REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/126 AL COMISIEI

din 7 decembrie 2021

de completare a Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului cu cerințe suplimentare referitoare la anumite tipuri de intervenții specificate de statele membre în planurile lor strategice PAC pentru perioada 2023-2027 în temeiul regulamentului respectiv, precum și cu norme privind raportul pentru standardul GAEC 1 (bune condiții agricole și de mediu)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în special articolul 4 alineatul (8), articolul 13 alineatul (3), articolul 37 alineatul (5), articolul 38 alineatul (5), articolul 39 alineatul (3), articolul 45 literele (a)-(i), articolul 56 literele (a), (b) și (c) și articolul 84 literele (a) și (b),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2021/2115 instituie un nou cadru juridic pentru politica agricolă comună (PAC), pentru a îmbunătăți performanța acesteia în materie de îndeplinire a obiectivelor Uniunii prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Regulamentul menționat specifică mai detaliat aceste obiective ale Uniunii care ar urma să fie îndeplinite prin intermediul PAC și definește tipurile de intervenții, precum și cerințele comune ale Uniunii aplicabile statelor membre, acordând în același timp statelor membre flexibilitate în ceea ce privește conceperea intervențiilor care urmează să fie prevăzute în planurile lor strategice PAC.

(2)

Pentru a se asigura caracterul comun al PAC și al pieței interne, Regulamentul (UE) 2021/2115 împuternicește Comisia să adopte cerințe suplimentare referitoare la conceperea intervențiilor care urmează să fie specificate în planurile strategice PAC, în domeniul plăților directe, în anumite sectoare agricole menționate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2) și în domeniul dezvoltării rurale, precum și norme comune pentru aceste domenii în ceea ce privește raportul pentru standardul GAEC 1 (bune condiții agricole și de mediu). Statele membre trebuie să țină seama de toate aceste cerințe suplimentare atunci când își concep planurile strategice PAC, care vizează toate domeniile în cauză și, prin urmare, trebuie să fie toate prevăzute în prezentul regulament.

(3)

În ceea ce privește intervențiile care urmează să fie specificate de statele membre în planurile lor strategice PAC, în domeniul plăților directe trebuie stabilite cerințe suplimentare referitoare la intervențiile privind cânepa și bumbacul. Acordarea plăților trebuie să fie condiționată de utilizarea semințelor certificate de anumite soiuri de cânepă.

(4)

În plus, trebuie stabilită procedura pentru determinarea soiurilor de cânepă și pentru verificarea conținutului lor de tetrahidrocanabinol (conținutul de THC), menționată la articolul 4 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/2115. Verificarea conținutului de THC este necesară pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, dar este, de asemenea, strategică pentru protejarea sănătății publice și pentru asigurarea coerenței cu alte cadre legislative, și anume cu dreptul penal în domeniul traficului ilicit de droguri și cu angajamentele asumate în temeiul obligațiilor internaționale, cum ar fi Convenția unică asupra stupefiantelor (3). Așadar, este necesar să se stabilească norme pentru armonizarea metodelor și procedurilor utilizate de statele membre pentru verificarea soiurilor de cânepă și pentru determinarea cantitativă a conținutului de THC din cânepă, pentru a se asigura rezultate comparabile.

(5)	Este necesar să se prevadă o perioadă de timp după înflorire în care să fie interzisă recoltarea cânepii destinate producției de fibre, pentru a se permite determinarea eficace și fiabilă a conținutului de THC din cânepă.

(6)

Din motive de claritate și de securitate juridică, atunci când un soi depășește conținutul de THC menționat la articolul 4 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/2115 timp de 2 ani consecutivi, statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a informa în timp util operatorii că cultivarea soiului respectiv nu dă dreptul la plăți directe.

(7)	Normele privind verificarea soiurilor de cânepă și determinarea cantitativă a conținutului de THC trebuie să țină seama de faptul că o cultură de cânepă poate fi principală sau intermediară. În acest context, este necesară stabilirea unei definiții a cânepii cultivate drept cultură intermediară.

(8)

Titlul III capitolul II secțiunea 3 subsecțiunea 2 din Regulamentul (UE) 2021/2115 prevede o plată specifică pentru cultura de bumbac. În scopul acestei plăți, este necesară stabilirea normelor și condițiilor pentru autorizarea terenurilor agricole și a soiurilor. În plus, trebuie stabilite condiții suplimentare pentru a se asigura o activitate minimă în conformitate cu obiectivul sprijinului.

(9)

Statele membre menționate la articolul 36 din Regulamentul (UE) 2021/2115 trebuie să aprobe organizațiile interprofesionale de producție a bumbacului pe baza unor criterii obiective legate de dimensiunea lor și de organizarea lor internă. Dimensiunea unei organizații interprofesionale trebuie stabilită ținând seama de cerința ca egrenorul care aparține organizației să poată prelua suficiente cantități de bumbac neegrenat.

(10)

Trebuie stabilite obligații specifice în ceea ce privește fermierii, în calitate de membri ai organizațiilor interprofesionale. Aceste obligații au scopul de a facilita administrarea și controlul statutului de membru al fermierilor, precum și de a spori potențialul câștig de eficiență al organizațiilor rezultat din numărul și devotamentul membrilor lor.

(11)

Trebuie stabilite cerințe suplimentare în ceea ce privește investițiile, intervențiile în materie de agromediu și climă, îndrumarea, promovarea, comunicarea și marketingul, fondurile mutuale, replantarea livezilor, a plantațiilor de măslini sau a plantațiilor viticole în urma defrișării obligatorii, recoltarea înainte de coacere și nerecoltarea, asigurarea producției și a recoltelor, retragerile de pe piață cu alte destinații decât distribuirea gratuită și depozitarea colectivă, pentru intervențiile care urmează să fie specificate de statele membre în planurile lor strategice PAC, în sectorul fructelor și legumelor, în sectorul apicol, în sectorul vitivinicol, în sectorul hameiului, în sectorul uleiului de măsline și al măslinelor de masă, precum și în alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115. În plus, trebuie stabilite dispoziții privind formele de sprijin și tipurile de cheltuieli, inclusiv utilizarea ratelor forfetare și a baremelor pentru costuri unitare sau a sumelor forfetare, precum și a costurilor administrative și de personal. Din motive de bună gestiune financiară și de securitate juridică, trebuie să se întocmească o listă de cheltuieli care nu pot fi acoperite de planurile strategice PAC și o listă neexhaustivă a cheltuielilor care pot fi acoperite în sectorul fructelor și legumelor, în cel apicol, în cel vitivinicol, în cel al hameiului și în cel al uleiului de măsline și al măslinelor de masă, precum și în alte sectoare.

(12)

În plus, trebuie stabilite norme specifice privind anumite tipuri de intervenții sectoriale, și anume în sectorul fructelor și legumelor, în cel apicol, în cel vitivinicol, în cel al hameiului și în cel al creșterii animalelor, pentru a se ține seama de anumite specificități ale sectoarelor respective.

(13)

În ceea ce privește tipurile de intervenții sectoriale gestionate de organizațiile de producători, de asociațiile de organizații de producători, de organizațiile de producători transnaționale, de asociațiile transnaționale de organizații de producători sau de grupurile de producători prin intermediul programelor operaționale, în sectorul fructelor și legumelor, în cel al uleiului de măsline și al măslinelor de masă și în alte sectoare, trebuie stabilite norme specifice referitoare la produse și la retragerile de pe piață în vederea distribuirii gratuite, și anume costurile de transport și de sortare și ambalare, ținând seama de importanța potențială a intervenției respective. Trebuie în special să se stabilească niveluri maxime ale sprijinului pentru retragerile de pe piață, pentru a se garanta că retragerile nu se transformă într-un debușeu alternativ permanent pentru produse, în raport cu comercializarea acestora. În toate cazurile, din motive similare, este necesară stabilirea unei limite cantitative de retrageri pentru fiecare produs și pentru fiecare organizație de producători. În plus, trebuie stabilite norme specifice privind destinațiile produselor retrase, condițiile pentru destinatarii produselor retrase și standardele relevante care trebuie respectate de produsele retrase.

(14)

Pentru a se facilita utilizarea intervențiilor sectoriale prin intermediul programelor operaționale, trebuie stabilită metoda de calculare a valorii producției comercializate a organizațiilor de producători, inclusiv utilizarea unei rate forfetare în scopul calculării valorii fructelor și legumelor destinate prelucrării. Metoda de calculare a valorii producției comercializate trebuie să atenueze fluctuațiile anuale sau datele insuficiente în cazul organizațiilor sau grupurilor nou recunoscute. Pentru a se evita abuzurile în aplicarea schemei, organizațiile de producători nu trebuie să fie autorizate, în general, să schimbe metodologia de stabilire a perioadei de referință pe parcursul programului.

(15)	Pentru a se asigura o bună funcționare a tipurilor de intervenții din sectorul fructelor și legumelor, ar fi necesar să se stabilească obiective specifice referitoare la intervențiile în materie de agromediu și climă.

(16)

Trebuie să se adopte norme referitoare la asistența financiară națională pe care o pot acorda statele membre în regiuni în care nivelul de organizare a producătorilor de fructe și legume este deosebit de scăzut, inclusiv norme referitoare la modul în care se calculează nivelul de organizare și la modul în care se confirmă un nivel de organizare scăzut.

(17)	Pentru a se asigura buna funcționare a tipurilor de intervenții în sectorul apicol, trebuie stabilite norme privind stupii.

(18)

Pentru a se asigura buna funcționare a tipurilor de intervenții din sectorul vitivinicol, este necesar să se întocmească o listă neexhaustivă a operatorilor care pot fi beneficiarii sprijinului în cazul diferitelor tipuri de intervenții. De asemenea, este necesar să se prevadă anumite cerințe de eligibilitate specifice referitoare la beneficiarii tipurilor de intervenții „restructurarea și reconversia plantațiilor viticole”, „recoltarea înainte de coacere” și „asigurarea recoltelor”, la organismele de drept public și la societățile private. Mai mult, este necesară excluderea de la sprijinul din partea Uniunii a producătorilor care cultivă plantații ilegale sau suprafețe plantate neautorizate.

(19)

Pentru a se garanta că fondurile Uniunii sunt cheltuite în mod corespunzător, este necesar să se stabilească norme privind cheltuielile cu „replantarea plantațiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare” în sectorul vitivinicol. În special, este necesar să se prevadă că aceste cheltuieli nu trebuie să depășească un anumit cuantum din totalul cheltuielilor anuale cu restructurarea și reconversia plantațiilor viticole plătite de statul membru în cauză în orice exercițiu financiar. De asemenea, trebuie să se precizeze că costurile suportate pentru defrișare și pentru compensarea pierderilor de venit nu trebuie să constituie cheltuieli eligibile în cadrul acestei intervenții, care vizează doar sprijinul pentru suportarea costurilor aferente replantării după măsurile fitosanitare obligatorii.

(20)

În scopul intervențiilor de „restructurare și reconversie a plantațiilor viticole” și de „recoltare înainte de coacere”, este necesar să se stabilească norme privind măsurarea suprafețelor, în special pentru a se defini ce corespunde suprafeței plantate cu viță-de-vie, ceea ce este deosebit de important atunci când sprijinul este plătit pe baza unor bareme pentru costuri unitare bazate pe suprafață.

(21)	Pentru a se asigura buna funcționare a tipurilor de intervenții din sectorul hameiului, este necesar să se stabilească norme privind calcularea asistenței financiare din partea Uniunii.

(22)	Pentru a se asigura buna funcționare a tipurilor de intervenții din sectorul creșterii animalelor, este necesar să se stabilească norme privind repopularea cu animale în urma sacrificării obligatorii sau din cauza pierderilor cauzate de dezastre naturale.

(23)

Condițiile aplicabile angajamentelor de conservare în cadrul fermelor a raselor pe cale de dispariție și a soiurilor de plante aflate în pericol de eroziune genetică, precum și activităților de conservare, utilizare durabilă și dezvoltare a resurselor genetice în agricultură și în silvicultură trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivelor specifice legate de mediu și climă ale PAC prevăzute la articolul 6 alineatul (1), literele (d), (e) și (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115. În special, condițiile respective trebuie să răspundă nevoii de asigurare a protejării, conservării și promovării diversității genetice.

(24)

Nivelurile de bunăstare a animalelor trebuie îmbunătățite prin acordarea de sprijin fermierilor care se angajează să adopte standarde zootehnice mai ridicate, care depășesc cerințele obligatorii relevante. Trebuie definite domeniile în care angajamentele asumate în ceea ce privește bunăstarea animalelor introduc standarde mai exigente privind metodele de producție. În cadrul acestui demers, trebuie să se evite suprapunerea respectivelor angajamente privind bunăstarea animalelor cu practicile agricole curente, în special cu vaccinarea destinată prevenirii patologiilor.

(25)

Sistemele de calitate recunoscute la nivel național pot oferi consumatorilor garanții privind calitatea și caracteristicile produsului sau ale procesului de producție. Trebuie stabilite criterii privind specificitatea produsului final, accesul la sistem, verificarea respectării caietului de sarcini obligatoriu al produsului, transparența sistemului și trasabilitatea produselor, în vederea optimizării sprijinului acordat acestora în cadrul intervențiilor pentru dezvoltarea rurală. Având în vedere caracteristicile speciale ale bumbacului ca produs agricol, trebuie reglementate și sistemele naționale de calitate pentru bumbac.

(26)	Trebuie stabilite anumite criterii obiective în vederea sprijinirii sistemelor voluntare de certificare a produselor agricole care sunt recunoscute de statele membre în cadrul intervențiilor pentru dezvoltarea rurală și care sunt aliniate la intervențiile sectoriale.

