricii din Turcia a fost acela de a deservi piața internă turcă.

(52)

Comisia a respins aceste afirmații. În primul rând, Comisia nu a omis să evalueze dacă a existat o justificare economică sau o motivație suficientă pentru practicile, operațiunile sau prelucrările în cauză. Această evaluare a fost efectuată, astfel cum se explică în mod clar în considerentele 48 și 49 de mai sus. Comisia a identificat în mod clar practicile, operațiunile sau prelucrările care au condus la modificarea configurației schimburilor comerciale și a analizat ulterior eventualele justificări ale respectivelor practici. Contrar afirmațiilor părților interesate și astfel cum se explică în considerentul 49, nu înființarea societății Turkiz Composite sau vânzările sale interne reprezintă practicile, operațiunile sau prelucrările în cauză, deoarece modificarea configurației schimburilor comerciale, discutată la punctul 2.3 de mai sus, nu decurge din acestea.

(53)

În al doilea rând, Comisia nu a aplicat criteriul temporal greșit. În considerentul 47, Comisia a făcut referire la faptul că data începerii producției a coincis cu data deschiderii investigației inițiale. Această constatare, care s-a bazat pe informații verificate furnizate de Turkiz Composite, a fost relevantă din punct de vedere juridic, întrucât, astfel cum se menționează în considerentul 34 de mai sus, una dintre condițiile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază este aceea că: „[...] operațiunea a început sau s-a intensificat semnificativ de la sau chiar înainte de începerea examinării antidumping.”. Articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază oferă o definiție a termenului „circumvenție” și, prin urmare, se concentrează asupra instituirii taxei, deoarece, fără instituirea unei taxe, nu poate exista circumvenție. Acest lucru nu exclude posibilitatea ca practicile, operațiunile sau prelucrările începute după deschiderea unei investigații să fie considerate o dovadă a faptului că taxa instituită ulterior (și preconizată în mod rezonabil) a reprezentat justificarea practicilor în cauză. Interpretarea articolului 13 alineatul (1) propusă de partea interesată nu numai că ar fi incompatibilă cu formularea de la articolul 13 alineatul (2) citată mai sus, ci ar elimina efectiv practicile de circumvenție care încep în perioada cuprinsă între deschiderea unei investigații și instituirea taxelor care intră sub incidența articolului 13 alineatul (1). Acest lucru ar contraveni scopului însuși al articolului 13 din regulamentul de bază, astfel cum a fost definit de Tribunal (15).

(54)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia principalul motiv pentru înființarea fabricii din Turcia a fost acela de a deservi piața internă turcă, Comisia a observat că Turkiz Composite și-a schimbat ușor raționamentul pe parcursul prezentei proceduri, deoarece societatea a susținut, înainte de comunicarea constatărilor, că motivul a fost acela de a deservi piața internă și piețele din Africa și din Orientul Mijlociu. Astfel cum s-a menționat în considerentul 50, Turkiz Composite a deservit piața internă și piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. În orice caz, operațiunile societății Turkiz Composite s-au intensificat semnificativ în cursul perioadei de investigație, după cum reiese din următoarele constatări:

(55)

Având în vedere cele de mai sus, investigația nu a evidențiat o motivație suficientă sau o justificare economică a creșterii semnificative a exporturilor produsului asamblat către Uniune efectuate de Turkiz Composite, alta decât evitarea plății taxelor antidumping aflate în vigoare în prezent.

(56)

Articolul 13 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază prevede că operațiunea de asamblare sau încheiere trebuie să fi început sau să se fi intensificat semnificativ de la deschiderea investigației antidumping sau chiar înainte de aceasta și că piesele în cauză trebuie să provină în principal din țările care fac obiectul măsurilor antidumping.

(57)

Investigația inițială a fost deschisă la 21 februarie 2019 și au fost instituite taxe antidumping definitive la 1 aprilie 2020. Turkiz Composite a fost înființată oficial la 1 iunie 2018 și și-a început producția din martie 2019. Prin urmare, data începerii producției coincide cu data deschiderii investigației inițiale privind importurile de MFS din China și din Egipt (a se vedea nota de subsol 7).

