(1)

La 24 septembrie 2021, Comisia Europeană („Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile de produse din oțel acoperit electrolitic cu crom („ECCS”) originare din Republica Populară Chineză („RPC” sau „China”) și din Brazilia (denumite împreună „țările în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la data de 13 august 2021 de către Asociația Europeană a Oțelului („EUROFER”) (denumit în continuare „reclamantul”). Aceasta conținea elemente de probă referitoare la existența dumpingului și a unui prejudiciu important rezultat din acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)

Plângerea a fost depusă în numele următorilor producători din Uniune: ArcelorMittal Atlantique et Lorraine (Franța), ArcelorMittal Etxebarri S.A. (Spania) și ThyssenKrupp Rasselstein GmbH (Germania), care se presupune că reprezentau 100 % din industria Uniunii. În cursul anchetei, Comisiei i s-a adus la cunoștință că mai există și un alt producător de ECCS în Uniune, și anume Acciaierie d’Italia. Întrucât reclamanții reprezentau, totuși, [85-95] % din producția și vânzările industriei Uniunii, s-a considerat că plângerea a fost depusă de industria Uniunii în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în legătură cu deschiderea anchetei în mod special reclamantul, producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din RPC și din Brazilia, importatori, furnizori și utilizatori cunoscuți, comercianți, precum și asociații despre care se cunoștea că sunt părți vizate și i-a invitat să participe.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(6)

La 5 noiembrie 2021, China Iron and Steel Association („CISA”) a prezentat observații ca urmare a deschiderii anchetei. În plus, CISA a solicitat, împreună cu Baoshan Iron & Steel Co., Ltd., China și GDH Zhongyue (Zhongshan) Tinplate Industry Co., Ltd., o audiere cu serviciile Comisiei. Părțile au adresat cereri în acest sens în termenele prevăzute, iar audierea a avut loc la 24 ianuarie 2022.

(7)

În observațiile lor și în cursul audierii, acestea au susținut, printre altele, că plângerea se bazează prea mult pe informații confidențiale, în special în ceea ce privește costurile utilizate, și că, prin urmare, versiunea neconfidențială este insuficientă pentru a permite o înțelegere corectă a elementelor de probă care stau la baza plângerii.

(8)

Comisia a considerat că versiunea neconfidențială a plângerii disponibilă în dosar pentru a fi consultată de părțile interesate conținea toate elementele de probă esențiale și rezumatele neconfidențiale ale datelor confidențiale care să permită părților interesate să își exercite în mod corespunzător dreptul la apărare. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(9)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(10)

În avizul de deschidere, Comisia a declarat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Totuși, având în vedere numărul mic de producători din Uniune, Comisia a decis să trimită chestionare tuturor producătorilor din Uniune cunoscuți la momentul respectiv.

(11)

Următorii producători din Uniune au fost invitați să completeze chestionarul pentru producătorii din Uniune și au participat la anchetă:

(12)

Astfel cum se explică în considerentul 3 de mai sus, în cursul anchetei, Comisiei i s-a adus la cunoștință că mai există și un al treilea producător în Uniune. Întrucât producătorii cooperanți din Uniune reprezentau [85-95] % din producția și vânzările totale ale produsului care face obiectul anchetei în perioada de anchetă, la 16 martie 2022, Comisia a emis o notă la dosar prin care a informat părțile interesate că a decis să limiteze ancheta la acești producători, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, și a invitat părțile să prezinte observații. Nu s-au primit observații.

(13)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(14)

Un singur importator neafiliat a furnizat aceste informații. Prin urmare, nu a fost necesară eșantionarea importatorilor neafiliați. Însă acest importator neafiliat a decis să nu furnizeze un răspuns la chestionar. În consecință, niciun importator neafiliat nu a cooperat la anchetă.

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC și din Brazilia să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC pe lângă Uniunea Europeană și Misiunii Braziliei pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(16)

În ceea ce privește RPC, patru producători-exportatori au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de doi producători-exportatori bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea fi investigat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză. Nu s-au primit observații cu privire la eșantion.

(17)

În ceea ce privește Brazilia, un singur producător-exportator, care reprezenta practic toate importurile din Brazilia, a furnizat informațiile solicitate și a acceptat să fie inclus în eșantion. Prin urmare, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară.

(18)

Un producător-exportator din China [GDH Zhongyue (Zhongshan) Tinplate Industry Co., Ltd.] a solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază și a transmis chestionarul în termenul prevăzut. Comisia a considerat că examinarea acestei cereri în etapa provizorie a anchetei ar fi fost nejustificat de împovărătoare, în special deoarece ar fi trebuit să fie organizate verificări încrucișate de la distanță („VLD”) pentru două țări, iar unul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion avea mai multe filiale situate în Uniunea Europeană. Comisia va lua o decizie cu privire la oportunitatea acordării examinării individuale în etapa definitivă a anchetei.

(19)

Comisia a transmis Guvernului Republicii Populare Chineze („GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(20)

În plus, reclamantul a furnizat în plângere suficiente elemente de probă privind existența în China a unor distorsiuni legate de materiile prime în ceea ce privește produsul care face obiectul anchetei. Prin urmare, după cum s-a anunțat în avizul de deschidere, ancheta a vizat aceste distorsiuni legate de materiile prime pentru a determina dacă se aplică dispozițiile articolului 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază în cazul Chinei. Din acest motiv, Comisia a trimis GC un chestionar suplimentar în această privință.

(21)

Comisia a transmis chestionare celor trei producători din Uniune, reclamantului, unui importator neafiliat și utilizatorilor cunoscuți, precum și celor trei producători-exportatori din țările în cauză. Aceleași chestionare fuseseră puse la dispoziție online (3) în ziua deschiderii anchetei.

(22)

Având în vedere pandemia de COVID-19 și măsurile de izolare puse în aplicare de diferite state membre, precum și de diferite țări terțe, Comisia nu a putut efectua vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază. În schimb, Comisia a efectuat o verificare încrucișată de la distanță a tuturor informațiilor considerate necesare pentru constatările sale provizorii, în conformitate cu Avizul său privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (4).

(23)

Comisia a efectuat VLD ale următoarelor societăți/părți:

(24)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2020 și 30 iunie 2021 („perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioada examinată”).

(25)

Produsul în cauză este reprezentat de produsele laminate plate din fier sau din oțel nealiat, placate sau acoperite cu oxizi de crom sau cu crom și oxizi de crom, originare din RPC și Brazilia, încadrate în prezent la codurile NC 7210 50 00 și 7212 50 20 („produsul în cauză”).

(26)

ECCS este utilizat într-o gamă largă de aplicații, de obicei pentru ambalaje destinate consumatorilor și ambalaje industriale. Cel mai frecvent este utilizat la ambalajele produselor alimentare, de exemplu în partea superioară și inferioară a conservelor, în dopurile cu înșurubare și capacele cu filet, în deschizătoarele de conserve etc. Alte tipuri de utilizări includ piesele exterioare ale aparatelor de uz casnic, cutiile pentru filme foto, materialul de protecție pentru protecția fibrelor optice sau alte piese electrice și electronice.

(27)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(28)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(29)

În temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază, Comisia trebuie să înregistreze importurile care fac obiectul unei anchete antidumping în cursul perioadei de informare prealabile, cu excepția cazului în care dispune de suficiente elemente de probă în sensul articolului 5 potrivit cărora cerințele prevăzute la litera (c) sau la litera (d) de la articolul 10 alineatul (4) nu sunt îndeplinite.

(30)

Una dintre aceste cerințe, indicată la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază, este aceea de a exista o nouă creștere substanțială a importurilor, în afară de nivelul importurilor care au cauzat un prejudiciu pe parcursul perioadei de anchetă. Astfel cum se poate observa în tabelul 1, importurile de ECCS originare din țările în cauză au înregistrat o scădere cu 8 % în cele patru luni ulterioare deschiderii procedurii, în comparație cu perioada de anchetă („PA”), care a fost perioada cuprinsă între 1 iulie 2020 și 30 iunie 2021.

(31)

Toate cifrele sunt prezentate sub formă de indici sau sub formă de intervale pentru a proteja datele confidențiale furnizate de cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, dintre care doi aparțin aceluiași grup.

Tabelul 1

(32)

Comisia a considerat că nu este necesar să compare și nivelurile importurilor înregistrate în perioada octombrie 2021-ianuarie 2022 cu nivelurile importurilor înregistrate în cursul acelorași luni din anul anterior întrucât nu existau la dosar indicii conform cărora importurile de produse din ECCS, astfel cum sunt definite în considerentul 25 de mai sus, fac obiectul unor fluctuații sezoniere. Datele privind importurile după deschiderea anchetei au fost comparate cu media lunară a importurilor din țările în cauză timp de patru luni pe parcursul perioadei de anchetă.

(33)

Din motivele expuse în considerentul 140 de mai jos, Comisia a decis să cumuleze importurile din țările în cauză în scopul analizei descrise în considerentele de mai sus. După cum reiese din tabelul de mai sus, importurile cumulate din țările în cauză nu au înregistrat o nouă creștere substanțială după perioada de anchetă.

(34)

În consecință, Comisia a concluzionat că nu au fost îndeplinite cerințele pentru înregistrare prevăzute la articolul 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază.

(35)

Având în vedere elementele de probă disponibile la deschiderea anchetei, care indicau existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat oportun să deschidă ancheta în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(36)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea de ECCS. Doi producători-exportatori au transmis informațiile relevante.

(37)

În plus, Comisia a transmis un chestionar către GC. De asemenea, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit.

(38)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(39)

La 12 noiembrie 2021, prin intermediul unei note la dosar (denumite în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze la stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, utilizați pentru fabricarea de ECCS. În plus, pe baza criteriilor care ghidează alegerea prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat Brazilia, Columbia, Mexic, Thailanda și Turcia ca posibile țări reprezentative adecvate. Comisia a primit observații cu privire la prima notă din partea CISA și Baosteel. Aceste observații au confirmat că Brazilia sau Turcia sunt posibile țări reprezentative adecvate.

(40)

La 6 ianuarie 2022, prin intermediul unei a doua note la dosar (denumite în continuare „a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze la stabilirea valorii normale, luând în considerare Brazilia ca țară reprezentativă. De asemenea, a informat părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („costurile VAG”) și profiturile pe baza informațiilor ușor accesibile referitoare la societatea CSN, singurul producător cunoscut de ECCS din Brazilia.

(41)

Comisia a primit observații cu privire la cea de a doua notă din partea CISA și Baosteel. Ambele și-au exprimat dezacordul față de posibilitatea selectării prețurilor interne din Brazilia ale oțelului laminat la cald și ale oțelului laminat la rece ca prețuri reprezentative, deoarece acestea erau anormal de ridicate. Afirmația este examinată în considerentele 91 și 92.

(42)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(43)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în sensul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(44)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta anchetă că, pe baza dovezilor disponibile, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază a fost adecvată.

(45)

În cadrul anchetelor recente privind sectorul siderurgic din RPC (5) – oțelul fiind principalul factor de producție pentru ECCS – Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a concluzionat în cadrul prezentei anchete că, pe baza elementelor de probă disponibile, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este, de asemenea, adecvată.

(46)

În cadrul anchetelor respective, Comisia a constatat că există o intervenție substanțială a statului în RPC, ceea ce duce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (6). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul oțelului, care reprezintă principala materie primă utilizată la fabricarea produsului care face obiectul anchetei, nu numai că o mare parte a întreprinderilor se află, în continuare, în proprietatea GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (7), dar GC este, de asemenea, în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (8). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat concentrarea resurselor în sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau altfel importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forțele pieței (9). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, generând astfel distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (10). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul siderurgic în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (11), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al actorilor corporativi din RPC (12).