(27)

În scopul asigurării unor condiții de concurență echitabile în ceea ce privește raportul pentru standardul GAEC 1 (bune condiții agricole și de mediu), menționat în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/2115, trebuie prevăzute norme privind metoda de determinare atât a proporției de referință și a proporției anuale a pajiștilor permanente, cât și a nivelului la care pot fi stabilite acestea.

(28)

În scopul asigurării protecției proporției de pajiști permanente, este, de asemenea, necesar să se prevadă că statele membre trebuie să ia măsuri pentru a asigura reconversia unor suprafețe dacă proporția pajiștilor permanente scade sub limita de 5 %. Totuși, trebuie să se prevadă derogări pentru cazurile în care suprafața absolută cu pajiști permanente rămâne relativ stabilă sau în care scăderea proporției până sub prag este rezultatul conversiei unor suprafețe în scopul îndeplinirii unor obiective favorabile mediului și climei, în special împădurirea și reumidificarea unor suprafețe.

(29)	Deoarece statele membre trebuie să țină seama de normele prevăzute în prezentul regulament atunci când își elaborează planurile strategice PAC, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I

OBIECT

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament completează Regulamentul (UE) 2021/2115 cu:

(a)

cerințe suplimentare referitoare la anumite tipuri de intervenții specificate de statele membre în planurile lor strategice PAC pentru perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2027:

(i)	sub formă de plăți directe pentru cultivarea cânepii și a bumbacului;

(ii)	în sectoarele agricole menționate la articolul 42 din Regulamentul (UE) 2021/2115;

(iii)

pentru resursele genetice și bunăstarea animalelor în cadrul angajamentelor în materie de mediu și climă, în cadrul altor angajamente în materie de gestionare și în cadrul sistemelor de calitate în domeniul dezvoltării rurale;

(b)	norme privind raportul pentru standardul GAEC 1 (bune condiții agricole și de mediu).

TITLUL II

CERINȚE SUPLIMENTARE REFERITOARE LA ANUMITE TIPURI DE INTERVENȚII SUB FORMĂ DE PLĂȚI DIRECTE

CAPITOLUL I

Cânepă

Articolul 2

Cerințe de eligibilitate suplimentare

Atunci când prevăd, în planurile lor strategice PAC, definițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre condiționează acordarea plăților pentru producția de cânepă de utilizarea semințelor de soiuri de cânepă care îndeplinesc următoarele cerințe:

(a)	sunt enumerate în Catalogul comun al soiurilor de plante agricole la data de 15 martie a anului pentru care se acordă plata și sunt publicate în conformitate cu articolul 17 din Directiva 2002/53/CE a Consiliului (4);

(b)	conținutul lor de Δ9-tetrahidrocanabinol (denumit în continuare „conținutul de THC”) nu a depășit, timp de 2 ani consecutivi, limita prevăzută la articolul 4 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/2115;

(c)	sunt certificate în conformitate cu Directiva 2002/57/CE a Consiliului (5) sau în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2008/62/CE a Comisiei (6), în cazul soiurilor de conservare.

Articolul 3

Verificarea soiurilor de cânepă și determinarea cantitativă a conținutului de THC

(1) Statele membre instituie un sistem de verificare pentru determinarea conținutului de THC al soiurilor de cânepă care să le permită să aplice metoda de verificare a soiurilor de cânepă și de determinare cantitativă a conținutului de THC al soiurilor de cânepă prevăzută în anexa I.

(2) Autoritatea competentă a statului membru păstrează evidența constatărilor privind conținutul de THC. O astfel de evidență cuprinde, pentru fiecare soi, cel puțin rezultatele privind conținutul de THC al fiecărui eșantion, exprimat ca procentaj cu două zecimale, procedura utilizată, numărul testelor efectuate, indicarea momentului în care a fost prelevat eșantionul și măsurile luate la nivel național.

(3) Dacă media tuturor eșantioanelor dintr-un anumit soi depășește conținutul de THC prevăzut la articolul 4 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre aplică procedura B descrisă în anexa I la prezentul regulament pentru soiul respectiv în cursul anului de cerere următor. Procedura respectivă se utilizează în cursul anilor de cerere următori, cu excepția cazului în care toate rezultatele analizelor cu privire la soiul în cauză arată un conținut de THC mai mic decât cel prevăzut la articolul 4 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(4) Dacă, pentru al doilea an, media tuturor eșantioanelor dintr-un anumit soi depășește conținutul de THC prevăzut la articolul 4 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/2115, statul membru notifică Comisiei denumirea soiului în cauză până cel târziu la data de 15 ianuarie a următorului an de cerere. Începând cu anul de cerere respectiv, cultivarea soiului în cauză nu dă dreptul la plăți directe în statul membru în cauză.

(5) Statele membre se asigură că producătorii de cânepă sunt informați în timp util cu privire la denumirile soiurilor de cânepă care, în urma unei notificări în temeiul alineatului (4) din prezentul articol, sunt neeligibile pentru plățile directe în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/2115, făcând publice informațiile notificate cel târziu la data depunerii cererii unice.

Articolul 4

Cultură intermediară

În scopul prezentului capitol, „cânepă cultivată drept cultură intermediară” înseamnă cultură de cânepă semănată după data de 30 iunie a unui anumit an.

Articolul 5

Cerințe privind cultivarea

Culturile de cânepă sunt menținute, în condiții de creștere normale, în conformitate cu practica locală, timp de cel puțin 10 zile de la data la care se încheie înflorirea, astfel încât să se poată efectua controalele necesare pentru aplicarea prezentului articol.

Cânepa cultivată drept cultură intermediară este menținută, în condiții de creștere normale, în conformitate cu practica locală, cel puțin până la sfârșitul perioadei de vegetație.

Statele membre pot autoriza recoltarea cânepii înainte de sfârșitul perioadei de 10 zile după încheierea înfloririi, cu condiția ca recoltarea să aibă loc după începerea înfloririi și ca inspectorii să indice, pentru fiecare parcelă în cauză, părțile reprezentative care trebuie să fie menținute timp de cel puțin 10 zile după încheierea înfloririi, în vederea inspecției, în conformitate cu metoda prevăzută în anexa I.

CAPITOLUL II

Bumbac

Articolul 6

Autorizarea terenurilor agricole pentru producția de bumbac

În planurile lor strategice PAC, statele membre menționate la articolul 36 din Regulamentul (UE) 2021/2115 stabilesc criterii obiective pentru autorizarea terenurilor agricole în temeiul articolului 37 alineatul (3) din regulamentul respectiv.

Criteriile respective se bazează pe cel puțin unul dintre următoarele elemente:

(a)	economia agricolă a regiunilor pentru care producția de bumbac este importantă;

(b)	condițiile pedoclimatice ale suprafețelor în cauză;

(c)	gestionarea apei de irigare;

(d)	sistemele de rotație și tehnicile de cultivare care pot respecta mediul.

Articolul 7

Autorizarea soiurilor pentru însămânțare

În planurile lor strategice PAC, statele membre menționate la articolul 36 din Regulamentul (UE) 2021/2115 stabilesc care dintre soiurile înregistrate în Catalogul comun al soiurilor de plante agricole prevăzut în Directiva 2002/53/CE și adaptate la nevoile lor de piață sunt autorizate pentru însămânțare.

Articolul 8

Condiții suplimentare pentru primirea plății specifice pentru cultura de bumbac

În ceea ce privește plățile specifice pentru cultura de bumbac menționate la articolul 37 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre menționate la articolul 36 din regulamentul respectiv stabilesc, în planurile lor strategice PAC, o densitate minimă a plantelor pe suprafața însămânțată stabilită pe baza condițiilor pedoclimatice și, după caz, a caracteristicilor regionale specifice.

Articolul 9

Aprobarea organizațiilor interprofesionale

(1) Aprobarea unei organizații interprofesionale în sensul articolului 39 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2115 se acordă de către statul membru în care sunt stabiliți egrenorii și pentru o perioadă de un an care începe în timp util înainte de sezonul de însămânțare din anul respectiv, cu condiția ca organizația să îndeplinească următoarele criterii:

(a)	acoperă o suprafață totală de cel puțin 4 000 ha care îndeplinește criteriile de autorizare menționate la articolul 6 din prezentul regulament;

(b)	a adoptat norme de funcționare interne, în special privind condițiile de aderare și cotizațiile, în conformitate cu normele naționale și ale Uniunii.

(2) Dacă se constată că o organizație interprofesională aprobată nu mai îndeplinește criteriile de aprobare prevăzute la alineatul (1), statul membru care a acordat aprobarea o retrage, cu excepția cazului în care neconformitatea este remediată într-un termen care urmează să fie stabilit de statul membru în decizia de retragere. Autoritatea competentă a statului membru responsabil notifică în avans organizației interprofesionale intenția sa de a retrage o aprobare, împreună cu motivele retragerii. Autoritatea competentă acordă organizației interprofesionale posibilitatea de a-și prezenta observațiile într-un termen specificat în notificarea retragerii planificate.

Fermierii care sunt membri ai unei organizații interprofesionale aprobate a cărei aprobare este retrasă în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat nu sunt eligibili să primească majorarea plății specifice pentru cultura de bumbac în temeiul articolului 40 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2115.

Articolul 10

Obligațiile fermierilor care produc bumbac

(1) Un fermier nu poate fi membru al mai multor organizații interprofesionale aprobate menționate la articolul 39 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(2) Un fermier care este membru al unei organizații interprofesionale aprobate livrează bumbac doar unui egrenor care aparține aceleiași organizații.

(3) Participarea fermierilor la o organizație interprofesională aprobată este rezultatul unei aderări voluntare.

TITLUL III

CERINȚE SUPLIMENTARE PENTRU ANUMITE TIPURI DE INTERVENȚII ÎN SECTOARELE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 42 DIN REGULAMENTUL (UE) 2021/2115

CAPITOLUL I

Norme comune aplicabile intervențiilor în sectorul fructelor și legumelor, în cel apicol, în cel vitivinicol, în cel al hameiului și în cel al uleiului de măsline și al măslinelor de masă, precum și în celelalte sectoare menționate în titlul III capitolul III din Regulamentul (UE) 2021/2115

Secțiunea 1

Norme comune privind investițiile, tipurile de intervenții în materie de agromediu și climă, îndrumarea, promovarea și comunicarea, fondurile mutuale, replantarea, recoltarea înainte de coacere și nerecoltarea, asigurarea recoltelor, retragerile de pe piață și depozitarea colectivă

Articolul 11

Investiții în active corporale și necorporale

(1) Atunci când includ, în planurile lor strategice PAC, investiții în active corporale și necorporale, astfel cum se prevede în sectorul fructelor și legumelor, în cel apicol, în cel vitivinicol, în cel al hameiului, în cel al uleiului de măsline și al măslinelor de masă sau în alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre prevăd următoarele:

(a)	activele corporale și necorporale achiziționate sunt utilizate în conformitate cu natura lor și cu obiectivele beneficiarului și utilizarea preconizată de către beneficiar, astfel cum sunt descrise în intervențiile aferente din planul strategic PAC și, după caz, în programul operațional aprobat;

(b)

fără a se aduce atingere alineatului (10), activele corporale și necorporale achiziționate rămân atât în proprietatea beneficiarului, cât și în posesia acestuia până la sfârșitul perioadei de amortizare fiscală sau pe parcursul unei perioade de cel puțin 5 ani care urmează să fie stabilită de statele membre ținând seama de natura activelor. Fiecare dintre aceste perioade se calculează de la data achiziției activelor sau de la data la care activul este pus la dispoziția beneficiarului.

Totuși, statele membre pot prevedea o perioadă mai scurtă pe parcursul căreia activul rămâne în proprietatea și în posesia beneficiarului, dar această perioadă nu poate fi mai mică de 3 ani în scopul menținerii investițiilor sau a locurilor de muncă create de microîntreprinderi și de întreprinderile mici și mijlocii în sensul Recomandării 2003/361/CE a Comisiei (7).

Investițiile în active corporale menționate la primul paragraf se efectuează la sediul beneficiarului sau, după caz, la sediul membrilor săi producători sau al filialelor sale care respectă cerința referitoare la procentajul de 90 % menționată la articolul 31 alineatul (7) din prezentul regulament. Totuși, în sectorul apicol, statele membre pot prevedea, de asemenea, în planurile lor strategice PAC, investiții în active corporale efectuate în afara sediului beneficiarului.

Dacă investiția se efectuează pe un teren închiriat în temeiul unor norme naționale speciale referitoare la proprietăți, ar putea să nu se aplice cerința privind rămânerea în proprietatea beneficiarului, cu condiția ca activul să se fi aflat în posesia beneficiarului cel puțin în perioada prevăzută la primul paragraf litera (b).

(2) În planurile lor strategice PAC, statele membre pot prevedea că sprijinul pentru investiții în active corporale și necorporale, inclusiv cele care fac obiectul unor contracte de leasing, poate fi finanțat print-un cuantum unic sau în tranșe care au fost aprobate, după caz, în programul operațional sau conform indicațiilor furnizate de statele membre în intervențiile relevante.

Dacă, în cazul unei anumite investiții, perioada menționată la alineatul (1) primul paragraf litera (b) depășește durata programului operațional, statele membre se asigură că investiția respectivă poate fi reportată către un program operațional ulterior.

Atunci când, prin planurile lor strategice PAC, statele membre acordă sprijin pentru investiții în active corporale și necorporale cu scopul îndeplinirii obiectivelor legate de agromediu și climă menționate la articolul 46 literele (e) și (f) și la articolul 57 litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/2115, aceste investiții urmăresc unul sau mai multe dintre obiectivele enumerate la articolul 12 alineatul (1) din prezentul regulament.

