REGULAMENTUL (UE, Euratom) 2022/615 AL CONSILIULUI

din 5 aprilie 2022

de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 609/2014 pentru a spori predictibilitatea pentru statele membre și pentru a clarifica procedurile de soluționare a litigiilor privind punerea la dispoziție a resurselor proprii tradiționale și a resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 322 alineatul (2),

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Parlamentului European,

având în vedere avizul Curții de Conturi (1),

întrucât:

(1)

Deși Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului (2) a asigurat o ancoră solidă și stabilă pentru mecanismele de finanțare ale Uniunii, este necesar ca dispozițiile privind punerea la dispoziție a resurselor proprii să fie îmbunătățite pentru a-i spori predictibilitatea pentru statele membre și pentru a clarifica procedurile de soluționare a litigiilor.

(2)

În prezent, numai statele membre gestionează conturile de resurse proprii deschise în numele Comisiei. O reducere a numărului conturilor bancare utilizate pentru colectarea resurselor proprii ar fi mai eficientă și ar permite utilizarea unei abordări comune în ceea ce privește gestionarea numerarului. Pentru a moderniza gestionarea conturilor de resurse proprii, Comisia ar trebui să poată crea un cont centralizat de resurse proprii. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a alege dacă să utilizeze contul centralizat de resurse proprii respectiv sau un cont deschis în numele Comisiei la trezoreria lor sau la banca lor centrală națională. Pentru a le permite statelor membre să facă o alegere în cunoștință de cauză, Comisia ar trebui să realizeze o analiză detaliată costuri-beneficii a utilizării contului centralizat de resurse proprii.

(3)

În prezent, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 nu le permite statelor membre să efectueze plăți în avans. Cu toate acestea, în trecut, unele state membre și-au plătit contribuțiile naționale în avans, în urma acordului Comisiei. Din motive de securitate juridică, regulamentul respectiv ar trebui să prevadă că statele membre au posibilitatea, de la caz la caz, de a efectua plăți în avans, cu condiția să informeze în prealabil Comisia. Din motive de echitate, în cazul în care un stat membru recurge la această posibilitate, celelalte state membre nu ar trebui să suporte niciun cost legat de plata în avans, cum ar fi dobânda negativă.

(4)

Data la care statele membre trebuie să plătească regularizările resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB din exercițiile financiare anterioare ar trebui mutată în luna martie a exercițiului următor pentru a spori predictibilitatea pentru procedurile bugetare naționale. Data la care statele membre trebuie să plătească regularizările ar trebui să se aplice și sumelor pentru care Comisia a furnizat informații înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(5)	Pentru a avea un buget stabil, care este necesar în vederea finanțării obiectivelor de politică ale Uniunii, procedura pentru calcularea dobânzii ar trebui să asigure, în special, faptul că resursele proprii sunt puse la dispoziție în timp util și în totalitate.

(6)	Este necesar ca pragul actual sub care se renunță la recuperarea cuantumurilor dobânzii să fie adaptat. Prin urmare, este necesar să se majoreze cuantumul pentru care se renunță la recuperarea dobânzii, în vederea îmbunătățirii raportului cost-eficacitate al procedurilor de recuperare.

(7)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 limitează majorarea dobânzii peste rata de bază la 16 puncte procentuale. Cu toate acestea, „plafonarea” la 16 puncte procentuale se aplică doar cazurilor de care s-a luat cunoștință după intrarea în vigoare a Regulamentului (UE, Euratom) 2016/804 al Consiliului (3). În consecință, cazurile de care se luase cunoștință înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE, Euratom) 2016/804, în care sunt în joc dobânzi deosebit de ridicate, nu pot beneficia de această limită, indiferent dacă cuantumul dobânzilor fusese deja comunicat statelor membre. În aceste cazuri, statele membre sunt în continuare obligate să plătească cuantumuri ale dobânzii care nu sunt proporționale cu valoarea principalului datorat. Pentru a asigura proporționalitatea sistemului, menținând în același timp efectul disuasiv, majorarea dobânzii peste rata de bază ar trebui limitată și mai mult, la 14 puncte procentuale. Pentru a clarifica și a simplifica dispozițiile relevante ale Regulamentului (UE, Euratom) nr. 609/2014, limitarea majorării la 14 puncte procentuale ar trebui să se aplice oricărui cuantum al dobânzii care nu fusese comunicat statului membru înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(8)

