|
12.7.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 185/47 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1194 AL COMISIEI
din 11 iulie 2022
de stabilire a unor măsuri de eradicare și prevenire a răspândirii Clavibacter sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff 1914) Nouioui et al. 2018
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului (1), în special articolul 28 alineatul (1) literele (a)-(h),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (UE) 2016/2031 constituie baza legislației Uniunii referitoare la măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor. Întrucât regulamentul respectiv stabilește un nou set de norme, el abrogă, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2022, mai multe acte care se bazau pe normele anterioare din acest sector. |
|
(2) |
Unul dintre aceste acte abrogate este Directiva 93/85/CEE a Consiliului (2) care stabilește măsuri împotriva organismului dăunător Clavibacter michiganensis (Smith) Davis et al. ssp sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff 1914), redenumit ulterior Clavibacter sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff 1914) Nouioui et al. 2018, (denumit în continuare „organismul dăunător specificat”), agentul patogen care cauzează putregaiul inelar al cartofului. |
|
(3) |
În plus, de la adoptarea directivei respective, au avut loc noi evoluții științifice în ceea ce privește biologia și distribuția organismului dăunător specificat, fiind elaborate noi metode de testare pentru depistarea și identificarea acestuia, precum și metode de eradicare și de prevenire a răspândirii sale. |
|
(4) |
Prin urmare, este oportun să se adopte noi măsuri pentru plantele de Solanum tuberosum L., cu excepția semințelor (denumite în continuare „plantele specificate”), pentru a eradica organismul dăunător specificat în cazul în care se constată că este prezent pe teritoriul Uniunii și pentru a preveni răspândirea acestuia. Cu toate acestea, anumite măsuri prevăzute în Directiva 93/85/CEE, în special cele privind eradicarea organismului dăunător specificat și prevenirea răspândirii acestuia, sunt încă adecvate și, prin urmare, ar trebui menținute. |
|
(5) |
Autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să efectueze anchete anuale cu privire la prezența organismului dăunător specificat pe plantele specificate de pe teritoriul lor, pentru a asigura depistarea cât mai eficace și mai timpurie a respectivului organism dăunător. Normele privind anchetele anuale ar trebui să fie adaptate la utilizarea prevăzută a plantelor specificate, pentru a garanta că inspecțiile vizuale, prelevarea de probe și testarea au loc la momentul cel mai potrivit și în cele mai adecvate condiții pentru fiecare plantă și utilizare a sa. |
|
(6) |
În cazul unei suspiciuni privind prezența organismului dăunător specificat, autoritatea competentă a statului membru în cauză ar trebui să efectueze teste în conformitate cu standardele internaționale, pentru a confirma sau infirma această prezență. |
|
(7) |
În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată, autoritatea competentă a statului membru în cauză ar trebui să ia fără întârziere măsurile corespunzătoare pentru eradicarea acestuia și prevenirea răspândirii sale ulterioare. Prima dintre aceste măsuri ar trebui să fie stabilirea unei zone demarcate. |
|
(8) |
De asemenea, ar trebui prevăzute și alte măsuri de eradicare. Plantele specificate desemnate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat nu ar trebui să fie plantate pe teritoriul Uniunii, iar autoritatea competentă a statului membru în cauză ar trebui să se asigure că plantele specificate infectate sunt distruse sau eliminate în alt mod, în condiții care să prevină răspândirea organismului dăunător specificat. Ar trebui prevăzute măsuri specifice în ceea ce privește testarea, prelevarea de probe și acțiunile la fața locului, pentru a garanta că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat. |
|
(9) |
Pentru a asigura cea mai eficace protecție a teritoriului Uniunii împotriva organismului dăunător specificat, este oportun să se desemneze anumite zone din Uniune ca „zone puternic infectate”. Aceste zone ar trebui definite ca zone în care numărul de focare identificate în cursul anchetelor anuale efectuate pe parcursul unei perioade continue de peste zece ani a demonstrat că organismul dăunător specificat este prezent în mai multe locuri și în care nu se poate exclude faptul că respectivul dăunător este prezent și în situri de producție care nu se află sub supraveghere oficială. Din acest motiv, circulația plantelor specificate în afara acestor zone, către și în interiorul restului teritoriului Uniunii, ar trebui să facă obiectul anumitor condiții și să fie însoțită de un pașaport fitosanitar. |
