(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/388 (2) (denumit în continuare „regulamentul inițial”), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal), originare din India (taxă denumită în continuare „măsurile inițiale”). Ancheta care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „ancheta inițială”.

(2)

Taxa antidumping instituită a variat între 0 % pentru Electrosteel Castings Ltd și 14,1 % pentru Jindal Saw Limited și pentru „toate celelalte societăți”.

(3)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/387 (3), Comisia a instituit, de asemenea, o taxă compensatorie definitivă pentru același produs. Taxa compensatorie instituită a variat între 8,7 % pentru Jindal Saw Limited și 9 % pentru Electrosteel Castings Ltd și pentru „toate celelalte societăți”.

(4)

În urma hotărârilor Tribunalului în cauzele T-300/16 și T-301/16 (4), Comisia a corectat erorile constatate de Tribunal la calcularea taxei antidumping și a taxei compensatorii pentru Jindal Saw Limited. Prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2020/526 (5) și (UE) 2020/527 (6), Comisia a reinstituit o nouă taxă antidumping definitivă și o nouă taxă compensatorie definitivă pentru Jindal Saw Limited, la un nivel de 3 % și, respectiv, de 6 %.

(5)

Taxele antidumping în vigoare în prezent variază între 0 % pentru Electrosteel Castings Ltd, 3 % pentru Jindal Saw Limited și 14,1 % pentru „toate celelalte societăți”. Taxele compensatorii în vigoare în prezent sunt de 6 % pentru Jindal Saw Limited și de 9 % pentru Electrosteel Castings Ltd și pentru „toate celelalte societăți”.

(6)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (7), Comisia a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(7)

Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a fost depusă la data de 21 decembrie 2020 de către Saint-Gobain PAM, Saint-Gobain PAM Deutschland GmbH și Saint-Gobain PAM España S.A. (denumiți în continuare „solicitanții”), în numele unor producători din Uniune care reprezintă peste 50 % din producția totală a Uniunii de tuburi și țevi din fontă ductilă. Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor s-a bazat pe argumentul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția dumpingului și continuarea sau reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(8)

Întrucât a stabilit că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a deschis, la 17 martie 2021, o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privința importurilor în Uniune de tuburi și țevi din fontă ductilă originare din India (denumită în continuare „țara în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (8) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(9)

La aceeași dată, Comisia a deschis, de asemenea, o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor compensatorii în ceea ce privește importurile aceluiași produs (9).

(10)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2020 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific producătorii din Uniune, producătorii cunoscuți din India și autoritățile din India, importatorii cunoscuți, utilizatorii, precum și asociațiile cunoscute ca fiind interesate cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe.

(12)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Niciuna dintre părțile interesate nu a solicitat o audiere.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea selecta un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a declarat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de trei producători din Uniune. Acești producători din Uniune fac parte din același grup de societăți. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului producției și al vânzărilor produsului similar în Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare, și anume între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2020. Eșantionul definitiv de producători din Uniune a reprezentat [70-85] % din producția totală estimată a Uniunii și, respectiv, [70-85] % din volumul total estimat al vânzărilor produsului similar în Uniune și a asigurat, de asemenea, o bună distribuție geografică.

(15)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu, dar nu a primit nicio observație. Eșantionul provizoriu a fost, prin urmare, confirmat și a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(16)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Cu toate acestea, întrucât niciun importator neafiliat nu s-a manifestat, eșantionarea nu a fost necesară.

(17)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor cunoscuți din India să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. De asemenea, Comisia a solicitat guvernului din India să identifice și/sau să contacteze alți producători, dacă este cazul, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(18)

Întrucât numai trei producători au furnizat un răspuns privind eșantionarea în termenul prevăzut, Comisia a decis că eșantionarea nu era necesară.

(19)

Comisia a trimis chestionare grupului de trei producători din Uniune incluși în eșantion și celor trei producători-exportatori care au furnizat un răspuns privind eșantionarea. Aceleași chestionare fuseseră puse la dispoziție online (10) în ziua deschiderii procedurii.

(20)

Comisia a primit răspunsuri la chestionar de la cei trei producători din Uniune și de la unul dintre producătorii-exportatori din India, Tata Metaliks Limited (denumit în continuare „TML”). Deși au trimis răspunsuri privind eșantionarea, ceilalți doi producători-exportatori nu au trimis ulterior un răspuns la chestionar și, prin urmare, nu au cooperat la anchetă.

(21)

Având în vedere pandemia de COVID-19 și măsurile de izolare puse în aplicare de diferite țări terțe, Comisia nu a putut efectua vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază la sediul producătorului-exportator. În schimb, Comisia a efectuat, de la distanță, verificări încrucișate ale tuturor informațiilor considerate necesare pentru constatările sale, în conformitate cu avizul său privind consecințele pandemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (11). Comisia a efectuat o verificare încrucișată la distanță a următorului producător-exportator:

(22)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru anchetă. Au fost efectuate vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază la sediile următorilor producători din Uniune și la sediul unei entități de vânzare afiliate din Italia:

(23)

La data de 18 martie 2022, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări.

(24)

Doar Tata Metaliks Limited a prezentat observații în termenul stabilit. Observațiile au fost examinate de Comisie și au fost luate în considerare, după caz. Niciuna dintre părți nu a solicitat să fie audiată.

(25)

Un utilizator, și anume Hydro Mat Benelux, și un producător-exportator, și anume Tata Metaliks Limited, au prezentat observații cu privire la deschiderea anchetei.

(26)

Comisia a remarcat că Tata Metaliks Limited a transmis observațiile sale privind deschiderea anchetei la 17 februarie 2022, prin urmare cu peste nouă luni după termenul de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere, astfel cum este definit la punctul 5.2 din avizul de deschidere. În consecință, Comisia nu a luat în considerare observațiile respective.

(27)

Comisia a observat că, deși a prezentat observații cu privire la deschiderea anchetei, Hydro Mat Benelux nu a cooperat pe deplin la anchetă. Mai precis, Hydro Mat Benelux nu a completat chestionarul stabilit pentru utilizatori, care ar fi putut fi utilizat pentru verificarea încrucișată a unora dintre declarațiile enumerate mai jos, de exemplu, prețurile de vânzare ale producătorilor-exportatori sau documentele legate de achizițiile publice.

(28)

În primul rând, Hydro Mat Benelux a susținut că procedura ar trebui încheiată deoarece cererea nu a fost depusă în termen de trei luni înainte de expirarea datei de depunere menționate în avizul de expirare iminentă (12).

(29)

Comisia a clarificat faptul că data de depunere menționată în avizul de deschidere nu corespundea datei la care a fost depusă cererea. Astfel cum se poate observa în versiunea deschisă a cererii de reexaminare, disponibilă în dosarul neconfidențial începând cu 17 martie 2021 și accesibilă tuturor părților interesate, cererea a fost depusă corespunzător la 18 decembrie 2020, adică în termenul prevăzut la articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(30)

În al doilea rând, Hydro Mat Benelux a susținut că cererea utilizează în mod excesiv confidențialitatea. Mai precis, industria Uniunii a indexat toți indicatorii referitori la performanța sa economică. Partea a făcut trimitere la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1336 (13), în care Comisia a comunicat datele microeconomice ale unui singur producător din Uniune .

(31)

Comisia a observat că, în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1336, toți microindicatorii (prețurile și volumele de vânzare, costul unitar de producție, costurile cu forța de muncă, stocurile finale, profitabilitatea etc.) au fost furnizați sub formă de intervale sau indici.

(32)

În plus, Comisia a considerat că versiunea cererii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor care a fost inclusă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate conținea toate elementele de probă esențiale și rezumatele neconfidențiale ale datelor marcate ca fiind confidențiale pentru ca părțile interesate să facă observații semnificative și să își exercite dreptul la apărare pe tot parcursul procedurii.