În cadrul juridic actual, practica a demonstrat că poate fi dificil să se identifice data de la care începe să se aplice dobânda pentru întârzierile în efectuarea plății datorită dificultății de a identifica momentul exact în care eforturile de recuperare pot fi considerate ca fiind insuficiente. În scopul simplificării, ar trebui să existe o „perioadă de grație” de cinci ani de la data constatării sumei, cu condiția ca suma să fi fost constatată, înregistrată în timp util în evidența contabilă separată și tratată în evidența contabilă separată în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014. În consecință, dobânda ar trebui să înceapă să curgă numai după cinci ani, în timp ce datoria pentru valoarea principalului ar trebui să fie menținută.

(9)

Pentru a asigura tratamentul echitabil al cazurilor în care sumele corespunzătoare drepturilor constatate asupra resurselor proprii tradiționale se dovedesc nerecuperabile, statele membre ar trebui să fie scutite de obligația de a pune la dispoziția Comisiei sumele corespunzătoare drepturilor constatate asupra resurselor proprii tradiționale, în cazul în care statul membru poate dovedi că o eroare comisă de statul membru după constatarea drepturilor nu a avut nicio influență asupra imposibilității recuperării sumei corespunzătoare acestor drepturi. O astfel de eroare ar putea fi, de exemplu, o înregistrare tardivă în evidența contabilă separată sau deficiențe ale procedurii de recuperare.

(10)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 prevede un singur termen, care se referă la obligația Comisiei de a comunica observațiile sale privind cazurile de eliminări din bilanț raportate Comisiei statului membru în cauză în termen de șase luni de la primirea raportului transmis de statul membru respectiv. Pentru a da curs în timp util și cu mai multă flexibilitate rapoartelor privind eliminarea din contabilitate și pentru a sprijini evaluarea rapidă și pe deplin transparentă a deciziei statului membru de a nu pune la dispoziție suma nerecuperabilă a resurselor proprii tradiționale, ar trebui modificate termenele procedurale pentru Comisie și statele membre.

(11)

Pentru a permite întreruperea perioadei pentru care se acumulează dobânzi, în cazul unui dezacord între statele membre și Comisie, ar trebui introduse dispoziții care să reflecte practica actuală referitoare la plățile care fac obiectul unei rezerve în ceea ce privește sumele de resurse proprii datorate bugetului Uniunii, ce oferă posibilitatea de a iniția o acțiune împotriva Comisiei pentru îmbogățirea fără justă cauză în conformitate cu articolul 268 și cu articolul 340 al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(12)

În caz de dezacord între statele membre și Comisie cu privire la punerea la dispoziție a resurselor proprii tradiționale, ar trebui prevăzută în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 o procedură de revizuire pentru a îmbunătăți transparența și a clarifica drepturile la apărare ale statelor membre. La cererea statului membru în cauză, rezultatul procedurii de revizuire, precum și situația actuală a cazurilor pendinte ar trebui discutate cu Comisia în cadrul unei reuniuni anuale care urmează să fie organizată. Reuniunea respectivă ar trebui să se desfășoare la un nivel adecvat de reprezentare managerială, în vederea reexaminării pozițiilor respective și a încercării de a preveni recurgerea la eventuale acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție.

(13)

Comisia ar trebui să analizeze funcționarea procedurii de revizuire în cadrul unei posibile revizuiri a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 609/2014 sau cel târziu până la sfârșitul anului 2026 și, în special, să evalueze posibilitatea de a simplifica procedura de revizuire, care, după caz, poate fi încheiată prin intermediul unei decizii a Comisiei.