(47)

Plângerea în acest caz a făcut referire la raport, în special la constatările cu privire la sectorul siderurgic în general; la numărul mare de întreprinderi deținute de stat în sectorul siderurgic; la orientarea dezvoltării industriei de către stat (de exemplu, decizia Chinei de a consolida industria siderurgică până în 2025); la prezența celulelor PCC în întreprinderile producătoare de oțel și la diverse documente de planificare și de orientare privind sectorul siderurgic. În plus, plângerea a enumerat distorsiuni specifice legate de materiile prime utilizate pentru producerea de ECCS: oțelul plat laminat la cald, cromul, minereul de fier și cocsul. Aceste referiri au inclus, în ceea ce privește oțelul plat laminat la cald, constatările unei anchete antisubvenție recente privind acest sector (13), precum și constatările din raportul ministerial G20 al Forumului mondial privind supracapacitatea producției siderurgice. În ceea ce privește cromul, plângerea a precizat că cel de al 13-lea plan cincinal (2016-2020) pentru resursele minerale reglementează cromul, care este menționat ca element „strategic”. În plus, plângerea explică faptul că, în Catalogul mărfurilor care fac obiectul licențelor de export al Ministerului Comerțului din Republica Populară Chineză („MOFCOM”), ferocromul, cromul sub formă brută, cromul sub formă de pulbere, deșeurile de crom, precum și alte tipuri de crom și produsele sale sunt incluse în lista produselor care fac obiectul licențelor de export. În plus, plângerea a inclus informații privind taxele la export pentru crom, minereu de fier și cocs, care au un efect de distorsionare a prețurilor.

(48)

În ancheta actuală, Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să folosească prețurile și costurile de pe piața internă din RPC, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această analiză a Comisiei s-a bazat pe elementele de probă disponibile la dosar, inclusiv pe elementele de probă cuprinse în raport, care au fost obținute din surse disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul anchetei. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC.

(49)

Sectorul oțelului, care este principala materie primă pentru fabricarea produsului care face obiectul anchetei, continuă, în mod special, să se afle în mare parte în proprietatea GC. Mulți dintre cei mai mari producători de oțel se află în proprietatea statului. De exemplu, producătorul-exportator inclus în eșantion Baosteel este o întreprindere chineză importantă deținută de stat care este implicată în fabricarea oțelului și face parte din grupul consolidat recent China Baowu Steel Group Co. Ltd. (anterior Baosteel Group și Wuhan Iron & Steel), deținută în ultimă instanță în proporție de 100 % de Comisia de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat de la nivel central („SASAC”) (14). În prezent, Baowu deține și 62,7 % din acțiunile celorlalte întreprinderi mari deținute de stat din sectorul oțelului, Shanxi Taiyuan Iron & Steel Co. Ltd. („Tisco”), ceea ce face ca SASAC centrală să fie acționarul majoritar al acesteia, ca urmare a transferului gratuit al unei participații de 51 % în cadrul TISCO de la SASAC a provinciei Shanxi către Baowu în august 2020 (15). Deși se estimează că raportul nominal dintre numărul de întreprinderi deținute de stat și numărul de societăți private este aproape egal, dintre cei cinci producători chinezi de oțel clasați printre primii 10 producători de oțel ca mărime din lume, patru sunt întreprinderi deținute de stat (16). Totodată, în timp ce primii 10 producători au reprezentat doar aproximativ 36 % din producția industrială totală în 2016, GC a stabilit în același an obiectivul de a consolida până în 2025 între 60 % și 70 % din producția de oțel la aproximativ 10 întreprinderi de mari dimensiuni (17). Această intenție a fost reiterată de GC în aprilie 2019, când s-a anunțat lansarea unor orientări privind consolidarea industriei siderurgice (18). O astfel de consolidare poate atrage după sine fuziuni forțate între societăți private profitabile și întreprinderi de stat neperformante (19).

(50)

În plus, în sectorul siderurgic, mulți dintre cei mai mari producători sunt menționați în mod specific în „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru perioada 2016-2020”. De exemplu, Tisco menționează pe site-ul său că este „un supergigant al sectorului siderurgic” care „a evoluat într-un complex producător de fontă și oțel de dimensiuni extraordinare, care este integrat în activitățile de minerit, de producție, de prelucrare, de livrare și de comercializare a fierului și a oțelului” (20).

(51)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, ancheta a arătat existența unor legături personale între producătorii produsului în cauză și PCC, de exemplu prin prezența unor membri ai PCC în cadrul personalului de conducere de nivel superior sau în cadrul consiliilor de administrație ale principalilor producători de ECCS, și anume Baosteel și Jintai. Existența unor legături personale cu PCC în rândul conducerii ar putea fi stabilită și pentru CISA (președintele executiv este în același timp secretar de partid). Pentru a oferi un exemplu concret, președintele Consiliului de administrație al Baowu îndeplinește în același timp funcția de secretar al Comitetului de partid, directorul general fiind secretarul adjunct al Comitetului de partid (21). În mod similar, președintele Consiliului de administrație al Baosteel ocupă funcția de secretar al Comitetului de partid, în timp ce directorul executiv este secretarul adjunct al Comitetului de partid (22). Această tendință se aplică și în cazul întreprinderilor private. În cadrul Jintai, președintele Consiliului de administrație îndeplinește în același timp funcția de membru al Congresului Popular al provinciei Hebei. La un nivel mai general, având în vedere aplicabilitatea generală a legislației privind prezența PCC în societăți, se poate concluziona cu certitudine că, în sectorul siderurgic în general și, în mod special, în ceea ce privește producătorii-exportatori care fac obiectul prezentei anchete, capacitatea GC de a interveni în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor este semnificativă.

(52)

Atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul ECCS fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării. Următoarele exemple ilustrează tendința de intervenție din ce în ce mai mare menționată mai sus a GC în sectorul ECCS. Producătorii produsului care face obiectul anchetei evidențiază în mod explicit activitățile de consolidare a partidului pe site-urile lor, au membri de partid în conducerea societății și își subliniază afilierea la PCC. Ancheta a arătat că în cadrul Baosteel se desfășoară activități de consolidare a partidului. Site-ul oficial menționează că există 301 comitete ale PCC și 85 437 de membri PCC în China Baowu Group (23) (societatea holding a Baosteel). În plus, grupul precizează următoarele în ceea ce privește consolidarea PCC în cadrul întreprinderii: „Consolidarea integrării conducerii partidului în îmbunătățirea guvernanței corporative, îmbunătățirea sistemului modern de întreprinderi. China Baowu pune integral în aplicare cerințele «Avizelor privind consolidarea conducerii partidului în îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor centrale», [...]. Sistemul decizional revizuit și îmbunătățit pentru chestiunile majore a perfecționat și mai mult autoritatea decizională a Comitetului de partid, a Consiliului de administrație, a directorilor și a altor organe de guvernanță, aspectele și formele decizionale autorizate de Consiliul de administrație [...]. [...] Baowu adoptă și pune în aplicare planificarea simultană a consolidării partidului și a reformării întreprinderii, instituirea simultană a organizațiilor de partid și a entităților operaționale, alocarea simultană a persoanelor responsabile în cadrul organizațiilor de partid și a personalului însărcinat cu chestiunile de partid” (24). Societatea Baosteel descrie activitățile de consolidare a PCC după cum urmează: „își asumă responsabilitatea principală de a gestiona partidul în mod strict și cuprinzător; conduc activitatea ideologică și politică a societății, activitatea de pe frontul comun, construirea unei civilizații spirituale, construirea unei culturi corporative și a structurilor colective, cum ar fi sindicatele și Liga Tineretului Comunist; conduc construcția unui guvern orientat de partid și onest, sprijină comitetele de disciplină să-și îndeplinească în mod eficace responsabilitățile de supraveghere” (25).

(53)

În plus, în sectorul ECCS sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază.

(54)

Industria siderurgică este considerată de GC ca fiind o industrie-cheie, oțelul fiind principala componentă pentru producția de ECCS (26). Acest lucru este confirmat de numeroasele planuri, directive și alte documente axate pe oțel, care sunt emise la nivel național, regional și municipal, precum „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru perioada 2016-2020”. Acest plan arată că industria siderurgică este „un sector important, fundamental al economiei chineze, o piatră de temelie a națiunii” (27). Principalele sarcini și obiective stabilite în acest plan acoperă toate aspectele legate de dezvoltarea industriei (28).

(55)

Cel de al 13-lea plan cincinal pentru dezvoltare economică și socială (29) prevede sprijinirea întreprinderilor producătoare de tipuri de produse din oțel de înaltă calitate (30). De asemenea, acesta se axează pe obținerea calității, durabilității și fiabilității produselor, prin sprijinirea întreprinderilor care utilizează tehnologii legate de producția nepoluantă a oțelului, laminarea de precizie și îmbunătățirea calității (31).

(56)

„Catalogul de îndrumare privind restructurarea industriei (versiunea 2019)” (32), aprobat prin Decretul nr. 29 al Comisiei naționale pentru dezvoltare și reformă a Republicii Populare Chineze din 27 august 2019, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020 („catalogul”), enumeră oțelul printre industriile încurajate.

(57)

În plus, GC îndrumă dezvoltarea sectorului în conformitate cu o gamă largă de directive și de instrumente de politică referitoare, printre altele, la: compoziția și restructurarea pieței, materiile prime, investiții, eliminarea capacităților, gama de produse, relocare, modernizare etc. Prin aceste mijloace, dar și prin altele, GC conduce și controlează practic toate aspectele legate de dezvoltarea și funcționarea sectorului (33). Problema actuală a supracapacității este, fără îndoială, cea mai clară ilustrare a implicațiilor politicilor GC și a distorsiunilor rezultate.

(58)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția de oțel ca principală materie primă utilizată pentru fabricarea ECCS. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(59)

Prezenta anchetă nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază în sectorul ECCS, aspecte menționate în considerentul 46 de mai sus, nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul anchetei.

(60)

Sectorul ECCS este afectat și de distorsiuni ale costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum se menționează, de asemenea, în considerentul 46 de mai sus. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul anchetei sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la capitalul sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC) (34).

(61)

În plus, în cadrul prezentei anchete nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul ECCS nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum se menționează, de asemenea, în considerentul 46 de mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile. În plus, ancheta a arătat că ambii producători-exportatori incluși în eșantion au avut sume semnificative de împrumuturi restante de la creditori chinezi în cursul perioadei de anchetă.

(62)

De fapt, în cursul anchetei s-a constatat că producătorii de ECCS beneficiază de sprijin suplimentar din partea statului. De exemplu, una dintre societățile incluse în eșantion, Jintai, se află pe lista întreprinderilor de înaltă tehnologie din provincia Hebei pentru anul 2020 (al doilea lot). Mai precis, această societate ocupă numărul 4 pe listă (35), ceea ce înseamnă că i se acordă un tratament special și sprijin din partea guvernului. În plus, cel de al 13-lea plan cincinal 2016-2020 al provinciei Hebei cuprindea o serie de dispoziții de sprijinire a sectorului siderurgic: „încurajarea pilonilor dezvoltării și inovării: [Hebei trebuie] să creeze o serie de întreprinderi emblematice inovatoare în domeniul industriei, [Hebei trebuie] să se concentreze asupra principalelor o sută de întreprinderi și să valorifice la maximum forța motrice inovatoare a acestora în industrii competitive, să sprijine eforturile lor de creștere a contribuției la cercetare și dezvoltare, [...]. [Hebei trebuie] să sprijine principalele întreprinderi din sectoare precum oțelul, echipamentele, materialele de construcții, produsele farmaceutice, produsele chimice, produsele alimentare”. Cel de al 14-lea plan cincinal 2021-2025 (Jintai Packaging este situată în Hebei) prevede următoarele: „consolidarea poziției de lider a industriilor competitive: industria siderurgică: [...] să promoveze transformarea și modernizarea uzinelor siderurgice din principala zonă urbană. [...] să consolideze cooperarea internațională în materie de capacitate de producție, să se concentreze asupra construirii de clustere ale industriei siderurgice de înaltă calitate din Tangshan, Handan”. În plus, cel de al 14-lea plan cincinal al provinciei Hebei privind industriile strategice și emergente 2021-2025 include, de asemenea, dispoziții care sprijină sectorul oțelului: „să dezvolte cu fermitate materiale siderurgice avansate pentru produse de înaltă calitate, cum ar fi oțelul pentru piesele de bază, oțelul pentru unelte și matrițe, oțelul marin de înaltă performanță, oțelul pentru rulmenți, oțelul avansat pentru conducte, pulberea metalică pentru fabricarea aditivilor”.