(58)

În plus, Turkiz Composite a înregistrat o creștere substanțială a vânzărilor la export în cursul perioadei de investigație și aproape toate materialele sale de producție, în special 100 % din principalul material de producție (semitorturi din fibre de sticlă) au fost achiziționate de la societățile sale afiliate din China și Egipt.

(59)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că operațiunea de asamblare sau de încheiere a început de la deschiderea investigației inițiale, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază.

(60)

Articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază prevede că, în ceea ce privește operațiunile de asamblare, o altă condiție pentru stabilirea circumvenției este ca piesele din țările care fac obiectul măsurilor să constituie 60 % sau mai mult din valoarea totală a pieselor produsului asamblat și ca valoarea adăugată a pieselor încorporate în cursul operațiunii de asamblare sau de încheiere să fie mai mică de 25 % din costul de fabricație.

(61)

Principalul material de producție pentru producerea MFS este reprezentat de semitorturile din fibre de sticlă. Turkiz Composite a achiziționat în proporție de 100 % semitorturile din fibre de sticlă pe care le-a utilizat de la societăți afiliate din China și Egipt. Prin procesul de coasere-tricotare desfășurat, care este o operațiune de încheiere desfășurată în Turcia, aceste semitorturi din fibre de sticlă au fost transformate în MFS. Potrivit informațiilor prezentate și verificate de Turkiz Composite, principalul material de producție, și anume semitorturile din fibre de sticlă, reprezintă aproape 100 % din valoarea totală a pieselor produsului asamblat/finisat în sensul articolului 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(62)

În urma comunicării constatărilor, Turkiz Composite și LM Wind Power și-au reiterat afirmația potrivit căreia fabricarea de MFS din semitorturi din fibre de sticlă, principala materie primă importată, nu constituie „operațiuni de asamblare” în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, iar semitorturile din fibră de sticlă nu sunt piese, ci mai degrabă materiale în sensul notei explicative (VII) din a doua parte a regulii generale 2 litera (a) pentru interpretarea Sistemului armonizat, care prevede că piesele care sunt asamblate „nu pot suferi nicio operațiune de prelucrare de natură să finalizeze fabricarea acestora”. În acest context, cele două societăți au susținut că semitorturile din fibre de sticlă nu sunt „piese” ale MFS și nu sunt „asamblate” în MFS, ci sunt transformate în MFS prin țeserea și coaserea împreună a diferitelor tipuri de semitorturi din fibre de sticlă, precum și a altor materiale, utilizând utilaje complexe. Observații similare au fost primite și din partea autorităților egiptene.

(63)

Comisia a respins aceste afirmații. Practica descrisă în considerentul 60 de mai sus poate fi caracterizată ca o operațiune de încheiere care se încadrează în conceptul de operațiuni de asamblare în temeiul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, astfel cum se explică în considerentul 34 de mai sus. În plus, au fost luate în considerare și alte elemente, astfel cum se explică în continuare.

(64)

În primul rând, trimiterea la nota explicativă (VII) din a doua parte a regulii generale 2 litera (a) pentru interpretarea Sistemului armonizat este irelevantă, întrucât temeiul juridic direct este articolul 13 din regulamentul de bază și nu dreptul vamal, astfel cum a clarificat în mod explicit Curtea de Justiție (16).

(65)

În al doilea rând, cu privire la interpretarea articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, Curtea de Justiție a început prin a reaminti că „[p]otrivit unei jurisprudențe constante, în vederea interpretării unei dispoziții de drept al Uniunii, trebuie să se țină seama nu numai de formularea acesteia, ci și de contextul său și de obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte această dispoziție” (17). Regulamentul de bază nu definește termenii „operațiune de asamblare” sau „operațiune de încheiere”. Cu toate acestea, modul în care este construit articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază favorizează o interpretare a termenului „operațiune de asamblare”, deoarece, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) litera (b), scopul era, de asemenea, de a include în mod explicit „operațiunea de încheiere”. Prin urmare, în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază „operațiune de asamblare” înseamnă nu numai operațiunile care constau în asamblarea pieselor unui articol compozit, ci și prelucrarea ulterioară, și anume finisarea unui produs.