(14)	Articolele 6 și 10a din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 ar trebui adaptate pentru a elimina trimiterea la corecția în favoarea Regatului Unit și pentru a include Germania în calitate de beneficiar al corecțiilor forfetare, în concordanță cu Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului (4).

(15)	În concordanță cu principiile pentru o mai bună reglementare, existența în paralel a mai multor regulamente privind punerea la dispoziție ar trebui să fie doar temporară; astfel de acte juridice ar trebui reunite într-un singur regulament cât mai curând posibil.

(16)	Prin urmare, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 se modifică după cum urmează:

La articolul 6 alineatul (3) al treilea paragraf, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Cu toate acestea, resursa proprie bazată pe TVA și resursa proprie bazată pe VNB se înregistrează în contabilitate, după cum se precizează la primul paragraf, ținând seama de impactul asupra acestor resurse al reducerii brute acordate Danemarcei, Germaniei, Țărilor de Jos, Austriei și Suediei, astfel:”.

Articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Conform procedurii stabilite la articolele 10, 10a și 10b, fiecare stat membru înscrie resursele proprii în creditul unui cont ales în mod voluntar dintre următoarele:

(a)	un cont deschis în numele Comisiei la trezoreria statului membru;

(b)	un cont deschis în numele Comisiei la banca centrală națională; sau

(c)	un cont central deschis în acest scop de Comisie la instituția financiară publică aleasă de aceasta.

Sub rezerva aplicării unei dobânzi negative, astfel cum se menționează la al treilea și la al patrulea paragraf, după caz, contul respectiv poate fi debitat numai în urma instrucțiunilor Comisiei.

Conturile menționate la literele (a) și (b) ale primului paragraf sunt în moneda națională și nu se percep pentru ele comisioane sau dobânzi. În cazul în care se aplică dobândă negativă conturilor respective, statul membru în cauză le creditează cu o sumă echivalentă cu dobânda negativă aplicată, cel târziu în prima zi lucrătoare a celei de a doua luni de la aplicarea dobânzii negative.

Statele membre creditează contul menționat la primul paragraf litera (c) cu sume în moneda lor națională. În cazul în care se aplică dobândă negativă contului central, statul membru în cauză creditează contul central cu o sumă echivalentă cu cota sa de resurse proprii creditată în contul respectiv, cel târziu în prima zi lucrătoare a celei de a doua luni de la aplicarea dobânzii negative.

Comisia își desfășoară operațiunile de gestionare a numerarului în conturile menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 14 alineatul (4) primul paragraf.

Comisia realizează, fără întârzieri nejustificate, o analiză detaliată cost-beneficiu a utilizării contului menționat la primul paragraf litera (c) și raportează Consiliului în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament cu privire la punerea în aplicare a contului central.”;

(b)	se introduce următorul alineat: „(2a) În fiecare lună, Comisia transmite statelor membre, prin mijloace electronice, o previziune a necesarului de lichidități pentru următoarele patru luni.”

Articolul 10a se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 10a

Punerea la dispoziție a resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB

(1) Resursa proprie bazată pe TVA și resursa proprie bazată pe VNB se creditează, ținând seama de impactul asupra resurselor respective al reducerii brute acordate Danemarcei, Germaniei, Țărilor de Jos, Austriei și Suediei, în prima zi lucrătoare a fiecărei luni. Sumele care urmează să fie creditate sunt sub forma unei doisprezecimi din sumele totale relevante înscrise în buget, transformate în monedă națională la cursul de schimb din ultima zi de cotație a anului calendaristic care precedă exercițiul bugetar, astfel cum este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.

(2) Pentru nevoile specifice de plată a cheltuielilor Fondului european de garantare agricolă în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (*1) și al legislației subsecvente relevante a Uniunii și în funcție de poziția lichidității Uniunii, Comisia poate invita statele membre să anticipeze, cu până la două luni în primul trimestru al exercițiului financiar, înscrierea unei doisprezecimi sau a unei fracțiuni de doisprezecime din sumele prevăzute în buget pentru resursa proprie bazată pe TVA și resursa proprie bazată pe VNB, ținând seama de impactul asupra acestor resurse al reducerii brute acordate Danemarcei, Germaniei, Țărilor de Jos, Austriei și Suediei.