(63)

În cele din urmă, Comisia a reamintit că, pentru a fabrica produsul care face obiectul anchetei, sunt necesari mai mulți factori de producție, pe lângă oțel. Atunci când producătorii produsului care face obiectul anchetei cumpără sau contractează acești factori de producție, inclusiv oțelul, prețurile plătite (și care sunt înregistrate drept costuri ale producătorilor) sunt expuse acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează o forță de muncă supusă distorsiunilor menționate; aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital și fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(64)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului care face obiectul anchetei pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, formarea prețurilor pentru toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.) este, de asemenea, afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, cu forța de muncă, cu energia și cu materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea mai multor factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(65)

În observațiile sale referitoare la prima notă, CISA a prezentat o serie de observații, care au fost, de asemenea, aprobate și susținute printr-o comunicare transmisă de Baosteel. În primul rând, CISA a susținut că Acordul antidumping al OMC („Acordul privind PAD”) nu recunoaște conceptul de distorsiuni semnificative la articolul 2.2, care permite construirea valorii normale numai în cazul în care nu există vânzări în cadrul operațiunilor comerciale normale. CISA a observat că acest articol nu menționează distorsiunile semnificative care permit construirea valorii normale. În al doilea rând, CISA a susținut că orice valoare construită ar trebui să fie calculată în conformitate cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD și cu interpretarea dată de Organul de apel al OMC în cauza UE-Biomotorină, precum și de grupul special de soluționare a litigiilor al OMC în cauza UE-Metodologii de ajustare a costurilor II (Rusia) (DS494), care nu menționează conceptul de distorsiuni semnificative, și nici posibilitatea de a nu lua în considerare datele societății exportatoare.

(66)

Comisia a considerat că dispozițiile de la articolul 2 alineatul (6a) sunt pe deplin compatibile cu obligațiile Uniunii Europene în baza normelor OMC și cu jurisprudența citată de CISA. În primul rând, nu este necesar ca membrii OMC să utilizeze termenii exacți ai acordurilor OMC în legislația lor de punere în aplicare. Prin urmare, faptul că noțiunea de „distorsiuni semnificative” ca atare nu este prezentă în Acordul privind PAD al OMC nu restricționează utilizarea de către Uniune a acestui termen. În plus, în opinia Comisiei, în conformitate cu decizia grupului special al OMC și al Organului de apel în cauza UE-Biomotorină (DS473), dispozițiile regulamentului de bază care se aplică în general tuturor membrilor OMC, cum este articolul 2 alineatul (5) al doilea paragraf, permit utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător, atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. Existența unor distorsiuni semnificative face ca prețurile și costurile din țara exportatoare să fie inadecvate pentru construirea valorii normale. În aceste condiții, articolul 2 alineatul (6a) prevede construirea costurilor de producție și de vânzare pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate, inclusiv cele dintr-o țară reprezentativă adecvată cu un nivel de dezvoltare similar cu cel al țării exportatoare. În consecință, Comisia a respins această afirmație.

(67)

În legătură cu cauza UE-Metodologii de ajustare a costurilor II (Rusia) (DS494), Comisia a reamintit că atât UE, cât și Federația Rusă au contestat constatările grupului special, care nu sunt definitive și, în consecință, în conformitate cu jurisprudența consacrată a OMC, nu au niciun statut juridic în cadrul sistemului OMC, deoarece nu au fost aprobate de Organul de soluționare a litigiilor printr-o decizie a membrilor OMC. În orice caz, raportul grupului special din acest litigiu a considerat în mod specific că dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt în afara domeniului de aplicare al litigiului. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(68)

În al doilea rând, CISA a susținut că nu există elemente de probă cu privire la presupusele „distorsiuni semnificative” în legătură cu sectorul ECCS din China. Potrivit CISA, raportul privind China pe care s-a bazat Comisia nu a respectat standardele de probe imparțiale și obiective și de elemente de probă cu o valoare probantă suficientă. În plus, CISA a susținut că, întrucât raportul privind China a fost publicat în 2017, acesta nu putea fi aplicabil pentru perioada de anchetă cuprinsă între iulie 2020 și iunie 2021. Ca ultimă observație, CISA a menționat că raportul privind China nu se referă la sectorul ECCS din China în sine, ci doar la industria siderurgică chineză în general.

(69)

Comisia a observat că raportul privind China este un document cuprinzător bazat pe elemente de probă ample și obiective, incluzând acte legislative, reglementări și alte documente oficiale de politică publicate de GC, rapoarte ale unor părți terțe realizate de organizații internaționale, studii academice și articole elaborate de cercetători, precum și alte surse independente fiabile. El a fost pus la dispoziția publicului în decembrie 2017, astfel încât orice parte interesată ar fi avut numeroase posibilități de a depune obiecții, completări sau observații cu privire la raport și la elementele de probă pe care se bazează acesta, și nici GC, nici alte părți nu au prezentat argumente sau elemente de probă care să contrazică sursele incluse în raportul privind China. De asemenea, cu privire la argumentul potrivit căruia raportul nu mai este de actualitate, Comisia a observat, în special, că principalele documente de politică și elemente de probă cuprinse în raport, inclusiv planurile cincinale relevante și legislația aplicabilă produsului care face obiectul anchetei, erau în mare măsură încă relevante în cursul PA și că nici Camera de Comerț a importatorilor și a exportatorilor de metale, minerale și produse chimice din China (CCCMC), nici alte părți nu au dovedit că această situație s-ar fi schimbat. China a început să publice noi planuri cincinale numai în cursul anului 2021 și multe dintre aceste planuri au fost făcute publice abia în a doua jumătate a anului, deci după perioada de anchetă. Acest lucru a fost confirmat și mai mult prin cercetările specifice cazului întreprinse de Comisie, rezumate mai sus.

(70)

În ceea ce privește argumentul potrivit căruia raportul privind China nu include un capitol specific privind ECCS, Comisia a observat că existența distorsiunilor semnificative care conduc la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este legată de existența unui capitol sectorial specific care să vizeze produsul în cauză. Raportul descrie diferite tipuri de distorsiuni prezente în RPC, care sunt transversale și aplicabile în întreaga economie chineză și care afectează prețurile și/sau materiile prime și costurile de producție aferente produsului în cauză. În plus, raportul nu este singura sursă de elemente de probă utilizată de Comisie în determinarea realizată, întrucât secțiunea de față a prezentului regulament analizează elemente de probă recente suplimentare privind distorsiunile din sectorul siderurgic, inclusiv privind producția de ECCS, materiile prime utilizate pentru producerea de ECCS, precum și producătorii-exportatori de ECCS care fac obiectul prezentei anchete. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(71)

În al treilea rând, CISA a afirmat că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, evaluarea privind existența unor distorsiuni semnificative ar trebui efectuată pentru fiecare producător-exportator în parte. Prin urmare, Comisia avea obligația de a analiza situația fiecărui producător chinez inclus în eșantion și de a decide pentru fiecare dintre aceștia dacă vreunul dintre factorii costurilor de producție și de vânzare este distorsionat. CISA a susținut că nu ar trebui permise concluzii „la nivel de țară” sau „la nivel de industrie” și că, întrucât a existat eșantionare în acest caz, era necesar cel puțin să se stabilească distorsiuni pentru fiecare producător inclus în eșantion și pentru fiecare factor de producție utilizat de acesta, în mod separat.

(72)

Comisia a observat că existența unor distorsiuni semnificative care determină aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază a fost stabilită la nivelul întregii țări. Însă, astfel cum se arată în prezenta secțiune, Comisia a analizat și situația specifică a producătorilor-exportatori și a constatat că, într-adevăr, fiecare dintre producătorii incluși în eșantion a fost afectat de aceste distorsiuni semnificative. În plus, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede că pot fi utilizate costurile interne ale fiecărui producător dacă se stabilește că acestea nu sunt afectate de distorsiuni semnificative, dar acest lucru nu este valabil în cazul prezentei anchete. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(73)

Ca răspuns la cea de a doua notă privind factorii de producție, CISA a reiterat observațiile pe care le-a formulat ca răspuns la publicarea primei note privind factorii de producție. În plus, aceasta a adăugat că noțiunea de distorsiuni semnificative nu ar trebui să fie prestabilită în cadrul unei anchete. Conform afirmațiilor CISA, Comisia nu ar trebui să inițieze procedura bazată pe articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază înainte de a stabili cu certitudine existența unor distorsiuni semnificative. Prin urmare, potrivit CISA, Comisia nu ar trebui să întreprindă demersuri precum transmiterea de chestionare legate de articolul 2 alineatul (6a), ci să înceapă să caute date privind valoarea normală din surse alternative până când existența unor distorsiuni semnificative este stabilită cu certitudine. Afirmațiile CISA au fost susținute și în observațiile prezentate de Baosteel în răspunsul la cea de a doua notă privind factorii de producție.

(74)

Comisia a clarificat faptul că, deși constatarea existenței efective a unor distorsiuni semnificative și utilizarea ulterioară a metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) se produc numai la momentul comunicării constatărilor provizorii și/sau definitive și al adoptării ulterioare a actului juridic relevant, articolul 2 alineatul (6a) litera (e) prevede obligația de a colecta datele necesare pentru aplicarea acestei metodologii atunci când ancheta a fost deschisă pe această bază. În acest caz, Comisia a considerat că elementele de probă prezentate de reclamant cu privire la distorsiunile semnificative erau absolut suficiente pentru a deschide ancheta pe această bază. Avizul de deschidere a specificat în mod clar acest lucru la punctul 3, în conformitate cu respectiva obligație, prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a luat măsurile necesare care să îi permită să aplice metodologia prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul în care existența unor distorsiuni semnificative ar fi confirmată în cursul anchetei. Această procedură include trimiterea de chestionare către producătorii-exportatori și către GC, precum și căutarea unor posibile țări reprezentative adecvate. În plus, articolul 2 alineatul (6a) litera (e) al doilea paragraf impune Comisiei obligația suplimentară de a informa părțile în cel mai scurt timp după deschiderea anchetei cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze în acest sens. Acesta constituie temeiul juridic pentru informațiile solicitate în chestionarele referitoare la notele privind factorii de producție, astfel cum se prezintă în detaliu mai sus. Pe baza tuturor acestor elemente, Comisia a respins această afirmație.

(75)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului în cauză, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate. Pe baza celor de mai sus și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(76)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(77)

Astfel cum se explică în considerentele 39-40, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează, de asemenea, observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă privind factorii de producție, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a lua în considerare Brazilia drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(78)

În prima notă privind factorii de producție, Comisia a identificat Brazilia, Columbia, Mexicul, Thailanda și Turcia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din China conform Băncii Mondiale (cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut) și în care se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului care face obiectul anchetei.

(79)

Observațiile primite cu privire la prima notă au confirmat că Brazilia și Turcia sunt posibile țări reprezentative adecvate.

(80)

În prima notă, pentru țările identificate ca țări în care se fabrică produsul care face obiectul anchetei, și anume Brazilia, Columbia, Mexic, Thailanda și Turcia, Comisia a verificat disponibilitatea datelor necesare, în special în ceea ce privește datele financiare ale producătorilor produsului similar.

(81)

Comisia a identificat două societăți care păreau să fie producători ai produsului care face obiectul anchetei și care erau profitabile în 2020 (o perioadă care s-a suprapus parțial cu PA): Companhia Siderúrgica Nacional (CSN) din Brazilia și Ereğli Demir ve Çelik Fabrikaları (Erdemir) din Turcia. Comisia a constatat că, pentru aceste două societăți, existau date financiare consolidate ușor accesibile, la nivel de grup, pentru anul 2020.

(82)

În observațiile lor cu privire la prima notă, părțile interesate au subliniat că, pentru Companhia Siderúrgica Nacional (CSN), datele financiare erau disponibile nu numai la nivel de grup, ci și în mod special pentru sectorul „fabricării oțelului”. În schimb, pentru producătorul de ECCS Ereğli Demir ve Çelik Fabrikalarto (Erdemir) din Turcia, nu au putut fi găsite date financiare la nivel sectorial. În consecință, Comisia a considerat că datele financiare ușor accesibile din Brazilia constituie cele mai relevante date privind costurile VAG și profitul.

(83)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a informat părțile interesate în cea de a doua notă că intenționează să utilizeze Brazilia ca țară reprezentativă adecvată și societatea CSN, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale.

(84)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind caracterul adecvat al Braziliei ca țară reprezentativă și al societății CSN ca producător din țara reprezentativă.