(3) În planurile lor strategice PAC, statele membre pot prevedea sprijin pentru investiții în active corporale constând în sisteme care generează energie, cu condiția ca energia generată să nu depășească, din punct de vedere cantitativ, energia care poate fi utilizată anual pentru activitățile normale ale beneficiarului.

(4) În planurile lor strategice PAC, statele membre pot prevedea sprijin pentru investiții în irigații, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

sunt stabilite procentaje pentru obiectivele minime privind economiile de apă, în ceea ce privește reducerea atât potențială, cât și efectivă a utilizării apei, care trebuie atinse de beneficiarul sprijinului, și se demonstrează, prin planul strategic PAC, că respectivele obiective privind economiile de apă au fost stabilite ținând seama de nevoile indicate în planurile de management al bazinelor hidrografice menționate în Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8);

(b)	este realizat sau urmează a fi instalat, ca parte din investiție, un sistem de contorizare a apei care permite măsurarea utilizării apei la nivelul exploatației sau al unității de producție respective;

(c)	în cazul investițiilor specifice în irigații menționate la alineatele (5)-(8), sunt respectate condițiile prevăzute la alineatele respective.

(5) Se poate acorda sprijin pentru investiții în îmbunătățirea unei instalații de irigații existente sau a unui element al infrastructurii de irigații dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)	investițiile sunt evaluate ex ante de către beneficiar și indică posibile economii de apă care reflectă parametrii tehnici ai instalațiilor sau ai infrastructurilor existente;

(b)

investițiile afectează corpuri de apă subterană sau de suprafață care au fost identificate ca nesatisfăcătoare în planul corespunzător de management al bazinelor hidrografice prevăzut în Directiva 2000/60/CE, din motive legate de cantitatea de apă, și va fi realizată o reducere efectivă a utilizării apei, care să contribuie la obținerea stării bune a respectivelor corpuri de apă, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (1) din directiva menționată.

Condițiile prevăzute la primul paragraf literele (a) și (b) nu se aplică investițiilor efectuate în sprijinul îmbunătățirii unei instalații de irigații existente sau a unui element al infrastructurii de irigații care are legătură cu crearea unui rezervor sau cu utilizarea apei recuperate care nu afectează un corp de apă subterană sau de suprafață.

(6) Sprijinul pentru investiții în irigații care determină o creștere netă a suprafeței irigate, afectând un anumit corp de apă subterană sau de suprafață, poate fi acordat dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)	starea corpului de apă nu a fost identificată ca nesatisfăcătoare în planul corespunzător de management al bazinului hidrografic din motive legate de cantitatea de apă;

(b)	o analiză de impact asupra mediului arată că investiția nu va avea niciun impact negativ semnificativ asupra mediului; respectiva analiză a impactului asupra mediului fie este realizată, fie este aprobată de autoritatea competentă.

(7) Sprijinul pentru investiții în utilizarea apei recuperate ca sursă alternativă de alimentare cu apă poate fi acordat cu condiția ca apa respectivă să fie utilizată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului (9).

(8) Sprijinul pentru investiții în crearea sau extinderea unui rezervor în scopul irigării poate fi acordat cu condiția să nu aibă un impact negativ semnificativ asupra mediului.

(9) Statele membre asigură recuperarea de la beneficiar a asistenței financiare din partea Uniunii dacă în perioada menționată la alineatul (1) primul paragraf litera (b) survine una dintre situațiile următoare:

(a)	încetarea activității beneficiarului sau transferul către o altă entitate;

(b)	relocarea unei activități productive în afara zonei geografice cultivate de beneficiar sau, după caz, de membrii acestuia;

(c)	schimbarea de proprietate, în special în cazul în care conferă unei întreprinderi sau unui organism public un avantaj necuvenit sau

(d)	orice altă schimbare substanțială care afectează natura, obiectivele sau condițiile de implementare a intervenției în cauză și care ar duce la subminarea obiectivelor inițiale ale acesteia.

În cazul nerespectării de către beneficiar a condițiilor prevăzute de statele membre în planurile lor strategice PAC în temeiul alineatelor (1)-(8) și al primului paragraf de la prezentul alineat, statele membre asigură recuperarea asistenței financiare din partea Uniunii proporțional cu durata neconformității.

Statele membre pot alege să nu recupereze asistența financiară din partea Uniunii atunci când beneficiarul încetează o activitate productivă din cauza unui faliment nefraudulos.

Dacă un membru producător părăsește organizația sau grupul de producători, statele membre se asigură că investiția sau valoarea ei reziduală este recuperată de beneficiar și că valoarea reziduală a investiției este adăugată la fondul operațional.

În circumstanțe justificate în mod corespunzător, statele membre pot prevedea ca beneficiarul să nu fie obligat să recupereze investiția sau valoarea ei reziduală.

(10) Dacă activele pentru care au fost sprijinite investițiile sunt înlocuite, valoarea reziduală a investițiilor înlocuite:

(a)	se adaugă la fondul operațional al organizației de producători sau

(b)	se scade din costul înlocuirii.

În pofida primului paragraf, statele membre nu pot prevedea în planurile lor strategice PAC simpla înlocuire a investițiilor cu active identice.

(11) Statele membre nu acordă sprijin pentru investițiile specificate ca intervenții în propriile planuri strategice PAC dacă intervențiile respective beneficiază de sprijin în temeiul articolului 58 alineatul (1) primul paragraf literele (h)-(k) din regulamentul menționat.

Articolul 12

Intervenții legate de obiectivele în materie de agromediu și climă

(1) Atunci când includ, în planurile lor strategice PAC, intervenții cu scopul îndeplinirii obiectivelor legate de agromediu și climă în sectorul fructelor și legumelor, în cel apicol, în cel vitivinicol, în cel al hameiului, în cel al uleiului de măsline și al măslinelor de masă sau în alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre prevăd, în planurile lor strategice PAC, că intervențiile vizate au unul dintre următoarele scopuri:

(a)	reducerea nivelului actual al utilizării mijloacelor de producție, a emisiilor de poluanți sau a deșeurilor generate de procesul de producție;

(b)	înlocuirea efectivă a utilizării energiei din surse de combustibili fosili cu utilizarea de energie din surse regenerabile;

(c)	reducerea riscurilor pentru mediu legate de utilizarea anumitor mijloace de producție sau de producerea anumitor reziduuri, inclusiv a produselor de protecție a plantelor, a îngrășămintelor, a gunoiului de grajd sau a altor dejecții animaliere;

(d)	reducerea consumului de apă;

(e)	îmbinarea cu investițiile neproductive necesare pentru îndeplinirea obiectivelor în materie de agromediu și climă, în special dacă obiectivele respective se referă la protecția habitatelor și a biodiversității;

(f)	o reducere eficace și măsurabilă a emisiilor de gaze cu efect de seră sau sechestrarea durabilă a carbonului;

(g)	sporirea rezilienței producției la riscurile legate de schimbările climatice, cum ar fi eroziunea solului;

(h)	conservarea, utilizarea durabilă și dezvoltarea resurselor genetice sau

(i)	protejarea sau îmbunătățirea mediului.

Statele membre se asigură că beneficiarii furnizează dovezi privind contribuția pozitivă preconizată la îndeplinirea unuia sau a mai multor obiective în materie de mediu, la momentul prezentării spre aprobare a programului operațional propus, a intervenției sau a modificării programului sau intervenției.

(2) Intervențiile menționate la alineatul (1) se efectuează la sediul beneficiarului sau, după caz, la sediul membrilor săi producători sau la sediile filialelor sale care respectă cerința referitoare la procentajul de 90 % menționată la articolul 31 alineatul (7) din prezentul regulament. Totuși, în sectorul apicol, statele membre pot prevedea, de asemenea, în planurile lor strategice PAC, astfel de intervenții efectuate în afara sediului beneficiarului. Beneficiul preconizat și impactul suplimentar al intervenției legate de obiectivele în materie de agromediu și climă trebuie să fie demonstrate ex ante cu ajutorul specificațiilor proiectului sau al altor documente tehnice care trebuie prezentate de beneficiar la momentul prezentării spre aprobare a operațiunii, a programului operațional sau a modificării unui astfel de program sau a unei astfel de operațiuni, indicând rezultatele care ar putea fi obținute prin implementarea intervenției.

(3) Atunci când stabilesc cheltuielile care urmează să fie acoperite, statele membre țin seama de costurile suplimentare suportate și de pierderile de venit care rezultă din intervențiile implementate legate de obiectivele în materie de agromediu și climă, precum și de țintele stabilite.

(4) Statele membre se asigură că beneficiarii care implementează intervenții legate de obiectivele în materie de agromediu și climă au acces la cunoștințele și informațiile relevante necesare pentru implementarea unor astfel de intervenții și că se oferă o instruire adecvată celor care o solicită, precum și acces la expertiză, pentru a ajuta fermierii care se angajează să aducă schimbări sistemelor lor de producție.

(5) Statele membre se asigură că în programele operaționale este prevăzută o clauză de revizuire pentru operațiunile executate în cadrul intervențiilor legate de obiectivele în materie de agromediu și climă din sectorul fructelor și legumelor, din cel al hameiului, din cel al uleiului de măsline și al măslinelor de masă și din alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115, cu scopul de a garanta adaptarea lor în cazul modificărilor aduse oricăror standarde sau cerințe obligatorii relevante ori obligații relevante.

Articolul 13

Îndrumare

(1) Atunci când includ, în planurile lor strategice PAC, intervenții de îndrumare în sectorul fructelor și legumelor, în cel al hameiului, în cel al uleiului de măsline și al măslinelor de masă sau în alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre prevăd, în planurile lor strategice PAC, că intervențiile vizate au unul dintre următoarele obiective:

(a)	schimbul de bune practici legate de intervențiile de prevenire și gestionare a crizelor, care să ajute beneficiarul să fructifice experiența dobândită în ceea ce privește implementarea intervențiilor de prevenire a crizelor și de gestionare a riscurilor;

(b)

promovarea înființării de noi organizații de producători, fuzionarea celor existente sau sprijinirea unor producători individuali în scopul aderării la o organizație de producători existentă, precum și consilierea grupurilor de producători în procesul de obținere a recunoașterii ca organizație de producători în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013;

(c)	crearea de oportunități de colaborare în rețea pentru furnizorii și beneficiarii de îndrumare profesională, în special a canalelor de comercializare ca mijloc de prevenire și gestionare a crizelor.

(2) Furnizorul de îndrumare este o organizație de producători, o asociație de organizații de producători, o organizație de producători transnațională, o asociație transnațională de organizații de producători sau un grup de producători. Furnizorul de îndrumare beneficiază de sprijin pentru intervenția de îndrumare.

(3) Beneficiarul îndrumării este o organizație de producători, o asociație de organizații de producători, o organizație de producători transnațională, o asociație transnațională de organizații de producători sau un grup de producători, producătorii individuali care sunt sau nu membri ai unei organizații de producători, asociațiile lor sau un grup de producători.

(4) Toate costurile eligibile legate de activitatea de îndrumare sunt plătite furnizorului de îndrumare, care include această intervenție în programul său operațional.

(5) Intervențiile de îndrumare nu se externalizează.

Articolul 14

Promovare, comunicare și marketing

Atunci când includ, în planurile lor strategice PAC, intervenții de promovare, comunicare și marketing în sectorul fructelor și legumelor, în cel vitivinicol, în cel al hameiului, în cel al uleiului de măsline și al măslinelor de masă sau în alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre prevăd, în planurile lor strategice PAC, că intervențiile vizate au unul dintre următoarele obiective:

(a)	sensibilizare cu privire la calitățile produselor agricole din Uniune și la standardele înalte impuse metodelor de producție a produselor respective în Uniune;

(b)	sporirea consumului de produse agricole din Uniune și de anumite produse prelucrate realizate în Uniune, stimularea competitivității produselor respective și sporirea vizibilității lor atât în Uniune, cât și în afara ei, în alte sectoare decât cel vitivinicol;

(c)	sensibilizare în ceea ce privește sistemele de calitate ale Uniunii, atât în Uniune, cât și în afara ei;

(d)	sporirea cotei de piață a produselor agricole din Uniune și a anumitor produse prelucrate realizate în Uniune, în special prin concentrarea asupra piețelor din țările terțe care au cel mai mare potențial de creștere;

(e)	contribuția, după caz, la restabilirea condițiilor normale de piață pe piața Uniunii în cazul unei perturbări grave a pieței, al pierderii încrederii consumatorilor sau al altor probleme specifice;

(f)	sensibilizare cu privire la producția durabilă;

(g)	sensibilizarea consumatorilor cu privire la mărcile organizațiilor de producători, ale asociațiilor de organizații de producători, ale organizațiilor de producători transnaționale, ale asociațiilor transnaționale de organizații de producători din sectorul fructelor și legumelor;

(h)

diversificarea, deschiderea și consolidarea piețelor pentru vinurile din Uniune în țările terțe și sensibilizarea cu privire la calitățile intrinseci ale vinurilor din Uniune pe piețele respective. O referire la originea vinurilor și la mărci de vinuri poate fi utilizată numai în completarea promovării, comunicării și comercializării vinurilor din Uniune în țări terțe;

(i)

informarea consumatorilor cu privire la consumul responsabil de vin. Statele membre se asigură că materialele promoționale pentru promovarea generică și promovarea etichetelor de calitate poartă emblema Uniunii și includ următoarea mențiune: „Finanțat de Uniunea Europeană”. Emblema și declarația privind finanțarea se afișează în conformitate cu caracteristicile tehnice prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 821/2014 al Comisiei (10).