|
(10) |
O dată la cinci ani, statele membre ar trebui să prezinte Comisiei și celorlalte state membre rapoarte cu privire la evoluția din respectivele zone puternic infectate, pentru a asigura o imagine de ansamblu a punerii în aplicare a acestor măsuri în Uniune și, dacă este necesar, pentru a le revizui și adapta. |
|
(11) |
Este oportun să se prevadă o derogare de la obligația de a notifica prezența organismului dăunător specificat în EUROPHYT, în temeiul articolului 32 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 (3), în cazul în care organismul dăunător specificat este situat într-o zonă puternic infectată, deoarece acest lucru ar avea o valoare adăugată redusă din cauza apariției continue de focare în mai multe locuri. |
|
(12) |
Prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru a se asigura că acesta este aplicabil cât mai curând posibil după abrogarea Directivei 93/85/CEE. |
|
(13) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament stabilește măsuri în scopul eradicării Clavibacter sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff 1914) Nouioui et al. 2018, agentul patogen care cauzează putregaiul inelar al cartofului, și în scopul prevenirii răspândirii sale pe teritoriul Uniunii.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
|
1. |
„organism dăunător specificat” înseamnă Clavibacter sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff 1914) Nouioui et al. 2018; |
|
2. |
„plante specificate” înseamnă plantele de Solanum tuberosum L., cu excepția semințelor; |
|
3. |
„plante specificate spontane” înseamnă plante specificate care apar în locurile de producție fără să fi fost plantate; |
|
4. |
„tuberculi destinați plantării în locul lor de producție” înseamnă tuberculii produși într-un loc de producție specific, care sunt destinați să rămână permanent în acel loc și nu sunt destinați certificării; |
|
5. |
„zonă puternic infectată” înseamnă o zonă din Uniune în care numărul de focare identificate în cursul anchetelor anuale efectuate pe parcursul unei perioade continue de peste zece ani a demonstrat că organismul dăunător specificat este prezent în mai multe locuri și în care nu se poate exclude faptul că respectivul dăunător este prezent și în situri de producție care nu se află sub supraveghere oficială. |
Articolul 3
Anchete anuale
(1) Autoritățile competente efectuează anchete anuale cu privire la prezența organismului dăunător specificat pe plantele specificate de pe teritoriul lor, în conformitate cu următoarele cerințe:
|
(a) |
în ceea ce privește tuberculii, cu excepția celor destinați plantării, anchetele cuprind:
|
|
(b) |
în ceea ce privește tuberculii destinați plantării, cu excepția celor destinați plantării în locul lor de producție, anchetele includ în mod sistematic o inspecție vizuală a culturilor în creștere și a loturilor aflate în depozit, o prelevare de probe în depozit sau o prelevare de probe din culturile în creștere, cât mai târziu posibil între desicarea vrejurilor și recoltare; |
|
(c) |
în ceea ce privește tuberculii destinați plantării în locul lor de producție, anchetele se efectuează pe baza riscului identificat în ceea ce privește prezența organismului dăunător specificat și cuprind:
|
|
(d) |
în ceea ce privește plantele specificate, altele decât tuberculii, anchetele și prelevarea de probe din plante se efectuează în conformitate cu metodele adecvate pentru a identifica organismul dăunător specificat de pe plantele respective. |
(2) Numărul, originea și calendarul prelevării probelor au la bază principii științifice și statistice solide, precum și biologia organismului dăunător specificat, ținând cont de sistemele specifice de producție a cartofului din statele membre în cauză.
(3) Statele membre raportează Comisiei și celorlalte state membre, până la 30 aprilie a fiecărui an, rezultatele anchetelor anuale care au fost efectuate în anul calendaristic precedent. Ele raportează rezultatele acestor anchete în conformitate cu modelul prevăzut în anexa II.