(85)

Nu au fost primite observații din partea părților interesate care să conteste caracterul adecvat al Braziliei ca țară reprezentativă și al CSN ca producător din țara reprezentativă.

(86)

După ce s-a stabilit că Brazilia este o țară reprezentativă adecvată pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(87)

Având în vedere analiza de mai sus, Brazilia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(88)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul anchetei și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații ușor disponibile referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(89)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a informat părțile interesate că va utiliza baza de date Global Trade Atlas (GTA) pentru a stabili costul nedistorsionat pentru majoritatea factorilor de producție. Totuși, în ceea ce privește oțelul laminat la cald și oțelul laminat la rece, peste 90 % din importurile acestor produse în Brazilia au avut ca origine China. Comisia a analizat această chestiune și a observat că cantitățile din aceste produse importate din alte țări terțe în Brazilia au fost mici și nu ar fi suficient de reprezentative. Prin urmare, Comisia a analizat o altă valoare de referință posibilă pentru prețul acestor materii prime în Brazilia și a utilizat în mod provizoriu evaluările prețurilor interne braziliene ale oțelului din Metal Bulletin (prețurile publicate de Fastmarkets).

(90)

În plus, Comisia a declarat că va utiliza statisticile Organizației Internaționale a Muncii („OIM”) pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale forței de muncă (37), prețurile societății EDP Brasil, unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică din Brazilia, pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale energiei electrice (38), prețurile gazelor naturale practicate de cel mai mare distribuitor de gaze din Brazilia, societatea Comgas, pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale gazelor (39), prețurile societății Sabesp, responsabilă cu aprovizionarea cu apă, colectarea și tratarea apelor uzate în statul Sao Paulo, pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale apei (40).

(91)

În urma celei de a doua note, CISA a susținut că prețurile interne din Brazilia ale produselor plate din oțel nu ar trebui utilizate ca preț de referință, deoarece acestea au fost semnificativ mai mari decât prețurile de pe alte piețe, cum ar fi Europa, India sau Turcia. În schimb, Comisia ar trebui să utilizeze fie prețurile de import din GTA, fie o valoare de referință internațională raportată în SSB/S&P Platts.

(92)

Comisia a reiterat faptul că – astfel cum se menționează în cea de a doua notă privind factorii de producție (a se vedea considerentul 89) – prețurile de import din GTA nu puteau fi utilizate. Comisia a observat, de asemenea, că prețurile din Metal Bulletin utilizate erau apropiate de datele SBB/S&P Platts (variație de mai puțin de 5 %). Având în vedere cele de mai sus, Comisia a decis să respingă afirmația CISA și să confirme utilizarea prețurile interne ale oțelului din Brazilia raportate în Metal Bulletin.

(93)

Având în vedere toate informațiile de care dispune Comisia, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 2

Factori de producție ai ECCS

(94)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (41). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. După excluderea importurilor în țara reprezentativă din China și din țări fără economie de piață, Comisia a constatat că importurile principalelor materii prime din alte țări terțe au rămas reprezentative.

(95)

Comisia s-a abătut de la metodologia descrisă mai sus în ceea ce privește un număr mic de materii prime.

(96)

Pentru minereul de fier, Comisia s-a bazat pe prețurile de export din GTA din Brazilia. Comisia a observat că prețurile GTA de import pentru minereul de fier au fost semnificativ mai mici decât prețurile înregistrate în general pentru minereul de fier utilizat la fabricarea oțelului. Din acest motiv, Comisia a analizat aceste prețuri în raport cu prețurile de export care există, de asemenea, în GTA pentru Brazilia (care este unul dintre cei mai mari producători de minereu de fier din lume). Această analiză a confirmat faptul că prețurile de import nu erau în concordanță cu cele observate pentru exporturi, ceea ce sugera că acestea erau anormal de scăzute pentru a fi reprezentative pentru prețurile din Brazilia. De asemenea, Comisia a comparat aceste prețuri de import cu prețurile plătite de producătorii-exportatori incluși în eșantion, precum și cu prețurile raportate în Metal Bulletin, iar comparația a condus la aceeași concluzie. Prin urmare, Comisia a constatat că prețurile de import în Brazilia pentru minereul de fier nu puteau fi considerate o valoare de referință reprezentativă.

(97)

Pentru mai multe produse din cărbune raportate de producătorul-exportator din China (huilă pentru gaz, huilă de cocs, huilă grasă pentru gaz, huilă grasă), Comisia a considerat că, în mod similar cu constatările sale din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/58 al Comisiei (42), prețurile de import în Brazilia, astfel cum au fost raportate de GTA, nu erau reprezentative. Într-adevăr, aceste prețuri de import se situau în afara intervalului prețurilor observate pentru astfel de produse în rapoartele privind prețurile mărfurilor, cum ar fi cele ale Bloomberg sau Metal Bulletin, și al prețurilor plătite de producătorul-exportator din China. Comisia a considerat că prețul cărbunelui superior cocsificabil de calitate premium, raportat de Metal Bulletin, era un preț de referință adecvat. Acesta corespunde tipului de cărbune metalurgic, care este utilizat pentru producția de fier și oțel. Această valoare de referință a fost utilizată în anchetele anterioare privind produsele siderurgice, cum ar fi cea menționată mai sus.

(98)

În cazul unui număr mare de factori de producție, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat, luate individual, o pondere neglijabilă din costul fabricării produsului care face obiectul anchetei în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, Comisia a decis, în etapa provizorie, să considere acești factori, care reprezentau în total mai puțin de 4 % din costul de producție, drept consumabile.

(99)

Factorii de producție produși în regie proprie care au avut doar o pondere neglijabilă în costul total de producție al producătorilor-exportatori respectivi, precum și la nivel de tip de produs, au fost grupați în categoria consumabilelor. Comisia a calculat procentul pe care îl dețin consumabilele din costul total al materiilor prime și a aplicat acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când a utilizat prețurile nedistorsionate stabilite.

(100)

OIM publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice din Brazilia (43). Comisia a utilizat statisticile OIM privind salariile lunare ale angajaților din industria prelucrătoare și numărul mediu săptămânal de ore lucrate în Brazilia pentru anul 2020. Au fost adăugate costurile suplimentare legate de forța de muncă (44) (contribuțiile la asigurările sociale și la șomaj suportate de angajator). Pe această bază, a fost calculat un tarif orar.

(101)

Prețul energiei electrice pentru societăți (utilizatorii industriali) din Brazilia este publicat de EDP Brasil pentru 2020 și 2021. Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali în tranșa de consum corespunzătoare, exprimate în CNY/kWh, astfel cum au fost publicate în iulie 2020 până în iunie 2021.

(102)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru costurile gazelor, Comisia a utilizat statisticile Ministerului Energiei din Brazilia. Prețurile utilizate sunt prețul unitar mediu al gazelor pentru utilizatorii industriali, furnizat în buletinul lunar al Ministerului Energiei. Aceste buletine indicau datele istorice din perioada cuprinsă între 2018 și aprilie 2021. Comisia a utilizat media pentru perioada iulie 2020-aprilie 2021.

(103)

Trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție la care se face referire anterior. Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(104)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profituri, Comisia s-a bazat pe datele financiare din 2020 ale CSN cuprinse în Raportul integrat pe 2020 al CSN (45).

(105)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(106)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al producătorului-exportator cooperant. Aceste rate de consum au fost verificate prin activități de birou și verificări încrucișate la distanță. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă (tabelul 2 de mai sus).

(107)

Apoi, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație, astfel cum se explică în considerentul 103, care au reprezentat în total mai puțin de 10 % din costurile de fabricație, la costul de fabricație nedistorsionat, pentru a ajunge la costurile de producție nedistorsionate.

(108)

La costurile de producție stabilite astfel cum se descrie în considerentul anterior, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul CSN menționat în considerentul 104. Costurile VAG exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute („CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate au fost de 6,51 %. Profitul exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate a fost de 10,65 %.

(109)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală pentru fiecare tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(110)

Un singur producător-exportator cooperant inclus în eșantion, Jintai, a exportat produsul care face obiectul anchetei direct către clienți independenți din Uniune. În cazul acestor vânzări, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul care face obiectul anchetei atunci când acesta era vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(111)

Celălalt producător-exportator cooperant inclus în eșantion, Baosteel, a exportat produsul care face obiectul anchetei prin intermediul unor societăți afiliate din Uniune care au acționat în calitate de importatori și filiale de vânzări. În cazul acestor vânzări, prețul de export a fost construit pe baza prețului cu care produsul importat a fost revândut pentru prima oară unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Ajustările efectuate au fost legate de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv costurile VAG, precum și profiturile acumulate.

(112)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorului-exportator cooperant pe o bază franco fabrică.

(113)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au efectuat ajustări pentru a ține seama de costurile de transport, de asigurare, de manipulare și de încărcare, de costurile creditelor și de alte deduceri (asigurarea creditelor la export).

(114)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător al produsului care face obiectul anchetei, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(115)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(116)

Pentru societățile cooperante neincluse în eșantion, Comisia a calculat media ponderată a marjelor de dumping ale celor doi producători-exportatori incluși în eșantion. În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din China, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza informațiilor disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în cursul PA, care au fost stabilite pe baza datelor comerciale Comext și a răspunsurilor verificate la chestionar ale producătorilor-exportatori cooperanți.

(117)

În cazul de față, nivelul de cooperare este scăzut, întrucât importurile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat doar aproximativ jumătate din volumul total al exporturilor către Uniune din cursul perioadei de anchetă. Din aceste motive, Comisia a considerat oportun să stabilească marja de dumping reziduală la nivelul celei mai ridicate marje de dumping stabilite pentru tipurile de produse vândute în cantități reprezentative de producătorul-exportator cooperant inclus în eșantion cu cea mai ridicată marjă de dumping individuală.

(118)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(119)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor CSN pe piața internă a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți din cadrul pieței interne au reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului care face obiectul anchetei în cursul perioadei de anchetă. Pe această bază, vânzările totale ale CSN pe piața internă au fost reprezentative.

(120)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune cu vânzări interne reprezentative.

(121)

Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările efectuate de CSN pe propria piață internă, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune, au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările unui tip de produs pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs către clienți independenți în cursul perioadei de anchetă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil. Pentru un număr mic de tipuri de produs care au fost exportate către Uniune în cursul perioadei de anchetă, Comisia a stabilit că fie nu au existat deloc vânzări pe piața internă, fie volumul vânzărilor pe piața internă ale tipului de produs respectiv a fost mai mic de 5 %, acestea nefiind, prin urmare, reprezentative.

(122)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs, în cursul perioadei de anchetă, pentru a decide dacă este oportun să utilizeze vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(123)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă al fiecărui tip de produs, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

(124)

În acest caz, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă ale respectivului tip de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(125)

Valoarea normală este prețul efectiv practicat pe piața internă al fiecărui tip de produs numai pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor de produs din cursul perioadei de anchetă, în cazul în care:

(126)

Analiza vânzărilor interne a arătat că 91 % din totalul vânzărilor interne au fost profitabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai ridicat decât costul de producție.

(127)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, la costurile de fabricație s-au adăugat costurile VAG medii și profitul tranzacțiilor efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale pe piața internă pentru respectivele tipuri de produs. Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute deloc pe piața internă, la costurile de fabricație s-au adăugat costurile VAG medii ponderate și profitul pentru toate tranzacțiile efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale de pe piața internă.

(128)

Producătorul-exportator cooperant a exportat produsul care face obiectul anchetei către Uniune direct către clienți independenți. Astfel, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul care face obiectul anchetei atunci când acesta era vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(129)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorului-exportator cooperant pe o bază franco fabrică.

(130)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au efectuat ajustări pentru a ține seama de costurile de transport, de asigurare, de manipulare și de încărcare, de cheltuielile de ambalare, de costurile creditelor și comisioanele bancare, de rabaturi și alte deduceri.

(131)

Pentru producătorul-exportator cooperant, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător al produsului care face obiectul anchetei, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(132)

În cazul de față, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile realizate de producătorul-exportator cooperant au reprezentat aproape 100 % din volumul total al importurilor din cursul perioadei de anchetă. Din aceste motive, Comisia a considerat oportun să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori care nu au cooperat la nivelul societății cooperante.