Articolul 15

Fonduri mutuale

(1) Atunci când includ, în planurile lor strategice PAC, intervenții referitoare la fonduri mutuale în sectorul fructelor și legumelor, în cel al hameiului, în cel al uleiului de măsline și al măslinelor de masă sau în alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre prevăd condițiile de implementare pentru costul administrativ aferent instituirii, alimentării și, dacă este cazul, realimentării fondurilor mutuale.

(2) Cheltuielile eligibile pentru compensarea costului administrativ aferent instituirii de fonduri mutuale în sectorul fructelor și legumelor, în cel al hameiului, în cel al uleiului de măsline și al măslinelor de masă și în alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115 cuprind atât asistența financiară din partea Uniunii, cât și contribuția beneficiarului. Cuantumul cheltuielilor eligibile nu depășește 20 %, 16 % sau 8 % din contribuția beneficiarului la capitalul fondului mutual în primul, al doilea și, respectiv, al treilea an de funcționare a acestuia.

(3) Un beneficiar poate primi sprijin pentru costul administrativ aferent instituirii de fonduri mutuale în sectorul fructelor și legumelor, în cel al hameiului, în cel al uleiului de măsline și al măslinelor de masă și în alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115 o singură dată și numai în primii 3 ani de funcționare a fondului mutual.

Dacă un beneficiar solicită sprijinul respectiv doar în al doilea sau în al treilea an de funcționare a fondurilor mutuale, sprijinul este de 16 % sau de 8 % din contribuția beneficiarului la capitalul fondului mutual din al doilea și, respectiv, din al treilea an de funcționare a acestuia.

(4) Atunci când includ, în planurile lor strategice PAC, intervenții referitoare la fonduri mutuale în sectorul vitivinicol, astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (l) din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre limitează sprijinul Uniunii la costul administrativ aferent instituirii de fonduri mutuale în sectorul vitivinicol la:

(a)	20 % din contribuția producătorilor la fondul mutual în primul an;

(b)	16 % din contribuția producătorilor la fondul mutual în al doilea an;

(c)	8 % din contribuția producătorilor la fondul mutual în al treilea an.

Perioada de acordare a sprijinului nu depășește 3 ani.

Articolul 16

Replantarea livezilor, a plantațiilor de măslini sau a plantațiilor viticole în urma defrișării obligatorii

(1) Atunci când includ, în planurile lor strategice PAC, intervenții în sectorul fructelor și legumelor, în cel al uleiului de măsline și al măslinelor de masă, în cel vitivinicol sau în alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115, sub forma replantării livezilor, a plantațiilor de măslini sau a plantațiilor viticole în urma defrișării obligatorii din motive sanitare sau fitosanitare sau, în cazul livezilor și al plantațiilor de măslini, în scopul adaptării la schimbările climatice, statele membre se asigură că beneficiarii respectă dispozițiile din Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului (11) atunci când implementează aceste intervenții.

(2) Cheltuielile cu replantarea livezilor sau a plantațiilor de măslini nu depășesc 20 % din cheltuielile totale din cadrul fiecărui program operațional sau al fiecărei intervenții relevante.

Articolul 17

Recoltarea înainte de coacere și nerecoltarea

(1) Atunci când includ, în planurile lor strategice PAC, intervenții în sectorul fructelor și legumelor, în cel vitivinicol, în cel al hameiului, în cel al uleiului de măsline și al măslinelor de masă sau în alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115, sub forma „recoltării înainte de coacere” în aceste sectoare și sub forma „nerecoltării” în aceste sectoare cu excepția celui vitivinicol, statele membre se asigură că aceste intervenții sunt în plus față de practicile de cultivare normale, diferă de acestea și vizează 100 % din producția preconizată a produsului în cauză pe o anumită parcelă.

„Recoltarea înainte de coacere”, constă în recoltarea totală, pe o anumită suprafață, a produselor necoapte și necomercializabile care nu au suferit nicio alterare înainte de recoltarea înainte de coacere. „Nerecoltarea” constă în încetarea actualului ciclu de producție de pe suprafața în cauză când produsul este bine dezvoltat și este de o calitate bună, corectă și vandabilă.

(2) Statele membre se asigură că intervențiile de recoltare înainte de coacere sunt implementate în perioadele de vegetație, înainte ca produsul să ajungă în etapa în care este vandabil, și nu se implementează în cazul produselor a căror recoltare obișnuită a început deja.

(3) În planurile lor strategice PAC, statele membre stabilesc termene maxime pe parcursul sezonului de producție pentru implementarea intervențiilor de recoltare înainte de coacere pentru fiecare produs care face obiectul unor astfel de intervenții, precum și alte condiții de eligibilitate pentru recoltarea înainte de coacere și pentru nerecoltare, inclusiv soiurile și categoriile de produse, dacă este cazul.

(4) Statele membre exclud compensația financiară pentru intervențiile de nerecoltare implementate în cazul în care, din zona respectivă, în cursul ciclului de producție normal, a fost obținută producție comercială.

(5) Sprijinul pentru recoltarea înainte de coacere vizează numai produsele care se află fizic pe câmp și care se recoltează efectiv înainte de coacere. În cazul altor sectoare decât cel vitivinicol, cuantumurile compensațiilor, care cuprind atât asistența financiară din partea Uniunii, cât și contribuția organizației de producători, a asociației de organizații de producători, a organizației de producători transnaționale, a asociației transnaționale de organizații de producători sau a grupului de producători pentru recoltarea înainte de coacere și pentru nerecoltare, se stabilesc de către statul membru, per hectar, la un nivel care nu depășește 90 % din nivelul maxim al sprijinului pentru retragerile de pe piață cu alte destinații decât distribuirea gratuită aplicabil aceluiași produs.

(6) Statele membre prevăd că beneficiarul trebuie să notifice în prealabil autorităților competente din statul membru, în scris sau prin mijloace electronice, intenția de a recolta înainte de coacere sau de a nu recolta.

(7) În planurile lor strategice PAC, statele membre stabilesc:

(a)	dispoziții detaliate privind implementarea intervențiilor respective, inclusiv privind conținutul și termenele-limită ale acestora, cuantumul compensației care trebuie plătit și aplicarea intervențiilor, precum și lista produselor eligibile în cadrul intervențiilor;

(b)	dispoziții pentru a se garanta că implementarea acestor intervenții nu are un impact negativ asupra mediului sau consecințe negative în ceea ce privește protecția plantelor;

(c)

interdicția de a se acorda sprijin în sectorul fructelor și legumelor dacă, în ceea ce privește recoltarea înainte de coacere, a fost efectuată o parte semnificativă din recoltarea obișnuită și dacă, în ceea ce privește nerecoltarea, a fost obținută deja o parte semnificativă din producția comercială.

(8) Statele membre se asigură:

(a)	că suprafața în cauză a fost bine întreținută, că nu a fost efectuată nicio recoltare, că produsul este bine dezvoltat, nu este deteriorat și, în general, ar fi de o calitate bună, corectă și vandabilă;

(b)	că produsele recoltate nu sunt denaturate;

(c)	că intervenția de care este responsabilă organizația de producători nu are niciun impact negativ asupra mediului sau consecințe negative în ceea ce privește protecția plantelor;

(d)	că suprafața niciunei parcele cu viță-de-vie care a făcut obiectul recoltării înainte de coacere nu este luată în considerare la calcularea limitelor de randament stabilite în caietele de sarcini ale vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată;

(e)

că, prin derogare de la alineatele (2) și (4), în sectorul fructelor și legumelor, dacă plantele care produc fructe și legume au o perioadă de recoltare care depășește o lună, recoltarea înainte de coacere ar putea avea loc după începerea recoltării obișnuite, iar nerecoltarea ar putea avea loc chiar dacă din zona respectivă, în cursul ciclului de producție normal, a fost obținută producție comercială. În astfel de cazuri, compensația financiară compensează doar producția care ar fi recoltată într-o perioadă de șase săptămâni de la operațiunea de recoltare înainte de coacere sau de nerecoltare și care nu este comercializată ca urmare a unor astfel de operațiuni. Respectivele plante care produc fructe și legume nu mai sunt utilizate în scopuri de producție în aceeași perioadă de vegetație;

(f)	că, în sectorul fructelor și legumelor, cu excepția cazului menționat la litera (e), intervențiile de recoltare înainte de coacere și de nerecoltare nu pot fi implementate simultan pentru același produs și pentru aceeași suprafață într-un anumit an.

Articolul 18

Asigurarea producției și a recoltelor

Atunci când includ, în planurile lor strategice PAC, asigurarea producției și a recoltelor ca intervenție în sectorul fructelor și legumelor, în cel al hameiului, în cel al uleiului de măsline și al măslinelor de masă sau în alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre pot acorda finanțări naționale suplimentare pentru a sprijini acțiunile de asigurare a producției și a recoltelor care beneficiază de pe urma fondului operațional. Sprijinul public total nu depășește 80 % din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru asigurarea împotriva pierderilor.

Intervențiile de asigurare a producției și a recoltelor nu acoperă plățile din asigurare care îi despăgubesc pe producători pentru mai mult de 100 % din pierderile de venit suferite, ținând cont de orice despăgubiri pe care le obțin producătorii în cadrul altor scheme de sprijin sau de asigurare legate de riscul asigurat.

Articolul 19

Retrageri de pe piață cu alte destinații decât distribuirea gratuită

Atunci când includ, în planurile lor strategice PAC, intervenții sub formă de „retrageri de pe piață cu alte destinații decât distribuirea gratuită”, statele membre asigură retragerea definitivă de pe piață a unui anumit produs în așa fel încât acesta să nu poată fi reintrodus pe piață în scopuri alimentare.

În planurile lor strategice PAC, statele membre pot prevedea doar intervenții sub formă de „retragere de pe piață pentru alte destinații decât distribuirea gratuită” în sectorul fructelor și legumelor, precum și în alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115, și numai în ceea ce privește produsele perisabile care nu pot fi depozitate pentru o perioadă îndelungată în etapa lor comercială normală fără refrigerare.

În planurile lor strategice PAC, statele membre nu prevăd intervenții sub formă de „retrageri de pe piață cu alte destinații decât distribuirea gratuită” în ceea ce privește produsele de origine animală și produsele din sectorul zahărului menționate la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

Articolul 20

Depozitare colectivă

(1) Atunci când includ, în planurile lor strategice PAC, intervenții de depozitare colectivă, menționate la articolul 47 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre prevăd retragerea temporară de pe piață a unui produs în perioade de presiune a pieței și adoptă norme pentru a se asigura că produsul este depozitat sub responsabilitatea beneficiarului în condiții care să îi păstreze valoarea comercială normală și care respectă normele sanitare aplicabile. În ceea ce privește produsele cu o perioadă scurtă de păstrare în stare proaspătă, statele membre prevăd ca produsul să fie depozitat congelat sau prelucrat. Produsele care necesită o anumită perioadă de maturare în procesul lor normal de producție sau dacă acest proces de maturare sporește valoarea produsului sunt eligibile pentru depozitare colectivă numai după încheierea respectivei perioade de maturare.

(2) În cazul fiecărui produs pentru care prevăd această intervenție în planurile lor strategice PAC, statele membre stabilesc durata minimă de depozitare și cuantumul maxim al compensației per unitate de produs și pe zi de depozitare, precum și condițiile de depozitare relevante. Cuantumul maxim care poate fi finanțat din fondul operațional nu depășește suma costului aferent depozitării fizice, în condiții de congelare sau ca produs prelucrat, după caz, și costul financiar aferent imobilizării valorii produsului la prețurile curente ale pieței. Această sumă maximă nu include eventualele costuri aferente congelării sau prelucrării sau posibila devalorizare a produsului. Statele membre stabilesc, de asemenea, procedurile de control, inclusiv controale la fața locului, pentru a se asigura neînlocuirea produselor și respectarea condițiilor și a perioadei de depozitare.

Secțiunea 2

Forme de sprijin și tipuri de cheltuieli

Articolul 21

Forme de sprijin

(1) În sectoarele menționate la articolul 42 din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre prevăd plăți ale sprijinului pe baza costurilor reale suportate de beneficiar, susținute de documente, de exemplu de facturi, prezentate de beneficiari, pentru implementarea unei intervenții specificate în planurile lor strategice PAC.

Totuși, statele membre pot alege să prevadă plata sprijinului pe bază de rate forfetare, bareme pentru costuri unitare sau sume forfetare standard. Când stabilesc respectivele rate forfetare, bareme și sume forfetare, statele membre țin seama de particularitățile regionale sau locale și își bazează calculul pe dovezi documentare care demonstrează că respectivul calcul reflectă prețul de piață al operațiunilor sau al acțiunilor vizate de intervenția în cauză.

(2) În sectorul fructelor și legumelor, statele membre respectă cuantumurile maxime ale cheltuielilor și costurile de sortare și ambalare care pot fi plătite în legătură cu intervențiile relevante specificate în planurile lor strategice PAC prevăzute în anexele V și VII.

(3) Dacă, în planurile lor strategice PAC, statele membre prevăd plata sprijinului sub formă de rate forfetare, bareme pentru costuri unitare sau sume forfetare standard, acestea sunt revizuite periodic pentru a se ține seama de o indexare sau de o schimbare economică.

(4) Atunci când utilizează metoda de calcul justă, echitabilă și verificabilă stabilită în conformitate cu articolul 44 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre păstrează toate dovezile documentare referitoare la stabilirea ratelor forfetare, a baremelor pentru costuri unitare sau a sumelor forfetare standard și la revizuirea acestora în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol.