(33)

În acest sens, se reamintește că articolul 19 din regulamentul de bază permite protecția informațiilor confidențiale în situații în care divulgarea lor ar avantaja în mod semnificativ un concurent sau ar avea un efect nefavorabil semnificativ pentru persoana care a furnizat informația sau pentru cea de la care a obținut-o. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(34)

În al treilea rând, partea a susținut că prima jumătate a anului 2020 nu reflecta circumstanțele economice normale și a considerat că perioada respectivă nu era reprezentativă pentru efectuarea unei evaluări prospective a consecințelor expirării măsurilor în discuție. Partea a susținut că performanța negativă a industriei Uniunii din prima jumătate a anului 2020 a fost cauzată de efectele economice negative ale pandemiei de COVID-19 și de creșterea costului materiilor prime pe piețele mondiale, care nu a putut fi transferată consumatorilor din aval. În plus, aceasta a susținut că, pentru perioada 2017-2019, principalii indicatori nu au demonstrat vulnerabilitatea, ci mai degrabă o industrie robustă a Uniunii, în special dacă se analizează producția, capacitatea de producție, stocurile, investițiile, prețurile de vânzare și profitabilitatea.

(35)

Comisia a reamintit că articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază prevede că cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor trebuie să conțină suficiente elemente de probă care să ateste faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția prejudiciului. În cazul de față, analiza specifică a prejudiciului din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a inclus elemente de probă care indică o pătrundere semnificativă pe piața Uniune a importurilor din India la prețuri care subcotează în mod semnificativ prețurile de vânzare și prețurile indicative ale industriei Uniunii. În consecință, Comisia a considerat că cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor conținea suficiente elemente de probă privind continuarea prejudiciului și a respins afirmația.

(36)

În al patrulea rând, partea a analizat perioada 2017-2020 și a susținut că datele disponibile privind importurile nu sprijină afirmația privind probabilitatea reapariției prejudiciului. În plus, partea a susținut că prețurile exporturilor din India, marjele de subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative calculate de solicitant nu erau fiabile, deoarece prețurile de export reflectau prețul de transfer între părțile afiliate, și anume producătorii indieni și filialele lor. În cele din urmă, partea a susținut că producătorii indieni și-au mărit capacitatea de producție pentru a face față creșterii pieței interne indiene și că principalii producători-exportatori indieni nu intenționau să își extindă capacitatea de producție.

(37)

Comisia a considerat că niciuna dintre afirmații nu infirmă concluzia potrivit căreia au existat elemente de probă suficiente pentru deschiderea unei anchete de reexaminare antidumping. Într-adevăr, cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor conținea suficiente elemente de probă conform cărora importurile care fac obiectul dumpingului au avut un impact prejudiciabil semnificativ asupra situației industriei Uniunii. În special, solicitanții au furnizat calcule ale subcotării prețurilor nu numai la frontieră, ci și la nivelul livrării la sediul clienților, care indicau o rată de subcotare de cel puțin 14,9 %. Analiza specifică a prejudiciului din cadrul cererii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a relevat creșterea gradului de pătrundere pe piața Uniunii (atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi) a importurilor din India efectuate la prețuri care au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei Uniunii. Acest lucru pare să fi avut un impact prejudiciabil semnificativ asupra stării industriei Uniunii, astfel cum arată, de exemplu, scăderea vânzărilor și a cotei de piață sau deteriorarea rezultatelor financiare. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(38)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia creșterea producției indiene va fi direcționată numai către piața indiană, partea nu a furnizat niciun element de probă în acest sens. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(39)

În al cincilea rând, partea a susținut că problemele generale de competitivitate nu ar trebui să justifice constatarea continuării sau reapariției prejudiciului. Partea a enumerat diverse elemente, cum ar fi faptul că consumul din Uniune a scăzut în urma crizei din zona euro, această scădere fiind însoțită de o reducere a cheltuielilor publice și, prin urmare, având un impact negativ asupra competitivității industriei Uniunii, concurența din partea țevilor din plastic, dificultatea de a atrage forță de muncă, menținerea poziției dominante și presiunea exercitată de importurile mai ieftine din China asupra procesului de licitație.

(40)

Afirmația este examinată în considerentul 155 de mai jos.

(41)

După comunicarea constatărilor, Tata Metaliks Limited a susținut că datele din cererea de reexaminare referitoare la datele industriei Uniunii și importurile au vizat perioada iulie 2019-iunie 2020. Cu toate acestea, avizul de deschidere a definit perioada anchetei de reexaminare ca fiind ianuarie 2020-decembrie 2020. În opinia societății, solicitanții ar fi trebuit să actualizeze cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor pe baza perioadei anchetei de reexaminare definite în avizul de deschidere, iar aceste date ar fi trebuit să fie puse la dispoziția părților. Prin faptul că nu a transmis părților o astfel de cerere de reexaminare actualizată, Comisia a încălcat, în opinia sa, articolul 6.1.2 și articolul 6.4 din Acordul antidumping al OMC.

(42)

În primul rând, este o practică comună a Comisiei să își bazeze constatările pe cele mai recente date disponibile. Este posibil ca aceste date să nu corespundă neapărat perioadei definite în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, deoarece este posibil ca acestea să nu fi fost disponibile la momentul depunerii cererii de reexaminare. Acordul antidumping al OMC nu conține nicio dispoziție care să impună Comisiei să își bazeze constatările pe aceeași perioadă ca cea definită în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. În al doilea rând, toate părțile au avut posibilitatea, în cursul anchetei, de a prezenta observații cu privire la constatările și elementele de probă referitoare la perioada anchetei de reexaminare definită în avizul de deschidere. Prin urmare, Comisia a considerat că nu a încălcat niciun drept procedural și nici Acordul antidumping al OMC și a respins cererea.

(43)

Tata Metaliks Limited a făcut trimitere, de asemenea, la faptul că Comisia i-a respins observațiile cu privire la deschiderea anchetei, deoarece acestea au fost primite după termenul prevăzut în avizul de deschidere (a se vedea considerentul 26). În opinia sa, termenul ar începe să fie aplicat numai după primirea de către solicitanți a datelor revizuite care s-ar referi la perioada anchetei de reexaminare, astfel cum este definită în avizul de deschidere. Tata Metaliks Limited a susținut, de asemenea, că faptul că observațiile referitoare la chestiuni de drept pot fi adresate după expirarea termenelor reprezintă „un principiu consacrat al justiției naturale” și „o poziție de drept consacrată în toate jurisdicțiile”.

(44)

Astfel cum se explică în considerentul 42, perioada anchetei de reexaminare a vizat cea mai recentă perioadă pentru care au fost disponibile date, iar această perioadă nu corespunde întotdeauna evaluării preliminare a cererii de reexaminare. În plus, termenul prevăzut în avizul de deschidere s-a referit în mod explicit la data publicării avizului și nu la orice altă dată, cum ar fi transmiterea oricăror informații de către o parte. Termenul prevăzut în avizul de deschidere nu face distincție între aspectele de drept și cele de fapt și se aplică în mod egal ambelor. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(45)

Produsul în cauză este același cu produsul din ancheta inițială, și anume tuburile și țevile din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) (denumite în continuare „țevi ductile”), cu excepția tuburilor și țevilor din fontă ductilă necăptușite pe interior și pe exterior (denumite în continuare „țevi necăptușite”) originare din India, clasificate în prezent la codurile NC ex 7303 00 10 (codul TARIC 7303001010) și ex 7303 00 90 (TARIC codul 7303009010) (denumite în continuare „produsul în cauză”).