(133)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(134)

Produsul similar a fost fabricat de patru producători din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(135)

Astfel cum se explică în considerentul 31 de mai sus, întrucât datele referitoare la evaluarea prejudiciului au fost obținute în principal de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, dintre care doi aparțin aceluiași grup, toate cifrele sunt prezentate sub formă de indici sau sub formă de intervale pentru a proteja confidențialitatea datelor furnizate.

(136)

Producția totală a Uniunii pe parcursul perioadei de anchetă a fost stabilită la [439 000-513 000] de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, precum răspunsul la chestionarul macroeconomic. Astfel cum se indică în considerentul 12, cei trei producători cooperanți din Uniune au reprezentat [85-95] % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(137)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza volumului total al vânzărilor industriei din Uniune în Uniune, la care se adaugă importurile din țări terțe către Uniune. Comisia a stabilit vânzările totale ale industriei Uniunii pe baza datelor colectate de la producătorii din Uniune incluși în eșantion și a informațiilor furnizate de Eurofer pentru producătorul care nu a fost inclus în eșantion. Volumele importurilor au fost extrase din datele Eurostat.

(138)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Consumul la nivelul Uniunii (în tone)

(139)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 3 % între 2018 și 2019, iar ulterior a rămas stabil până la sfârșitul PA. Cererea de pe piața Uniunii a fluctuat ușor în cursul perioadei examinate, putând fi considerată, în general, stabilă.

(140)

Comisia a examinat dacă importurile de ECCS originare din țările în cauză ar trebui să facă obiectul unei evaluări cumulative, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(141)

Marja de dumping stabilită cu privire la importurile din RPC și din Brazilia a fost peste pragul de minimis prevăzut la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază. Volumul importurilor provenite din fiecare dintre țările în cauză nu a fost neglijabil în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază. Cotele de piață în perioada de anchetă au fost de [12-13] % și, respectiv, de [2-3] %.

(142)

Condițiile de concurență între importurile care fac obiectul unui dumping din RPC și cele din Brazilia și între importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și produsul similar au fost asemănătoare. Mai precis, produsele importate au concurat între ele, precum și cu ECCS produs în Uniune, deoarece au fost vândute prin aceleași canale de vânzări și către categorii similare de clienți.

(143)

Prin urmare, au fost respectate toate criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, iar importurile din RPC și din Brazilia au fost examinate cumulativ în vederea stabilirii prejudiciului.

(144)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza ponderii pe care aceste importuri au avut-o în consumul total de la nivelul Uniunii.

(145)

Importurile din țările în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Volumul importurilor (în tone) și cota de piață (în %)

(146)

Volumul importurilor din țările în cauză a crescut între 2018 și PA cu 13 %, iar cota lor de piață a crescut cu 17 % în aceeași perioadă. Volumul importurilor a crescut constant până în 2020 și apoi a scăzut în cursul PA, în principal din cauza problemelor de transport și logistică legate de importurile din China în a doua jumătate a PA. În orice caz, volumul importurilor din țările în cauză în cursul PA a fost mai mare comparativ și cu 2018, și cu 2019.

(147)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe baza datelor provenite de la producătorii-exportatori cooperanți și de la producătorii cooperanți din Uniune.

(148)

Prețul mediu ponderat al importurilor provenite din țările în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Prețuri de import (EUR/tonă)

(149)

Prețul mediu de import al importurilor din țările în cauză a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate, deși prețul principalelor materii prime (minereul de fier și benzile laminate la cald) a crescut în aceeași perioadă. Prețurile de import au fost mai mici decât prețurile industriei Uniunii, astfel cum se reflectă în tabelul 9.

(150)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă, comparând următoarele:

(151)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și ajustate în mod adecvat, când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de anchetă. Acest rezultat a indicat o marjă de subcotare medie ponderată cuprinsă între 1,9 % și 13,7 % pentru China și de 21,8 % pentru Brazilia.

(152)

Utilizatorul Eviosys a susținut că prețurile produsului în cauză din RPC nu sunt direct comparabile cu cele ale industriei Uniunii din cauza unor probleme de calitate, însă afirmația nu a fost susținută de elemente de probă. În consecință, această afirmație a fost respinsă mod provizoriu.

(153)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(154)

Astfel cum se menționează în considerentul 12, a fost utilizată eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(155)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul la chestionarul macroeconomic. Datele se refereau la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Datele se refereau la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(156)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(157)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul forței de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

(158)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(159)

Volumul producției industriei Uniunii a scăzut în cursul perioadei examinate.

(160)

Deși capacitatea de producție a industriei Uniunii a rămas stabilă în cursul perioadei examinate, gradul de utilizare a capacității de producție a urmat aceeași tendință negativă ca și producția și a scăzut cu 9 % între 2018 și PA.

(161)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

(162)

Volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a rămas, în general, stabil în cursul perioadei examinate, cu o scădere de 6 % observată în 2020. Cota de piață a industriei Uniunii a crescut ușor în cursul perioadei respective, cu 4 %.

(163)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(164)

Deși numărul de angajați a crescut cu 13 % între 2018 și PA, productivitatea a scăzut cu 19 %. Scăderea productivității se datorează în principal scăderii volumului producției în cursul perioadei examinate. Scăderea productivității indică o creștere a costului forței de muncă pe tonă de ECCS produs.

(165)

Astfel cum se explică în secțiunile 4.4.2.1-4.4.2.3 de mai sus, volumul producției și gradul de utilizare a capacității industriei Uniunii au scăzut cu 9 % în cursul perioadei examinate, ceea ce a condus la costuri fixe mai ridicate pe unitate de producție și la o productivitate mai scăzută. Această scădere a depășit scăderea consumului de la nivelul Uniunii, astfel cum se menționează în considerentul 139.

(166)

Chiar dacă volumul vânzărilor pe piața Uniunii a rămas stabil, iar cota de piață a crescut cu 4 % între 2018 și PA, industria Uniunii a înregistrat o deteriorare a performanței financiare. Astfel cum se explică în secțiunea 4.4.3 de mai jos, aceasta s-a confruntat cu costuri de producție mai ridicate, fără să își poată ajusta prețurile de vânzare în consecință.

(167)

Prin urmare, perspectivele de creștere economică ale industriei Uniunii au fost periclitate.

(168)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țările în cauză.

(169)

Aceasta este prima anchetă antidumping privind produsul care face obiectul anchetei. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(170)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare în Uniune (EUR/tonă)

(171)

Prețurile medii de vânzare ale industriei Uniunii au rămas, în general, stabile în cursul perioadei examinate, deși costul mediu de producție a crescut cu 9 % între 2018 și PA. Industria Uniunii nu a fost în măsură să își majoreze prețurile de vânzare astfel încât să acopere costul de producție crescut.

(172)

Vânzările produsului similar realizate de industria Uniunii pe piața Uniunii s-au bazat pe contracte anuale cu clienții, prin care se stabileau cantitățile și prețurile pentru anul următor. Deși industria Uniunii dispune de o marjă minimă pentru majorarea prețurilor de vânzare în contextul creșterii prețurilor materiilor prime pe parcursul aplicării contractului anual, aceasta ar trebui, în principiu, să fie în măsură să își majoreze prețurile de vânzare atunci când negociază contractele pentru anul următor. Cu toate acestea, industria Uniunii nu a reușit să facă acest lucru în cursul perioadei examinate, din cauza presiunii exercitate de importuri asupra prețurilor. Acest lucru a condus la o scădere a profitabilității industriei Uniunii, astfel cum se explică în secțiunea 4.4.3.4 de mai jos.

(173)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă pe angajat (în EUR)

(174)

Costul mediu cu forța de muncă pe angajat al industriei Uniunii a rămas, în general, stabil în cursul perioadei examinate, cu o ușoară creștere în 2019 și o scădere de 4 % în 2020, în principal din cauza opririi producției din cauza pandemiei de COVID-19. În cursul PA, costul mediu al forței de muncă a revenit la nivelul din 2018.

(175)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(176)

Stocurile au crescut mai întâi cu 10 % în 2019, după care au scăzut drastic în 2020. În ansamblu, ele au scăzut cu 11 % între 2018 și PA. Astfel cum se explică în considerentul 172, industria ECCS din Uniune se caracterizează prin contracte-cadru anuale între producători și clienți, prin care se stabilesc cantitățile și prețurile. Aceste contracte-cadru sunt puse în aplicare prin comenzi de cumpărare în funcție de nevoile clienților. Astfel, industria Uniunii își poate planifica producția și stocurile. Prin urmare, stocurile nu reprezintă un indicator principal pentru evaluarea performanței industriei Uniunii.

(177)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(178)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri obținută din vânzările respective.

(179)

Profitabilitatea industriei Uniunii a scăzut și, începând cu 2019, s-a transformat în pierderi, care au continuat să crească în cursul PA. Într-adevăr, deși industria Uniunii și-a menținut volumele de producție pentru a acoperi costurile fixe ridicate, aceasta nu a fost în măsură să își majoreze prețurile de vânzare astfel încât să acopere costul de producție crescut și, prin urmare, a înregistrat pierderi.

(180)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a evoluat în sens descendent, înregistrând o scădere de aproximativ 200 % în cursul perioadei examinate, și a fost negativă în cursul PA. Prin urmare, industria Uniunii a întâmpinat dificultăți în autofinanțarea activităților sale, ceea ce reprezintă un indiciu suplimentar al deteriorării situației sale financiare.

(181)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a urmat o tendință negativă similară cu cea a profitabilității și a fluxului net de lichidități. Randamentul investițiilor a scăzut semnificativ între 2018 și PA și a devenit negativ în cursul PA. Prin urmare, industria Uniunii nu a fost în măsură să genereze profituri suficiente pentru a-și acoperi investițiile. Într-adevăr, industria Uniunii și-a sporit treptat investițiile în cursul perioadei examinate, în principal din cauza necesității de a respecta cerințele legale, și nu a reușit să obțină un randament al acestor investiții. Evoluția negativă a randamentului investițiilor în cursul perioadei examinate a indicat, de asemenea, că situația financiară generală a industriei Uniunii s-a înrăutățit într-o măsură semnificativă.

(182)

Capacitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion de a atrage capital a fost afectată de deteriorarea situației lor financiare. Scăderea considerabilă a profitabilității și a fluxului net de lichidități a evidențiat preocupări serioase în ceea ce privește situația lichidităților industriei Uniunii și capacitatea acesteia de a atrage capital pentru a-și finanța activitatea operațională și investițiile necesare.

(183)

Indicatorii economici atât la nivel macro, cât și la nivel micro s-au deteriorat în cursul perioadei examinate.

(184)

Deși capacitatea de producție a industriei Uniunii a rămas stabilă, gradul de utilizare a capacității a scăzut cu 9 % între 2018 și PA, ceea ce a generat costuri fixe mai ridicate pe tonă de ECCS. Deși volumul vânzărilor industriei Uniunii a rămas în general stabil și a câștigat o anumită cotă de piață în perioada examinată, în principal ca urmare a scăderii importurilor din alte țări terțe (scădere cu 21 % a cotei de piață), volumul producției sale a scăzut cu 9 % în aceeași perioadă.

(185)

În pofida faptului că industria Uniunii și-a menținut, în general, poziția pe piață în cursul perioadei examinate, situația sa financiară s-a deteriorat în principal din cauza creșterii costului de producție, care nu a putut fi acoperit printr-o creștere corespunzătoare a prețurilor sale de vânzare.

(186)

Prețurile de vânzare medii ale industriei Uniunii au rămas stabile în cursul perioadei examinate, deși costul mediu de producție a crescut cu 9 % în aceeași perioadă. Blocarea semnificativă a prețurilor exercitată de importurile care au făcut obiectul unui dumping a dus la pierderi începând din 2019, care au continuat să crească în cursul PA. Profitabilitatea industriei Uniunii a devenit negativă, de la [1-3] % în 2018 la [(– 8)-(– 10)] % în PA, ceea ce înseamnă că a scăzut de șase ori. Deși investițiile nete au crescut cu 78 %, randamentul investițiilor a devenit negativ în cursul perioadei examinate, de la [1-2] % în 2018 la [(– 4)-(– 5)] % în PA, ceea ce înseamnă că a scăzut de cinci ori. Fluxul de lichidități a devenit, de asemenea, negativ, ceea ce a afectat capacitatea industriei Uniunii de a-și autofinanța activitatea. Numărul de angajați a crescut în aceeași perioadă cu 13 %; cu toate acestea, productivitatea a scăzut cu 19 %, ceea ce a dus la creșterea costului forței de muncă pe tonă de ECCS.