(66)

În plus, potrivit Tribunalului (18), scopul investigațiilor efectuate în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază este de a asigura eficacitatea taxelor antidumping și de a împiedica circumvenția acestora. În consecință, scopul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul este de a identifica practicile, operațiunile sau prelucrările în cadrul cărora se utilizează în principal piese din țara care face obiectul măsurilor, care sunt asamblate sau finisate, adăugându-se o valoare limitată respectivelor piese.

(67)

În urma comunicării constatărilor, Turkiz Composite, LM Wind Power și autoritățile egiptene nu au fost de acord cu abordarea Comisiei, care cumulează valoarea semitorturilor din fibre de sticlă din Egipt cu valoarea semitorturilor din fibre de sticlă din China pentru a stabili dacă valoarea semitorturilor din fibre de sticlă a reprezentat 60 % sau mai mult din valoarea totală a presupuselor „piese” ale MFS. Acestea au subliniat utilizarea formulării „piese [...] din țara care face obiectul măsurilor” (la singular) de la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(68)

Comisia a respins această afirmație din motivele prezentate în continuare. În primul rând, astfel cum se menționează în considerentul 1, în cadrul investigației inițiale, importurile de MFS din China și Egipt au fost evaluate cumulativ. Prin urmare, a fost oportună aplicarea aceleiași metodologii în cadrul prezentei investigații anticircumvenție în vederea extinderii măsurilor inițiale.

(69)

În al doilea rând, articolul 13 din regulamentul de bază nu împiedică Comisia să efectueze o astfel de analiză cumulativă pentru a verifica dacă a fost îndeplinit criteriul de 60 % prevăzut la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. Dimpotrivă, interpretarea formulării „țară care face obiectul măsurilor” de la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază într-un mod care nu permite cumulul valorii pieselor atunci când activitățile care constituie o circumvenție au loc în mai multe țări este contrazisă de jurisprudența existentă a UE. În cauza Kolachi, Curtea de Justiție a abordat o practică specială de circumvenție (într-un caz în care piesele pentru biciclete au fost semiasamblate inițial în Sri Lanka și apoi asamblate în Pakistan) și a confirmat că această practică de circumvenție este reglementată de articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, în pofida utilizării unei formulări la singular în dispoziția respectivă. Curtea de Justiție (19) a subliniat, de asemenea, că orice altă interpretare ar permite producătorilor-exportatori să compromită eficacitatea măsurilor anticircumvenție prevăzute la articolul 13 din regulamentul de bază. Prin urmare, același raționament se aplică încercărilor de a evita aplicarea normelor anticircumvenție prin aprovizionarea cu materii prime din două țări care fac ambele obiectul măsurilor.

(70)

În al treilea rând, conform raționamentului prezentat de Turkiz Composite, în cazul în care 50 % din materialele de producție ar fi achiziționate din China, iar restul de 50 % din Egipt, nu ar avea loc nicio circumvenție în situația în care 100 % din piese provin din țări care fac obiectul măsurilor. Un astfel de rezultat ar fi în mod clar contrar scopului articolului 13 alineatul (2), ținând seama, de asemenea, de faptul că toate MFS exportate către Uniune sunt realizate fie în proporție de 100 % din piese care provin din China, fie în proporție de 100 % din piese care provin din Egipt.

(71)

Prin urmare, s-a concluzionat că a fost îndeplinit criteriul de 60 % prevăzut la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(72)

Turkiz Composite a susținut că valoarea sa adăugată ar depăși pragul de 25 % din costul total de fabricație. Principalele elemente din calculul valorii adăugate au inclus costul de amortizare, costul de închiriere, costul ambalajelor, costul direct și indirect al forței de muncă și alte costuri indirecte de fabricație, care au făcut parte din datele financiare ale perioadei de raportare prezentate de Turkiz Composite în formularul său de cerere de scutire.