(46)

Țevile din fontă ductilă sunt utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă, eliminarea apelor uzate și irigarea terenurilor agricole. Transportul de apă prin țevi din fontă ductilă se poate efectua prin presiune sau doar prin acțiunea forțelor gravitaționale. Țevile au un diametru cuprins între 60 mm și 2 000 mm și au o lungime de 5,5, 6,7 sau 8 metri. Acestea sunt, în mod normal, căptușite cu ciment sau cu alte materiale și sunt acoperite cu zinc, vopsite sau înfășurate în bandă adezivă. Principalii utilizatori finali sunt societățile de utilități publice.

(47)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, prezenta anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(48)

Aceste produse sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(49)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază și astfel cum se menționează în avizul de deschidere, Comisia a examinat probabilitatea ca expirarea măsurilor existente să conducă la o continuare sau reapariție a dumpingului. Comisia a examinat mai întâi dacă dumpingul exercitat în perioada anchetei de reexaminare (denumită în continuare „PAR”) a continuat (secțiunea 3.1) și, în al doilea rând, dacă există probabilitatea ca acesta să continue sau să reapară în cazul expirării măsurilor (secțiunea 3.2).

(50)

În perioada anchetei inițiale (14), India a exportat către Uniune [80 000 - 100 000] de tone de produs în cauză (date la nivelul UE-27) (15). Între 2016 și 2018, după instituirea măsurilor definitive în martie 2016, importurile au scăzut și au fluctuat între 38 000 și 55 000 de tone pe an. În 2019, importurile din India au crescut din nou, până la [64 000 - 75 000] de tone.

(51)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, importurile produsului în cauză au scăzut până la [44 000-52 000] de tone. După perioada anchetei de reexaminare, în 2021, importurile au crescut din nou până la nivelul din 2019.

(52)

În ansamblu, importurile produsului în cauză din India au rămas, în perioada anchetei de reexaminare, la un nivel important și au reprezentat aproximativ [10-14] % din piața Uniunii, în comparație cu cota de piață de [15-20] % deținută de importurile indiene în cursul perioadei anchetei inițiale.

(53)

Trei producători indieni au acceptat inițial să coopereze. Cu toate acestea, două dintre aceste societăți/grupuri de societăți și-au retras ulterior acordul de a coopera (a se vedea secțiunea 1.5). Singura societate cooperantă, Tata Metaliks Limited, a vândut în perioada anchetei de reexaminare cea mai mare parte a producției sale pe piața internă. Volumul total declarat al importurilor societății către Uniune a fost neglijabil, reprezentând [< 1 %] din volumul total al importurilor în Uniune de produs în cauză provenit din India (16). Având în vedere cantitățile foarte mici exportate de Tata Metaliks Limited către Uniune, Comisia nu a considerat că exporturile Tata Metaliks Limited ar putea constitui o bază fiabilă pentru a stabili dacă importurile din India către Uniune au continuat să facă obiectul unui dumping.

(54)

Având în vedere că nivelul exporturilor totale ale produsului în cauză în perioada anchetei de reexaminare a rămas relativ ridicat (a se vedea considerentul 51), Comisia și-a bazat constatările privind continuarea dumpingului exercitat de importurile din India către Uniune pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest sens, Comisia și-a bazat constatările pe datele statistice privind importurile, astfel cum au fost înregistrate de Eurostat.

(55)

Pentru a determina valoarea normală, Comisia a examinat mai întâi datele prezentate de singurul producător cooperant, Tata Metaliks Limited. În cursul PAR, societatea a vândut pe piața internă cantități importante de produs în cauză. Tata Metaliks Limited a înregistrat prețurile interne în sistemul său contabil pe bază de metri liniari. Pentru determinarea dumpingului, Tata Metaliks Limited a convertit prețurile utilizând un raport de conversie din metri în kg Ancheta a arătat că metoda nu a reflectat corect greutatea reală a produsului și, prin urmare, prețurile rezultate per kg nu erau reprezentative pentru prețurile de vânzare reale. Prin urmare, Comisia a decis să nu utilizeze informațiile furnizate de Tata Metaliks Limited pentru a stabili valoarea normală și să se bazeze, în schimb, pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(56)

În urma comunicării constatărilor, Tata Metaliks Limited a susținut că metodologia pe care a adoptat-o pentru conversia unității de măsură pentru vânzările interne din lungime în greutate nu a fost incorectă. Prin urmare, societatea a solicitat Comisiei să ia în considerare datele sale pentru a stabili valoarea normală.

(57)

Comisia a observat că, în afară de afirmația generală, Tata Metaliks Limited nu a prezentat niciun argument specific privind exactitatea datelor prezentate de societate. Contrar afirmației Tata Metaliks Limited, Comisia a constatat, în timpul controlului încrucișat la distanță (a se vedea considerentul 21 de mai sus), discrepanțe semnificative între greutatea raportată și greutatea reală a produselor vândute. Prin urmare, Comisia și-a menținut opinia potrivit căreia datele furnizate de Tata Metaliks Limited pentru a determina valoarea normală nu puteau fi utilizate.

(58)

În lipsa cooperării din partea oricărui alt producător din India, Comisia a stabilit valoarea normală pe baza datelor disponibile și, în special, pe baza informațiilor din cererea de reexaminare. Informațiile respective au inclus prețurile oferite, convenite și plătite pentru mai multe cantități, diametre și tipuri de produs în cauză în mai multe state și municipalități diferite.

(59)

Având în vedere faptul că Comisia a considerat că volumele scăzute ale exporturilor Tata Metaliks Limited (a se vedea considerentul 53) nu au fost reprezentative pentru exporturile globale ale produsului în cauză către piața Uniunii și în absența cooperării din partea oricăror alți producători din India, Comisia a stabilit prețul de export pe baza datelor CIF înregistrate de Eurostat, ajustate la nivelul franco fabrică.

(60)

După comunicarea constatărilor, Tata Metaliks Limited a susținut că metodologia aplicată de Comisie a fost inechitabilă și incorectă, întrucât Tata Metaliks Limited va fi penalizată pentru orice dumping exercitat de producătorii-exportatori, în timp ce producătorii respectivi vor continua să beneficieze de ratele antidumping individuale care le-au fost atribuite.

(61)

Comisia a reamintit că, întrucât Tata Metaliks Limited a exportat în cursul perioadei anchetei de reexaminare cantități foarte limitate către Uniune, Comisia nu a putut utiliza datele sale pentru a stabili prețul de export. În lipsa cooperării oricărui alt producător-exportator, ea nu a avut altă opțiune decât să se bazeze pe datele statistice. În plus, în orice caz și astfel cum se detaliază în considerentul 193, în cadrul prezentei reexaminări, concluzia Comisiei se referă exclusiv la faptul dacă măsurile sunt necesare sau nu. În consecință, nivelurile taxei stabilite în ancheta inițială nu vor fi modificate. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(62)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export pe o bază franco fabrică, astfel cum se menționează în secțiunile 3.1.3 și 3.1.4 de mai sus.

(63)

Din acest motiv, marja de dumping, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 12 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(64)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, producătorii indieni au continuat să exporte către Uniune produsul în cauză la prețuri de dumping.

(65)

Ca urmare a constatării existenței continue a dumpingului în cursul perioadei anchetei de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea expirării măsurilor. Comisia a analizat în special următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din India, prețurile practicate de India față de țări terțe și atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește dimensiunea pieței și prețurile.

(66)

În perioada anchetei de reexaminare, producția totală estimată a producătorilor indieni de produs în cauză a fost de aproximativ 2 milioane de tone pe an. Capacitatea de producție estimată s-a ridicat la aproximativ 2,5 milioane de tone. Prin urmare, capacitatea neutilizată a reprezentat aproximativ 500 000 de tone pe an, ceea ce depășește consumul produsului în cauză pe piața Uniunii în perioada anchetei de reexaminare, care s-a ridicat la [388 000-454 000] de tone.