(5) Dacă, în planurile lor strategice PAC, statele membre includ intervenții în sectorul vitivinicol legate de restructurarea și reconversia plantațiilor viticole și investiții în active corporale și necorporale, se aplică următoarele norme:

(a)	dacă statele membre decid să calculeze cuantumul sprijinului pe baza baremelor standard pentru costuri unitare cu ajutorul unei unități de măsură a suprafeței, cuantumul corespunde suprafeței reale măsurate în conformitate cu articolul 42 din prezentul regulament;

(b)

dacă decid să calculeze cuantumul sprijinului pe baza baremelor standard pentru costuri unitare cu ajutorul altor unități de măsură sau pe baza costurilor reale care rezultă din documentele justificative care trebuie prezentate de beneficiari, statele membre stabilesc norme privind metodele de control adecvate pentru a stabili amploarea efectivă a implementării operațiunii.

(6) Prezentul articol nu se aplică în ceea ce privește asistența financiară din partea Uniunii pentru distilarea subproduselor vitivinicole efectuată în conformitate cu restricțiile prevăzute în partea II secțiunea D a anexei VIII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

Articolul 22

Tipuri de cheltuieli

(1) Tipurile de cheltuieli acoperite de tipurile de intervenții menționate în titlul III capitolul III din Regulamentul (UE) 2021/2115 nu compensează taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor eligibile suportate de beneficiar, cu excepția cazului în care taxa respectivă nu poate fi recuperată în temeiul legislației naționale în materie de TVA.

(2) Tipurile de cheltuieli menționate la alineatul (1) nu includ tipurile de cheltuieli enumerate în anexa II.

(3) Tipurile de cheltuieli enumerate în anexa III sunt considerate eligibile de către statele membre atunci când acestea definesc intervențiile relevante și pot fi acoperite de programele operaționale sau în modul specificat de statele membre în intervențiile relevante. În planurile lor strategice PAC, statele membre pot considera eligibile alte tipuri de cheltuieli, cu condiția ca acestea să nu fie enumerate în anexa II.

(4) În planurile lor strategice PAC, statele membre stabilesc condițiile în care se poate considera că cheltuielile legate de intervențiile menționate la articolele 11 și 12 contribuie la îndeplinirea obiectivelor referitoare la valori de 15 % și 2 % din cheltuielile efectuate în cadrul programelor operaționale, menționate la articolul 50 alineatul (7) literele (a) și, respectiv, (c) din Regulamentul (UE) 2021/2115, și de 5 % din cheltuielile efectuate în cadrul intervențiilor, procentaj menționat la articolul 60 alineatul (4) din regulamentul respectiv. Condițiile menționate garantează că aceste intervenții duc în mod eficace la îndeplinirea obiectivelor conexe prevăzute la articolele 46 și, respectiv, 57 din regulamentul menționat, în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul vitivinicol.

Articolul 23

Costuri administrative și de personal

(1) Costurile de personal suportate de beneficiar, de filiale în sensul articolului 31 alineatul (7) sau, sub rezerva aprobării de către statul membru, de o cooperativă membră a unei organizații de producători sunt considerate eligibile pentru sprijin dacă sunt suportate în legătură cu pregătirea, implementarea sau monitorizarea unei anumite intervenții pentru care se acordă sprijin.

Astfel de costuri de personal includ, printre altele, costurile cu personalul contractat de beneficiar și costurile aferente proporției orelor de lucru investite în implementarea unei intervenții de către personalul său permanent.

Statele membre se asigură că beneficiarul transmite documente justificative care prezintă detaliile activității desfășurate efectiv în legătură cu respectiva intervenție și că valoarea costurilor de personal aferente poate fi evaluată și verificată independent. Valoarea costurilor de personal legate de o anumită intervenție nu depășește costurile general acceptate pe piața în cauză pentru același tip de serviciu.

În scopul determinării costurilor de personal legate de implementarea unei intervenții de către personalul permanent al beneficiarului, tariful orar aplicabil poate fi calculat prin împărțirea la 1 720 de ore a ultimelor costuri brute anuale ale forței de muncă, pentru care există documente, corespunzătoare angajaților care au lucrat la implementarea operațiunii, sau în mod proporțional în cazul angajaților cu fracțiune de normă.

În cazul intervențiilor „promovare, comunicare și marketing” și „acțiuni de comunicare” menționate la articolul 47 alineatul (1) litera (f) și la articolul 47 alineatul (2) litera (l) din Regulamentul (UE) 2021/2115, în cazul acțiunilor organizațiilor interprofesionale și în cazul acțiunilor de promovare și comunicare desfășurate în țări terțe, menționate la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf literele (i), (j) și (k) din regulamentul respectiv, cheltuielile plătite pentru costurile administrative și de personal suportate direct de beneficiari nu depășesc 50 % din costul total al intervenției.

(2) Costurile administrative suportate de beneficiar, de filiale în sensul articolului 31 alineatul (7) sau, sub rezerva aprobării de către statul membru, de o cooperativă membră a unei organizații de producători sunt considerate eligibile pentru sprijin dacă sunt suportate în legătură cu pregătirea, implementarea sau monitorizarea unei anumite intervenții pentru care se acordă sprijin.

Costurile administrative sunt considerate eligibile dacă nu depășesc 4 % din costurile eligibile totale ale intervenției implementate.

Costurile auditurilor externe sunt considerate eligibile pentru sprijin dacă auditurile respective sunt efectuate de un organism extern independent și calificat.

(3) În planurile lor strategice PAC, statele membre pot prevedea, pentru sectorul fructelor și legumelor, pentru cel al hameiului, pentru cel al uleiului de măsline și al măslinelor de masă sau pentru alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115, o rată forfetară standard pentru costurile de personal și administrative legate de gestionarea fondului operațional sau de pregătirea, punerea în aplicare și monitorizarea programului operațional, de maximum 2 % din fondul operațional aprobat, cuprinzând atât asistența financiară din partea Uniunii, cât și contribuția organizației de producători, a asociației de organizații de producători, a organizației de producători transnaționale, a asociației transnaționale de organizații de producători sau a grupului de producători.

CAPITOLUL II

Normele specifice aplicabile sectorului fructelor și legumelor, celui al uleiului de măsline și al măslinelor de masă și celorlalte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115

Secțiunea 1

Produse vizate și costuri de transport

Articolul 24

Produse vizate

Tipul de intervenție vizează doar produsele pentru care este recunoscut(ă) organizația de producători, asociația de organizații de producători, organizația de producători transnațională, asociația transnațională de organizații de producători sau grupul de producători, cu condiția ca valoarea produselor care fac obiectul programului operațional să reprezinte mai mult de 50 % din valoarea tuturor produselor comercializate de organizația în cauză în sectorul vizat de programul operațional respectiv. În plus, produsele în cauză trebuie să provină de la membrii organizației de producători sau de la producători membri ai unei alte organizații de producători sau asociații de organizații de producători.

Articolul 25

Costuri de transport și cerința referitoare la sortarea și ambalarea în scopul distribuirii gratuite

(1) Atunci când includ, în planurile lor strategice PAC, intervenții sub formă de „retragere de pe piață în vederea distribuirii gratuite sau cu alte destinații”, menționată la articolul 47 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre stabilesc costurile de transport pentru distribuirea gratuită a tuturor produselor retrase de pe piață în cadrul programelor operaționale pe baza baremelor pentru costuri unitare stabilite în funcție de distanța dintre locul retragerii și locul livrării pentru distribuire gratuită. Pot fi rambursate numai costuri de transport aferente unei distanțe de până la 750 km.

(2) Costurile de transport sunt plătite părții care suportă efectiv costul financiar al operațiunii de transport în cauză. Plata este condiționată de prezentarea de documente justificative care să ateste în special:

(a)	denumirea organizației de producători, a asociației de organizații de producători, a organizației de producători transnaționale, a asociației transnaționale de organizații de producători sau a grupului de producători;

(b)	cantitatea de produse în cauză;

(c)	acceptarea de către destinatarii menționați la articolul 52 alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2115 și mijlocul de transport utilizat;

(d)	distanța dintre locul retragerii și locul livrării.

(3) Sortarea și ambalarea produselor retrase de pe piață în vederea distribuirii gratuite în cadrul programelor operaționale este supusă următoarelor condiții:

(a)

ambalajele produselor destinate distribuirii gratuite prezintă emblema Uniunii menționată la articolul 15 alineatul (2), împreună cu una sau mai multe dintre mențiunile prevăzute în anexa IV; plata este condiționată de prezentarea de documente justificative care să ateste în special:

(i)	denumirea organizației de producători, a asociației de organizații de producători, a organizației de producători transnaționale sau a asociației transnaționale de organizații de producători;

(ii)	cantitatea de produse în cauză;

(b)	acceptarea de către destinatarii menționați la articolul 52 alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2115, cu specificarea prezentării.

Secțiunea 2

Nivelul maxim al asistenței financiare din partea Uniunii pentru retragerile de pe piață

Articolul 26

Sprijin

(1) În cazul tipului de intervenție „retragere de pe piață în vederea distribuirii gratuite sau cu alte destinații” menționat la articolul 47 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115, în ceea ce privește produsele enumerate în anexa V, suma costurilor de transport, a costurilor de sortare și ambalare a produselor retrase în vederea distribuirii gratuite menționate la articolul 33 din prezentul regulament și a cuantumului sprijinului pentru retragerile de pe piață nu depășește prețul de piață mediu de „ieșire din organizația de producători” al produsului în cauză din ultimii 3 ani, inclusiv după prelucrare, după caz.

(2) În cazul tipului de intervenție „retragere de pe piață în vederea distribuirii gratuite sau cu alte destinații” menționat la articolul 47 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115 aplicabil altor produse decât cele enumerate în anexa V la prezentul regulament, statele membre stabilesc cuantumurile maxime ale sprijinului, care cuprind asistența financiară din partea Uniunii, contribuția națională, dacă este cazul, și contribuția organizației de producători, a asociației de organizații de producători, a organizației de producători transnaționale, a asociației transnaționale de organizații de producători sau a grupului de producători, la un nivel care nu depășește 40 % din prețul mediu de piață de „ieșire din organizația de producători” al celor 5 ani precedenți, în cazul distribuirii gratuite, și la un nivel care nu depășește 30 % din prețul mediu de piață de „ieșire din organizația de producători” al celor 5 ani precedenți, în cazul altor destinații decât distribuirea gratuită.

(3) Dacă organizația de producători, asociația de organizații de producători, organizația de producători transnațională, asociația transnațională de organizații de producători sau grupul de producători a primit o compensație de la părți terțe pentru produsele retrase, sprijinul menționat la primul paragraf se reduce cu un cuantum echivalent cu compensația primită. Pentru a fi eligibile pentru sprijin, produsele în cauză nu trebuie să intre din nou pe piața comercială.

(4) Cota retragerilor de pe piață care au avut loc într-un anumit an, cu alte destinații decât distribuirea gratuită, ale oricărui produs al oricărei organizații de producători, asociații de organizații de producători, organizații de producători transnaționale, asociații transnaționale de organizații de producători sau grupuri de producători îndeplinește următoarele condiții:

(a)

nu depășește 10 % din volumul mediu al producției comercializate de respectiva organizație de producători, asociație de organizații de producători, organizație de producători transnațională, asociație transnațională de organizații de producători sau grup de producători în cursul celor 3 ani precedenți;

(b)

și, în cazul fructelor și legumelor, în total, suma procentajelor pentru 3 ani consecutivi nu depășește 15 atunci când se adaugă cota calculată în conformitate cu litera (a) pentru anul curent și cotele retragerilor de pe piață din cei 2 ani precedenți, calculate pe baza volumului respectiv al producției comercializate de respectiva organizație de producători în cursul celor 2 ani precedenți.

Dacă nu sunt disponibile informațiile privind volumul producției comercializate din oricare an anterior sau din toți anii anteriori, se utilizează volumul producției comercializate pentru care a fost recunoscut(ă) organizația de producători, asociația de organizații de producători, organizația de producători transnațională, asociația transnațională de organizații de producători sau grupul de producători.

În cota retragerilor de pe piață nu sunt luate însă în calcul cantitățile retragerilor în vederea distribuirii gratuite care sunt eliminate prin una dintre modalitățile menționate la articolul 52 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/2115 sau care au orice altă destinație echivalentă agreată de statele membre, menționată la articolul 27 alineatul (2) din prezentul regulament.

(5) În ceea ce privește produsele enumerate în anexa V, sprijinul pentru retragerile de pe piață, care cuprinde atât asistența financiară din partea Uniunii, cât și contribuția organizației de producători, nu depășește cuantumurile stabilite în anexa respectivă.

Asistența financiară acordată de Uniune în cazul retragerilor de pe piață ale fructelor și legumelor care sunt eliminate prin distribuire gratuită către organizațiile, fundațiile și instituțiile de caritate menționate la articolul 52 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/2115 acoperă doar plata pentru produsele eliminate în conformitate cu alineatul (1) sau (2) din prezentul articol, costurile de sortare și ambalare fiind cele menționate la articolul 33 din prezentul regulament.

Articolul 27

Destinațiile produselor retrase

(1) Atunci când includ, în planurile lor strategice PAC, intervenții sub formă de „retragere de pe piață în vederea distribuirii gratuite sau cu alte destinații” în sectorul fructelor și legumelor, în cel al uleiului de măsline și al măslinelor de masă și în alte sectoare menționate la articolul 42 litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre stabilesc destinațiile permise pentru produsele retrase de pe piață și se asigură că retragerea sau destinația nu are niciun impact negativ asupra mediului și niciun fel de consecințe fitosanitare negative.

(2) La cererea organizațiilor, fundațiilor sau instituțiilor de caritate menționate la articolul 52 alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre pot autoriza organizațiile, fundațiile sau instituțiile de caritate să solicite o contribuție din partea destinatarilor finali ai produselor retrase de pe piață.