(73)

Comisia a analizat toate aceste elemente de cost și a apreciat că unele dintre cheltuielile efectuate nu pot fi încadrate în costul de fabricație sau au fost supraestimate:

(74)

Având în vedere cele de mai sus, valoarea adăugată pieselor încorporate, calculată de Comisie, a fost semnificativ mai mică decât cea calculată de Turkiz Composite.

(75)

În plus, Turkiz Composite a achiziționat aproape toate materialele sale de producție în special 100 % din principalul material de producție (semitorturi din fibre de sticlă), de la societăți afiliate din China și Egipt. Turkiz Composite nu a prezentat niciun element de probă cert care să demonstreze că prețurile au fost stabilite în condiții de concurență deplină și nu au fost afectate mai degrabă de relația dintre societățile afiliate decât de prețurile de transfer dintre acestea. Pe de altă parte, Comisia a constatat că aceste prețuri au fost semnificativ mai mici decât prețurile plătite de ceilalți trei producători-exportatori turci cooperanți furnizorilor neafiliați în cursul perioadei de raportare.

(76)

Prin urmare, pentru a ajunge la o concluzie suficient de precisă, prețurile plătite de Turkiz Composite au fost considerate prețuri de transfer între societăți și au fost înlocuite cu prețurile medii ponderate plătite de ceilalți trei producători-exportatori cooperanți.

(77)

În urma comunicării constatărilor, Turkiz Composite și LM Wind Power au susținut că Comisia nu poate înlocui prețurile de transfer cu prețurile medii ponderate plătite de ceilalți trei producători-exportatori turci furnizorilor lor neafiliați în cursul perioadei de raportare. Acestea au susținut că o astfel de abordare nu este permisă și au considerat că nu există niciun temei juridic pentru aplicarea prin analogie a articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. Ambele părți au susținut, de asemenea, că Comisia nu a efectuat în mod corect testul concurenței depline și că nu s-a asigurat dacă prețurile comparate sunt comparabile în ceea ce privește cantitatea și dacă au fost incluse toate elementele de preț.

(78)

Comisia a respins aceste afirmații din motivele prezentate în continuare. În primul rând, Comisia nu s-a referit, în documentul său de informare generală, la articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază ca temei juridic pentru această ajustare. Pentru a determina valoarea pieselor încorporate care provin din țările care fac obiectul măsurilor, Comisia a luat în considerare formularea și scopul articolului 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. Formularea de la articolul 13 alineatul (2) litera (b) nu împiedică în niciun fel Comisia să efectueze anumite ajustări în vederea stabilirii valorii pieselor, în special în cazul în care costurile unei societăți nu reflectă neapărat valoarea pieselor, astfel cum se poate întâmpla în cazul în care piesele sunt achiziționate de la societăți afiliate. Prin urmare, pentru a determina valoarea pieselor, Comisia era autorizată să efectueze ajustările necesare, inclusiv înlocuirea prețurilor de transfer între societățile afiliate, deoarece s-a constatat că aceste prețuri nu erau stabilite în condiții de concurență deplină. O astfel de abordare este, de asemenea, în conformitate cu scopul articolului 13 și cu investigațiile reglementate de acesta, discutate în considerentul 65, deoarece împiedică societățile care practică circumvenția să subevalueze piesele încorporate pentru a supraestima valoarea adăugată a acestora.

(79)

În al doilea rând, în ceea ce privește afirmația potrivit căreia Comisia nu ar fi efectuat în mod corect testul concurenței depline, trebuie amintit că Turkiz Composite face parte din grupul China National Building Materials, care este deținut de statul chinez. Societățile sale afiliate din China și din Egipt fac obiectul măsurilor. Investigația a arătat că prețurile semitorturilor din fibre de sticlă achiziționate de Turkiz Composite de la societățile sale afiliate din Egipt și din China erau semnificativ mai mici decât prețurile plătite de ceilalți trei producători-exportatori turci. Prin urmare, Comisia a comparat și, ulterior, a înlocuit prețurile între societăți cu prețurile medii ponderate plătite de ceilalți trei producători-exportatori turci furnizorilor lor neafiliați în cursul perioadei de raportare.