(67)

Pe baza elementelor de probă prezentate de solicitant și confirmate de informațiile furnizate de producătorul cooperant, Tata Metaliks Limited, o serie de producători indieni, printre care Tata Metaliks Limited (17), intenționează să investească în creșteri suplimentare ale capacității (18). Capacitățile suplimentare totale care urmează să fie instalate în următorii ani sunt estimate la aproximativ 1,5 milioane de tone.

(68)

Creșterea preconizată a capacităților corespunde creșterii estimate a cererii pe piața Indiei. Cu toate acestea, principalii producători cunoscuți intenționează, de asemenea, să se concentreze pe piețele de export (19). De exemplu, societatea ESL Steel Limited (care face parte din grupul Vedanta) a menționat în mod explicit, într-un studiu de fezabilitate, că noua sa instalație se află în apropierea unui port, ceea ce îi sporește șansele de export. Raportul menționa în special un mare potențial al exporturilor către Europa de Est (20). Planurile de extindere viitoare pe piața Uniunii au fost menționate de societatea cooperantă, Tata Metaliks Limited, inclusiv în timpul verificării încrucișate de la distanță a răspunsului său la chestionar.

(69)

În plus, potrivit unuia dintre principalii actori, societatea Srikalahasthi Pipes Limited (denumită în continuare „SPL”), pe termen mediu și lung (7-10 ani), deoarece proiectele privind apele reziduale și apa vor fi finalizate, va exista un excedent al ofertei în raport cu cererea pe piața indiană. În consecință, acest lucru va reprezenta un stimulent suplimentar pentru producătorii indieni de a se concentra din ce în ce mai mult pe piețele de export.

(70)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii indieni dispun de o capacitate neutilizată semnificativă, pe care aceștia ar putea să o utilizeze, în cazul în care măsurile ar expira, pentru a fabrica produsul în cauză în scopul exportării către piața Uniunii și că se preconizează că această capacitate neutilizată va crește în continuare.

(71)

În ceea ce privește prețurile practicate de India față de țări terțe, Comisia le-a examinat pe baza statisticilor de export din Global Trade Atlas („GTA”) la nivelul codului NC, și anume 7303 00 30. Pe baza acestor statistici, Comisia a stabilit că piața Uniunii rămâne atractivă în ceea ce privește dimensiunea și prețurile sale, deoarece este de departe cea mai importantă piață de export pentru producătorii indieni de țevi din fontă ductilă, reprezentând 40 % din exporturile lor totale. În plus, exporturile către Uniune sunt de 25 de ori mai mari decât exporturile către a doua piață de export a Indiei, Qatar. Aceasta din urmă reprezintă doar 2 % din totalul exporturilor din India. În cele din urmă, prețurile de import ale producătorilor-exportatori indieni pe piața Uniunii au fost ușor mai ridicate decât cele practicate față de alte țări în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În consecință, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, producătorii-exportatori ar fi stimulați să își sporească și mai mult exporturile către Uniune.

(72)

Piața țevilor din fontă ductilă din Uniune este importantă ([388 000-454 000] de tone, a se vedea considerentul 66). Solicitanții se așteaptă ca piața să crească în continuare în următorii cinci ani (21).

(73)

În PAR, prețul mediu pe tonă pe piața Uniunii a fost de [1 020-1 200] EUR. În aceeași perioadă, prețul de pe piața internă indiană a fost de 595 EUR pe tonă (franco fabrică). Prin urmare, prețurile de pe piața Uniunii au fost de aproximativ două ori mai mari decât prețurile importurilor din India.

(74)

Prin urmare, în ceea ce privește dimensiunea și prețurile, piața Uniunii a rămas o piață atractivă pentru producătorii indieni. Acest lucru este susținut, de asemenea, de faptul că, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, cota de piață a producătorului-exportatori indian a rămas importantă (a se vedea tabelul 2) și că, astfel cum s-a explicat în considerentul 71 de mai sus, piața Uniunii a reprezentat 40 % din totalul exporturilor din India ale produsului în cauză.

(75)

Ancheta a indicat că exporturile din India au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(76)

De asemenea, Comisia a identificat elemente de probă în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază potrivit cărora dumpingul este susceptibil să continue în cazul expirării măsurilor. Capacitatea neutilizată din India a fost considerabilă în comparație cu consumul la nivelul Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În plus, atractivitatea pieței Uniunii din perspectiva prețurilor și a dimensiunii, a susținut probabilitatea ca exporturile din India și capacitatea neutilizată să fie direcționate către piața Uniunii, în cazul expirării măsurilor. În consecință, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping ale produsului în cauză din India către Uniune.

(77)

În lumina celor de mai sus, Comisia a concluzionat că expirarea măsurilor antidumping ar putea determina continuarea dumpingului.

(78)

În cadrul Uniunii, cinci societăți fabrică produsul în cauză. Trei dintre aceste societăți fac parte din același grup. Pe baza informațiilor disponibile în cerere, în Uniune nu există alți producători de produs în cauză. Prin urmare, aceștia constituie „industria Uniunii”, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(79)

Întrucât datele referitoare la evaluarea prejudiciului au fost obținute în principal de la același grup de producători, astfel cum se menționează în considerentul 14, cifrele pentru analiza prejudiciului sunt prezentate sub formă de intervale sau sub formă de indici, din motive de confidențialitate.

(80)

Producția totală din Uniune pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare a fost stabilită la [372 000-436 000] de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, cum ar fi macrodatele furnizate de solicitant și datele colectate de la producătorii din Uniune incluși în eșantion, în cursul anchetei.

(81)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza volumului vânzărilor totale în Uniune ale industriei Uniunii, a producției captive pe baza datelor colectate de la producătorii din Uniune incluși în eșantion și a estimărilor pentru ceilalți producători din Uniune furnizate de solicitant, plus totalul importurilor din toate țările în Uniune, astfel cum au fost raportate de Eurostat (baza de date Comext).

(82)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (în 1 000 de tone)

(83)

Consumul la nivelul Uniunii a fluctuat pe parcursul perioadei examinate. În ansamblu, acesta a crescut ușor cu 3 % în 2018, a crescut cu 8 % în 2019 și a scăzut cu 8 % în 2020. Prin urmare, consumul a crescut cu 3 % în cursul perioadei examinate.

(84)

Utilizarea țevilor din fontă ductilă este, prin natura sa, legată de investiții în infrastructură în ceea ce privește tratarea apei, iar întreprinderile de aprovizionare cu apă și de tratare a apei, publice sau private, reprezintă cea mai mare parte a cererii de țevi din fontă ductilă din Uniune. Țevile din fontă ductilă sunt utilizate în principal în proiecte mari de infrastructură. În plus, evoluția consumului la nivelul Uniunii nu a arătat un impact major din cauza pandemiei de COVID-19, întrucât îmbunătățirea rețelelor de apă are o prioritate constantă pentru autoritățile publice. Prin urmare, evoluția consumului la nivelul Uniunii reflectă evoluția investițiilor în infrastructură.

(85)

Industria Uniunii a raportat o utilizare captivă a produsului în cauză care a reprezentat mai puțin de 5 % din consumul total al Uniunii în 2017 și a scăzut în cursul perioadei examinate, reprezentând mai puțin de 1 % în perioada anchetei de reexaminare. Prin urmare, Comisia a considerat că utilizarea captivă nu a avut un impact semnificativ asupra analizei prejudiciului.

(86)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat (baza de date Comext). Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza consumului de la nivelul Uniunii, astfel cum a fost indicat în considerentul 81.