După obținerea unei astfel de autorizații, organizațiile, fundațiile sau instituțiile de caritate în cauză menționate la articolul 52 alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2115 țin contabilitatea financiară a operațiunii în cauză.

Statele membre pot autoriza beneficiarii distribuirii gratuite să plătească în natură prelucrătorii produselor, dacă plata respectivă constituie doar compensația pentru costurile aferente prelucrării și dacă statul membru în care se efectuează plata a adoptat norme pentru a se asigura că produsele prelucrate sunt menite a fi consumate de către destinatarii finali menționați la al doilea paragraf.

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a facilita contactele și cooperarea dintre organizațiile de producători și organizațiile, fundațiile sau instituțiile de caritate menționate la articolul 52 alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(3) Este posibilă eliminarea produselor retrase prin predarea lor către industrie pentru a fi prelucrate în produse nealimentare. Statele membre adoptă dispoziții detaliate pentru a se asigura că nu este denaturată concurența în ceea ce privește industriile în cauză din Uniune sau în ceea ce privește produsele importate și că produsele retrase nu intră din nou pe piața comercială a alimentelor. Alcoolul rezultat în urma distilării este utilizat doar în scopuri industriale sau energetice.

Articolul 28

Condiții pentru destinatarii produselor retrase

(1) Destinatarii produselor retrase în vederea distribuirii gratuite în sectoarele menționate la articolul 42 literele (a), (e) și (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115 se angajează:

(a)	să respecte normele referitoare la standardele de comercializare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(b)	să țină o contabilitate a stocurilor separată în cazul respectivelor operațiuni de retragere;

(c)	să se supună controalelor prevăzute de dreptul Uniunii și de dreptul național;

(d)	să prezinte documentele justificative privind destinația finală a fiecărui produs în cauză, sub forma unui certificat de recepție sau a unui document echivalent care să ateste faptul că produsele retrase au fost preluate de o parte terță în vederea distribuirii lor gratuite.

Statele membre pot decide că destinatarii nu sunt obligați să țină contabilitatea menționată la primul paragraf litera (b) dacă primesc cantități sub o limită maximă care urmează a fi stabilită de statele membre pe baza unei analize documentate privind riscurile.

(2) Destinatarii produselor retrase cu alte destinații decât distribuirea gratuită se angajează:

(a)	să respecte normele referitoare la standardele de comercializare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(b)	să țină o contabilitate a stocurilor și o contabilitate financiară separate în cazul operațiunilor respective, dacă statul membru consideră că acest lucru este necesar, în pofida faptului că produsul a fost denaturat înainte de livrare;

(c)	să se supună controalelor prevăzute de dreptul Uniunii și de dreptul național;

(d)	să nu solicite ajutor suplimentar pentru alcoolul obținut din produsele respective în cazul produselor retrase destinate distilării.

Articolul 29

Standarde de comercializare a produselor retrase

(1) Un produs retras de pe piață cu alte destinații decât distribuirea gratuită, în sectoarele menționate la articolul 42 literele (a), (e) și (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115, respectă standardul și normele relevante pentru comercializarea respectivului produs menționate în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu excepția normelor privind prezentarea și marcarea produselor.

Dacă fructele și legumele sunt retrase în vrac, sunt îndeplinite cerințele minime pentru categoria II definite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei (12).

Totuși, produsele miniaturale din sectorul fructelor și legumelor, astfel cum sunt definite în standardul relevant, respectă standardul de comercializare aplicabil, inclusiv dispozițiile privind prezentarea și marcarea produselor.

(2) Dacă pentru un anumit fruct sau o anumită legumă nu este prevăzut niciun standard de comercializare specific, sunt îndeplinite cerințele minime prevăzute în anexa VI. Statele membre pot prevedea norme suplimentare pentru completarea respectivelor cerințe minime.

Secțiunea 3

Baza calculării asistenței financiare din partea Uniunii

Articolul 30

Valoarea producției comercializate în cazul organizațiilor sau grupurilor nou recunoscute

Dacă, în cursul a 3 ani de la recunoaștere, nu sunt disponibile datele istorice pentru cei 3 ani precedenți privind producția comercializată a unei organizații de producători, a unei asociații de organizații de producători, a unei organizații de producători transnaționale, a unei asociații transnaționale de organizații de producători sau a unui grup de producători din sectoarele menționate la articolul 42 literele (a), (e) și (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre acceptă valoarea producției comercializate sau comercializabile în cursul unei perioade de 12 luni consecutive comunicată de organizația de producători, asociația de organizații de producători, organizația de producători transnațională, asociația transnațională de organizații de producători sau grupul de producători în privința căreia organizația în cauză sau grupul de producători poate dovedi în mod satisfăcător pentru statul membru faptul că are capacitatea reală de a comercializa producția respectivă în numele membrilor săi producători.

Totuși, dacă organizația de producători, asociația de organizații de producători, organizația de producători transnațională, asociația transnațională de organizații de producători sau grupul de producători a comunicat valoarea producției comercializate în scopul recunoașterii sale, statul membru acceptă numai această valoare.

Articolul 31

Baza calculării valorii producției comercializate

(1) Valoarea producției comercializate a unei organizații de producători, a unei organizații de producători transnaționale sau a unui grup de producători din sectoarele menționate la articolul 42 literele (a), (e) și (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115 se calculează pe baza producției organizației de producători, a organizației de producători transnaționale sau a grupului de producători însuși și a membrilor săi producători care a fost introdusă pe piață de respectiva organizație sau de respectivul grup și include numai producția acelor produse pentru care este recunoscut(ă) organizația de producători, organizația de producători transnațională sau grupul de producători. Valoarea producției comercializate poate include produse care nu trebuie să fie conforme cu standardele de comercializare, în cazul în care standardele respective nu se aplică.

Valoarea producției comercializate a unei asociații de organizații de producători sau a unei asociații transnaționale de organizații de producători se calculează pe baza producției comercializate de însăși asociația de organizații de producători sau asociația transnațională de organizații de producători și de organizațiile de producători membre ale acesteia și include doar producția acelor produse pentru care este recunoscută asociația de organizații de producători sau asociația transnațională de organizații de producători. Totuși, dacă programele operaționale sunt aprobate pentru o asociație de organizații de producători sau o asociație transnațională de organizații de producători și separat pentru organizațiile de producători membre ale asociației, valoarea producției comercializate luată în calcul în scopul programelor operaționale ale membrilor nu se ia în considerare la calcularea valorii producției comercializate a asociației.

În plus, în ceea ce privește sectoarele enumerate la articolul 42 literele (e) și (f) din Regulamentul (UE) 2021/2115, valoarea producției comercializate poate include, de asemenea, valoarea producției care face obiectul contractelor negociate de organizația de producători, de organizația de producători transnațională, de asociația organizațiilor de producători, de asociația transnațională de organizații de producători sau de grupul de producători în numele membrilor săi.

(2) Valoarea producției comercializate se calculează pe baza produselor aflate în stare proaspătă sau în prima etapă de prelucrare în care produsul este comercializat în mod normal, în vrac, dacă produsele pot fi comercializate în vrac, și nu include costul prelucrării ulterioare sau al sortării și ambalării ulterioare sau valoarea produselor prelucrate finite. În planurile lor strategice PAC, statele membre indică modalitatea de calculare a valorii producției comercializate pentru fiecare sector.

Valoarea producției comercializate de fructe și legume destinate prelucrării care au fost transformate într-unul dintre produsele din fructe și legume prelucrate enumerate în partea X a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 sau în orice alt produs prelucrat menționat în prezentul alineat, de o organizație de producători, de o asociație de organizații de producători, de membrii producători ai acestora sau de filialele acestora care respectă dispoziția de la alineatul (7) din prezentul articol, fie în mod direct, fie prin externalizare, se calculează ca o rată forfetară procentuală aplicată valorii facturate a respectivelor produse prelucrate. Respectiva rată forfetară este de:

(a)	53 % pentru sucurile de fructe;

(b)	73 % pentru sucurile concentrate;

(c)	77 % pentru concentratul de tomate;

(d)	62 % pentru fructele și legumele congelate;

(e)	48 % pentru conservele de fructe și legume;

(f)	70 % pentru conservele de ciuperci Agaricus bisporus și de alte ciuperci de cultură conservate în saramură;

(g)	81 % pentru fructele conservate provizoriu în saramură;

(h)	81 % pentru fructele uscate;

(i)	27 % pentru alte fructe și legume prelucrate decât cele menționate la literele (a)-(h);

(j)	12 % pentru plantele aromatice prelucrate;

(k)	41 % pentru boia de ardei.

(3) Statele membre pot permite beneficiarului să includă valoarea subproduselor în valoarea producției comercializate.

(4) Valoarea producției comercializate include valoarea retragerilor de pe piață în vederea distribuirii gratuite. Valoarea retragerilor în vederea distribuirii gratuite se calculează pe baza prețului mediu al produselor respective comercializate de organizația de producători, de asociația de organizații de producători, de organizația de producători transnațională, de asociația transnațională de organizații de producători sau de grupul de producători în perioada în cauză.

(5) La calcularea valorii producției comercializate se ține seama numai de producția organizației de producători, a asociației de organizații de producători, a organizației de producători transnaționale, a asociației transnaționale de organizații de producători, a grupului de producători sau a membrilor săi producători care este comercializată de respectiva organizație de producători, asociație de organizații de producători, organizație de producători transnațională sau asociație transnațională de organizații de producători sau de respectivul grup de producători.

Producția membrilor producători ai organizației de producători, ai asociației de organizații de producători, ai organizației de producători transnaționale, ai asociației transnaționale de organizații de producători sau ai grupului de producători comercializată de o altă organizație de producători, asociație de organizații de producători, organizație de producători transnațională sau asociație transnațională de organizații de producători sau de un alt grup de producători, desemnat(ă) de propria lor organizație, este inclusă în calculul valorii producției comercializate a organizației, asociației sau grupului care a comercializat producția. Dubla contabilizare este interzisă.

(6) Cu excepția cazului în care se aplică alineatul (7), producția comercializată a organizației de producători, a asociației de organizații de producători, a organizației de producători transnaționale, a asociației transnaționale de organizații de producători sau a grupului de producători este facturată în etapa de „ieșire din organizația de producători, asociația de organizații de producători, organizația de producători transnațională, asociația transnațională de organizații de producători sau grupul de producători” gata de comercializare, excluzând:

(a)

TVA;

(b)	costurile de transport intern ale organizației de producători, ale asociației de organizații de producători, ale organizației de producători transnaționale, ale asociației transnaționale de organizații de producători sau ale grupului de producători.

(7) Totuși, valoarea producției comercializate poate fi calculată și în etapa de „ieșire din filială”, pe baza prevăzută la alineatul (6), cu condiția ca cel puțin 90 % din participațiile în cadrul filialei sau din capitalul filialei să aparțină:

(a)	unei organizații de producători, unei asociații de organizații de producători, unei organizații de producători transnaționale, unei asociații transnaționale de organizații de producători sau unui grup de producători sau

(b)

membrilor producători ai organizației de producători, ai asociației de organizații de producători, ai organizației de producători transnaționale, ai asociației transnaționale de organizații de producători sau ai grupului de producători, sub rezerva autorizării de către statul membru, dacă acest lucru contribuie la îndeplinirea obiectivelor enumerate la articolul 152 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(8) În cazul externalizării, valoarea producției comercializate se calculează în etapa de „ieșire din organizația de producători, asociația de organizații de producători, organizația de producători transnațională, asociația transnațională de organizații de producători sau grupul de producători” și include valoarea economică adăugată a activității care a fost externalizată de organizația de producători, asociația de organizații de producători, organizația de producători transnațională, asociația transnațională de organizații de producători sau grupul de producători către membrii săi, către părți terțe sau către o altă filială decât cea menționată la alineatul (7).

(9) În cazul diminuării producției din cauza unui dezastru natural, a unui fenomen meteorologic, a unei boli a plantelor sau animalelor sau a unei infestări cu dăunători, orice despăgubire primită, din cauzele menționate, din partea asigurătorului în temeiul acțiunilor de asigurare a recoltelor sau a producției menționate la articolul 18 sau al unor acțiuni echivalente gestionate de organizația de producători, de asociația de organizații de producători, de organizația de producători transnațională, de asociația transnațională de organizații de producători sau de grupul de producători sau de membrii producători ai acesteia/acestuia poate fi inclusă în valoarea producției comercializate în perioada de referință de 12 luni în care este efectiv plătită.

Articolul 32

Perioada de referință și plafonul aplicat asistenței financiare din partea UE

(1) Pentru fiecare organizație de producători, asociație de organizații de producători, organizație de producători transnațională, asociație transnațională de organizații de producători sau grup de producători, statele membre stabilesc o perioadă de referință de 12 luni care începe cel mai devreme la data de 1 ianuarie a anului care precedă cu 3 ani anul pentru care se solicită ajutorul și care se termină cel târziu la data de 31 decembrie a anului precedent celui pentru care se solicită ajutorul.

Perioada de referință de 12 luni este perioada contabilă a organizației de producători, a asociației de organizații de producători, a organizației de producători transnaționale, a asociației transnaționale de organizații de producători sau a grupului de producători în cauză.

Metoda prin care se stabilește perioada de referință nu variază în timpul derulării unui program decât în cazuri justificate în mod corespunzător.

(2) Statele membre decid dacă plafonul asistenței financiare din partea Uniunii pentru fondul operațional este calculat în fiecare an:

(a)

pe baza valorii producției comercializate în perioada de referință a producătorilor care sunt membri ai organizației de producători, ai asociației de organizații de producători, ai organizației de producători transnaționale, ai asociației transnaționale de organizații de producători sau ai grupului de producători la data de 1 ianuarie a anului pentru care se solicită ajutorul sau

(b)

pe baza valorii reale a producției comercializate în perioada de referință în cauză a organizației de producători, a asociației de organizații de producători, a organizației de producători transnaționale, a asociației transnaționale de organizații de producători sau a grupului de producători în cauză. În acest caz, regula se aplică tuturor beneficiarilor care nu sunt transnaționali din respectivul stat membru.