(80)

Comisia s-a asigurat că prețurile comparate sunt comparabile în ceea ce privește cantitatea și că au fost incluse toate elementele de preț. În primul rând, a fost utilizată aceeași perioadă pentru efectuarea comparației, și anume perioada de raportare. În al doilea rând, cantitatea de semitorturi din fibre de sticlă achiziționate în cursul perioadei de raportare de către ceilalți trei producători-exportatori turci de la furnizori neafiliați era suficient de mare (între 10 000 și 25 000 de tone) și, prin urmare, reprezentativă pentru a fi utilizată ca prețuri fiabile pentru înlocuirea prețurilor de transfer ale Turkiz Composite pentru a determina corect valoarea adăugată. În al treilea rând, ceilalți trei producători-exportatori turci cooperanți au produs MFS în același mod ca Turkiz Composite, utilizând semitorturi din fibre de sticlă. Investigația nu a evidențiat nicio diferență de calitate, deoarece procesul de producție este similar în cazul celor patru producători-exportatori turci cooperanți. În al patrulea rând, ceilalți producători-exportatori turci au achiziționat pe piața internă cantități mari de semitorturi din fibre de sticlă, în timp ce Turkiz Composite a cumpărat exclusiv semitorturi din fibre de sticlă din Egipt și din China. Achiziționarea de cantități reprezentative pe plan intern ar conduce, în mod normal, la prețuri mai mici și nu la prețuri mai mari. În al cincilea rând, comparația dintre cei patru producători-exportatori turci a fost efectuată în mod consecvent, și anume pe baza costului total de achiziție, astfel cum a fost prezentat în tabelele lor verificate.

(81)

În urma comunicării constatărilor, Turkiz Composite a susținut că prețul său de achiziție de la societățile sale afiliate din China era mai mare decât prețurile de vânzare facturate de societățile sale afiliate clienților neafiliați din Turcia. Prin urmare, Turkiz Composite a susținut că achizițiile sale ar trebui să fie considerate ca fiind realizate în condiții de concurență deplină.

(82)

Comisia a respins această afirmație. Conform tabelelor C.3 R și C.3.U din răspunsul la chestionar al Jushi Group Co., Ltd [„grupul Jushi” (21)], prețul său unitar mediu de vânzare pentru semitorturile din fibre de sticlă facturat clienților săi neafiliați din Turcia în cursul perioadei de raportare a fost semnificativ mai mare decât prețul facturat clientului său afiliat din Turcia, și anume Turkiz Composite. Comisia a analizat, de asemenea, prețurile unei alte societăți chineze afiliate societății Turkiz Composite, și anume Tongxiang Hengxian Trading Company Limited [„Tongxian” (22)]. În cursul perioadei de raportare, Tongxian a vândut semitorturi din fibre de sticlă exclusiv către Turkiz Composite, prețul său unitar mediu de vânzare fiind, de asemenea, mai mic decât prețul de vânzare unitar mediu facturat de grupul Jushi clienților săi neafiliați din Turcia. În plus, în cursul perioadei de raportare, Turkiz Composite a achiziționat peste 90 % din cantitatea sa totală de semitorturi din fibre de sticlă de la grupul Jushi și de la Tongxian. Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că prețul unitar mediu de achiziție al Turkiz Composite facturat de societățile sale afiliate din China, și anume grupul Jushi și Tongxian, a fost în mod constant și semnificativ mai mic decât prețul de achiziție unitar mediu plătit grupului Jushi de către alte societăți turce neafiliate (23), precum și decât prețurile plătite de ceilalți trei producători-exportatori turci cooperanți și, prin urmare, aceste prețuri nu au fost stabilite în condiții de concurență deplină.

(83)

În urma comunicării constatărilor, Turkiz Composite a susținut că Comisia a aplicat formula greșită în fișa sa „Testul valorii adăugate” pentru a calcula „% din costul valorii adăugate” (rândul 54), întrucât Comisia a împărțit în mod eronat costul total de producție (rândul 50) la „totalul pieselor încorporate (din Egipt, China și alte surse)” (rândul 49). În schimb, Comisia ar fi trebuit să utilizeze în mod corect „piesele totale încorporate din Egipt și China” (rândul 48).