(87)

Importurile de produs în cauză către Uniune provenite din India au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (în 1 000 de tone) și cota de piață

(88)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor din India a fluctuat semnificativ: în 2018, importurile au scăzut cu 14 %, în 2019 au crescut cu 68 % și, în cele din urmă, în cursul perioadei anchetei de reexaminare au scăzut cu 31 %.

(89)

Comisia a stabilit prețurile medii ponderate ale importurilor pe baza statisticilor din baza de date Comext a Eurostat.

(90)

Prețul mediu ponderat al importurilor din India către Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețuri la import (EUR/tonă)

(91)

În perioada 2017-2018, prețurile de import au fost destul de stabile. Începând din 2019, prețurile de import au crescut cu 5 % și au rămas stabile în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(92)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 53, un singur producător indian a cooperat la anchetă. Acest producător a declarat o cantitate neglijabilă exportată către Uniune, care a reprezentat mai puțin de 1 % din volumul total al importurilor în Uniune de produs în cauză provenit din India. Prin urmare, Comisia a considerat că acest volum al exporturilor nu a fost reprezentativ pentru exporturile produsului în cauză către Uniune și a decis să stabilească subcotarea prețurilor pe baza datelor disponibile.

(93)

Comisia a comparat prețurile de import CIF medii ponderate din India, ajustate pentru a ține seama de costurile ulterioare importului, cu prețul mediu ponderat practicat de industria Uniunii. Prețurile importurilor din India au subcotat prețurile industriei Uniunii cu aproximativ [30-45] % în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(94)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, volumul și cota de piață a importurilor din alte țări terțe decât India s-au ridicat la [8 700-20 200] de tone și, respectiv, la [2-4] % din consumul Uniunii. În cursul perioadei examinate, prețul mediu ponderat al importurilor din țări terțe a fost la un nivel comparabil cu prețurile practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion în perioada 2017-2018 și cu aproximativ 25 % mai mic pentru perioada 2019-2020 (a se vedea tabelul 8). În timp ce volumul importurilor din țări terțe a crescut ușor, și anume cu 2 %, originea țevilor din fontă ductilă importate nu a fost stabilă în cursul perioadei examinate. De exemplu, în 2017, principalele importuri din țări terțe au provenit din China, Rusia și Elveția, în timp ce în perioada anchetei de reexaminare, principalii importatori au fost Turcia și Emiratele Arabe Unite.

(95)

Volumul agregat al importurilor în Uniune, precum și cota de piață și tendințele prețurilor pentru importurile de tuburi și țevi din fontă ductilă din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Volumul și cota de piață a importurilor din alte țări terțe

(96)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(97)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 13, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(98)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor referitoare la toți producătorii din Uniune incluse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Datele priveau producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(99)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(100)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(101)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(102)

Producția din Uniune a scăzut cu 9 % în cursul perioadei examinate, după o creștere de 10 % în 2018.

(103)

Capacitatea de producție a urmat o tendință similară, întrucât a scăzut cu 10 % în cursul perioadei examinate.

(104)

Gradul de utilizare a capacității a rămas stabil, întrucât scăderea capacității de producție a urmat scăderea producției din Uniune.

(105)

În urma comunicării constatărilor finale, Tata Metaliks Limited a susținut că importurile din India nu ar fi putut fi un motiv pentru ca industria Uniunii să își reducă capacitatea de producție, ci mai degrabă scăderea cererii în comparație cu 2019.

(106)

Decizia industriei Uniunii de a-și reduce capacitatea de producție a fost luată înainte de criza provocată de pandemia de COVID-19 și, prin urmare, decizia nu a avut nicio legătură cu scăderea consumului între 2019 și perioada anchetei de reexaminare. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(107)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață ale producătorilor din Uniune

(108)

Volumul vânzărilor produsului similar de către industria Uniunii în cursul perioadei examinate și cota de piață nu au urmat creșterea consumului la nivelul Uniunii, cu excepția anului 2019. Mai precis, în 2019, industria Uniunii nu a beneficiat de creșterea consumului, spre deosebire de importurile din India.

(109)

În urma comunicării constatărilor finale, Tata Metaliks Limited a susținut că cota de piață a industriei Uniunii a rămas ridicată, la aproximativ 85 %, și a crescut în perioada anchetei de reexaminare în comparație cu anii precedenți. Volumul vânzărilor în Uniune a fost, de asemenea, în mod constant mai mare decât cel din anul 2017. Volumul din perioada anchetei de reexaminare ar fi putut fi mai mare, în absența impactului crizei provocate de pandemia de COVID-19. Partea a considerat că concluzia Comisiei nu reflectă situația de fapt.

(110)

Comisia a concluzionat că industria Uniunii nu a beneficiat de o cotă de piață ridicată. Astfel cum se explică în considerentul 133, producătorii din Uniune incluși în eșantion au înregistrat pierderi pe parcursul întregii perioade examinate, din cauza presiunii substanțiale asupra prețurilor exercitate de importurile din India (a se vedea considerentul 151). De asemenea, astfel cum se explică în considerentul 108, cota de piață a Uniunii nu a urmat creșterea consumului din Uniune și, spre deosebire de importurile din India, vânzările din Uniune nu au beneficiat de creșterea consumului în 2019. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(111)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 3 %, în timp ce volumul vânzărilor către clienții neafiliați din Uniune a crescut cu 2 %. În consecință, în pofida creșterii consumului, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut ușor în cursul perioadei examinate.

(112)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(113)

Numărul de salariați ai industriei Uniunii implicați în fabricarea produsului în cauză a rămas stabil în perioada 2017-2018 și a scăzut cu aproximativ 6 % în perioada 2019-2020.

(114)

Productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii, măsurată ca producție (tone) per angajat, a crescut cu 10 % în perioada 2017-2018 și a scăzut cu 13 % în perioada 2018-2020. Acest lucru poate fi explicat prin efectul combinat produs de:

(115)

Astfel cum se explică în considerentul 92, cooperarea din partea producătorilor-exportatori din India a fost limitată.

(116)

Indicatorii de prejudiciu arată că, în pofida măsurilor antidumping în vigoare din 2016, care au condus inițial la o oarecare relaxare și la îmbunătățirea performanței, situația economică a industriei Uniunii a rămas prejudiciată. Prin urmare, nu s-a putut stabili nicio redresare în urma practicilor de dumping anterioare.

(117)

Dumpingul a fost net superior nivelului de minimis. Impactul amplorii dumpingului asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din India.

(118)

Persistența practicilor tarifare neloiale ale exportatorilor din India a împiedicat, de asemenea, industria Uniunii să se redreseze în urma practicilor de dumping anterioare.

(119)

În urma comunicării constatărilor finale, Tata Metaliks Limited a susținut că nu există o creștere absolută a volumului importurilor indiene și că aceste importuri au avut o cotă de piață de doar aproximativ 15 %. În plus, partea interesată a subliniat că performanța economică a industriei Uniunii s-a îmbunătățit după instituirea măsurilor inițiale și a scăzut ulterior. Prin urmare, importurile din India nu au adus prejudiciu industriei Uniunii.

(120)

Comisia a observat că partea interesată nu și-a justificat afirmația potrivit căreia performanța economică a industriei Uniunii s-a îmbunătățit după instituirea măsurilor inițiale. Astfel cum s-a menționat în considerentul 133, profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion a fost negativă pe parcursul întregii perioade examinate. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(121)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare în Uniune și costul unitar

(122)

Prețul de vânzare unitar mediu practicat de industria Uniunii față de clienți neafiliați din Uniune a crescut cu 7 % în cursul perioadei examinate, reflectând creșterea costului unitar de producție (5 %).