(3) Dacă în cazul unui produs s-a înregistrat o reducere cu cel puțin 35 % a valorii producției comercializate pentru un anumit an în raport cu media celor trei perioade de referință de 12 luni anterioare, se aplică următoarele:

(a)

dacă motivele reducerii nu țin de responsabilitatea și controlul organizației de producători, ale asociației de organizații de producători, ale organizației de producători transnaționale, ale asociației transnaționale de organizații de producători sau ale grupului de producători, se consideră că valoarea producției comercializate a produsului respectiv reprezintă 65 % din valoarea medie din cele trei perioade de referință de 12 luni anterioare;

(b)

dacă reducerea a fost cauzată de dezastre naturale, de fenomene climatice, de boli ale plantelor sau de infestări cu dăunători, factori care nu țin de responsabilitatea și controlul organizației de producători, ale asociației de organizații de producători, ale organizației de producători transnaționale, ale asociației transnaționale de organizații de producători sau ale grupului de producători, se consideră că valoarea producției comercializate a produsului respectiv reprezintă 85 % din valoarea medie din cele trei perioade de referință de 12 luni anterioare.

În ambele cazuri, organizația de producători, asociația de organizații de producători, organizația de producători transnațională, asociația transnațională de organizații de producători sau grupul de producători dovedește autorității competente din statul membru în cauză că motivele respective nu țin de responsabilitatea sa și de controlul său.

Dacă organizația de producători, asociația de organizații de producători, organizația de producători transnațională, asociația transnațională de organizații de producători sau grupul de producători dovedește statului membru în cauză că motivele respective nu țin de responsabilitatea sa și de controlul său și că a luat măsurile preventive necesare, se consideră că valoarea producției comercializate a produsului respectiv reprezintă 100 % din valoarea sa medie în cele trei perioade de referință de 12 luni anterioare.

CAPITOLUL III

Sectorul fructelor și legumelor

Articolul 33

Costuri de sortare și ambalare în vederea distribuirii gratuite

Plățile către organizația de producători, asociația de organizații de producători, organizația de producători transnațională, asociația transnațională a organizațiilor de producători pentru cheltuieli legate de costurile de sortare și ambalare a fructelor și legumelor retrase de pe piață în cadrul programelor operaționale în vederea distribuirii gratuite sunt stabilite în anexa VII.

Articolul 34

Calcularea gradului de organizare a producătorilor în scopul asistenței financiare naționale

(1) Atunci când se stabilește nivelul asistenței financiare naționale în sectorul fructelor și legumelor în conformitate cu articolul 53 din Regulamentul (UE) 2021/2115, gradul de organizare dintr-o regiune a unui stat membru se calculează pe baza valorii fructelor și legumelor produse în regiunea în cauză și comercializate de organizații și include numai produsele pentru care sunt recunoscute organizațiile respective. Articolul 31 din prezentul regulament se aplică mutatis mutandis.

(2) Numai fructele și legumele produse în regiunea menționată la alineatul (3) sunt luate în considerare în sensul prezentului articol.

(3) Statele membre definesc regiunile ca părți distincte ale teritoriilor lor naționale, potrivit unor criterii obiective și nediscriminatorii, precum caracteristicile lor agronomice și economice și potențialul lor regional în materie de agricultură sau fructe și legume sau structura lor instituțională sau administrativă, pentru care sunt disponibile datele necesare pentru calcularea gradului de organizare menționat la alineatul (1).

Lista cu regiuni întocmită de un stat membru nu se modifică timp de cel puțin 5 ani, cu excepția cazului în care o astfel de modificare este justificată în mod obiectiv, mai ales prin motive care nu se leagă de calcularea gradului de organizare a producătorilor în regiunea sau regiunile în cauză.

(4) Până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, statele membre notifică Comisiei atât lista cu regiunile care îndeplinesc criteriile menționate la articolul 53 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2021/2115, cât și cuantumul asistenței financiare naționale acordat organizațiilor de producători din regiunile respective.

Statele membre notifică Comisiei orice modificare a listei cu regiuni.

(5) O organizație de producători care dorește să solicite asistență financiară națională își modifică, dacă este necesar, programul operațional.

Articolul 35

Media trienală aplicabilă în cazul retragerilor de pe piață în vederea distribuirii gratuite

(1) Limita de 5 % din volumul producției comercializate menționată la articolul 52 alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2115 se calculează pe baza mediei volumelor totale ale produselor pentru care este recunoscută organizația de producători și care sunt comercializate prin intermediul organizației de producători în cursul ultimilor 3 ani.

(2) În cazul organizațiilor de producători nou recunoscute, datele privind anii de comercializare anteriori recunoașterii sunt următoarele:

(a)	dacă organizația a fost un grup de producători, datele echivalente referitoare la grupul de producători respectiv sau

(b)	volumul aplicabil cererii de recunoaștere.

CAPITOLUL IV

Sectorul apicol

Articolul 36

Definiția stupului

În sensul prezentului capitol, termenul „stup” înseamnă o unitate care conține o colonie de albine utilizate pentru producția de miere, de alte produse de apicultură sau de material de reproducere a albinelor, precum și toate elementele necesare pentru supraviețuirea coloniei respective.

Articolul 37

Metoda de calculare a numărului de stupi

Numărul de stupi pregătiți pentru iernat pe teritoriul statelor membre între datele de 1 septembrie și 31 decembrie se calculează în fiecare an în conformitate cu o metodă fiabilă stabilită în planurile strategice PAC.

Articolul 38

Notificarea numărului de stupi

Notificarea anuală a numărului de stupi menționat la articolul 55 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2021/2115, calculat în conformitate cu articolul 37 din prezentul regulament, se efectuează până la data de 15 iunie a fiecărui an, începând din 2023.

Articolul 39

Contribuția minimă a Uniunii

Contribuția minimă a Uniunii la cheltuielile legate de implementarea tipurilor de intervenții în sectorul apicol menționate la articolul 55 din Regulamentul (UE) 2021/2115 și specificate de statele membre în planurile lor strategice PAC este de 30 %.

CAPITOLUL V

Sectorul vitivinicol

Articolul 40

Beneficiari

(1) Statele membre stabilesc operatorii care pot beneficia de intervențiile în sectorul vitivinicol specificate în planurile lor strategice PAC. Printre operatorii respectivi se numără beneficiarii menționați la alineatele (2), (3) și (4), precum și organizații profesionale, organizații de producători din domeniul vitivinicol, asociații de organizații de producători din domeniul vitivinicol, asociații temporare sau permanente formate din doi sau mai mulți producători din domeniul vitivinicol și organizații interprofesionale.

(2) Statele membre prevăd că viticultorii sunt singurii beneficiari ai tipurilor de intervenții „restructurarea și reconversia plantațiilor viticole”, „recoltarea înainte de coacere” și „asigurarea recoltelor”, menționate la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf literele (a), (c) și, respectiv, (d) din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(3) Un organism de drept public nu poate beneficia de sprijin în cadrul tipurilor de intervenții din sectorul vitivinicol. Totuși, statele membre pot permite unui organism de drept public să beneficieze de sprijin:

(a)	pentru acțiuni întreprinse de organizațiile interprofesionale, menționate la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf literele (i) și (j) din Regulamentul (UE) 2021/2115;

(b)	pentru acțiunile de informare și de promovare și comunicare desfășurate în țări terțe, menționate la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf literele (h) și (k) din Regulamentul (UE) 2021/2115, cu condiția să nu fie singurul beneficiar al sprijinului acordat pentru intervențiile respective.

(4) Societățile private pot fi beneficiare în cazul acțiunilor de promovare și comunicare efectuate în țări terțe, menționate la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf litera (k) din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(5) Nu se acordă sprijin producătorilor care cultivă plantații ilegale și suprafețe plantate cu viță-de-vie fără autorizație în temeiul articolului 71 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

Articolul 41

Replantarea plantațiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare

Cheltuielile anuale suportate de statele membre pentru sprijinirea intervențiilor specificate în planurile lor strategice PAC în legătură cu replantarea plantațiilor viticole în urma defrișării obligatorii nu depășesc 15 % din cheltuielile anuale totale cu restructurarea și reconversia plantațiilor viticole în temeiul articolului 58 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2115 plătite de statul membru în cauză în cursul oricărui exercițiu financiar dat.

Costurile aferente defrișării și compensarea pierderilor de venit nu constituie cheltuieli eligibile în cadrul acestui tip de intervenție.

Articolul 42

Suprafața plantată

(1) În sensul articolului 58 alineatul (1) primul paragraf literele (a) și (c) din Regulamentul (UE) 2021/2115, o suprafață plantată cu viță-de-vie este delimitată de perimetrul extern al butucilor de viță-de-vie, adăugându-se o zonă-tampon a cărei lățime corespunde jumătății distanței dintre rânduri.

(2) Dacă un stat membru decide să verifice costurile eligibile ale operațiunilor de restructurare și reconversie a plantațiilor viticole și de recoltare înainte de coacere doar pe baza unor bareme standard pentru costuri unitare bazate pe unități de măsură diferite de suprafață sau pe baza documentelor justificative care trebuie prezentate de beneficiari, autoritățile competente pot decide să nu măsoare suprafața plantată în conformitate cu alineatul (1).

CAPITOLUL VI

Sectorul hameiului

Articolul 43

Asistența financiară din partea Uniunii

Asistența financiară maximă din partea Uniunii care urmează să fie alocată fiecărei organizații sau asociații de producători, menționată la articolul 62 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2115, se calculează proporțional pe baza suprafețelor cu hamei eligibile ale membrilor săi producători. Pentru a fi eligibile, suprafețele cu hamei sunt plantate cu o densitate uniformă de cel puțin 1 500 de plante per hectar în caz de dublă arăcire sau de cel puțin 2 000 de plante per hectar în caz de arăcire simplă.

Suprafețele respective includ doar suprafețele delimitate de linia care unește ancorele exterioare ale stâlpilor de susținere. În cazul în care pe această linie se află plante de hamei, se poate adăuga, de fiecare parte a suprafeței respective, o fâșie suplimentară de teren a cărei lățime corespunde lățimii medii a unei alei din interiorul parcelei menționate. Această fâșie suplimentară nu face parte dintr-o cale de acces public. Cele două porțiuni de teren situate la extremitățile rândurilor de cultură de hamei, care sunt necesare manipulării mașinilor agricole, pot fi incluse în suprafață cu condiția ca niciuna dintre cele două porțiuni să nu depășească opt metri lungime, să fie luate în calcul o singură dată și să nu facă parte dintr-o cale de acces public.

Suprafețele respective nu includ suprafețele plantate cu plante tinere de hamei cultivate în principal ca produse de pepinieră.

CAPITOLUL VII

Sectorul creșterii animalelor

Articolul 44

Înlocuirea efectivului de animale după sacrificarea obligatorie din motive medicale sau ca urmare a pierderilor rezultate în urma unor dezastre naturale

(1) Statele membre se asigură că tipul de intervenție „înlocuirea efectivului de animale după sacrificarea obligatorie din motive medicale sau ca urmare a pierderilor rezultate în urma unor dezastre naturale”, menționat la articolul 47 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul (UE) 2021/2115, este implementat doar dacă au fost luate măsuri de control al bolilor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului (13).

(2) Cheltuielile cu înlocuirea efectivului de animale nu depășesc 20 % din cheltuielile totale din cadrul programelor operaționale.

TITLUL IV

CERINȚE SUPLIMENTARE REFERITOARE LA ANUMITE TIPURI DE INTERVENȚII PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ

Articolul 45

Conservarea, utilizarea durabilă și dezvoltarea resurselor genetice în agricultură și silvicultură

(1) Statele membre care includ, în planurile lor strategice PAC, intervenții legate de conservarea, utilizarea durabilă și dezvoltarea resurselor genetice în agricultură și silvicultură, menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE) 2021/2115, pot oferi sprijin doar sub formă de:

(a)	angajamente în materie de agromediu și climă pentru conservarea în cadrul fermelor a raselor pe cale de dispariție și a soiurilor de plante aflate în pericol de eroziune genetică sau

(b)	sprijin pentru activități care vizează conservarea, utilizarea durabilă și dezvoltarea resurselor genetice în agricultură și silvicultură.

Activitățile vizate de tipul de angajamente în materie de agromediu și climă menționat la primul paragraf litera (a) nu sunt eligibile pentru sprijin în temeiul paragrafului respectiv litera (b).

(2) Statele membre se asigură că angajamentele în materie de agromediu și climă pentru conservarea în cadrul fermelor a raselor pe cale de dispariție și a soiurilor de plante aflate în pericol de eroziune genetică, menționate la alineatul (1) primul paragraf litera (a), impun:

(a)

creșterea de animale de fermă din rase locale recunoscute de un stat membru ca fiind pe cale de dispariție, adaptată genetic la unul sau mai multe sisteme sau medii de producție tradiționale în respectivul stat membru, în cazul căreia statutul de rasă pe cale de dispariție este stabilit din punct de vedere științific de un organism care deține competențele și cunoștințele necesare în domeniul raselor pe cale de dispariție, definite la articolul 2 punctul 24 din Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și al Consiliului (14) sau

(b)	conservarea resurselor genetice vegetale adaptate în mod natural la condițiile locale și regionale și aflate în pericol de eroziune genetică.