(187)

Astfel cum s-a menționat mai sus, indicatorii economici precum profitabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor s-au deteriorat semnificativ în cursul perioadei examinate. Acest lucru a afectat negativ capacitatea industriei Uniunii de a-și autofinanța activitatea, de a realiza investițiile necesare și de a atrage capital, ceea ce a împiedicat creșterea economică a acesteia și chiar i-a amenințat supraviețuirea.

(188)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(189)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut cauza în același timp un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care au făcut obiectul unui dumping provenite din țările în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: importurile din alte țări terțe, pandemia de COVID-19, evoluția costului de producție, performanța la export a industriei Uniunii și efectul contractelor anuale.

(190)

Comisia a examinat evoluția volumului importurilor din țările în cauză și impactul acestora asupra industriei Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(191)

Cantitatea importurilor din țările în cauză a continuat să crească în cursul perioadei examinate, deși s-a observat o scădere în perioada de anchetă, în principal din cauza perturbării transportului internațional și, prin urmare, a aprovizionării cu ECCS în 2021. Volumul cumulat al importurilor din țările în cauză a crescut de la [68 000-80 000] de tone în 2018 la [78 000-91 000] de tone în perioada de anchetă, ceea ce a reprezentat o creștere de 13,5 %.

(192)

Cota de piață a importurilor din țările în cauză a crescut de la 13,1 % în 2018 la 15,4 % în PA, ceea ce reprezintă o creștere de 17,5 %. În consecință, a existat o creștere semnificativă a importurilor care au făcut obiectul unui dumping, în sensul articolului 3 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(193)

Prețul mediu de import al importurilor din țările în cauză a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate, deși prețul principalei materii prime (minereul de fier sau benzile laminate la cald) a crescut în aceeași perioadă. Prețurile medii de import au fost semnificativ mai mici decât prețurile medii de vânzare practicate de industria Uniunii pe piața Uniunii (715 EUR/tonă față de 780-910 EUR/tonă în cursul PA). Astfel cum s-a explicat în considerentul 151 de mai sus, importurile din țările în cauză au subcotat prețurile industriei Uniunii cu 1,9 %-13,7 % în cazul Chinei și cu 21,8 % în cazul Braziliei. Independent de subcotarea prețurilor, volumele semnificative ale importurilor la prețuri scăzute au scăzut prețurile industriei Uniunii, care nu și-a putut acoperi costurile de producție, înregistrând pierderi.

(194)

Volumul crescut al importurilor din țările în cauză, combinat cu prețurile de vânzare medii scăzute ale acestora, a avut un impact negativ asupra situației financiare a industriei Uniunii. Industria Uniunii nu a fost în măsură să își majoreze prețurile de vânzare pentru a transfera clienților costul în creștere al materiilor prime, deoarece s-a confruntat cu o concurență neloială din partea importurilor de produs în cauză. Strategia industriei Uniunii a fost de a menține volumele de producție și cota de piață pentru a acoperi costurile fixe ridicate în detrimentul profitabilității sale. Prin urmare, importurile la prețuri scăzute din țările în cauză au împiedicat creșterea prețului de către industria Uniunii în sensul articolului 3 alineatul (3) din regulamentul de bază și, prin urmare, au cauzat blocarea prețurilor.

(195)

Utilizatorul Eviosys a susținut că importurile exercită o presiune concurențială foarte redusă, dacă aceasta există, asupra industriei Uniunii, făcând referire la o decizie a Comisiei privind o concentrare economică (46). Pe baza aceleiași decizii, utilizatorul și CISA au susținut că importurile, în special cele din China, sunt utilizate în principal pentru aplicații cu performanțe scăzute din cauza calității lor inferioare și că clienții din Uniune preferă să se aprovizioneze cu produse de la nivel local, deoarece importurile au durate de execuție mai lungi, costuri de transport mai mari, precum și niveluri de calitate mai scăzute.

(196)

Deciziile Comisiei în cazurile de concentrări economice au obiective diferite și se bazează pe tipuri de evaluări diferite. În orice caz, decizia menționată de utilizator a acoperit o gamă de produse mult mai largă decât ECCS și a cuprins și o serie de alte produse siderurgice, unele dintre acestea fiind deja supuse taxelor antidumping. În plus, în acele părți ale deciziei privind concentrarea economică respectivă care au fost menționate de utilizator, Comisia a efectuat o analiză de piață comună referitoare la tabla cositorită și la ECCS. În plus, analiza importurilor efectuată în decizia respectivă a vizat o perioadă anterioară perioadei examinate. În cele din urmă, afirmația privind duratele de execuție mai lungi, nivelurile de calitate mai scăzute și costurile de transport mai mari nu a fost susținută de elemente de probă. În consecință, Comisia a respins în mod provizoriu afirmația.

(197)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a stabilit în mod provizoriu că prejudiciul important suferit de industria Uniunii a fost cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(198)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Importurile din țări terțe

(199)

Volumul importurilor din alte țări terțe a avut o cotă de piață de 22,4 % în 2018 și de 17,8 % în cursul PA. Volumul acestor importuri a scăzut cu 23 % în cursul perioadei examinate, iar cota lor de piață a urmat aceeași tendință, cu o scădere de 21 %. Prețul mediu de import al acestor importuri a scăzut ușor în cursul perioadei examinate, cu 3 %. Totuși, nivelurile sale au rămas apropiate de prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii (822 EUR/tonă față de 780-910 EUR/tonă în cursul PA) și au fost semnificativ mai mari decât prețul mediu de import al importurilor din țările în cauză (822 EUR/tonă față de 715 EUR/tonă în cursul PA). Singura țară care și-a sporit importurile în Uniune în perioada examinată a fost Japonia. Cu toate acestea, importurile sale au scăzut în cursul PA în comparație cu 2020, iar nivelurile prețurilor sale au rămas semnificativ mai mari decât prețurile importurilor din țările în cauză.

(200)

CISA a susținut că importurile din Regatul Unit întrerup legătura de cauzalitate dintre importurile din RPC și prejudiciul constatat, având în vedere cantitățile importate din această țară. Totuși, importurile din Regatul Unit au avut prețuri mult mai mari decât cele din RPC sau din Brazilia și au scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate. În consecință, Comisia a respins în mod provizoriu afirmația.

(201)

Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că importurile din alte țări terțe nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(202)

Utilizatorul Eviosys și CISA au susținut că criza provocată de pandemia de COVID-19, care a dus la o creștere naturală a costurilor combinată cu o scădere a cererii, a fost cauza neconcordanței dintre evoluția costurilor și cea a prețurilor în perioada respectivă. CISA a susținut, de asemenea, că pandemia de COVID-19 ar trebui să fie considerată un factor de „întrerupere a legăturii de cauzalitate”.

(203)

În această privință, într-adevăr, pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ asupra industriei Uniunii, în special în 2020, când unitățile de producție ale industriei Uniunii au fost nevoite să se închidă temporar. Prin urmare, este posibil ca pandemia de COVID-19 să fi contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(204)

Totuși, deteriorarea situației industriei Uniunii începuse deja înainte de pandemie și a continuat și după ce industria Uniunii și-a reluat producția în cursul PA. De fapt, situația financiară a industriei Uniunii a continuat să se deterioreze în cursul PA. Profitabilitatea a fost de [(-7)-(-9)] % în 2020, iar în perioada de anchetă a scăzut la [(– 8)-(– 10)] %. Fluxul de lichidități și randamentul investițiilor au urmat aceeași tendință.

(205)

Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că pandemia de COVID-19 nu a fost suficientă pentru a atenua legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(206)

Astfel cum se explică în secțiunea 4.4.3.1 de mai sus, deși costul mediu de producție al industriei Uniunii a crescut cu 9 % între 2018 și PA, prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii pe piața Uniunii a rămas stabil.

(207)

Eviosys și CISA au susținut că mărirea costului materiilor prime și a cheltuielilor de transport a contribuit la deteriorarea performanței industriei Uniunii. Eviosys a atras atenția asupra „efectelor prețuri-costuri” negative, care sunt caracteristice pentru industria siderurgică din cauza decalajului de timp dintre creșterea costurilor materiilor prime și creșterea prețurilor de vânzare.

(208)

În acest sens, astfel cum se explică în considerentele 172 și 194 de mai sus, industria Uniunii nu a fost în măsură să își ajusteze prețurile de vânzare pe parcursul întregii perioade examinate. Acest tipar a fost observat pe o perioadă lungă de timp și, prin urmare, nu poate fi explicat doar prin creșterea costului materiilor prime. Această imposibilitate de ajustare a prețurilor de vânzare a coincis în timp cu creșterea importurilor care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză, la niveluri semnificative de subcotare a prețurilor, a blocat prețurile de vânzare ale industriei Uniunii și a diminuat profitabilitatea.

(209)

Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că evoluția costurilor în sine nu poate fi o cauză a prejudiciului suferit de industria Uniunii.

(210)

Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion a evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 14

Performanța la export a producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(211)

Vânzările la export către clienți neafiliați au reprezentat 22,5 % din producția totală a industriei Uniunii în cursul PA. În cursul perioadei examinate, volumul exporturilor a fluctuat – acestea au crescut mai întâi cu 4 % între 2018 și 2019 și apoi au scăzut în 2020 și apoi în cursul PA. În ansamblu, vânzările la export au scăzut cu 7 % în perioada examinată.

(212)

Potrivit industriei Uniunii, vânzările la export reprezintă volumele care nu au fi putut fi vândute pe piața Uniunii. Într-adevăr, astfel cum se menționează în considerentul 194 de mai sus, industria Uniunii trebuie să mențină volumele de producție și gradul de utilizare a capacității de producție la un nivel ridicat și stabil pentru a acoperi costurile fixe ridicate.

(213)

În cursul PA, industria Uniunii a vândut mai mult de 75 % din producția sa pe piața Uniunii. Prin urmare, deși scăderea performanței la export ar fi putut contribui la prejudiciul suferit de industria Uniunii, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că, având în vedere ponderea ridicată a vânzărilor în Uniune în comparație cu vânzările la export, aceasta nu este suficientă pentru a atenua legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(214)

Vânzările produsului similar realizate de industria Uniunii pe piața Uniunii s-au bazat pe contracte anuale cu clienții, prin care se stabilesc cantitățile și prețurile pentru anul următor. Industria Uniunii dispune de o marjă minimă de creștere a prețurilor de vânzare în contextul creșterii prețurilor materiilor prime în cursul aplicării contractului anual. În principiu, industria Uniunii ar trebui să fie în măsură să își majoreze prețurile de vânzare atunci când negociază contractele pentru anul următor. Totuși, astfel cum se explică în considerentul 208, industria Uniunii nu a fost în măsură să își majoreze prețurile de vânzare pe parcursul întregii perioade examinate. Acest tipar a fost observat pe o perioadă lungă de timp și, prin urmare, nu poate fi explicat doar prin creșterea costului materiilor prime.

(215)

Prin urmare, decalajul de timp dintre creșterea costului materiilor prime și creșterea prețurilor de vânzare ca urmare a contractelor anuale nu a părut să împiedice industria Uniunii să își adapteze prețurile de vânzare la costul de producție în creștere în cursul perioadei examinate. În consecință, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că stabilirea prețurilor de vânzare prin contracte anuale nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul constatat.

(216)

Eviosys și CISA au susținut că contracția pieței de ECCS din Uniune a cauzat un prejudiciu industriei Uniunii.

(217)

Astfel cum se menționează în considerentul 139, consumul de la nivelul Uniunii a scăzut cu [17 000-20 000] de tone, respectiv cu 3 %, în perioada examinată. Cu toate acestea, cifrele privind vânzările Uniunii au rămas constante. Prin urmare, blocarea prețurilor exercitată de importurile la prețuri scăzute care au făcut obiectul unui dumping a fost cauza prejudiciului cauzat industriei Uniunii, mai degrabă decât o pierdere de volume din cauza scăderii consumului.

