27.6.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 243/10 |
RECOMANDARE A CONSILIULUI
din 22 iunie 2022
privind o abordare europeană a microcertificatelor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională
(2022/C 243/02)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 149 și 292 și articolele 165 și 166,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
1. |
În Europa, un număr tot mai mare de persoane trebuie să își actualizeze și îmbunătățească cunoștințele, aptitudinile și competențele pentru a acoperi decalajul dintre educația și formarea lor formală și nevoile unei societăți și ale unei piețe a forței de muncă aflate în schimbare rapidă. Redresarea în urma pandemiei de COVID-19 și tranziția digitală și cea verde au accelerat ritmul schimbării modului în care trăim, învățăm și lucrăm. Totodată, acestea au evidențiat necesitatea ca oamenii să fie mai bine pregătiți pentru a face față provocărilor actuale și viitoare. Pandemia a afectat perspectivele de carieră atât ale tinerilor, cât și ale adulților. De asemenea, a condus la creșterea șomajului și a afectat bunăstarea fizică, mentală și emoțională a sute de milioane de persoane din Europa. |
2. |
Una dintre provocările majore cu care se confruntă întreprinderile și angajatorii europeni este oferta insuficientă de competențe relevante pe piața forței de muncă din UE. Totodată, lucrătorii se confruntă cu schimbări fără precedent în ceea ce privește modul de organizare a muncii. În plus, profilurile sarcinilor și cerințele în materie de competențe se schimbă în mod fundamental ca urmare a tranziției digitale și a celei verzi. Astfel cum se subliniază în Decizia (UE) 2021/1868 a Consiliului din 15 octombrie 2021 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (1), „statele membre și Uniunea trebuie să depună eforturi în vederea elaborării unei strategii coordonate pentru ocuparea forței de muncă, în special pentru promovarea unei forțe de muncă competente, calificate și adaptabile, precum și a unor piețe ale muncii orientate către viitor și capabile să reacționeze la evoluția economiei”. Perfecționarea continuă și recalificarea sunt esențiale pentru ca lucrătorii să răspundă nevoilor locului lor de muncă actual sau să treacă la noi locuri de muncă și la sectoare în expansiune, cum ar fi sectorul verde și cel digital, în special în contextul îmbătrânirii demografice. |
3. |
Pentru a-și dezvolta cunoștințele, aptitudinile și competențele personale, sociale, culturale și profesionale, persoanele au nevoie de acces la un proces de predare și învățare de calitate, furnizat în moduri și contexte diferite. S-a solicitat ca sistemele de educație și formare să devină mai flexibile și să găsească soluții pentru a oferi o învățare mai axată pe cursant, mai accesibilă și mai favorabilă incluziunii pentru o gamă mai largă de profiluri. Furnizorii de educație și formare nonformală abordează, de asemenea, această necesitate, oferind oportunități noi și inovatoare de perfecționare și recalificare. |
4. |
O cultură eficace a învățării pe tot parcursul vieții este esențială pentru a garanta că fiecare persoană deține cunoștințele, aptitudinile și competențele de care are nevoie pentru a-și găsi împlinirea în societate, pe piața forței de muncă și în viața personală. Este esențial ca persoanele să aibă acces, pe tot parcursul vieții, la educație și formare, perfecționare și recalificare de calitate și relevante. Oportunitățile de învățare pe tot parcursul vieții trebuie să facă parte din strategia pe termen lung a instituțiilor de educație și formare, pentru ca acestea să își dezvolte capacitatea de a răspunde la nevoile rapid evolutive ale angajatorilor și ale cursanților. Acest lucru ar permite unei diversități mai mari de cursanți (inclusiv absolvenților acestor instituții și altor cursanți adulți) să își perfecționeze competențele și să se recalifice profesional. Se recomandă ca instituțiile de învățământ superior, instituțiile de educație și formare profesională (EFP), furnizorii de învățare în rândul adulților, precum și alți furnizori de microcertificate, inclusiv angajatorii, să coopereze și să integreze cele mai recente rezultate ale cercetării în conceperea și actualizarea oportunităților de învățare. |
5. |
Microcertificatele pot contribui la certificarea rezultatelor experiențelor de învățare de dimensiuni reduse, adaptate. Microcertificatele permit dobândirea în mod specific și flexibil a cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor pentru a răspunde nevoilor noi și emergente ale societății și ale pieței forței de muncă și le dau posibilitatea persoanelor să își acopere lacunele în materie de competențe care le sunt necesare pentru a reuși într-un mediu aflat în schimbare rapidă, fără a înlocui însă calificările tradiționale. Ele pot, după caz, să completeze calificările existente, oferind valoare adăugată fără a submina principiul de bază al programelor universitare complete din educația și formarea inițiale. Microcertificatele ar putea fi concepute și emise de o varietate de furnizori în diferite contexte de învățare (contexte formale, nonformale și informale). |