(123)

În urma comunicării constatărilor finale, Tata Metaliks Limited a susținut că presupusa scădere a prețurilor vămuite a arătat că importurile nu cauzează nicio blocare a prețurilor.

(124)

Comisia a observat că partea interesată nu și-a justificat afirmația conform căreia prețurile vămuite, care au subcotat prețurile din Uniune cu aproximativ 40 % în cursul perioadei examinate, nu au cauzat nicio blocare a prețurilor pentru producătorii din Uniune. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(125)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat (EUR/angajat)

(126)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au rămas stabile până în 2019 și au scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate. În cursul perioadei anchetei de reexaminare, costurile medii cu forța de muncă per angajat au scăzut, întrucât statul francez a finanțat șomajul datorat crizei provocate de pandemia de COVID-19.

(127)

În urma comunicării constatărilor finale, Tata Metaliks Limited a remarcat că nu există niciun prejudiciu pentru industria Uniunii din perspectiva acestui parametru.

(128)

Comisia a reamintit că, astfel cum s-a explicat în considerentul 126 de mai sus, scăderea costurilor medii cu forța de muncă per angajat s-a datorat finanțării extraordinare primite de la statul francez în perioada anchetei de reexaminare. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(129)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(130)

Nivelul stocurilor finale ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion a rămas stabil în raport cu producția.

(131)

În urma comunicării constatărilor finale, Tata Metaliks Limited a susținut că stocurile au scăzut semnificativ în cursul perioadei anchetei de reexaminare, arătând că industria Uniunii s-a concentrat pe reducerea producției sale. Partea interesată a susținut că, dimpotrivă, stocurile ar fi trebuit să crească, în cazul în care ar fi existat un impact al importurilor din India.

(132)

Astfel cum se arată în considerentul 102, scăderea stocurilor observată de către parte în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost însoțită de scăderea producției în Uniune. În plus, Comisia nu a găsit nicio corelație între scăderea stocurilor observată în principal în cursul perioadei anchetei de reexaminare și importurile din India, întrucât impactul importurilor din India a fost observat nu numai în cursul perioadei anchetei de reexaminare, ci și pe parcursul întregii perioade examinate. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(133)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(134)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri obținută din vânzările respective. Profitabilitatea producătorilor incluși în eșantion a fost negativă în cursul perioadei examinate, trecând de la aproximativ – 5/– 9 % în 2017 la – 3/– 7 % în perioada anchetei de reexaminare.

(135)

Fluxul de lichidități net reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului de lichidități net a rămas negativă pe parcursul întregii perioade examinate, cu excepția anului 2018.

(136)

Investițiile (axate în principal pe modernizarea echipamentelor de producție, pe creșterea calității, a productivității și a flexibilității în procesul de producție) au crescut în perioada 2017-2019 și au scăzut în 2020 la cel mai scăzut nivel înregistrat.

(137)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a înregistrat o tendință similară cu cea a profitabilității, scăzând brusc în 2019 și apoi îmbunătățindu-se ușor în 2020. Randamentul investițiilor a rămas negativ și s-a deteriorat cu 53 % în cursul perioadei examinate.

(138)

În pofida măsurilor antidumping în vigoare, importurile de țevi ductile din India au rămas substanțiale, cu cote de piață stabile, cuprinse între [9 % și 18 %] în cursul perioadei examinate. În cursul perioadei anchetei de reexaminare, cota de piață a fost între [10-14] %. În același timp, prețurile de import au arătat o tendință descrescătoare și au subcotat prețurile din Uniune în medie cu [30-45] % în cursul perioadei anchetei de reexaminare, în pofida existenței măsurilor antidumping și a măsurilor compensatorii.

(139)

Evoluția indicatorilor macroeconomici, în special a producției și a volumului vânzărilor, a ocupării forței de muncă și a productivității, a arătat tendințe stabile sau ușor descrescătoare. Cota de piață a industriei Uniunii a scăzut în perioada anchetei de reexaminare, atingând un nivel similar cu cel din 2017. Creșterea cotei de piață din 2018, în pofida volumului relativ stabil de vânzări, s-a datorat scăderii consumului în aceeași perioadă. Deși industria Uniunii a reușit în mare măsură să își mențină volumul vânzărilor și cota de piață, această menținere a fost în detrimentul profitabilității sale și al altor indicatori financiari, astfel cum se explică în considerentul următor.

(140)

Chiar dacă prețul de vânzare unitar mediu al producătorilor din Uniune a crescut cu 7 % în cursul perioadei examinate, creștere care a fost mai mare decât creșterea cu 5 % a costului de producție, industria Uniunii nu a reușit încă să obțină marje de profit sustenabile. Din cauza presiunii exercitate asupra prețurilor de importurile din India, industria Uniunii nu și-a putut majora prețurile de vânzare pentru a acoperi costul mediu de producție și, prin urmare, a înregistrat pierderi pe parcursul întregii perioade examinate (cu excepția anului 2018, în care s-a situat aproape de nivelul pragului de rentabilitate). Astfel, importurile din India au exercitat, de asemenea, o blocare semnificativă a prețurilor vânzărilor producătorilor din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Alți indicatori financiari (fluxul de lichidități, randamentul investițiilor) au urmat o tendință similară cu profitabilitatea și au prezentat valori negative sau scăzute pe parcursul perioadei examinate. Deși au înregistrat o oarecare creștere în 2017 și 2018, investițiile s-au situat, de asemenea, la un nivel scăzut, în general.

(141)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important.

(142)

În urma comunicării constatărilor finale, Tata Metaliks Limited a susținut că scăderea performanței financiare a industriei Uniunii s-a datorat altor factori decât presupusele importuri la prețuri de dumping.

(143)

Comisia a observat că partea nu a prezentat elemente noi care să poată schimba concluzia sa. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(144)

Tata Metaliks Limited a susținut, de asemenea, că nu există nicio corelație între evoluția importurilor și nivelul pierderilor raportate de industria Uniunii și, prin urmare, nu a existat nicio legătură de cauzalitate între importuri și performanța financiară a industriei Uniunii.

(145)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 93, Comisia a constatat că prețurile de import din India au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei Uniunii. În plus, Comisia a observat că partea nu a prezentat niciun element de probă care să demonstreze că alți factori au afectat industria Uniunii. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(146)

În plus, Tata Metaliks Limited a susținut că nu a fost în măsură să examineze corelația dintre subcotarea prețurilor și performanța economică a industriei Uniunii, întrucât Comisia nu a dezvăluit calculele subcotării prețurilor pentru perioada examinată.

(147)

Comisia a precizat că au fost furnizate părții informațiile necesare pentru a stabili existența unei subcotări a prețurilor. În ceea ce privește perioada anchetei de reexaminare, constatările referitoare la subcotarea prețurilor au fost stabilite în considerentele 92-93 de mai sus. Pentru anii 2017, 2018 și 2019, la considerentul 91 s-au menționat prețurile unitare pentru importurile din India, iar la considerentul 121 – prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați. Prin urmare, partea a dispus de toate informațiile pe care Comisia și-a întemeiat concluzia privind existența subcotării. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(148)

În cele din urmă, partea a susținut că volumele importurilor au scăzut între 2019 și perioada anchetei de reexaminare. Prin urmare, partea a concluzionat că nu a existat niciun efect din punctul de vedere al volumului.