Sub rezerva paragrafului al treilea, pentru nevoile specifice de plată a cheltuielilor fondurilor structurale și de investiții europene în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (*2) și al legislației subsecvente relevante a Uniunii și în funcție de poziția lichidității Uniunii, Comisia poate invita statele membre să anticipeze, în primele șase luni ale exercițiului financiar, înscrierea cu până la o jumătate suplimentară de doisprezecime din sumele prevăzute în buget pentru resursa proprie bazată pe TVA și resursa proprie bazată pe VNB, ținând seama de impactul asupra acestor resurse al reducerii brute acordate Danemarcei, Germaniei, Țărilor de Jos, Austriei și Suediei.

Comisia poate să invite statele membre să anticipeze în aceeași lună, în temeiul primului și celui de al doilea paragraf, o sumă totală care nu poate depăși în niciun caz echivalentul a două doisprezecimi suplimentare.

După primele șase luni, înscrierea lunară solicitată nu poate depăși o doisprezecime din resursele proprii bazate pe TVA și pe VNB, rămânând în limita sumelor înscrise în buget în acest scop.

Comisia informează în prealabil statele membre, cel târziu cu două săptămâni înainte de înscrierea solicitată în temeiul primului și celui de al doilea paragraf.

Comisia informează statele membre referitor la intenția sa de a solicita o înscriere în temeiul celui de al doilea paragraf cu mult timp înainte și cel târziu cu șase săptămâni înainte de solicitarea înscrierii.

Alineatul (4), referitor la suma care trebuie înscrisă în luna ianuarie a fiecărui exercițiu, și alineatul (5), aplicabil situației în care bugetul nu a fost adoptat definitiv înainte de începerea exercițiului financiar, se aplică acestor înscrieri anticipate.

Statele membre pot, în mod excepțional și în cazuri justificate corespunzător, să solicite Comisiei autorizarea de a anticipa punerea la dispoziție a resurselor proprii bazate pe TVA și a resurselor proprii bazate pe VNB, în special în contextul bugetelor rectificative de la sfârșitul exercițiului financiar, ținând seama de impactul asupra acestor resurse proprii al reducerii brute acordate Danemarcei, Germaniei, Țărilor de Jos, Austriei și Suediei. Orice plată în avans este precedată de un preaviz de cel puțin șapte zile lucrătoare și cererea privind plata în avans ar trebui să fie justificată în mod corespunzător de către statul membru în cauză. Comisia evaluează cererea ținând seama de situația trezoreriei și de nevoile de lichidități ale Comisiei. Statul membru poate efectua plata în avans numai după ce a primit autorizarea Comisiei. Orice costuri suplimentare legate de punerea la dispoziție în avans a resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB sunt suportate de statul membru care a solicitat-o.

(3) Orice modificare a cotei uniforme a resursei proprii bazate pe TVA, a cotei resursei proprii bazate pe VNB și a finanțării reducerii brute acordate Danemarcei, Germaniei, Țărilor de Jos, Austriei și Suediei necesită adoptarea definitivă a unui buget rectificativ și duce la regularizări ale doisprezecimilor înscrise de la începutul exercițiului financiar.

Aceste regularizări se efectuează cu ocazia primei înscrieri după adoptarea definitivă a bugetului rectificativ, în cazul în care acesta este adoptat înainte de data de 16 a lunii. În caz contrar, regularizările respective se efectuează cu ocazia celei de a doua înscrieri după adoptarea definitivă. Prin derogare de la articolul 10 din Regulamentul financiar, regularizările respective se înregistrează în conturile referitoare la exercițiul financiar al bugetului rectificativ în cauză.