(3) Următoarele specii de animale de fermă din rasele locale menționate la alineatul (2) litera (a) sunt eligibile pentru sprijin:

(a)

bovinele;

(b)

ovinele;

(c)	caprinele;

(d)	ecvideele (Equus caballus și Equus asinus);

(e)	porcinele;

(f)

păsările;

(g)

iepurii;

(h)

albinele.

(4) Statele membre consideră că rasele locale menționate la alineatul (2) litera (a) sunt eligibile pentru sprijin numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe:

(a)	se indică numărul de femele reproducătoare în cauză, la nivel național;

(b)	o societate de ameliorare competentă și recunoscută în mod corespunzător înregistrează și actualizează registrul genealogic sau registrul zootehnic al rasei.

(5) Statele membre consideră că resursele genetice vegetale menționate la alineatul (2) litera (b) sunt în pericol de eroziune genetică dacă sunt furnizate suficiente dovezi privind eroziunea genetică, bazate pe rezultate științifice sau pe indicatori privind reducerea populațiilor locale sau a soiurilor locale endemice și, după caz, privind modificări ale practicilor agricole dominante la nivel local.

(6) Statele membre se asigură că operațiunile care vizează conservarea, utilizarea durabilă și dezvoltarea a resurselor genetice în agricultură și în silvicultură, menționate la alineatul (1) primul paragraf litera (b), includ următoarele:

(a)

activități orientate de promovare a conservării, caracterizării, recoltării și utilizării, in situ și ex situ, a resurselor genetice în agricultură și în silvicultură, inclusiv inventarele online ale resurselor genetice conservate în prezent in situ (inclusiv conservarea în exploatația agricolă sau forestieră), precum și recoltări ex situ și baze de date;

(b)	activități concertate de promovare a schimburilor de informații între organizațiile competente ale statelor membre în vederea conservării, caracterizării, recoltării și utilizării resurselor genetice în agricultura sau în silvicultura Uniunii;

(c)	activități de însoțire: informare, diseminare, consiliere, formare și pregătirea de rapoarte tehnice, implicând organizații neguvernamentale și alte părți interesate.

(7) În sensul alineatului (1) primul paragraf litera (b), se aplică următoarele definiții:

(a)

„conservare in situ”: în agricultură, înseamnă conservarea materialului genetic în ecosistemul său și în mediul său natural, precum și menținerea și reconstituirea populațiilor viabile, în mediul lor natural, în cazul speciilor sau raselor sălbatice, ori în mediul agricol în care și-au dezvoltat caracteristicile distinctive, în cazul raselor de animale de crescătorie sau al speciilor vegetale cultivate;

(b)	„conservare in situ”: în silvicultură, înseamnă conservarea materialului genetic în ecosistemul său și în mediul său natural, precum și menținerea și reconstituirea populațiilor de specii viabile în mediul lor natural;

(c)	„conservare în exploatațiile agricole sau forestiere” înseamnă conservarea in situ și dezvoltarea la nivelul exploatației agricole sau forestiere;

(d)	„conservare ex situ” înseamnă conservarea materialului genetic agricol sau silvicol în afara mediului său natural;

(e)	„recoltare ex situ” înseamnă recoltarea materialului genetic agricol sau silvicol conservat în afara mediului său natural.

Articolul 46

Bunăstarea animalelor

Statele membre care includ, în planurile lor strategice PAC, intervenții legate de angajamentele privind bunăstarea animalelor menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE) 2021/2115 se asigură că angajamentele privind bunăstarea animalelor prevăd standarde îmbunătățite privind metodele de producție în cel puțin unul dintre următoarele domenii:

(a)	apa, hrana și îngrijirile acordate animalelor, în conformitate cu nevoile naturale ale acestora;

(b)

condiții de adăpostire care îmbunătățesc confortul animalelor și libertatea lor de mișcare, cum ar fi creșterea spațiului disponibil, suprafețele de pardoseală, lumina naturală, controlul microclimei, precum și condiții de adăpostire cum ar fi fătarea liberă sau adăpostirea în grup, în funcție de nevoile naturale ale animalelor;

(c)	condiții care permit manifestarea unui comportament natural, cum ar fi îmbogățirea mediului de viață sau înțărcarea târzie;

(d)	acces la spații exterioare și la pășunat;

(e)	practici care sporesc robustețea și longevitatea animalelor, inclusiv alegerea unor rase cu creștere mai lentă;

(f)	practici prin care se evită mutilarea sau castrarea animalelor. În cazuri specifice în care mutilarea sau castrarea animalelor este considerată necesară, se utilizează medicamente anestezice, analgezice și antiinflamatorii sau imunocastrarea;

(g)	măsuri sanitare, de prevenire a bolilor netransmisibile, care nu necesită utilizarea de substanțe medicale precum vaccinurile, insecticidele sau medicamentele antiparazitare.

Articolul 47

Sisteme de calitate

Statele membre care includ, în planurile lor strategice PAC, intervenții legate de sistemele de calitate, menționate la articolul 77 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2021/2115, se asigură că sistemele de calitate naționale recunoscute acoperă:

(a)

sistemele de calitate, inclusiv sistemele de certificare a fermelor, pentru produse agricole și alimentare sau pentru bumbac, recunoscute de statele membre ca îndeplinind următoarele criterii:

(i)

specificitatea produsului finit din cadrul acestor sisteme derivă din obligații clare privind garantarea:

—	caracteristicilor specifice ale produselor,

—	metodelor specifice de cultivare sau de producție sau

—	unei calități a produsului finit care depășește semnificativ normele comerciale aplicabile produselor în ceea ce privește sănătatea publică, sănătatea animalelor sau a plantelor, bunăstarea animalelor sau protecția mediului;

(ii)	sistemul este deschis tuturor producătorilor;

(iii)

sistemul implică respectarea obligatorie a unor caiete de sarcini ale produselor, conformitatea fiind verificată de autoritățile publice sau de un organism de inspecție independent;

(iv)	sistemul este transparent și asigură trasabilitatea completă a produselor;

(b)

sistemele de certificare voluntară a produselor agricole, recunoscute de statele membre ca respectând orientările Uniunii privind cele mai bune practici pentru sistemele de certificare voluntară menționate în Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2010 intitulată „Orientările UE privind cele mai bune practici pentru sistemele de certificare voluntară a produselor agricole și alimentare” (15) referitoare la produsele agricole și alimentare.

TITLUL V

NORME PRIVIND RAPORTUL PENTRU STANDARDUL GAEC 1

Articolul 48

Norme privind raportul pentru standardul GAEC 1

(1) În vederea menținerii pajiștilor permanente în raport cu standardul GAEC 1, menționat în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre se asigură că raportul proporțional dintre pajiștile permanente și suprafața agricolă nu scade cu mai mult de 5 % comparativ cu o proporție de referință care urmează să fie stabilită de fiecare stat membru în planul său strategic PAC prin împărțirea suprafețelor cu pajiști permanente la suprafața agricolă totală.

În scopul stabilirii proporției de referință menționate la primul paragraf:

(a)

„suprafețe cu pajiști permanente” înseamnă pajiști permanente declarate în 2018 de către fermierii care primesc plăți directe, în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (16), determinate astfel cum se menționează la articolul 2 alineatul (1) al doilea paragraf punctul 23 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei (17) și ajustate, dacă este necesar, de statele membre pentru a ține seama de impactul unei posibile modificări, în special în ceea ce privește definiția pajiștilor permanente care urmează să fie stabilită de statele membre în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (UE) 2021/2115;

(b)

„suprafața agricolă totală” înseamnă suprafața agricolă declarată în 2018 în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 de către fermierii care primesc plăți directe, determinată astfel cum se menționează la articolul 2 alineatul (1) al doilea paragraf punctul 23 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 și ajustată, dacă este necesar, de statele membre, mai ales pentru a ține seama de impactul unei posibile modificări a definiției suprafețelor agricole care urmează să fie stabilită de statele membre în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(2) Proporția pajiștilor permanente se stabilește în fiecare an pe baza suprafețelor declarate pentru anul respectiv de către beneficiarii care primesc plăți directe în temeiul titlului III capitolul II din Regulamentul (UE) 2021/2115 sau plățile anuale în temeiul articolelor 70, 71 și 72 din regulamentul respectiv, în conformitate cu articolul 67 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului (18).

Statele membre pot stabili proporția pajiștilor permanente și proporția de referință la nivel național, regional sau subregional sau la nivel de grup de exploatații sau de exploatație.

(3) Dacă se constată că proporția menționată la alineatul (2) a scăzut cu peste 5 % la nivelul la care este pus în aplicare standardul GAEC 1, statul membru în cauză impune obligații la nivel de exploatație pentru a reconverti terenuri în pajiști permanente sau pentru a crea o suprafață cu pajiști permanente pentru unii fermieri sau pentru toți fermierii care au la dispoziție terenuri care au fost transformate din pajiști permanente în terenuri pentru alte utilizări în cursul unei perioade din trecut.

Totuși, dacă într-un anumit an suprafața cu pajiști permanente este menținută, în termeni absoluți, în limita a 0,5 % din suprafețele cu pajiști permanente stabilite în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf litera (a), se consideră că obligația prevăzută la alineatul (1) primul paragraf a fost respectată.

(4) Alineatul (3) primul paragraf nu se aplică dacă scăderea sub pragul de 5 % este rezultatul angajamentelor asumate sau al obligațiilor menționate la articolul 4 alineatul (4) literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2021/2115, din cauza cărora nu se mai desfășoară o activitate agricolă pe suprafețele în cauză și care nu includ plantările de pomi de Crăciun sau cultivarea de culturi sau de arbori pentru producția de energie.

(5) În scopul calculării proporției menționate la alineatul (2), suprafețele reconvertite în pajiști permanente sau stabilite ca pajiști permanente în conformitate cu alineatul (3) sau stabilite ca pajiști permanente ca parte a punerii în aplicare de către statele membre a standardului GAEC 1 sunt considerate pajiști permanente din prima zi în care sunt reconvertite sau stabilite. Suprafețele respective sunt destinate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee, în conformitate cu definiția prevăzută la articolul 4 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (UE) 2021/2115, timp de cel puțin 5 ani consecutivi de la reconversie sau stabilire ori, în cazul suprafețelor deja utilizate pentru producția de iarbă sau de alte plante furajere erbacee, pentru numărul de ani rămas până la împlinirea a 5 ani consecutivi.

TITLUL VI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 49

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 decembrie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 435, 6.12.2021, p. 1.

(2) Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).

(3) https://www.unodc.org/unodc/en/treaties/single-convention.html

(4) Directiva 2002/53/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind Catalogul comun al soiurilor de plante agricole (JO L 193, 20.7.2002, p. 1).

(5) Directiva 2002/57/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea semințelor de plante oleaginoase și pentru fibre (JO L 193, 20.7.2002, p. 74).

(6) Directiva 2008/62/CE a Comisiei din 20 iunie 2008 de stabilire a anumitor derogări pentru acceptarea soiurilor locale și a varietăților agricole adaptate natural la condițiile locale și regionale și amenințate de eroziunea genetică și pentru comercializarea semințelor și cartofilor de sămânță ale acestor soiuri locale și varietăți (JO L 162, 21.6.2008, p. 13).

(7) Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(8) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(9) Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind cerințele minime pentru reutilizarea apei (JO L 177, 5.6.2020, p. 32).

(10) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 821/2014 al Comisiei din 28 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește modalitățile detaliate de transfer și de gestionare a contribuțiilor programelor, raportarea cu privire la instrumentele financiare, caracteristicile tehnice ale măsurilor de informare și de comunicare pentru operațiuni, precum și sistemul pentru înregistrarea și stocarea datelor (JO L 223, 29.7.2014, p. 7).

(11) Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului (JO L 317, 23.11.2016, p. 4).

(12) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (JO L 157, 15.6.2011, p. 1).

(13) Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (JO L 84, 31.3.2016, p. 1).

(14) Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducție de rasă pură, a porcilor de reproducție hibrizi și a materialului germinativ provenit de la acestea, comerțului cu acestea și introducerii lor în Uniune și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 și a Directivelor 89/608/CEE și 90/425/CEE ale Consiliului, precum și de abrogare a anumitor acte în sectorul ameliorării animalelor („Regulamentul privind ameliorarea animalelor”) (JO L 171, 29.6.2016, p. 66).

(15) JO C 341, 16.12.2010, p. 5.

(16) Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 549).

(17) Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Sistemul Integrat de Administrare și Control și condițiile pentru refuzarea sau retragerea plăților și pentru sancțiunile administrative aplicabile în cazul plăților directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală și al ecocondiționalității (JO L 181, 20.6.2014, p. 48).

(18) Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 187).

Produse	Cuantumul maxim al sprijinului (EUR/100 kg)
Produse	Distribuire gratuită	Alte destinații
Conopidă	21,05	15,79
Tomate (retrase în perioada 1 iunie-31 octombrie)	7,25	7,25
Tomate (retrase în perioada 1 noiembrie-31 mai)	33,96	25,48
Mere	24,16	18,11
Struguri	53,52	40,14
Caise	64,18	48,14
Nectarine	37,82	28,37
Piersici	37,32	27,99
Pere	33,96	25,47
Vinete	31,2	23,41
Pepeni galbeni	48,1	36,07
Pepeni verzi	9,76	7,31
Portocale	21,00	21,00
Mandarine	25,82	19,50
Clementine	32,38	24,28
Satsume	25,56	19,50
Lămâi	29,98	22,48

Produs	Costuri de sortare și ambalare (EUR/t)
Mere	187,70
Pere	159,60
Portocale	240,80
Clementine	296,60
Piersici	175,10
Nectarine	205,80
Pepeni verzi	167,00
Conopidă	169,10
Alte produse	201,10