(149)

Comisia a observat că importurile din India efectuate în perioada anchetei de reexaminare au revenit la nivelurile din 2017. În plus, impactul principal al importurilor din India a fost constatat la nivelul prețurilor scăzute, care au exercitat o presiune semnificativă asupra prețurilor de pe piața Uniunii. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(150)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping provenite din India au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți au adus în același timp un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping provenite din India nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt:

(151)

În primul rând, Comisia a examinat dacă există o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(152)

Importurile de țevi din fontă ductilă din India au rămas substanțiale, cu cote de piață de peste 10 % pe parcursul întregii perioade examinate și la niveluri scăzute ale prețurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare, în pofida măsurilor antidumping în vigoare. Din cauza presiunii substanțiale exercitate asupra prețurilor de importurile din India, industria Uniunii nu a putut transfera clienților săi creșterea costurilor de fabricație, ceea ce a dus la înregistrarea de pierderi pe parcursul perioadei examinate. Prin urmare, Comisia a concluzionat că volumul și nivelul prețurilor importurilor care fac obiectul anchetei cauzează un prejudiciu important.

(153)

Volumele importate din alte țări terțe au reprezentat doar între [2-4] % din cota de piață în perioada anchetei de reexaminare. Astfel cum se arată în tabelul 4, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, prețul mediu de import din țări terțe a fost cu 50 % mai mare decât prețul mediu de import din India.

(154)

Astfel cum se indică în considerentul 40, una dintre părți a susținut că problemele generale în materie de competitivitate ar trebui să justifice constatarea încetării sau ne-reapariției prejudiciului. Partea a enumerat diverși factori, cum ar fi scăderea consumului de țevi din fontă ductilă la nivelul Uniunii în urma crizei monedei euro, care a condus la o scădere a cheltuielilor publice, dificultăți în atragerea de personal, menținerea poziției dominante, presiunea exercitată de importurile mai ieftine din China asupra procedurii de ofertare pentru achizițiile publice. În plus, partea a susținut că țevile din plastic sunt primul concurent al industriei Uniunii, deoarece sunt mai puțin costisitoare și, prin urmare, atrag o parte semnificativă a licitațiilor publice.

(155)

Contrar afirmației părții, consumul la nivelul Uniunii și cota de piață a industriei Uniunii au crescut, în timp ce ocuparea forței de muncă a rămas stabilă în cursul perioadei examinate. În plus, nu există niciun element de probă care să ateste faptul că țevile din plastic au câștigat cote de piață în cursul perioadei examinate în detrimentul țevilor din fontă ductilă. Ar trebui remarcat faptul că țevile din plastic nu sunt în concurență în categoria țevilor cu diametre mari. În consecință, acești factori nu au contribuit la prejudiciul constatat. În plus, importurile din China au fost efectuate la prețuri semnificativ mai mari decât importurile din India și în volume mult mai scăzute. În cele din urmă, partea nu a precizat modul în care poziția dominantă, dacă aceasta a existat, ar fi putut cauza un prejudiciu. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(156)

În ceea ce privește performanța la export a industriei Uniunii, volumele exporturilor au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Performanța la export a industriei Uniunii

(157)

În cursul perioadei examinate, volumele au scăzut la jumătate. Cu toate că prețurile exporturilor au crescut cu 17 %, această creștere nu a fost suficientă pentru a acoperi costurile de producție pe parcursul întregii perioade examinate, astfel cum se arată în tabelul 8 de mai sus. Prin urmare, exporturile nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre exporturile care fac obiectul unui dumping din India și prejudiciul constatat.

(158)

Au fost analizați și alți factori posibili, precum criza provocată de pandemia de COVID-19, dar niciunul dintre aceștia nu a putut atenua legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria Uniunii. Comisia a separat și a făcut distincția între efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii și efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping.

(159)

În urma comunicării constatărilor finale, Tata Metaliks Limited a susținut că criza provocată de pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ asupra situației economice a industriei Uniunii în primul semestru al anului 2020. Partea a afirmat că restricțiile de deplasare a persoanelor instituite inițial în contextul măsurilor de sănătate publică au impus stoparea multor proiecte de construcții.

(160)

Astfel cum s-a descris mai sus, piața țevilor din fontă ductilă din Uniune nu a fost afectată în mod semnificativ în cursul perioadei anchetei de reexaminare de restricțiile de deplasare a persoanelor în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Consumul total la nivelul Uniunii din anul respectiv a fost similar cu cel din anul 2018. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(161)

Pe baza considerațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile la prețuri de dumping din India au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că alți factori, luați individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile la prețuri de dumping și prejudiciul important suferit. Prejudiciul este clar în special în evoluția producției, a gradului de utilizare a capacității de producție, a volumului vânzărilor pe piața Uniunii, a cotei de piață, a productivității, a profitabilității și a randamentului investițiilor.

(162)

Comisia a concluzionat, în considerentul 141, că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea continuării prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din India, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(163)

În acest sens, Comisia a analizat următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din India, relația dintre prețurile din Uniune și prețurile din India; atractivitatea pieței Uniunii și impactul potențialelor importuri din India asupra situației industriei Uniunii, în eventualitatea expirării măsurilor.

(164)

Astfel cum s-a descris deja în considerentele 66-71, capacitatea neutilizată disponibilă în India a reprezentat aproximativ 500 000 de tone pe an, ceea ce depășește consumul produsului în cauză pe piața Uniunii, care s-a ridicat, în perioada anchetei de reexaminare, la [388 000-454 000] de tone. În plus, producătorii indieni au planificat să investească în noi capacități de producție. Prin urmare, în următorii ani va exista un excedent al ofertei față de cerere pe piața indiană. În consecință, acest lucru va reprezenta un stimulent suplimentar pentru producătorii indieni de a se concentra din ce în ce mai mult pe piețele de export.

(165)

Capacitatea neutilizată disponibilă și viitoare a producătorilor-exportatori indieni ar putea fi utilizată pentru a fabrica produsul în cauză în vederea exportului către piața Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(166)

În urma comunicării constatărilor finale, Tata Metaliks Limited a susținut că nu există nicio dovadă că presupusa capacitate de producție neutilizată din India va fi utilizată neapărat pentru producția de țevi din fontă ductilă și va fi exportată ca urmare a ofertei excedentare față de cererea din India. În plus, Comisia nu a examinat atractivitatea altor piețe de export și nu a analizat niciun fel de date ulterioare perioadei anchetei de reexaminare. În cele din urmă, partea a susținut că orice determinare privind probabilitatea continuării dumpingului și a prejudiciului trebuie să se bazeze pe elemente de probă pozitive (22). Prin urmare, partea a concluzionat că concluzia privind probabilitatea a fost incorectă.

(167)

Comisia a observat că partea a confirmat existența unei capacități neutilizate în India. În plus, astfel cum s-a explicat în considerentele 66-70, Comisia a stabilit capacitatea neutilizată în cauză în mod special pentru produsul în cauză. De asemenea, astfel cum s-a explicat în aceleași considerente, Comisia a stabilit că, pe termen lung, cererea de pe piața indiană va scădea, în timp ce partea însăși a recunoscut că intenționează să își extindă vânzările pe piața Uniunii. În plus, astfel cum se descrie în secțiunea 6.2 de mai jos, piața Uniunii a fost considerată atractivă pentru producătorii indieni și, prin urmare, s-a putut concluziona că, cel puțin parțial, capacitățile neutilizate disponibile în India ar fi utilizate pentru a crește exporturile către piața Uniunii. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(168)

În ceea ce privește elementele de probă pozitive necesare în temeiul jurisprudenței menționate, Comisia a considerat că ele respectă toate cerințele jurisprudenței existente, iar evaluarea și concluzia sa cu privire la probabilitatea continuării dumpingului și a prejudiciului s-au bazat pe elemente de probă pozitive, colectate în cursul anchetei. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(169)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că expirarea măsurilor ar duce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din India la prețuri care ar subcota prețurile industriei Uniunii și, prin urmare, la agravarea prejudiciului suferit de industria Uniunii. Prin urmare, viabilitatea industriei Uniunii ar fi expusă unui risc grav.

(170)

Piața Uniunii este atractivă datorită dimensiunii și prețurilor sale. Astfel cum s-a menționat în considerentul 71, aceasta este de departe cea mai importantă piață de export pentru producătorii indieni de țevi din fontă ductilă, reprezentând 40 % din exporturile lor totale. Exporturile către Uniune sunt de 25 de ori mai mari decât exporturile către a doua piață de export ca mărime, Qatar, care reprezintă 2 % din exporturile de țevi din fontă ductilă din India. De asemenea, prețurile importurilor din India pe piața Uniunii au fost ușor mai mari decât cele înregistrate în alte țări în cursul perioadei anchetei de reexaminare, ceea ce a făcut ca piața Uniunii să fie ușor mai profitabilă decât alte piețe.

(171)

În pofida măsurilor existente, producătorii-exportatori indieni au vândut către Uniune un volum substanțial de țevi din fontă ductilă în cursul perioadei examinate și au deținut în continuare o cotă de piață considerabilă în cursul perioadei anchetei de reexaminare (aproape de [10-14] %). Volumul respectiv a fost vândut la un preț care, chiar incluzând taxele antidumping, a subcotat în mod semnificativ prețurile de vânzare ale industriei Uniunii pe piața Uniunii.

(172)

Prin urmare, piața Uniunii este considerată atractivă pentru producătorii indieni și se poate concluziona că, cel puțin parțial, capacitățile neutilizate disponibile în India ar fi utilizate pentru a crește exporturile către piața Uniunii. În acest sens, se reamintește faptul că, în perioada anchetei inițiale, și anume înainte de instituirea taxelor antidumping, cota de piață a importurilor din India a fost la niveluri ridicate [17-19] %.

(173)

Pe această bază și luând act de situația prejudiciabilă din trecut și din prezent a industriei Uniunii, absența măsurilor ar conduce, după toate probabilitățile, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din India la prețuri prejudiciabile, ceea ce ar însemna pierderi și mai mari pentru producătorii din Uniune. Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, absența lor ar conduce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din India la prețuri prejudiciabile și la o posibilă continuare a prejudiciului important.

(174)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat în ce măsură menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe o apreciere a tuturor diferitelor interese implicate, inclusiv a celor ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale utilizatorilor, precum și a intereselor politicilor publice în ceea ce privește produsul în cauză, astfel cum este prevăzut în Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului (23) („Directiva privind proiectarea ecologică”) și în regulamentele specifice produselor prin care este aceasta este pusă în aplicare. În conformitate cu articolul 21 alineatul (1) a treia teză din regulamentul de bază, s-a acordat o atenție specială necesității de a proteja industria de efectele negative ale dumpingului prejudiciabil.

(175)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(176)

Industria Uniunii este situată în trei state membre (Franța, Germania și Spania) și angajează direct peste 2 200 de angajați în legătură cu produsul în cauză.

(177)

Măsurile antidumping în vigoare nu au împiedicat importurile care fac obiectul unui dumping din India să intre pe piața Uniunii, iar industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(178)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a stabilit că există o mare probabilitate de continuare a prejudiciului cauzat de importurile din India, în cazul în care ar expira măsurile. Intrarea unor volume substanțiale de importuri care fac obiectul unui dumping din India ar cauza un prejudiciu suplimentar industriei Uniunii.

(179)

În urma comunicării constatărilor finale, Tata Metaliks Limited a susținut că industria Uniunii este protejată de peste șase ani, deținând o cotă de piață de 85 %. Prin urmare, este puțin probabil ca industria Uniunii să fie afectată dacă măsurile existente sunt abrogate. În cazul în care Uniunea este afectată, aceasta poate solicita Comisiei să deschidă o nouă anchetă.

(180)

Contrar afirmației părții interesate, Comisia a stabilit că industria Uniunii suferă în continuare un prejudiciu important cauzat de importurile la prețuri de dumping din India, pe baza analizei tuturor indicatorilor de prejudiciu relevanți, inclusiv a evoluției cotei de piață a industriei Uniunii. Comisia a concluzionat că este probabil ca prejudiciul să continue și să se agraveze în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(181)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor antidumping împotriva Indiei este în interesul industriei Uniunii.

(182)

Comisia a contactat toți importatorii neafiliați, comercianții și utilizatorii cunoscuți. Niciunul dintre aceștia nu a răspuns la chestionarul Comisiei.

(183)

Comisia nu a primit nicio observație care să indice faptul că menținerea măsurilor ar avea un impact negativ semnificativ asupra importatorilor și a utilizatorilor, care ar depăși impactul pozitiv al măsurilor asupra industriei Uniunii.

(184)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente asupra importurilor de produs în cauză originar din India.

(185)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la continuarea dumpingului, la continuarea prejudiciului și la interesul Uniunii, măsurile antidumping privind importurile de tuburi și țevi din fontă ductilă din India trebuie să fie menținute.

(186)

După comunicarea constatărilor, Tata Metaliks Limited a susținut că o continuare a măsurilor ar trebui considerată o excepție, și nu o regulă. Societatea a făcut trimitere în special la articolul 11 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază, care prevede că o măsură antidumping rămâne în vigoare numai atât timp cât este necesar și expiră la cinci ani de la instituirea sa. Întrucât taxele au fost prelungite în așteptarea acestei reexaminări, societatea a susținut că, până la momentul preconizat al încheierii acestei reexaminări, taxele vor fi fost deja în vigoare de mai mult de șapte ani. Din acest motiv, aceasta a solicitat Comisiei să încheie ancheta.

(187)

Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, „O măsură antidumping expiră la cinci ani de la instituirea ei sau la cinci ani de la data încheierii reexaminării celei mai recente care a avut ca obiect atât dumpingul, cât și prejudiciul, cu excepția cazului în care reexaminarea a stabilit că expirarea măsurii ar favoriza continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului”. Decizia de a continua măsurile se bazează pe o evaluare aprofundată a tuturor faptelor constatate în cursul anchetei de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Prin urmare, continuarea măsurilor nu a fost nici automată, nici nu a constituit o „regulă”. În consecință, Comisia a respins afirmația conform căreia măsurile ar trebui să fie abrogate.

(188)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile supuse unor taxe antidumping individuale trebuie să prezinte autorităților vamale ale statelor membre o factură comercială valabilă. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Este necesar ca importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(189)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei reduse este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(190)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de împrejurări și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o anchetă anticircumvenție. O astfel de anchetă poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

(191)

Nivelurile individuale ale taxelor antidumping prevăzute în prezentul regulament se aplică exclusiv importurilor produsului în cauză originar din India și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestora nu trebuie să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(192)

După comunicarea constatărilor, Tata Metaliks Limited a solicitat Comisiei să îi atribuie o marjă de dumping individuală. Ca alternativă, Tata Metaliks Limited a considerat că Comisia ar trebui cel puțin să aibă în vedere aplicarea în cazul său a ratelor antidumping individuale atribuite celorlalți producători ai produsului în cauză din India care au cooperat în cadrul anchetei inițiale, având în vedere cooperarea sa cu Comisia în cadrul prezentei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(193)

Comisia a reamintit că obiectivul unei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază este exclusiv de a stabili dacă măsurile existente continuă a fi necesare. Acest tip de anchetă de reexaminare nu permite stabilirea unor niveluri individuale ale taxei pentru societățile care nu au cooperat la ancheta inițială. Un nivel individual al taxei antidumping poate fi determinat numai în urma unei anchete de reexaminare realizate în temeiul articolului 11 alineatul (3) sau alineatul (4) din regulamentul de bază. Prin urmare, cererea a fost respinsă.

(194)

O societate care își modifică ulterior denumirea entității poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (24). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicată un regulament cu privire la schimbarea denumirii.

(195)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (25), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(196)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,