(4) Doisprezecimile aferente lunii ianuarie a fiecărui exercițiu financiar se calculează pe baza sumelor prevăzute în proiectul de buget menționat la articolul 314 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și se convertesc în moneda națională la cursul de schimb din prima zi de cotație după data de 15 decembrie din anul calendaristic precedent exercițiului bugetar. Regularizarea acestor sume este efectuată cu ocazia înscrierilor aferente lunii următoare.

(5) Dacă adoptarea finală a bugetului nu a avut loc cu cel puțin două săptămâni înaintea înscrierii pentru luna ianuarie a următorului exercițiu financiar, statele membre înscriu în prima zi lucrătoare din fiecare lună, inclusiv în luna ianuarie, o doisprezecime din suma aferentă resursei proprii bazate pe TVA și a resursei proprii bazate pe VNB înscrise în ultimul buget adoptat definitiv, ținând seama de impactul asupra acestor resurse al reducerii brute acordate Danemarcei, Germaniei, Țărilor de Jos, Austriei și Suediei. Regularizarea se efectuează la prima scadență de după adoptarea definitivă a bugetului, dacă acesta este adoptat înainte de data de 16 a lunii. În caz contrar, regularizarea se efectuează la a doua scadență de după adoptarea definitivă a bugetului.

(6) În cazul unor modificări ale datelor privind VNB în temeiul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/516 al Parlamentului European și al Consiliului (*3), nu se efectuează nicio revizuire ulterioară a finanțării reducerii brute acordate Danemarcei, Germaniei, Țărilor de Jos, Austriei și Suediei.

(*1) Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 608)."

(*2) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320)."

(*3) Regulamentul (UE) 2019/516 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 privind armonizarea venitului național brut la prețurile pieței și de abrogare a Directivei 89/130/CEE, Euratom a Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1287/2003 al Consiliului (Regulamentul VNB) (JO L 91, 29.3.2019, p. 19).” "

La articolul 10b alineatul (5), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia informează statele membre cu privire la sumele care rezultă din acest calcul înainte de data de 1 februarie a anului care urmează după anul în care s-au furnizat datele pentru regularizări. Fiecare stat membru înscrie suma netă în contul menționat la articolul 9 alineatul (1) în prima zi lucrătoare a lunii martie a anului următor celui în care Comisia a informat statele membre cu privire la sumele rezultate din calcul.

Termenul pentru plata regularizărilor de către statele membre se aplică, de asemenea, sumelor pentru care Comisia a furnizat informații înainte de 3 mai 2022.”

Articolul 12 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), se adaugă următoarele paragrafe:

„Pentru resursele proprii tradiționale menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului (*4), dobânzile sunt datorate pentru perioada calculată din momentul în care suma ar fi trebuit să fie pusă la dispoziție și până în momentul în care suma a fost plătită efectiv în contul Comisiei menționat la articolul 9.

Fără a aduce atingere articolului 13 alineatul (1) și cu condiția ca suma să fi fost constatată în temeiul articolului 2, înregistrată în timp util în evidența contabilă separată în temeiul articolului 6 și tratată în evidența contabilă separată în conformitate cu articolul 13 alineatul (2), nu se datorează nicio dobândă pentru o perioadă de cinci ani de la data constatării sumei.

În caz de recurs administrativ sau judiciar, perioada de cinci ani începe să curgă de la pronunțarea, notificarea sau publicarea deciziei finale. În cazul plăților eșalonate, termenul de cinci ani începe să curgă cel târziu de la data ultimei plăți efective, în măsura în care aceasta nu stinge datoria.