(218)

Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că scăderea cu 3 % a cererii de pe piață nu poate fi considerată o cauză a prejudiciului care atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul constatat. În consecință, afirmațiile au fost respinse în mod provizoriu.

(219)

Deteriorarea situației financiare a industriei Uniunii a coincis în timp cu creșterea volumului importurilor de ECCS din țările în cauză, care au fost efectuate la prețuri de dumping care chiar au scăzut în cursul perioadei examinate, astfel cum se menționează în secțiunea 5.1 de mai sus.

(220)

Comisia a făcut distincția și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping. Importurile din alte țări terțe, pandemia de COVID-19, evoluția costului de producție, performanța la export a industriei Uniunii și contractele pe termen lung au avut doar un efect minor asupra evoluțiilor negative ale industriei Uniunii în ceea ce privește volumele de producție, prețurile de vânzare și profitabilitatea.

(221)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că importurile care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, în mod individual sau colectiv, nu au fost suficienți pentru a atenua legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul important.

(222)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a înlătura prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(223)

Reclamantul a susținut existența unor distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Astfel, pentru a efectua evaluarea nivelului adecvat al măsurilor, Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Apoi, Comisia a examinat dacă marja de dumping a producătorului-exportator inclus în eșantion, a cărui materie primă principală a făcut obiectul distorsionării, ar fi mai mare decât marja sa de subcotare a prețurilor indicative (a se vedea secțiunea 6.2 de mai jos).

(224)

Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În acest caz, prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar fi în măsură să își acopere costurile de producție, inclusiv costurile care decurg din acordurile multilaterale de mediu, din protocoalele acestora la care Uniunea este parte și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia și dacă ar putea să obțină un profit rezonabil („profitul indicativ”).

(225)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țările care fac obiectul anchetei și nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi integral costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (C-D) și inovarea. Această marjă de profit nu ar trebui să fie mai mică de 6 %.

(226)

Într-o primă etapă, Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiții normale de concurență. În acest sens, Comisia a luat în considerare profitul pe care industria Uniunii l-a înregistrat înainte de creșterea importurilor din țările în cauză, care a fost de [1-3] %. Întrucât acest profit a fost mai mic de 6 %, Comisia a utilizat în mod provizoriu profitul de 6 %, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază.

(227)

Pe această bază, prețul neprejudiciabil este de [850-990] EUR/tonă, rezultat din aplicarea marjei de profit de 6 % menționate anterior la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion din cursul PA.

(228)

Într-o a doua etapă, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, Comisia a evaluat costurile viitoare care decurg din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele aferente, la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia la regulamentul de bază, pe care industria Uniunii le va suporta pe parcursul perioadei de aplicare a măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2). Pe baza elementelor de probă disponibile, Comisia a stabilit în mod provizoriu un cost suplimentar viitor de [10-20] EUR/tonă. Acest cost suplimentar a fost adăugat la prețul neprejudiciabil menționat în considerentul 227.

(229)

Aceste costuri au inclus următoarele elemente:

(230)

Politica privind ETS este o piatră de temelie a politicii Uniunii în vederea îndeplinirii obligațiilor de mediu prevăzute în Acordul de la Paris (47) și un instrument esențial pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Costurile suplimentare legate de achiziționarea certificatelor au fost calculate pe baza mediei estimate a certificatelor de emisii suplimentare care vor trebui achiziționate pe durata aplicării măsurilor. Certificatele de emisii utilizate în calcul nu au inclus certificatele cu titlu gratuit și, la fel ca toate costurile de producție, au fost verificate pentru a se asigura că au fost alocate corect produsului care face obiectul anchetei. Costurile certificatelor de emisii au fost extrapolate pentru a ține seama de variația preconizată a prețurilor pe parcursul duratei de aplicare a măsurilor. Comisia a stabilit prețurile preconizate ale certificatelor ETS utilizând un extras din Bloomberg New Energy Finance din 10 februarie 2022. Prețul mediu preconizat pentru certificatele de emisii pentru această perioadă este de 71,3 EUR/tonă de CO2 produs.

(231)

În ceea ce privește costurile viitoare legate de achiziționarea energiei electrice, Comisia a luat în considerare evoluția viitoare a costurilor emisiilor de CO2 legate de consumul de energie electrică. La calcularea costurilor viitoare, Comisia a luat în considerare în mod corespunzător orice compensație primită de producătorii din Uniune. Pentru a determina costul viitor al CO2, Comisia a utilizat prețurile estimate în extrasul din Bloomberg New Energy Finance menționat în considerentul 231.

(232)

Politica Uniunii de reducere a emisiilor de CO2 este, de asemenea, în concordanță cu angajamentele asumate de Uniune în temeiul Acordului de la Paris. Pentru a calcula costurile viitoare, Comisia a luat în considerare costurile viitoare suplimentare legate de amortizarea unor astfel de investiții.

(233)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria Uniunii prin aplicarea marjei de profit indicativ menționată mai sus la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de anchetă, efectuând apoi ajustările în temeiul articolului 7 alineatul (2d) în funcție de tip. Comisia analizează în continuare informațiile din dosar referitoare la investițiile care ar putea fi relevante în temeiul articolului 7 alineatul (2c) și/sau al articolului 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază.

(234)

Ulterior, Comisia a stabilit marja de subcotare a prețurilor indicative pe baza unei comparații între prețul mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din țările în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețurilor, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată. Pentru alte societăți cooperante din RPC neincluse în eșantion, Comisia a utilizat marjele medii ponderate ale celor doi producători-exportatori incluși în eșantion.

(235)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că este necesar să se evalueze dacă există distorsiuni cu privire la produsul care face obiectul anchetei, în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, care ar face ca o taxă mai mică decât marja de dumping să fie insuficientă pentru a îndepărta prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping ale produsului care face obiectul anchetei.

(236)

Astfel cum se explică în avizul de deschidere, reclamantul a furnizat elemente de probă suficiente cu privire la posibila existență a unor distorsiuni legate de materiile prime în RPC în ceea ce privește produsul care face obiectul anchetei. Prin urmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, Comisia a examinat presupusele distorsiuni pentru a evalua dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru înlăturarea prejudiciului.

(237)

Conform elementelor de probă din plângere, oțelul plat laminat la cald, care reprezintă o parte semnificativă a costului de producție al produsului care face obiectul anchetei, a făcut obiectul retragerii rambursării de TVA în China.

(238)

Prin urmare, astfel cum s-a anunțat în avizul de deschidere, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, Comisia a examinat impactul distorsiunilor legate de materiile prime asupra producției de ECCS din China.

(239)

Comisia a observat că unul dintre producătorii chinezi incluși în eșantion, Jintai, a achiziționat rulouri laminate la cald, în timp ce celălalt, Baosteel, nu a efectuat astfel de achiziții. Evaluarea Comisiei în etapa provizorie s-a axat pe rulourile laminate la cald în conformitate cu distorsiunile legate de materiile prime prezentate în plângere, dar va continua ancheta și în ceea ce privește alte posibile distorsiuni legate de materiile prime în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(240)

Comisia a confirmat că rulourile laminate la cald au reprezentat peste 17 % din costul de producție în cazul societății Jintai. În scopul acestui calcul, în etapa provizorie, s-a utilizat un preț nedistorsionat al materiei prime, stabilit în Brazilia.

(241)

Comisia a examinat apoi dacă prețul rulourilor laminate la cald a fost distorsionat de una dintre măsurile enumerate la articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a utilizat bazele de date privind TVA-ul la export și ratele de rambursare ale Republicii Populare Chineze și anunțul aferent al Ministerului Finanțelor din China și al Administrației de Stat pentru Impozitare. Comisia a stabilit că rulourile laminate la cald au făcut obiectul unei retrageri a rambursării de TVA cel puțin începând din 2019.

(242)

Ulterior, Comisia a comparat prețurile rulourilor laminate la cald din China cu prețurile de pe piețele internaționale reprezentative. În etapa provizorie, Comisia a comparat prețurile plătite de societatea Jintai cu prețurile din Metal Bulletin pentru rulourile laminate la cald de pe diferite piețe, inclusiv cu prețurile franco fabrică din Brazilia, deoarece acestea au fost considerate în mod provizoriu ca fiind în concordanță cu prețurile de pe piețele internaționale reprezentative. Pe baza celor de mai sus, Comisia a constatat că prețurile de pe piețele internaționale reprezentative erau cu [10-30]-[30-50] % mai mari decât în țara în cauză, aspect care a fost considerat semnificativ.

(243)

Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că rulourile laminate la cald au făcut obiectul unei distorsionări semnificative în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(244)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă poate concluziona în mod clar că este în interesul Uniunii să se determine valoarea taxelor provizorii în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază doar în ceea ce privește societatea Jintai. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor informațiilor pertinente pentru prezenta anchetă, inclusiv a capacităților neutilizate din țara exportatoare, a concurenței pentru materiile prime și a efectului asupra lanțurilor de aprovizionare pentru societățile din Uniune.

(245)

Reclamanții au estimat capacitatea internă a Chinei pentru producția de ECCS la aproximativ 990 000 de tone, iar producția de ECCS la aproximativ 650 000 de tone în 2018 (48). Prin urmare, utilizarea estimată a capacității de producție este de 66 %. În plus, pentru cei doi producători-exportatori incluși în eșantion, gradul de utilizare a capacității de producție a fost în medie de [70-90] %, mai mare decât estimarea reclamanților pentru întreaga țară. Chiar dacă capacitatea neutilizată medie a celor două societăți incluse în eșantion (adică [10-30] %) ar fi extrapolată la țara în cauză, capacitatea neutilizată din China s-ar ridica la aproximativ [100 000-300 000] de tone, ceea ce reprezintă o parte semnificativă din consumul Uniunii în cursul PA.

(246)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că există o capacitate neutilizată semnificativă în China și că, dacă ar fi utilizată, această capacitate ar avea potențialul de a crește oferta mondială pentru produsul care face obiectul anchetei, de a reduce prețurile și, în consecință, de a submina eficacitatea măsurii, dacă nu este stabilită la nivelul dumpingului.

(247)

În general, sectorul siderurgic mondial este un sector cu o supracapacitate semnificativă, în mare parte ca urmare a politicii industriale a Chinei. Produsele siderurgice sunt disponibile pe piață pe scară largă, atât în UE, cât și în China.

(248)

Comisia a stabilit că prețul rulourilor laminate la cald din China a fost semnificativ mai mic decât prețul acestora pe piețele internaționale reprezentative (a se vedea considerentul 242). Acest lucru creează un dezavantaj comparativ pentru industria Uniunii față de producătorii-exportatori din China. Prin urmare, Comisia a concluzionat că, deși rulourile laminate la cald sunt disponibile pentru industria Uniunii, acestea sunt disponibile la un preț mai mare decât cel practicat pentru concurenții săi din China. Prin urmare, industria Uniunii se află într-o situație dezavantajată față de producătorii-exportatori chinezi.

(249)

Astfel cum se explică în considerentele 262 și 263 de mai jos, industria Uniunii are o capacitate suficientă pentru a acoperi cererea totală a Uniunii pentru produsul care face obiectul anchetei.

(250)

În cele din urmă, utilizatorii din Uniune ar putea să se aprovizioneze cu produsul care face obiectul anchetei din alte țări terțe. Volumul total al importurilor din alte țări terțe a scăzut cu 23 % în cursul perioadei examinate, iar cota de piață a acestora a scăzut cu 21 %. În special, vânzările din Coreea de Sud au scăzut de la [11 600-13 600] de tone în 2018 la [4 700-5 500] de tone în PA, adică cu 60 %. În absența importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, importurile din alte țări terțe ar crește, deoarece prețurile de vânzare pe piața Uniunii ar fi mai atractive.

(251)

Prin urmare, utilizatorii ar avea acces suficient la ECCS chiar și în cazul în care importurile din China ar scădea din cauza taxei mai mari. În consecință, nu se preconizează perturbări ale lanțurilor valorice pentru utilizatorii din Uniune.

(252)

În urma evaluării tuturor informațiilor pertinente pentru prezenta anchetă, Comisia a concluzionat că este în interesul Uniunii să se stabilească valoarea taxelor provizorii în ceea ce privește Handan Jintai Packing Material Co., Ltd., în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(253)

Având în vedere analiza prezentată mai sus, Comisia a concluzionat că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, este în interesul Uniunii să stabilească nivelul taxelor provizorii pe baza nivelului dumpingului, sub rezerva considerațiilor suplimentare în contextul articolului 21 prevăzute în secțiunea 7.2 de mai jos.