Articolul 4
Măsuri în caz de suspiciune a prezenței organismului dăunător specificat
(1) Autoritatea competentă se asigură că probele prelevate în scopul anchetelor anuale sunt supuse testelor de depistare menționate la punctul 2.1 din anexa I.
(2) În așteptarea rezultatelor testelor de depistare, autoritatea competentă:
|
(a) |
interzice circulația tuturor recoltelor, loturilor sau transporturilor de plante specificate din care s-au prelevat probe, cu excepția plantelor specificate aflate sub controlul său și pentru care s-a stabilit că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat; |
|
(b) |
depistează originea prezenței suspectate; |
|
(c) |
efectuează controlul oficial al circulației tuturor plantelor specificate, altele decât cele menționate la litera (a), produse la locul de producție din care s-au prelevat probele menționate la litera (a). |
(3) În așteptarea rezultatelor testelor de depistare, autoritatea competentă se asigură că păstrează și conservă în condiții corespunzătoare toate elementele următoare:
|
(a) |
toți tuberculii rămași din care s-au prelevat probe și, în măsura în care este posibil, toate plantele rămase din care s-au prelevat probe; |
|
(b) |
orice rest de extract din plantele specificate, extracțiile ADN și materialul preparat suplimentar pentru test; |
|
(c) |
cultura pură, după caz; |
|
(d) |
toată documentația relevantă. |
(4) În cazul în care suspiciunea privind prezența organismului dăunător specificat este confirmată în conformitate cu punctul 1.1 din anexa I, autoritatea competentă se asigură că testele menționate în anexa I sunt efectuate pe probele prelevate în scopul anchetelor pentru a confirma sau infirma prezența organismului dăunător specificat.
Articolul 5
Măsuri în cazul confirmării prezenței organismului dăunător specificat
(1) În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată în conformitate cu punctele 1.2 sau 1.3 din anexa I, se aplică dispozițiile alineatelor (2)-(9).
(2) Autoritatea competentă stabilește fără întârziere o zonă demarcată, ținând cont de elementele enumerate la punctul 1 din anexa III, pentru a determina posibila răspândire a organismului dăunător specificat.
(3) Zona demarcată conține o zonă infestată și, dacă este necesar pentru a combate riscul fitosanitar, o zonă tampon în jurul zonei infestate.
(4) Zona infestată conține toate elementele următoare:
|
(a) |
plantele specificate, transporturile și/sau loturile, vehiculele, containerele, depozitele sau părți din acestea din care a fost prelevată o probă de plante specificate infectate, oricare alte obiecte, inclusiv ambalajele și utilajele utilizate pentru producerea, transportul și depozitarea respectivelor plante specificate și, după caz, locul (locurile) de producție sau situl (siturile) de producție în care au fost cultivate sau recoltate plantele specificate respective; |
|
(b) |
toate tipurile de elemente enumerate la punctul (a) despre care s-a stabilit că au fost probabil infectate cu organismul dăunător specificat, fie prin contact înainte sau după recoltare cu plantele specificate infectate, fie prin etape simultane de producție, ținând cont de elementele enumerate la punctul 2 din anexa III. |
(5) Autoritatea competentă desemnează:
|
(a) |
elementele enumerate la paragraful 4 litera (a) ca fiind infectate; |
|
(b) |
elementele enumerate la paragraful 4 litera (b) ca fiind probabil infectate. |
(6) Tuberculii care provin dintr-o zonă demarcată nu pot fi deplasați în exteriorul zonei demarcate respective, cu excepția cazului în care se dovedește că sunt indemni de organismul dăunător specificat pe baza testelor menționate în anexa I.
(7) Prin derogare de la articolul 32 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715, statele membre nu sunt obligate să transmită o notificare a unui focar în EUROPHYT în cazul în care organismul dăunător specificat este situat într-o zonă puternic infectată enumerată în anexa IV.