(*4) Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom (JO L 424, 15.12.2020, p. 1).”;"

(b)	alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Se renunță la recuperarea cuantumurilor dobânzii inferioare valorii de 1 000 EUR.”;

(c)

la alineatul (4), paragraful al treilea se înlocuiește cu următorul text:

„Majorarea totală efectuată în temeiul primului și celui de al doilea paragraf nu depășește 14 puncte procentuale. Limitarea majorării la 14 puncte procentuale se aplică oricărui caz în care cuantumul dobânzii nu a fost comunicat statului membru în cauză înainte de 3 mai 2022. Rata majorată se aplică întregii perioade de întârziere, după cum se prevede la alineatul (1).”;

(d)

la alineatul (5), paragraful al treilea se înlocuiește cu următorul text:

„Majorarea totală efectuată în temeiul primului și celui de al doilea paragraf nu depășește 14 puncte procentuale. Limitarea majorării la 14 puncte procentuale se aplică oricărui caz în care cuantumul dobânzii nu a fost comunicat statului membru respectiv înainte de 3 mai 2022. Rata majorată se aplică întregii perioade de întârziere, astfel cum se prevede la alineatul (1).”

Articolul 13 se modifică după cum urmează:

(a)

La alineatul (2), după primul paragraf, se introduce următorul paragraf:

„Statele membre sunt, de asemenea, scutite de obligația de a pune la dispoziția Comisiei sumele corespunzătoare drepturilor constatate în temeiul articolului 2, în cazul în care dovedesc că o eroare comisă de statul membru după constatarea drepturilor respective, cum ar fi erorile care conduc la o înregistrare tardivă în evidența contabilă separată, nu a avut nicio influență asupra imposibilității recuperării sumei corespunzătoare drepturilor constatate în temeiul articolului 2.”;

(b)	la alineatul (2), al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „În cazul plăților eșalonate, termenul de cinci ani începe să curgă cel târziu de la data ultimei plăți efective, în măsura în care aceasta nu stinge datoria.”;

(c)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) În termen de trei luni de la primirea raportului prevăzut la alineatul (3), Comisia comunică propriile observații statului membru în cauză. Comisia poate prelungi termenul respectiv o singură dată cu încă trei luni și informează statul membru în cauză în mod corespunzător.

Comisia poate să solicite informații suplimentare. În astfel de cazuri, termenul prevăzut la primul paragraf începe să curgă de la data primirii informațiilor suplimentare solicitate. Statul membru în cauză furnizează informațiile suplimentare în termen de trei luni. La cererea statului membru în cauză, termenul respectiv se prelungește o singură dată cu încă trei luni.

În cazul în care statul membru nu poate furniza informațiile suplimentare solicitate de Comisie, acesta poate notifica acest lucru Comisiei. Comisia comunică apoi observațiile sale finale în termen de trei luni de la data primirii notificării respective, pe baza informațiilor disponibile. Comisia poate prelungi acest termen o singură dată cu încă trei luni și informează statul membru în cauză în mod corespunzător.”;

(d)	se adaugă următorul alineat: „(5) În cazul în care statul membru și Comisia nu se pot pune de acord cu privire la motivele menționate la alineatul (2), statul membru îi poate solicita Comisiei să își revizuiască observațiile în conformitate cu articolul 13b.”

Se introduce următorul capitol:

„CAPITOLUL IIIa

PLĂȚILE CARE FAC OBIECTUL UNEI REZERVE ȘI PROCEDURA DE REVIZUIRE

Articolul 13a

Plățile care fac obiectul unei rezerve

(1) În cazul unui dezacord între un stat membru și Comisie privind sumele aferente resurselor proprii tradiționale datorate bugetului Uniunii sau privind sumele TVA care fac obiectul măsurilor menționate la articolul 12 alineatul (2) litera (c), statul membru în cauză poate, atunci când efectuează o plată a sumei contestate, să își exprime rezerve cu privire la poziția Comisiei.

Statele membre furnizează informații cu privire la rezervele respective, pentru sumele legate de resursele proprii tradiționale, împreună cu situația lor lunară menționată la articolul 6 alineatul (4) și, pentru sumele legate de resursa proprie bazată pe TVA, împreună cu declarația lor menționată la articolul 10b alineatul (1). Statele membre notifică Comisiei retragerea rezervelor cât mai curând posibil.