6. |
În pofida utilizării lor din ce în ce mai răspândite, nu există o definiție comună sau standarde comune pentru microcertificate în Europa. Acest lucru limitează înțelegerea și adoptarea microcertificatelor și, prin urmare, subminează potențialul microcertificatelor de a facilita parcursuri de învățare și de carieră flexibile. Prezenta recomandare urmărește să sprijine consolidarea încrederii în microcertificate în întreaga Europă în rândul tuturor părților implicate, indiferent dacă sunt furnizori sau beneficiari. |
7. |
În primul său principiu, Pilonul european al drepturilor sociale (2) afirmă că orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții, de calitate și favorabile incluziunii, pentru a dobândi și menține competențe care să îi permită să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă, peste tot în Uniunea Europeană. Al patrulea principiu al Pilonului european al drepturilor sociale afirmă că orice persoană are dreptul la asistență rapidă și adaptată pentru îmbunătățirea perspectivelor sale de încadrare în muncă sau de desfășurare a unor activități independente. Acest drept la asistență include dreptul de a primi sprijin pentru formare și recalificare. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale descrie microcertificatele ca fiind instrumente inovatoare care „pot facilita parcursuri flexibile de învățare și pot sprijini lucrătorii atât la locul de muncă, cât și în cursul tranzițiilor profesionale”. microcertificatele pot juca un rol în realizarea obiectivelor principale ale UE care trebuie atinse până în 2030, inclusiv a obiectivului care vizează ca 60 % dintre toți adulții să participe anual la activități de formare și referitor la atingerea unei rate de ocupare a forței de muncă de cel puțin 78 %. Ambele obiective au fost salutate de liderii UE, de partenerii sociali și de societatea civilă la Summitul social de la Porto și, ulterior, de către Consiliul European la reuniunea sa din perioada 24-25 iunie 2021 (3). |
8. |
În paralel cu planul de acțiune, Comisia a adoptat o Recomandare referitoare la un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 (Recomandarea „EASE”) (4). Recomandarea oferă orientări politice concrete statelor membre privind elaborarea de pachete de politici coerente care să faciliteze tranzițiile profesionale și să promoveze o redresare generatoare de locuri de muncă în urma pandemiei de COVID-19. Orientările de politică acoperă oportunități de perfecționare și recalificare și măsuri de sprijin aferente. |
9. |
Agenda europeană pentru competențe (5) a anunțat, printre cele 12 acțiuni emblematice ale sale, o nouă inițiativă privind o abordare europeană a microcertificatelor. Această nouă inițiativă urmărește să sprijine calitatea, transparența și adoptarea microcertificatelor în întreaga UE. Agenda pentru competențe a anunțat și o inițiativă privind conturile personale de învățare care ar putea fi de ajutor în a elimina lacunele existente în ceea ce privește accesul la educație și formare pentru adulții în vârstă de muncă și în a le permite persoanelor să gestioneze cu succes tranzițiile de pe piața forței de muncă. microcertificatele pot fi utilizate ca parte a educației și formării puse la dispoziția persoanelor pentru a sprijini funcționarea acestor conturi personale de învățare. |
10. |
Comunicarea Comisiei privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025 (6) a anunțat că Comisia va depune eforturi în direcția elaborării unei abordări europene a microcertificatelor, pentru a susține extinderea oportunităților de învățare și consolidarea rolului instituțiilor de învățământ superior și al instituțiilor de educație și formare profesională în cadrul învățării pe tot parcursul vieții. |
11. |
Recomandarea Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență (7) solicită Comisiei „explorarea conceptului de microcertificate și a utilizării acestora”. |
12. |
Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030) (8) prezintă explorarea conceptului microcertificatelor și a utilizării acestora drept una dintre chestiunile și acțiunile concrete pentru domeniul prioritar 2 al cadrului strategic (Învățarea pe tot parcursul vieții și mobilitatea). |
13. |