(84)

Comisia a respins această afirmație, deoarece Turkiz Composite nu a specificat impactul calculului Comisiei. Chiar dacă Comisia ar fi utilizat formula greșită, quod non, și ar fi utilizat metoda propusă de Turkiz Composite pentru a calcula „% din costul valorii adăugate”, acest lucru ar fi condus doar la o diferență nesemnificativă în ceea ce privește „valoarea adăugată”, fără niciun impact asupra concluziei Comisiei potrivit căreia valoarea adăugată pieselor încorporate în cursul operațiunii de asamblare sau de încheiere a fost mai mică de 25 % din costul de fabricație.

(85)

În urma comunicării constatărilor, Turkiz Composite a susținut că Comisia nu putea să excludă din calculele sale seturile, întrucât acestea fac parte din produsul care face obiectul investigației. Comisia a respins această afirmație din aceleași motive ca cele expuse în documentul său de informare specific adresat societății Turkiz Composite la 5 iulie 2022. În primul rând, producția și vânzările de seturi au reprezentat o parte nesemnificativă din producția și vânzările totale ale societății în cursul perioadei de raportare. Cantitățile de MFS exportate către Uniune în cursul perioadei de raportare au fost de peste 170 de ori mai mari decât cantitățile de seturi exportate către Uniune. În al doilea rând, societatea nu a făcut o diferență la nivelul registrului Cartea mare între costurile suportate pentru fabricile de MFS și cele suportate pentru fabrica de seturi, cu excepția stabilirii unor conturi separate pentru costul forței de muncă în cadrul atelierului de tăiere. În al treilea rând, seturile au fost vândute în cea mai mare parte pe piața internă.

(86)

În plus, pe baza informațiilor furnizate de Turkiz Composite, chiar dacă Comisia ar fi decis să nu excludă seturile din calculele sale, „% din costul valorii adăugate” nu ar fi schimbat constatarea Comisiei potrivit căreia valoarea adăugată pieselor încorporate în cursul operațiunii de asamblare sau de încheiere a fost mai mică de 25 % din costul de fabricație, în principal ca urmare a producției limitate de seturi.

(87)

Prin ajustarea costului de fabricație raportat și prin înlocuirea prețurilor de transfer raportate pentru semitorturile din fibre de sticlă, valoarea adăugată medie astfel stabilită în cursul perioadei de raportare s-a dovedit a fi sub pragul de 25 % prevăzut la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a concluzionat că valoarea care este adăugată pieselor încorporate în cursul operațiunii de asamblare sau de încheiere a fost mai mică de 25 % din costul de fabricație, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază pentru ca aceste operațiuni să constituie o circumvenție.

(88)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile produsului care face obiectul investigației au subminat, atât în ceea ce privește cantitățile, cât și în ceea ce privește prețurile, efectele corective ale măsurilor aflate în vigoare în prezent.

(89)

Potrivit tabelelor transmise și verificate de Turkiz Composite, aceasta a importat 0-300 de tone în 2019, comparativ cu 6 000-8 000 de tone în cursul perioadei de raportare. În același timp, consumul la nivelul Uniunii pentru anii 2020 și 2021 a fost estimat de solicitant la aproximativ 150 000 de tone și, respectiv, la aproximativ 170 000 de tone. Cota de piață a importurilor din Turcia a fost de peste 4 % în cursul perioadei de raportare.

(90)

În ceea ce privește prețurile, Comisia a comparat prețul neprejudiciabil mediu stabilit în investigația inițială cu prețurile CIF de export medii ponderate stabilite pe baza informațiilor furnizate de Turkiz Composite, ajustate în mod corespunzător pentru a include costurile ulterioare vămuirii. Această comparație a prețurilor a arătat că importurile provenite de la Turkiz Composite au subcotat prețurile din Uniune cu peste 10 %.

(91)

Comisia a concluzionat că măsurile existente au fost subminate din punctul de vedere al cantităților și al prețurilor de importurile din Turcia care fac obiectul prezentei investigații.

(92)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă există elemente de probă ale unui dumping în raport cu valorile normale stabilite anterior pentru produsul similar.

(93)

În acest scop, prețurile de export ale Turkiz Composite pe o bază franco fabrică au fost comparate cu valorile normale stabilite în cursul investigației inițiale.

(94)

Comparația dintre valorile normale și prețurile de export arată că Turkiz Composite a importat MFS la prețuri de dumping în cursul perioadei de raportare.

(95)

Pe baza constatărilor de mai sus, Comisia a concluzionat că taxa antidumping instituită asupra importurilor de MFS originare din RPC și din Egipt a fost eludată de importurile produsului care face obiectul investigației, expediate din Turcia de către Turkiz Composite.

(96)

Având în vedere că nivelul de cooperare a fost ridicat, că vânzările la export raportate de Turkiz Composite au fost mai mari decât vânzările la export raportate de ceilalți trei producători-exportatori turci cooperanți împreună și că nicio altă societate din Turcia nu s-a prezentat pentru a solicita o scutire, Comisia a concluzionat că constatările privind practicile de circumvenție în ceea ce privește Turkiz Composite ar trebui să fie extinse la toate importurile din Turcia.

(97)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, măsurile antidumping în vigoare aplicabile importurilor de MFS originare din China și din Egipt ar trebui să fie extinse la importurile produsului care face obiectul investigației.

(98)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul de bază, măsura care urmează să fie extinsă ar trebui să fie cea stabilită la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/776, pentru „toate celelalte societăți”, și anume o taxă antidumping definitivă de 69 % aplicabilă prețului net, franco frontiera Uniunii, înainte de taxele vamale.

(99)

În cursul perioadei de raportare, Turkiz Composite și-a importat semitorturile din fibre de sticlă parțial din Egipt și parțial din RPC. Semitorturile din fibre de sticlă provenite de la societățile sale afiliate din Egipt și din RPC au fost asamblate de Turkiz Composite în MFS care au fost exportate către Uniune, eludând atât taxele instituite asupra importurilor de MFS din Egipt (20 %), cât și pe cele instituite asupra importurilor de MFS din RPC (69 %). Astfel, pentru a menține eficacitatea măsurilor în vigoare, este justificată extinderea celei mai mari dintre cele două taxe, și anume taxa pentru toate „celelalte societăți” din RPC (69 %), astfel cum este stabilită la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492.

(100)

În urma comunicării constatărilor, Turkiz Composite a susținut că Comisia nu poate extinde taxele aplicate importurilor de MFS din China, întrucât valoarea importurilor de semitorturi din fibre de sticlă reprezintă o proporție mai mică din valoarea totală a semitorturilor din fibre de sticlă utilizate de Turkiz Composite pentru a produce MFS și, prin urmare, nu îndeplinește criteriul de 60 % prevăzut la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. În caz contrar, o astfel de extindere a măsurilor privind importurile de MFS din China ar contraveni principiului proporționalității, astfel cum se menționează la punctul 127 din cauza T-278/20, Zhejang Hantong/Comisia.

(101)

Comisia a respins afirmația potrivit căreia nu poate extinde taxele aplicate importurilor de MFS din China pe baza argumentelor sale cu privire la cumularea importurilor, astfel cum se descrie în considerentul 67. De asemenea, Comisia a reamintit că obiectivul regulamentului de bază este de a proteja industria UE împotriva importurilor neloiale, iar obiectivul articolului 13 din regulamentul de bază este, în special, de a preveni circumvenția măsurilor de apărare comercială. Extinderea taxelor doar până la nivelul taxelor aplicate importurilor din Egipt (20 %) nu ar ține seama de faptul că măsurile împotriva Chinei au făcut, de asemenea, obiectul unei circumvenții și ar compromite eficacitatea măsurilor în vigoare.

(102)

De asemenea, Comisia a respins afirmația potrivit căreia o astfel de extindere a măsurilor privind importurile de MFS din China ar contraveni principiului proporționalității. Având în vedere constatările conform cărora măsurile antidumping inițiale, care au fost instituite împotriva importurilor din China și din Egipt, au fost eludate, Comisia nu a înțeles motivul pentru care o extindere a celei mai mari dintre cele două taxe, care a fost eludată, ar fi disproporționată. Prin urmare, astfel cum se menționează în considerentul 98 de mai sus, pentru a menține eficacitatea măsurilor în vigoare, este justificată extinderea celei mai mari dintre cele două taxe, și anume taxa pentru toate „celelalte societăți” din RPC (69 %), astfel cum este stabilită la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492.

(103)

În urma comunicării constatărilor, LM Wind Power a susținut că extinderea taxelor antidumping la importurile de MFS din Turcia ar avea un impact grav asupra activităților importatorilor de MFS, ceea ce, la rândul său, ar putea afecta capacitatea Uniunii de a-și atinge obiectivele de mediu ca urmare a creșterii prețurilor la MFS pe care producătorii de turbine eoliene din Uniune ar trebui să le plătească.

(104)

Comisia a luat notă de declarațiile societății LM Wind Power, dar a reiterat faptul că scopul principal al investigațiilor desfășurate în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază este de a asigura eficacitatea taxei antidumping inițiale și de a preveni circumvenția acesteia. În cadrul prezentei investigații, Comisia a constatat că au fost îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 13 din regulamentul de bază și, prin urmare, a decis să extindă măsurile antidumping la Turcia. Cu toate acestea, trei dintre cei patru producători-exportatori cooperanți s-au dovedit a fi producători turci veritabili și, prin urmare, au fost scutiți de la extinderea măsurilor. Prin urmare, utilizatorii de MFS se pot aproviziona de la producătorii scutiți, precum și de la producătorii din Uniune și/sau de la alți producători din țări terțe.

(105)

În cele din urmă, în urma comunicării constatărilor, solicitantul a afirmat că a salutat intenția Comisiei de a extinde măsurile antidumping la importurile de MFS din Turcia și că nu a formulat observații cu privire la comunicarea constatărilor Comisiei.

(106)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din regulamentul de bază, care stipulează că orice măsură extinsă trebuie să se aplice importurilor care au intrat în Uniune sub obligația de înregistrare instituită de regulamentul de deschidere, trebuie să se perceapă taxe la importurile înregistrate ale produsului care face obiectul investigației.

(107)

Astfel cum s-a arătat mai sus, s-a constatat că Turkiz Composite a fost implicată în practici de circumvenție. Prin urmare, acestei societăți nu i se poate acorda o scutire în temeiul articolului 13 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(108)

Potrivit cererii, alți doi producători-exportatori cooperanți, și anume societățile din grupul „Metyx Composites” (a se vedea considerentul 26) și Saertex Turkey Tekstil Ltd. Şirketi, erau producători veritabili importanți de MFS din Turcia care nu s-au angajat în practici de circumvenție (24). Într-adevăr, investigația a confirmat că acești doi producători-exportatori nu au importat deloc sau aproape deloc semitorturi din fibre de sticlă din China și/sau din Egipt.

(109)

Cel de al treilea producător cooperant (Sonmez Asf Iplik Dokuma Ve Boya San Tic A. Ş.) era un producător mic de MFS. Acesta avea mai puțin de 10 angajați, mai puțin de cinci utilaje de MFS și a efectuat doar două vânzări la export către Uniune, care vizau cantități relativ nesemnificative, în cursul perioadei de raportare. Societatea a fost înființată în 1975, a început să producă MFS în 2011 și nu a importat semitorturi din fibre de sticlă din China sau din Egipt în cursul perioadei de raportare.

(110)

Prin urmare, având în vedere că cei trei producători-exportatori turci menționați mai sus sunt producători veritabili care nu se angajează nici în operațiuni de transbordare, nici în alte practici de circumvenție, de exemplu în operațiuni de asamblare, aceștia vor fi scutiți de extinderea măsurilor.

(111)

La 5 iulie 2022, Comisia a adus la cunoștința tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale care au condus la concluziile de mai sus și le-a invitat să prezinte observații.

(112)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,