(2) Dacă un dezacord, astfel cum este menționat la alineatul (1), este soluționat în favoarea statului membru, statul membru respectiv este autorizat de Comisie să deducă suma plătită din următoarea sa plată sau din următoarele sale plăți aferente resurselor proprii.

(3) Înscrierea în cont, în temeiul articolului 9, a plății care face obiectul unei rezerve întrerupe perioada pentru care se acumulează dobânzi, astfel cum se menționează la articolul 12.

(4) Până la sfârșitul lunii septembrie a fiecărui an, Comisia furnizează o notă de informare anuală care prezintă situația generală a sumei totale a plăților efectuate care fac obiectul unei rezerve și a sumei totale a rezervelor retrase în cursul anului precedent.

Articolul 13b

Procedura de revizuire

(1) În cazul unui dezacord între un stat membru și Comisie care se referă la sume aferente resurselor proprii tradiționale datorate bugetului Uniunii, statul membru îi poate solicita Comisiei să își revizuiască evaluarea în termen de șase luni de la primirea acesteia. O astfel de cerere prezintă motivele pentru revizuirea solicitată și include dovezile și documentele justificative pe care se bazează. Cererea și procedura ulterioară nu modifică obligația statelor membre de a pune la dispoziție resurse proprii atunci când acestea sunt datorate bugetului Uniunii.

(2) În termen de trei luni de la primirea unei cereri menționate la alineatul (1), Comisia îi notifică statului membru respectiv observațiile sale cu privire la motivele prezentate în cerere. În cazuri justificate în mod adecvat, Comisia poate prelungi termenul respectiv o singură dată cu încă trei luni și informează statul membru în cauză în mod corespunzător.

(3) Atunci când Comisia consideră necesar să solicite informații suplimentare, termenul menționat la alineatul (2) începe să curgă de la data primirii informațiilor suplimentare solicitate. Statul membru în cauză furnizează informațiile suplimentare în termen de trei luni de la primirea cererii de informații suplimentare din partea Comisiei. La cererea statului membru în cauză, Comisia prelungește termenul de trei luni respectiv o singură dată cu încă trei luni.

(4) În cazul în care nu poate furniza informații suplimentare relevante, statul membru în cauză îi poate notifica acest lucru Comisiei. În acest caz, Comisia își notifică ulterior observațiile pe baza informațiilor disponibile. Termenul menționat la alineatul (2) începe să curgă, în acest caz, de la data primirii notificării respective.

(5) Procedura de revizuire se încheie în termen de cel mult doi ani de la data la care statul membru și-a trimis cererea de revizuire menționată la alineatul (1).

(6) Un stat membru poate solicita o dată pe an o reuniune la nivel înalt cu Comisia pentru a discuta situația la zi a cazurilor care fac sau au făcut obiectul procedurii de revizuire și pentru a le analiza în vederea reexaminării pozițiilor respective și a încercării de a se ajunge la un acord.

(7) În cadrul unei posibile revizuiri a prezentului regulament sau cel târziu până la sfârșitul anului 2026, Comisia efectuează o evaluare a funcționării procedurii de revizuire menționate în prezentul articol. Această evaluare include consultări cu statele membre și ține seama de constatările și pozițiile acestora. Comisia prezintă, dacă este cazul, propuneri pentru îmbunătățirea funcționării procedurii de revizuire.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Luxemburg, 5 aprilie 2022.

Pentru Consiliu

Președintele

B. LE MAIRE

(1) JO C 402 I, 5.10.2021, p. 1.

(2) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului din 26 mai 2014 privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resurselor proprii tradiționale și a resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB și privind măsurile pentru a răspunde necesităților trezoreriei (JO L 168, 7.6.2014, p. 39).

(3) Regulamentul (UE, Euratom) 2016/804 al Consiliului din 17 mai 2016 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 609/2014 privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resurselor proprii tradiționale și a resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB și privind măsurile pentru a răspunde necesităților trezoreriei (JO L 132, 21.5.2016, p. 85).

(4) Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom (JO L 424, 15.12.2020, p. 1).