Concluziile Consiliului referitoare la inițiativa privind universitățile europene – Crearea de legături între învățământul superior, cercetare, inovare și societate: pregătirea terenului pentru o nouă dimensiune a învățământului superior european (9) subliniază că „deși nu se abat de la principiul de bază al programelor universitare complete și nu subminează acest principiu, microcertificatele ar putea contribui la extinderea oportunităților de învățare pentru a răspunde nevoilor cursanților netradiționali și cererii de noi competențe pe piața forței de muncă, pentru a face experiența de învățare mai flexibilă și mai modulară, pentru a sprijini accesul la învățământul superior și pentru a implica cursanții, indiferent de calificările sau de mediile lor anterioare, promovând oportunitățile de recalificare și de actualizare a competențelor, asigurând totodată o educație de calitate”. |
14. |
Miniștrii educației din Spațiul european al învățământului superior s-au angajat, în Comunicatul de la Roma privind procesul interguvernamental Bologna (10), să își ajute instituțiile de învățământ superior: (i) să își diversifice oferta de învățare și (ii) să aducă inovații în ceea ce privește conținutul educațional și modurile de furnizare a acestuia. Pe lângă programele universitare complete, multe instituții de învățământ superior oferă sau intenționează să ofere unități de învățare mai mici, păstrându-și, în același timp, dreptul de a concepe programe de studii și de a reglementa în mod independent aspectele legate de transferul creditelor. Aceste unități mai mici pot ajuta cursanții să își dezvolte sau să își actualizeze aptitudinile și competențele culturale, profesionale și transversale în diferite etape ale vieții lor. Cooperarea în cadrul Procesului Bologna va analiza modul și măsura în care aceste unități de învățare mai mici și flexibile, inclusiv cele care se finalizează prin acordarea unui microcertificat, pot fi definite, elaborate, puse în aplicare și recunoscute prin utilizarea unor instrumente comune. |
15. |
Sistemele de educație și formare trebuie să țină cont de diversele nevoi, abilități și capacități individuale ale tuturor cursanților. În egală măsură, acestea trebuie să ofere tuturor oportunități de învățare, inclusiv în contexte nonformale și informale, astfel cum se subliniază în Concluziile Consiliului privind echitatea și incluziunea în educație și formare în vederea promovării succesului educațional pentru toți (11). microcertificatele bine concepute pot fi utilizate ca parte a unor măsuri specifice de sprijinire a incluziunii și a accesibilității educației și formării pentru o gamă mai largă de cursanți. Această gamă mai largă de cursanți include grupurile dezavantajate și vulnerabile (cum ar fi persoanele cu handicap, persoanele în vârstă, persoanele cu un nivel scăzut de calificare/competențe, minoritățile, persoanele care provin din familii de migranți, refugiații și persoanele care dispun de mai puține oportunități din cauza poziției lor geografice și/sau a situației lor defavorizate din punct de vedere socioeconomic). microcertificatele pot fi, de asemenea, utilizate pentru a contribui la o mai bună orientare a elevilor și studenților și pentru a facilita accesul la învățare și formare și succesul în acest plan, precum și pentru a sprijini tranziția de la școală la muncă. Creșterea preconizată a numărului de refugiați și de solicitanți de azil va necesita elaborarea unor strategii pentru integrarea efectivă a acestor grupuri în sistemele de educație, formare și muncă. Orientarea și învățarea reciprocă în întreaga UE în ceea ce privește conceperea și emiterea microcertificatelor pot promova incluziunea și pot garanta accesul cursanților din toate grupurile societății la beneficiile aduse de acestea. |
16. |
microcertificatele pot sprijini, de asemenea, dezvoltarea profesională și mobilitatea lucrătorilor, inclusiv a persoanelor care prestează forme atipice de muncă, precum cele din economia platformelor (12), care pot întâmpina dificultăți în ceea ce privește accesul la formare, în funcție de statutul lor profesional (13). |
17. |
Microcertificatele ar putea juca un rol activ în punerea în aplicare a inițiativelor de politică ale UE pentru a face progrese în tranziția digitală și în tranziția verde. Microcertificatele ar putea: (i) să sprijine obiectivele Planului de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 (14)pentru a contribui la asigurarea unor oportunități de învățare flexibile și accesibile în materie de competențe digitale și (ii) să ajute la îndeplinirea obiectivelor planului Comisiei intitulat „Busola pentru dimensiunea digitală 2030” de a forma în Europa, până în 2030, o populație cu competențe digitale și profesioniști cu înaltă calificare în domeniul digital. Microcertificatele ar putea juca un rol și în atingerea obiectivelor „Pactului verde european” (15), care reprezintă strategia de creștere a Europei și își propune să transforme economia și societatea și să le înscrie totodată pe o traiectorie mai durabilă. |
18. |
Recomandarea Consiliului privind Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și de abrogare a Recomandării Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții (16) oferă un cadru comun de referință care să ajute persoanele fizice și organizațiile să compare atât diferite sisteme de calificări, cât și nivelurile calificărilor obținute în sistemele respective. Prin natura sa de cadru european de referință, Cadrul european al calificărilor (CEC) este deschis tuturor tipurilor și nivelurilor de calificare și reprezintă standardul de referință comun în materie de transparență, transferabilitate și comparabilitate. CEC este deschis, de asemenea, microcertificatelor, în eventualitatea și în momentul în care acestea vor fi introduse în cadrele naționale ale calificărilor. |
19. |
Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale (17) a invitat statele membre să instituie cel târziu până în 2018 – în conformitate cu circumstanțele și specificitățile naționale și în modul pe care îl consideră adecvat – măsuri pentru validarea învățării nonformale și informale. Prin aceste măsuri de validare, persoanele pot obține validarea cunoștințelor, a abilităților și a competențelor dobândite prin învățare nonformală și informală. Aceste măsuri de validare le permit, de asemenea, persoanelor să obțină o calificare completă sau, după caz, o calificare parțială. Evaluarea din 2020 a recomandării (18) a solicitat o mai bună dezvoltare a legăturilor dintre validare și microcertificate. |
20. |
Decizia (UE) 2018/646 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 aprilie 2018 privind un cadru comun pentru furnizarea unor servicii mai bune pentru aptitudini și calificări (Europass) și de abrogare a Deciziei nr. 2241/2004/CE (19) stabilește baza pentru furnizarea de instrumente bazate pe web pentru ca persoanele să își gestioneze cariera și învățarea pe tot parcursul vieții prin intermediul unor servicii de autentificare a certificatelor care permit portabilitatea microcertificatelor. |
21. |
Relevanța, dezvoltarea și actualizarea microcertificatelor depind de:
|
22. |
Prezenta recomandare respectă pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității, principiile autonomiei instituționale și libertății academice, precum și responsabilitatea statelor membre pentru conținutul și organizarea educației și formării profesionale în conformitate cu circumstanțele naționale și în strânsă cooperare cu toate părțile interesate relevante. |
23. |
Prezenta recomandare nu aduce atingere Directivei 2005/36/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2013/55/UE, privind recunoașterea calificărilor profesionale și nici regimului de recunoaștere automată prevăzut de aceasta, |
ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE spre a fi pusă în aplicare în conformitate cu legislația și prioritățile regionale, naționale și ale Uniunii, cu circumstanțele naționale și cu resursele disponibile, inclusiv cu situația socioeconomică și caracteristicile sistemelor naționale de educație, formare, învățare pe tot parcursul vieții și ocupare a forței de muncă și în strânsă cooperare cu toate părțile interesate relevante:
Obiective
1. |
Statelor membre li se recomandă să adopte o abordare europeană a microcertificatelor, cu scopul:
|
2. |
Statelor membre li se recomandă să utilizeze microcertificatele, după caz, ca instrument de consolidare și completare a oportunităților de învățare existente, de creștere a participării la învățarea pe tot parcursul vieții și de contribuire la atingerea obiectivului ca 60 % din totalul adulților să participe la activități de formare în fiecare an, astfel cum este prevăzut în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale și cum a fost salutat de liderii UE și aprobat prin Rezoluția Consiliului privind o nouă agendă europeană pentru învățarea în rândul adulților pentru perioada 2021-2030 (20). |
Domeniul de aplicare
3. |
Prezenta recomandare are drept obiect microcertificatele, precum și politicile care pot sprijini conceperea, emiterea și utilizarea efectivă a acestora. |
4. |
Microcertificatele pot fi utilizate pentru a completa și a consolida ecosistemele educației, formării, învățării pe tot parcursul vieții și capacității de inserție profesională. Măsurile prezentate în prezenta recomandare vizează consolidarea oportunităților de învățare și a capacității de inserție profesională fără a perturba sistemele de educație inițială, învățământ superior, educație și formare profesională (EFP) și fără a submina și înlocui calificările și diplomele existente. Măsurile recomandă instituirea unei abordări europene comune în ceea ce privește furnizarea, astfel cum are loc în prezent și cum începe să se structureze, de microcertificate în Uniunea Europeană și stabilesc o definiție și orientări pentru conceperea, emiterea și descrierea microcertificatelor, cu scopul de a le spori calitatea și transparența și de a facilita adoptarea lor. |
Definiții
5. |
În sensul prezentei recomandări, se aplică următoarele definiții:
|
Definiția și elementele standard europene pentru a descrie un microcertificat
6. |
Statelor membre li se recomandă să adopte și să promoveze utilizarea:
|
Dezvoltarea ecosistemului pentru microcertificate
7. |
Statelor membre li se recomandă, după caz, să faciliteze dezvoltarea, astfel cum are loc în prezent și cum începe să se structureze, a microcertificatelor în contextele de învățare formală, inclusiv prin:
|
8. |
Statelor membre li se recomandă, după caz, să sprijine dezvoltarea, astfel cum are loc în prezent și cum începe să se structureze, a microcertificatelor în contextele de învățare nonformală și informală, inclusiv prin:
|
9. |
Statele membre sunt încurajate să sprijine calitatea și transparența microcertificatelor, după caz, inclusiv prin:
|
10. |
Statele membre sunt încurajate să promoveze și să sprijine, după caz, experimentarea, cooperarea, guvernanța și parteneriatele eficace dintre:
Acest ansamblu de experimentare, cooperare, guvernanță și parteneriat este important pentru identificarea nevoilor de microcertificate, pentru dezvoltarea în comun a microcertificatelor și pentru actualizarea lor, precum și pentru evaluarea impactului asupra perfecționării și recalificării, a învățării pe tot parcursul vieții și a dezvoltării carierei. |
Valorificarea potențialului microcertificatelor
11. |
Statelor membre li se recomandă, după caz, să integreze microcertificatele atât în sistemele de educație și formare, cât și în politicile în materie de competențe, inclusiv prin:
|
12. |
Statelor membre li se recomandă, după caz, să integreze microcertificatele în politicile lor din domeniul ocupării forței de muncă și în politicile lor active din domeniul pieței forței de muncă (și anume serviciile de ocupare a forței de muncă, sprijinul pentru formare și stimulentele pentru ocuparea forței de muncă), în special prin:
|
13. |
Statelor membre li se recomandă, după caz, să încurajeze și să sprijine Rețeaua europeană a centrelor naționale de informare pentru recunoașterea și mobilitatea academică și Centrele naționale de informare pentru recunoaștere academică (rețelele ENIC-NARIC) sau organismele adecvate să elaboreze, după caz, proceduri transparente de recunoaștere a microcertificatelor emise de diferite tipuri de furnizori. Acest lucru ar trebui realizat în cooperare cu părțile interesate relevante menționate la punctul 10, inclusiv prin explorarea eventualei fezabilități a recunoașterii automate a microcertificatelor (26). |
14. |
Statelor membre li se recomandă, după caz, să se asigure că serviciile de orientare privind învățarea pe tot parcursul vieții includ informații referitoare la identificarea și selectarea microcertificatelor, precum și consiliere în acest sens. Printre aceste servicii se numără serviciile de orientare din cadrul centrelor de carieră ale instituțiilor de învățământ superior, SPOFM, serviciile private de ocupare a forței de muncă, serviciile sociale și alte servicii de orientare (ocuparea forței de muncă, carieră, educație și formare, îndrumare profesională). Includerea unor orientări privind microcertificatele în aceste servicii ar trebui să răspundă nevoilor tuturor cursanților, inclusiv ale celor dezavantajați și vulnerabili. |
15. |
Statelor membre li se recomandă, după caz:
|
Sprijinul acordat de Comisie
Consiliul salută intenția Comisiei, ținând seama în mod corespunzător de subsidiaritate și de circumstanțele naționale și în strânsă cooperare cu statele membre, de:
16. |
a dezvolta și adapta, după caz, instrumente și servicii existente ale Uniunii pentru a sprijini dezvoltarea de microcertificate de către toate tipurile de furnizori, inclusiv prin:
|
17. |
a sprijini cooperarea dintre statele membre și părțile interesate, inclusiv prin:
|
18. |
a sprijini punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a recomandării prin explorarea unor modalități de a dezvolta în continuare platforma Europass pentru a oferi, după caz:
|
19. |
a sprijini cercetarea suplimentară cu privire la:
|
20. |
Statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze pentru îmbunătățirea domeniului de aplicare și a relevanței colectării de date existente privind microcertificatele la nivelul Uniunii. |
Raportarea
21. |
Se recomandă ca statele membre să pună în aplicare prezenta recomandare cât mai curând posibil. Acestea sunt invitate să informeze Comisia până în decembrie 2023 cu privire la măsurile corespunzătoare care trebuie luate la nivelul adecvat pentru a sprijini obiectivele prezentei recomandări. |
22. |
Comisia este invitată să monitorizeze progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentei recomandări prin intermediul cadrelor existente relevante de monitorizare și raportare ale Uniunii, fără nicio povară suplimentară pentru statele membre, în cooperare cu acestea și după consultarea părților interesate în cauză, și să prezinte un raport Consiliului în termen de cinci ani de la data adoptării sale. |
Adoptată la Luxemburg, 16 iunie 2022.
Pentru Consiliu
Președintele
O. DUSSOPT
(1) JO L 379, 26.10.2021, p. 1.
(2) JO C 428, 13.12.2017, p. 10.
(3) „[...]Consiliul European salută obiectivele principale ale UE din Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, în concordanță cu Declarația de la Porto”, Concluziile Consiliului European, 24-25 iunie 2021, EUCO 7/21.
(4) C(2021) 1372 final.
(5) COM(2020) 274 final.
(6) COM(2020) 625 final.
(7) JO C 417, 2.12.2020, p. 1.
(9) JO C 221, 10.6.2021, p. 14.
(10) Comunicatul ministerial de la Roma din 19 noiembrie 2020.
(11) JO C 221, 10.6.2021, p. 3.
(12) „[...] noțiunea de economie a platformelor online ar trebui înțeleasă ca incluzând toate activitățile economice care rezultă din tranzacții comerciale reale sau preconizate pe piața internă și care sunt facilitate direct sau indirect de platformele online, în special de serviciile de intermediere online și de motoarele de căutare online”, Decizia Comisiei din 26 aprilie 2018 privind înființarea unui grup de experți pentru Observatorul privind economia platformelor online, C(2018) 2393 final, 26 aprilie 2018, p. 1.
(13) Rezoluția Parlamentului European din 16 septembrie 2021 referitoare la condiții de muncă echitabile, drepturi și protecție socială pentru lucrătorii de pe platforme – noi forme de ocupare a forței de muncă legate de dezvoltarea digitală [2019/2186 (INI)] a solicitat ca educația și formarea lucrătorilor de pe platforme să fie tratate în contextul abordării UE față de microcertificate.
(14) COM(2020) 624 final.
(15) COM(2019) 640 final.
(16) JO C 189, 15.6.2017, p. 15.
(17) JO C 398, 22.12.2012, p. 1.
(18) SWD (2020) 121 final.
(19) JO L 112, 2.5.2018, p. 42.
(20) JO C 504, 14.12.2021, p. 9.
(21) „învățare mixtă” este termenul utilizat în domeniul educației și formării formale pentru a descrie situația în care o școală, un cadru didactic sau un elev/student adoptă mai multe abordări ale procesului de învățare.
(22) Definiție bazată pe Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale, JO C 398, 22.12.2012, p. 1.
(23) Definiție preluată din Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013, JO L 189, 28.5.2021, p. 1.
(24) Definiție preluată din Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013, JO L 189, 28.5.2021, p. 1.
(25) JO C 221, 10.6.2021, p. 14.
(26) Astfel cum este definită în Recomandarea Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind promovarea recunoașterii reciproce automate a calificărilor dobândite în cadrul învățământului superior și a celor dobândite ca urmare a absolvirii unui ciclu secundar superior de învățământ și formare, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate (JO C 444, 10.12.2018, p. 1).
ANEXA I
Elemente standard europene pentru descrierea unui microcertificat
Prezenta anexă include o listă de elemente standard europene comune pentru descrierea microcertificatelor recomandată ca resursă pentru sprijinirea punerii în aplicare (1).
Elemente obligatorii: |
Identificarea cursantului |
Titlul microcertificatului |
|
Țara (țările)/regiunea (regiunile) emitentului |
|
Organismul (organismele) de acordare |
|
Data emiterii |
|
Rezultatele învățării |
|
Volumul de muncă estimat a fi necesar pentru obținerea rezultatelor învățării (în credite ECTS, acolo unde este posibil) |
|
Nivelul (și ciclul, dacă este cazul) experienței de învățare în urma căreia se acordă microcertificatul (CEC, CC-EHEA), dacă este cazul |
|
Tipul evaluării |
|
Forma de participare la activitatea de învățare |
|
Tipul de asigurare a calității care stă la baza microcertificatului |
|
Elemente opționale, dacă este cazul (listă neexhaustivă) |
Condiții prealabile necesare pentru înscrierea la activitatea de învățare |
Supravegherea și verificarea identității în timpul evaluării (nesupravegheată și fără verificarea identității, supravegheată fără verificarea identității, supravegheată online sau la fața locului cu verificarea identității) |
|
Calificativul obținut |
|
Opțiuni de integrare/cumulare (microcertificat de sine stătător, independent/integrat, care poate fi combinat cu un alt certificat) |
|
Informații suplimentare |
Aceste elemente standard vor fi incluse într-un model de date european (2) care specifică un format comun pentru descrierea microcertificatelor. Modelul de date va fi pus la dispoziție ca standard deschis pentru a fi utilizat de către furnizorii de microcertificate, după caz, și ar putea sprijini interoperabilitatea și facilitarea schimbului de date privind microcertificatele.
Comisia va elabora modelul de date pe baza elementelor standard comune enumerate mai sus. Comisia va elabora acest model de date în concordanță cu:
i) |
consultarea statelor membre și a părților interesate; |
ii) |
nevoile utilizatorilor și progresele tehnologice; |
iii) |
schimbările de pe piețele forței de muncă și |
iv) |
abordările existente privind furnizarea de educație și formare. |
Acest model de date urmărește să sprijine coerența informațiilor și să demonstreze o valoare adăugată clară. Modelul de date pentru microcertificate va fi reglementat în conformitate cu Decizia Europass, în special cu articolul 6 alineatul (1) literele (b) și (d) și cu articolul 6 alineatul (2) litera (b), care solicită deja Comisiei să elaboreze standarde deschise, să le testeze și să le actualizeze.
(1) Utilizarea elementelor standard europene pentru descrierea microcertificatelor nu implică, în sine, validarea sau recunoașterea oficială, dar este un factor-cheie al acesteia.
(2) Modelele de date sunt reprezentări grafice și/sau lexicale ale datelor, specificând proprietățile, structura și relațiile dintre acestea. Ele sunt utilizate ca standarde deschise, sunt gratuite, transparente și concepute pe bază de consens.
ANEXA II
Principiile europene privind conceperea și emiterea microcertificatelor
Cele 10 principii prezentate mai jos specifică natura microcertificatelor și oferă orientări statelor membre, autorităților publice și furnizorilor cu privire la conceperea și emiterea microcertificatelor și a sistemelor pentru microcertificate. Principiile evidențiază principalele caracteristici ale abordării europene a microcertificatelor care pot asigura încrederea în microcertificate și calitatea acestora. Principiile sunt universale și pot fi aplicate în orice domeniu sau sector, după caz.
1. |
Calitate |
Microcertificatele fac obiectul asigurării calității interne și externe de către sistemul care le produce (de exemplu, contextul educației, formării sau pieței forței de muncă în care microcertificatul respectiv este elaborat și furnizat). Procesele de asigurare a calității trebuie să fie adecvate scopului, documentate în mod clar și accesibile și să răspundă nevoilor și așteptărilor cursanților și ale părților interesate. Furnizori: Asigurarea externă a calității se bazează în primul rând pe evaluarea furnizorilor (mai degrabă decât a cursurilor individuale) și pe eficacitatea procedurilor lor interne de asigurare a calității. Furnizorii ar trebui să aibă grijă ca asigurarea internă a calității să acopere toate elementele următoare:
Standarde: Asigurarea externă a calității trebuie realizată, după caz, în concordanță cu:
|
||||||||||||||||
2. |
Transparență |
Microcertificatele sunt măsurabile, comparabile și inteligibile, cu informații clare privind rezultatele învățării, volumul de muncă, conținutul, nivelul și oferta de învățare, după caz. Volumul de muncă
Cadrul/sistemele de calificări
Informațiile privind oferta de microcertificate Sistemele de microcertificate ar trebui să ofere informații transparente și clare, care să stea la baza sistemelor de orientare pentru cursanți, în concordanță cu practicile naționale și cu nevoile părților interesate:
|
||||||||||||||||
3. |
Relevanță |
Microcertificatele ar trebui să fie concepute și emise ca rezultate distincte și specifice ale învățării, iar oportunitățile de învățare în urma cărora se acordă un microcertificat trebuie actualizate în funcție de necesități, pentru a răspunde nevoilor de învățare identificate. Este încurajată colaborarea dintre organizațiile de educație și formare, angajatori, partenerii sociali, alți furnizori și utilizatorii de microcertificate, pentru a spori relevanța microcertificatelor pentru piața forței de muncă. |
||||||||||||||||
4. |
Evaluare validă |
Rezultatele învățării finalizate prin acordarea unui microcertificat sunt evaluate pe baza unor criterii transparente. |
||||||||||||||||
5. |
Parcursuri de învățare |
Microcertificatele sunt concepute și emise pentru a sprijini parcursuri de învățare flexibile, inclusiv posibilitatea de a „cumula”, valida și recunoaște microcertificate din diferite sisteme. Capacitatea de suprapunere Microcertificatele sunt concepute să fie modulare, astfel încât să se poată adăuga alte microcertificate pentru a crea certificate mai generale. Deciziile de „cumulare” sau de combinare a certificatelor îi revin organizației gazdă (de exemplu, instituțiile de educație și formare, angajatorii etc.), în conformitate cu practicile sale, și ar trebui să sprijine obiectivele și nevoile cursantului. Cumularea nu creează un drept automat la o calificare sau la o diplomă. Astfel de decizii sunt luate de autoritățile sau instituțiile regionale și naționale în concordanță cu procedurile lor de acordare. Validarea învățării nonformale și informale Obținerea microcertificatelor este posibilă în urma evaluării rezultatelor învățării, obținute fie printr-un curs specific în urma căruia se acordă un microcertificat, fie pe baza evaluării rezultatelor învățării obținute în urma învățării nonformale și informale. |
||||||||||||||||
6. |
Recunoaștere |
Microcertificatele au o valoare de semnalizare clară a rezultatelor învățării pentru module de învățare de dimensiuni reduse. Recunoașterea deschide calea către o ofertă mai largă de astfel de experiențe de învățare, într-un mod comparabil în întreaga UE. Microcertificatele sunt recunoscute, acolo unde este posibil, de către autoritățile competente, în scopuri academice, de formare sau de ocupare a forței de muncă, pe baza informațiilor furnizate în conformitate cu elementele standard europene (anexa I) și cu principiile privind conceperea și emiterea microcertificatelor (anexa II). Atunci când microcertificatele sunt emise de furnizori de educație formală, acestea sunt recunoscute, acolo unde este posibil, pe baza procedurilor standard de recunoaștere utilizate pentru recunoașterea calificărilor obținute în străinătate și a perioadelor de învățare petrecute în străinătate. Acest lucru nu aduce atingere dreptului autorităților competente de a defini proceduri de recunoaștere sau de a verifica autenticitatea documentelor. |
||||||||||||||||
7. |
Portabilitate |
Microcertificatele sunt deținute de titularul certificatelor (cursantul) și pot fi stocate și partajate cu ușurință de către titularul certificatelor, inclusiv prin portofele electronice securizate (de exemplu, Europass), în concordanță cu Regulamentul general privind protecția datelor. Infrastructura pentru stocarea datelor se bazează pe standarde și modele de date deschise. Acest lucru asigură interoperabilitatea și fluiditatea schimbului de date și permite verificarea fără probleme a autenticității datelor. |
||||||||||||||||
8. |
Axare pe cursant |
Microcertificatele sunt concepute pentru a răspunde nevoilor grupului-țintă de cursanți. Cursanții sunt implicați în procesele interne și externe de asigurare a calității, iar feedbackul lor este luat în considerare ca parte a îmbunătățirii continue a microcertificatelor. |
||||||||||||||||
9. |
Autenticitate |
Microcertificatele conțin suficiente informații pentru a se putea verifica identitatea titularului certificatelor (cursantul), identitatea juridică a emitentului, data și locul emiterii microcertificatelor. |
||||||||||||||||
10. |
Informare și orientare |
Informarea și consilierea privind microcertificatele ar trebui să fie incluse în serviciile de orientare în materie de învățare pe tot parcursul vieții și să ajungă la grupuri de cursanți cât mai extinse cu putință, într-un mod favorabil incluziunii, sprijinind opțiunile în materie de educație, formare și carieră. |