(8) În cazul în care un stat membru a transmis o notificare privind apariția unui focar în EUROPHYT, statele membre învecinate vizate în notificare determină amploarea infecției probabile și stabilesc o zonă demarcată în conformitate cu alineatele (2), (3) și (4).
(9) Autoritatea competentă se asigură că păstrează și conservă în condiții corespunzătoare toate elementele următoare:
|
(a) |
materialul specificat la articolul 4 alineatul (3) cel puțin până la finalizarea tuturor testelor; |
|
(b) |
materialul aferent celui de-al doilea test de depistare și testelor de identificare, după caz, până la finalizarea tuturor testelor; |
|
(c) |
dacă este cazul, cultura pură a organismului dăunător specificat, timp de cel puțin o lună de la procedura de notificare prevăzută la alineatul (7). |
Articolul 6
Măsuri de eradicare a organismului dăunător specificat
(1) Plantele specificate desemnate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat în temeiul articolului 5 alineatul (5) litera (a) nu se plantează. Autoritatea competentă se asigură că plantele specificate infectate sunt distruse sau sunt eliminate în alt mod, în conformitate cu punctul 1 din anexa V, cu condiția să se stabilească faptul că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat.
În cazul în care plantele specificate au fost plantate înainte de a fi desemnate ca fiind infectate, materialul plantat se distruge imediat sau se elimină, în conformitate cu punctul 1 din anexa V. Situl (siturile) de producție în care plantele specificate infectate au fost plantate este (sunt) desemnat(e) ca fiind infectat(e).
(2) Plantele specificate desemnate ca fiind probabil infectate în temeiul articolului 5 alineatul (5) litera (b) nu se plantează și, fără a aduce atingere rezultatului testării menționate la articolul 7 pentru stocurile având o legătură clonală cu acestea, sunt utilizate sau eliminate corespunzător, sub supraveghere oficială, după cum se specifică în anexa V punctul 2, astfel încât să se garanteze faptul că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat.
În cazul în care plantele specificate au fost plantate înainte de a fi desemnate ca fiind probabil infectate, materialul plantat se distruge imediat sau se utilizează sau se elimină în mod corespunzător, în conformitate cu punctul 2 din anexa V. Situl (siturile) de producție în care plantele specificate infectate au fost plantate este (sunt) desemnat(e) ca fiind probabil infectat(e).
(3) Orice utilaj, vehicul, container, depozit sau părți din acestea și oricare alte obiecte, inclusiv ambalajele, desemnate ca fiind infectate sau probabil infectate în temeiul articolului 5 alineatul (5) sunt fie distruse, fie curățate și dezinfectate utilizând metodele corespunzătoare specificate în punctul 3 din anexa V.
(4) În plus față de măsurile prevăzute la alineatele (1), (2) și (3), măsurile specificate la punctul 4 din anexa V se aplică în zonele demarcate.
Articolul 7
Măsuri specifice de testare pentru tuberculii destinați plantării
(1) În cazul în care prezența organismului dăunător specificat a fost confirmată într-un sit de producție a tuberculilor destinați plantării, autoritatea competentă se asigură că testele menționate în anexa I sunt efectuate pe liniile având o legătură clonală din loturile de tuberculi infectați sau, în cazul în care se stabilește absența liniilor având o legătură clonală, pe tuberculii sau loturile de tuberculi care au fost în contact direct sau indirect cu loturile de tuberculi infectați.
(2) În cazul în care prezența organismului dăunător specificat a fost confirmată în siturile de producție a tuberculilor destinați plantării în cadrul unui sistem de certificare, testele menționate în anexa I se efectuează fie pe fiecare plantă din selecția clonală inițială, fie pe probe reprezentative de cartofi de sămânță de bază.
Articolul 8
Măsuri temporare privind circulația tuberculilor plantelor specificate provenind dintr-o zonă puternic infectată
(1) Tuberculii plantelor specificate, cu excepția celor destinați plantării, originari dintr-o zonă puternic infectată enumerată în anexa IV, pot circula din zona respectivă către alte zone ale teritoriului Uniunii numai dacă îndeplinesc următoarele două condiții:
|
(a) |
sunt însoțiți de un pașaport fitosanitar; |
|
(b) |
provin dintr-un loc de producție înregistrat și supravegheat de autoritățile competente și recunoscut oficial ca fiind indemn de organismul dăunător specificat; sau au fost declarați indemni de organismul dăunător specificat pe baza prelevării de probe și a testării efectuate în conformitate cu anexa I. |
(2) O dată la cinci ani, statele membre prezintă Comisiei și celorlalte state membre rapoarte cu privire la evoluția din respectivele zone puternic infectate.
Articolul 9
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 11 iulie 2022.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 317, 23.11.2016, p. 4.
(2) Directiva 93/85/CEE a Consiliului din 4 octombrie 1993 privind combaterea veștejirii bacteriene a cartofului (JO L 259, 18.10.1993, p. 1).
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1715 al Comisiei din 30 septembrie 2019 de stabilire a normelor privind funcționarea sistemului de gestionare a informațiilor pentru controalele oficiale și componentele acestuia („Regulamentul IMSOC”) (JO L 261, 14.10.2019, p. 37).
ANEXA I
Protocol de testare cuprinzând testele care trebuie efectuate în temeiul articolelor 3, 4, 5, 7 și 8
1. PRINCIPII GENERALE PRIVIND PREZENȚA ORGANISMULUI DĂUNĂTOR SPECIFICAT
|
1.1. |
Prezența organismului dăunător specificat este suspectată în cazul în care se obține un rezultat pozitiv la primul test de depistare efectuat pe planta specificată.
Pentru materialul vegetal simptomatic, primul test de depistare poate fi o izolare selectivă. |
|
1.2. |
Prezența organismului dăunător specificat este confirmată pe probele simptomatice ale plantelor specificate în următoarele cazuri:
|
|
1.3. |
Prezența organismului dăunător specificat este confirmată pe eșantioanele asimptomatice ale plantelor specificate în următoarele cazuri:
|
2. TESTE
2.1. Teste de depistare
Testele de depistare trebuie să permită detectarea consecventă a cel puțin 104 celule/ml de sediment resuspendat.
Al doilea test de depistare se bazează pe principii biologice diferite sau pe regiuni de nucleotide diferite în raport cu primul test de depistare.
Testele de depistare sunt următoarele:
|
(a) |
teste de imunofluorescență, conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare; |
|
(b) |
testul FISH [van Beuningen et al. (1995) (1)], conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare; |
|
(c) |
Izolarea, conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare; Se efectuează una din următoarele două opțiuni:
|
|
(d) |
testul PCR convențional utilizând primerii Pastrik (2000) (2)], conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare; |
|
(e) |
teste PCR în timp real TaqMan® utilizând primerii și sondele:
|
2.2. Teste de identificare
Testele de identificare sunt următoarele:
|
(a) |
test de imunofluorescență, conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare; |
|
(b) |
testul PCR convențional [Pastrik (2000)], conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare; |
|
(c) |
teste PCR în timp real TaqMan® utilizând primerii și sondele:
|
|
(d) |
Cod de bare ADN, conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare; |
|
(e) |
spectrometrie de masă MALDI-TOF (Zaluga et al. (2011) (6)), conform descrierii din standardele internaționale de diagnosticare. |
3. DIAGRAMELE PROCEDURILOR
Diagrama nr. 1: Procedura de diagnostic pentru prezența organismului dăunător specificat în probele simptomatice de plante specificate.
|
a |
Izolarea poate fi utilizată ca primul sau al doilea test de depistare. În cazul în care se suspectează prezența organismului dăunător specificat pe mediul de cultură, coloniile sunt purificate pentru a obține culturi pure pe care se efectuează două teste de identificare. Sunt necesare rezultate pozitive la cele două teste de identificare pentru a confirma prezența organismului dăunător. |
|
b |
Al treilea test de depistare se bazează pe principii biologice diferite sau pe regiuni de nucleotide diferite. |
Diagrama nr. 2: Procedura de diagnostic pentru organismul dăunător specificat în probele asimptomatice de plante specificate.
|
a |
Nu se utilizează izolarea. |
|
b |
Al treilea test de depistare se bazează pe principii biologice diferite sau pe regiuni de nucleotide diferite. Nu se utilizează izolarea. |
|
c |
Pentru probele menționate la punctul 1.3 litera (b), confirmarea prezenței organismului dăunător specificat după al doilea test pozitiv de depistare necesită izolarea organismului dăunător specificat din probă, urmată de două teste de identificare pozitive. |
4. PREPARAREA PROBEI
4.1. Probe din tuberculi asimptomatici
Proba standard trebuie să conțină 200 de tuberculi pentru fiecare test. Procedura de laborator adecvată pentru prelucrarea conurilor prelevate de la nivelul hilului în vederea obținerii extractului destinat depistării organismului dăunător specificat este descrisă în standardele internaționale de diagnostic.
4.2. Probe din material vegetal asimptomatic, altul decât tuberculii
Depistarea infectărilor latente se efectuează pe probe reunite din segmente de tulpină. Procedura poate fi aplicată pentru cel mult 200 de părți de tulpini provenind de la plante diferite într-o singură probă. Procedura de laborator adecvată pentru dezinfectarea și prelucrarea segmentelor de tulpină în vederea obținerii extractului destinat depistării organismului dăunător specificat este descrisă în standardele internaționale de diagnostic.
4.3. Probe din plante specificate simptomatice
Se îndepărtează în condiții aseptice secțiunile de țesut din inelul vascular al unui tubercul sau din căile vasculare ale tulpinilor plantelor specificate care prezintă semne de veștejire. Procedura de laborator adecvată pentru prelucrarea acestor țesuturi în vederea obținerii extractului destinat depistării organismului dăunător specificat este descrisă detaliat în standardele internaționale de diagnostic.
(1) van Beuningen, A.R., Derks, H., Janse, J.D. (1995). Detection and identification of Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus with special attention to fluorescent in situ hybridization (FISH) using a 16S rRNA targeted oligonucleotide probe. Züchtungs Forschung 1, 266-269.
(2) Pastrik, K.H. (2000). Detection of Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus in potato tubers by multiplex PCR with coamplification of host DNA. European Journal of Plant Pathology, 106, 155-165.
(3) Schaad, W., Berthier-Schaad, Y., Sechler, A., Knorr, D (1999). Detection of Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus in potato tubers by BIOPCR and an automated real-time fluorescence detection system. Plant Disease 83, 1095-1100.
(4) Vreeburg, R., Zendman, A., Pol A., Verheij, E., Nas, M., Kooman-Gersmann, M. (2018). Validation of four real-time TaqMan PCRs for the detection of Ralstonia solanacearum and/or Ralstonia pseudosolanacearum and/or Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus in potato tubers using a statistical regression approach. EPPO Bulletin 48, 86-96.
(5) Massart, S., Nagy, C., Jijakli, M.H. (2014). Development of the simultaneous detection of Ralstonia solanacearum race 3 and Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus in potato tubers by a multiplex real-time PCR assay. European Journal of Plant Pathology 138, 29-37.
(6) Zaluga, J., Heylen, K., Van Hoorde, K., Hoste, B., Vaerenbergh, J., Maes, M., De Vos, P. (2011). GyrB sequence analysis and MALDI-TOF MS as identification tools for plant pathogenic Clavibacter. Systematic and applied microbiology 34, 400-7. 10,1016/j.syapm.2011.05.001.
ANEXA II
Model de anchetă menționată la articolul 3 alineatul (3)
Model pentru prezentarea rezultatelor anchetei privind putregaiul inelar al cartofului pentru recoltele de cartofi din anul calendaristic precedent.
Acest tabel se utilizează numai pentru rezultatele anchetei privind cartofii recoltați în țara dumneavoastră.
|
Stat membru |
Categorie |
Suprafață de cultură (ha) |
Teste de laborator |
Inspecția vizuală a tuberculilor (1) |
Inspecții vizuale ale culturilor în creștere (1) |
Alte informații |
|||||||||
|
Numărul de probe |
Numărul de loturi |
Dimensiunea loturilor (în t sau ha) |
Perioada de prelevare de probe |
Număr de pozitive |
Numărul de probe inspectate |
Dimensiunea probei |
Numărul de probe pozitive (2) |
Numărul inspecțiilor vizuale |
Numărul de hectare |
Numărul de rezultate pozitive (2) |
|||||
|
Probe |
Loturi |
||||||||||||||
|
|
Tuberculi certificați destinați plantării |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Alți tuberculi destinați plantării (precizați) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cartofi pentru consum și pentru prelucrare |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Alți tuberculi (precizați) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
(1) Se interpretează ca examinare macroscopică a tuberculilor sau a culturilor.
(2) Au fost constatate simptome, s-a prelevat o probă, iar testele de laborator au confirmat prezența organismului dăunător specificat.
ANEXA III
Elemente pentru determinarea posibilei răspândiri a organismului dăunător specificat și pentru desemnarea unor elemente ca fiind probabil infectate cu organismul dăunător specificat, menționate la articolul 5 alineatul (2) și la articolul 5 alineatul (4) litera (b)
|
1. |
Elementele care trebuie luate în considerare pentru determinarea posibilei răspândiri a organismului dăunător specificat astfel cum se menționează la articolul 5 alineatul (2) sunt următoarele:
|
|
2. |
Elementele care trebuie luate în considerare pentru desemnarea unui element ca fiind probabil infectat cu organismul dăunător specificat în temeiul articolului 5 alineatul (4) litera (b) sunt următoarele:
|
ANEXA IV
Lista zonelor puternic infectate menționate la articolul 8
|
1. |
Teritoriul Poloniei. |
|
2. |
Teritoriul României. |
ANEXA V
Măsuri de eradicare menționate la articolul 6
|
1. |
Măsurile de eradicare menționate la articolul 6 alineatul (1) sunt una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
Orice deșeu rămas, legat de procesele menționate anterior și care rezultă din acestea, trebuie eliminat prin metodele aprobate oficial în conformitate cu anexa VI. |
|
2. |
Utilizarea sau eliminarea corespunzătoare a plantelor specificate desemnate ca fiind probabil infectate în temeiul articolului 5 alineatul (5) litera (b) se efectuează sub controlul autorității competente din statul membru în cauză. Autoritatea competentă respectivă aprobă următoarele utilizări, precum și eliminarea deșeurilor aferente respectivelor plante specificate:
|
|
3. |
Metodele adecvate de curățare și de dezinfectare a obiectelor menționate la articolul 6 alineatul (3) sunt cele despre care s-a stabilit că nu prezintă niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat și acestea vor fi aplicate sub supravegherea autorităților competente din statele membre. |
|
4. |
Seria de măsuri care urmează să fie puse în aplicare de către statele membre în cadrul zonei demarcate stabilite în temeiul articolului 5 aliniatele (2) și (3) și prevăzute la articolul 6 alineatul (4) include măsurile stabilite la punctele 4.1 și 4.2:
|
ANEXA VI
Cerințe aplicabile eliminării deșeurilor aprobate oficial menționate la punctul 1 din anexa V
Metodele de eliminare a deșeurilor aprobate oficial, menționate la punctul 1 din anexa V, respectă următoarele cerințe:
|
1. |
Deșeurile din plante specificate (inclusiv tuberculii respinși și cojile de tuberculi), precum și orice alt deșeu solid asociat cu plantele specificate (inclusiv solul, pietrele și alte resturi) se elimină prin una dintre următoarele metode:
În sensul literei (a), deșeurile sunt transportate direct în locul respectiv în condiții de izolare, astfel încât să nu existe riscul pierderii deșeurilor. |
|
2. |
Înainte de eliminare, deșeurile lichide care conțin solide în suspensie sunt supuse unui procedeu de filtrare sau de decantare pentru extragerea acestor solide, care vor fi eliminate în conformitate cu cele prevăzute la punctul 1.
Deșeurile lichide sunt ulterior:
|