(254)

După ce a evaluat interesul Uniunii în temeiul articolului 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă poate să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz, în pofida faptului că s-a stabilit existența unui dumping prejudiciabil, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(255)

Măsurile antidumping vor avea un efect pozitiv pentru producătorii din Uniune, deoarece măsurile vor permite industriei Uniunii să își adapteze prețurile de vânzare pentru a acoperi costul de producție crescut. Prin urmare, industria Uniunii ar reveni la o situație sustenabilă, care i-ar permite să facă investiții în viitor, în special pentru a respecta cerințele sociale și de mediu.

(256)

În absența măsurilor, industria Uniunii va continua să sufere un prejudiciu important și se preconizează că situația sa financiară, în special în ceea ce privește profitabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități, se va înrăutăți și mai mult, amenințându-i viabilitatea.

(257)

ECCS este utilizat în principal în producția de ambalaje alimentare, cum ar fi conservele alimentare.

(258)

Un singur utilizator, și anume Eviosys, a furnizat un răspuns la chestionar. Acesta este cel mai mare producător de ambalaje alimentare din Uniune și, prin urmare, cel mai important utilizator al produsului care face obiectul anchetei.

(259)

În plus, un consorțiu format din șase comercianți și utilizatori, precum și alți doi utilizatori nu au furnizat răspunsuri la chestionar, dar au prezentat observații privind prejudiciul și interesul Uniunii și s-au opus adoptării măsurilor antidumping.

(260)

Utilizatorii și comercianții au invocat argumentele următoare.

(261)

În primul rând, aceștia au susținut că producătorii din Uniune au dificultăți în a asigura cantități suficiente de ECCS, în special după Brexit, prin care Tata Steel a fost exclusă din industria Uniunii. Ei au susținut, de asemenea, că industria Uniunii tinde să exporte cea mai mare parte a producției sale (aproximativ 50 %) către țări terțe, susținând că vânzările la export sunt mai profitabile decât vânzările în Uniune. Prin urmare, instituirea de măsuri împotriva importurilor din țările în cauză, care reprezintă jumătate din totalul importurilor, ar perturba lanțul de aprovizionare al utilizatorilor din Uniune, iar noile surse de aprovizionare ar putea să nu fie fiabile.

(262)

În cursul PA, consumul total de ECCS la nivelul Uniunii a fost de [505 000-591 000] de tone. Capacitatea totală a industriei Uniunii a fost de [581 000-680 000] de tone. Producția totală a industriei Uniunii a fost de [439 000-513 000] de tone, iar vânzările la export ale industriei Uniunii în cursul PA au fost de [98 000-115 000] de tone, în timp ce volumul importurilor din țările în cauză a fost de [78 000-91 000] de tone. Aceste cifre arată că industria Uniunii dispune de o capacitate de producție suficientă pentru a acoperi cererea totală de ECCS a Uniunii.

(263)

În consecință, afirmațiile utilizatorilor din Uniune cu privire la deficitul de ECCS pe piața Uniunii din cauza capacității insuficiente a industriei Uniunii sau cu privire la faptul că jumătate din producția Uniunii este exportată nu au fost considerate întemeiate.

(264)

În al doilea rând, unii utilizatori au susținut că instituirea de taxe ar duce la o creștere semnificativă a costului lor de producție și că nu ar putea să transfere clienților aceste creșteri ale prețurilor. Aceștia au susținut că prețul este un factor predominant pe piața din aval și că, prin urmare, măsurile ar avea un impact grav asupra poziției lor concurențiale. Concurența din partea utilizatorilor situați în țări terțe, care ar putea obține ECCS mai ieftin și fără taxe antidumping, ar afecta și mai mult utilizatorii din Uniune. În plus, potrivit Eviosys, creșterea prețurilor la ambalajele alimentare ar avea ca efect creșterea suplimentară a prețurilor alimentelor, ceea ce ar afecta în special gospodăriile cu venituri mici, care se bazează mai mult pe alimente conservate.

(265)

Utilizatorii și comercianții din Uniune se aprovizionează deja cu aproximativ 70 % din necesarul de ECCS de la industria Uniunii. Importurile din țările în cauză au avut o cotă de piață de [14-16] % pe piața Uniunii în cursul PA, iar importurile din alte țări terțe au un preț foarte asemănător cu prețul de vânzare al industriei Uniunii. Potrivit datelor furnizate de Eviosys, singurul utilizator care a furnizat un răspuns la chestionar, s-a constatat că acesta ar fi în măsură să absoarbă o posibilă creștere a costurilor, având în vedere profitabilitatea sa actuală din vânzările de produse care utilizează ECCS și ponderea importurilor din țările în cauză în portofoliul său de aprovizionare. În consecință, afirmația a fost respinsă mod provizoriu.

(266)

În ceea ce privește posibilul efect asupra prețurilor alimentelor, Eviosys nu și-a justificat afirmația demonstrând că o creștere a prețurilor ECCS ar conduce la o creștere a prețurilor ambalajelor alimentare și, în ultimă instanță, la o creștere a prețurilor alimentelor sau că o astfel de creștere potențială ar fi în proporție egală cu creșterea prețurilor ECCS. În plus, ECCS este utilizat numai pentru capetele conservelor alimentare, în timp ce pentru corpul conservelor se utilizează tabla cositorită, care este mai scumpă. În cele din urmă, astfel cum se explică în considerentul 265 de mai sus, utilizatorul va fi în măsură să absoarbă posibila creștere a costurilor ca urmare a măsurilor. Prin urmare, este puțin probabil ca o potențială creștere a prețurilor ECCS să afecteze prețurile ambalajelor alimentare, iar dacă acest lucru se va întâmpla, ele vor fi afectate doar într-o măsură foarte mică. În consecință, Comisia a respins în mod provizoriu acest argument.

(267)

În al treilea rând, Eviosys și CISA au susținut că piața de ECCS din Uniune este caracterizată de un duopol în care oferta de produse și puterea de negociere a utilizatorilor din aval ar fi amenințate prin instituirea de măsuri antidumping și au făcut trimitere la decizia Comisiei privind concentrarea economică menționată în considerentul 195.

(268)

În acest sens, astfel cum se explică în considerentul 196, evaluarea Comisiei în cazurile de concentrări economice urmărește alte obiective. În orice caz, decizia citată a acoperit o gamă de produse mult mai largă decât ECCS și a cuprins și o serie de alte produse siderurgice, cum ar fi tabla cositorită, iar analiza importurilor efectuată în această decizie se referea la o perioadă anterioară perioadei examinate. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(269)

În cele din urmă, alți doi utilizatori și CISA au subliniat că măsurile de salvgardare existente privind importurile de produse siderurgice, inclusiv ECCS, protejează deja suficient industria Uniunii, iar cotele pentru importurile din China nu au fost utilizate la maximum. Aceștia au susținut, de asemenea, că, în 2020 și 2021, prețurile importurilor din China au fost foarte similare cu prețurile producătorilor din Uniune, ca urmare a unei creșteri datorate costurilor de transport mai ridicate și eliminării reducerii de 13 % la TVA pentru exporturile de ECCS din China.

(270)

În acest sens, măsurile de salvgardare nu au scopul de a proteja împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping și nu pot realiza acest lucru. Deși prețurile de import din China au crescut cu 2,8 % în cursul PA în comparație cu 2020, acestea au fost în continuare mai mici cu [7,5-20,7] % în comparație cu prețurile de vânzare ale industriei Uniunii pe piața Uniunii în cursul PA. Prin urmare, creșterea costurilor de transport și eliminarea reducerii de 13 % la TVA pentru exporturile de ECCS din China, menționate de utilizatori, nu par să fi eliminat dumpingul. În consecință, afirmațiile au fost respinse în mod provizoriu.

(271)

De asemenea, CISA a solicitat Comisiei să analizeze evoluțiile ulterioare perioadei de anchetă. În acest sens, la 31 martie 2022, CISA a prezentat observații cu privire la evoluțiile ulterioare perioadei de anchetă și la consecințele unor eventuale măsuri pentru industriile din aval ale UE.

(272)

Aceste observații au fost primite după termenul pentru prezentarea de observații prevăzut în avizul de deschidere și vor fi abordate în etapa definitivă.

(273)

Efectele măsurilor asupra producătorilor din Uniune ar fi pozitive. Riscurile unui potențial impact negativ asupra utilizatorilor și a importatorilor/comercianților neafiliați, în special în ceea ce privește aprovizionarea, ar fi atenuate de capacitatea disponibilă neutilizată a industriei Uniunii, precum și de importurile din alte țări. Restabilirea unei concurențe loiale și a unor condiții de concurență echitabile, în absența importurilor care fac obiectul unui dumping, ar fi benefică pentru dezvoltarea sănătoasă a pieței în ansamblu și va permite industriei Uniunii să respecte costurile care decurg din obligațiile Uniunii și ale statelor membre în temeiul acordurilor internaționale.

(274)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a stabilit în mod provizoriu că nu există motive imperioase care să conducă, în această etapă a anchetei, la concluzia că instituirea unor măsuri în cazul importurilor de ECCS originar din țările în cauză nu este în interesul Uniunii.

(275)

Potrivit concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la existența unui dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(276)

Potrivit evaluării de mai sus, taxele antidumping provizorii sunt stabilite la nivelul marjei de prejudiciu pentru Baoshan Iron & Steel Co., Ltd. și Companhia Siderúrgica Nacional, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(277)

În ceea ce privește societatea Handan Jintai Packing Material Co., Ltd, Comisia a examinat dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru înlăturarea prejudiciului. După ce a constatat denaturări privind materiile prime în ceea ce privește produsul în cauză, în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, și anume sub forma unei retrageri a rambursării de TVA pentru rulourile laminate la cald, Comisia a concluzionat că ar fi în interesul Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază, să se stabilească valoarea taxei la nivelul marjei de dumping, deoarece o taxă inferioară marjei de dumping nu ar fi suficientă pentru a remedia prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(278)

Taxa provizorie pentru celelalte societăți cooperante neincluse în eșantion din RPC se bazează pe marja de prejudiciu medie ponderată stabilită mai sus pentru cele două societăți din RPC incluse în eșantion, care este mai mică decât marjele de dumping medii ponderate pentru cele două societăți din RPC incluse în eșantion.

(279)

Având în vedere nivelul scăzut de cooperare din partea producătorilor din RPC și faptul că nivelul taxei pentru Jintai s-a bazat pe marja de dumping constatată în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, nivelul taxei la nivel național s-a bazat pe cele mai mari marje de dumping constatate pentru fiecare tip de produs vândut în cantități reprezentative de Jintai. Comisia nu a fost nevoită să calculeze marjele de subcotare sau de prejudiciu în ceea ce privește societățile necooperante, ca urmare a constatărilor privind existența unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 7 alineatul (2a).

(280)

În Brazilia, nivelul de cooperare a fost ridicat și, ca urmare, taxa reziduală este stabilită la același nivel cu cea aplicabilă pentru Companhia Siderúrgica Nacional.

(281)

Tabelul de mai jos prezintă detalii în acest sens. Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii (specificate în ultima coloană), exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie să fie după cum urmează:

(282)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta anchetă. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză în cursul anchetei. Aceste niveluri ale taxei se aplică exclusiv importurilor produsului în cauză fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestora nu trebuie să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(283)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți trebuie să se aplice nu doar producătorilor-exportatori care nu au cooperat în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă.

(284)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile supuse unor taxe antidumping individuale trebuie să prezinte autorităților vamale ale statelor membre o factură comercială valabilă. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de respectiva factură trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(285)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(286)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi deschisă o anchetă anticircumvenție. O astfel de anchetă poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

(287)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, la 25 aprilie 2022, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea de taxe provizorii preconizată. Această informație a fost, de asemenea, pusă la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific. În urma observațiilor primite, Comisia a efectuat corecții ale calculelor atunci când acest lucru a fost justificat.

(288)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere cu Comisia până la un termen stabilit. Părțile interesate pot solicita, de asemenea, o audiere de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(289)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei,