20.12.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 325/112 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2508 A COMISIEI
din 9 decembrie 2022
de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale, pentru industria textilă
[notificată cu numărul C(2022) 8984]
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (1), în special articolul 13 alineatul (5),
întrucât:
(1) |
Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) reprezintă referința pentru stabilirea condițiilor de autorizare a instalațiilor care fac obiectul capitolului II din Directiva 2010/75/UE, iar autoritățile competente ar trebui să stabilească valori-limită de emisie care să asigure faptul că, în condiții normale de funcționare, emisiile nu depășesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, prevăzute în concluziile privind BAT. |
(2) |
În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2010/75/UE, forumul compus din reprezentanți ai statelor membre, ai industriilor implicate și ai organizațiilor neguvernamentale care promovează protecția mediului, instituit prin Decizia Comisiei din 16 mai 2011 (2), a furnizat Comisiei, la 10 mai 2022, avizul său referitor la conținutul propus al documentului de referință privind BAT pentru industria textilă. Avizul forumului a fost pus la dispoziția publicului (3). |
(3) |
Concluziile privind BAT prevăzute în anexa la prezenta decizie țin seama de avizul forumului asupra conținutului propus al documentului de referință privind BAT. Concluziile conțin elementele-cheie ale documentului de referință privind BAT. |
(4) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 75 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Se adoptă concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria textilă, astfel cum figurează în anexă.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 9 decembrie 2022.
Pentru Comisie
Virginijus SINKEVIČIUS
Membru al Comisiei
(1) JO L 334, 17.12.2010, p. 17.
(2) Decizia Comisiei din 16 mai 2011 privind instituirea unui forum pentru schimbul de informații conform articolului 13 din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (JO C 146, 17.5.2011, p. 3).
(3) https://circabc.europa.eu/ui/group/06f33a94-9829-4eee-b187-21bb783a0fbf/library/fdb14511-4fc5-4b90-b495-79033a1787af?p=1&n=10&sort=modified_DESC
ANEXĂ
1. CONCLUZII PRIVIND CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (BAT) PENTRU INDUSTRIA TEXTILĂ
DOMENIU DE APLICARE
Prezentele concluzii privind BAT se referă la următoarele activități menționate în anexa I la Directiva 2010/75/UE:
6.2. |
Pretratarea (operațiuni de tip spălare, înălbire, mercerizare) sau vopsirea fibrelor textile sau a textilelor, cu capacitatea de tratare de peste 10 tone pe zi. |
6.11. |
Epurarea independentă a apelor uzate care nu sunt vizate de Directiva 91/271/CEE, cu condiția ca încărcarea predominantă cu poluanți să provină de la activități vizate de prezentele concluzii privind BAT. |
Prezentele concluzii privind BAT se referă, de asemenea, la următoarele activități:
— |
Următoarele activități, atunci când sunt direct asociate cu activitățile specificate la punctul 6.2 din anexa I la Directiva 2010/75/UE:
|
— |
Epurarea combinată a apelor uzate de origini diferite, cu condiția ca încărcarea poluantă predominantă să provină din activități care fac obiectul prezentelor concluzii privind BAT și ca epurarea apelor uzate să nu fie reglementată de Directiva 91/271/CEE. |
— |
Instalații de ardere la fața locului care sunt direct asociate cu activități vizate de prezentele concluzii privind BAT, cu condiția ca produsele gazoase de ardere să fie puse în contact direct cu fibrele textile sau textile (cum ar fi încălzirea directă, uscarea, termocolarea) sau atunci când căldura radiantă și/sau conductivă este transferată printr-un perete solid (încălzire indirectă), fără a utiliza un fluid intermediar de transfer termic. |
Prezentele concluzii privind BAT nu se referă la următoarele activități:
— |
Acoperire și laminare cu o capacitate de consum de solvenți organici mai mare de 150 kg pe oră sau mai mare de 200 de tone pe an. Acestea sunt prevăzute de concluziile BAT pentru tratarea suprafețelor utilizând solvenți organici, inclusiv conservarea lemnului și a produselor din lemn cu produse chimice (STS). |
— |
Producția de fibre și fire sintetice sau artificiale. Acest aspect poate fi acoperit de concluziile BAT referitoare la sectorul producției de polimeri. |
— |
Curățarea pieilor brute și prelucrate. Aceste activități pot face obiectul concluziilor privind BAT pentru tăbăcirea pieilor brute și prelucrate (TAN). |
Printre alte concluzii și documente de referință privind BAT care ar putea fi relevante pentru activitățile vizate de prezentele concluzii privind BAT se numără următoarele:
— |
Tratament de suprafață care utilizează solvenți organici, inclusiv conservarea lemnului și a produselor din lemn cu substanțe chimice (STS); |
— |
Incinerarea deșeurilor (WI); |
— |
Tratarea deșeurilor (WT); |
— |
Emisiile generate de depozitare (EFS); |
— |
Eficiența energetică (ENE); |
— |
Sistemele de răcire industriale (ICS); |
— |
Monitorizarea emisiilor în aer și în apă provenite de la instalațiile prevăzute în DEI (ECM); |
— |
Efectele economice și intersectoriale (ECM). |
Prezentele concluzii privind BAT se aplică fără a aduce atingere altor acte legislative relevante, de exemplu privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor (CLP) sau privește eficiența energetică (principiul „eficiența energetică pe primul loc”).
DEFINIȚII
În sensul prezentelor concluzii privind BAT, se aplică următoarele definiții:
Termeni generali |
|
Termen utilizat |
Definiție |
Raportul aer-textile |
Raportul dintre debitul volumic total al gazelor de evacuare (exprimat în Nm3/h) de la punctul de emisie al unei unități de tratare a materialelor textile (de exemplu, rame de uscare) și debitul corespunzător al materialului textil care urmează să fie tratat (material textil uscat, exprimat în kg/h). |
Materiale celulozice |
Materialele celulozice includ bumbacul și viscoza. |
Emisii dirijate |
Emisiile de poluanți în aer prin orice tip de conducte, țevi, coșuri etc. |
Măsurare continuă |
Măsurarea cu ajutorul unui sistem de măsurare automată instalat permanent în cadrul amplasamentului. |
Descleiere |
Pretratarea materialelor textile pentru a elimina substanțele chimice de apretare din țesături. |
Emisii difuze |
Emisii nedirijate în aer. |
Evacuare directă |
Evacuarea într-un corp de apă receptor fără epurarea suplimentară a apelor uzate în aval. |
Curățarea chimică „uscată” |
Curățarea materialelor textile cu un solvent organic. |
Instalație existentă |
O instalație care nu este o instalație nouă. |
Producția de țesături |
Producția de țesături, de exemplu prin țesere sau tricotare. |
Finisare |
Tratarea fizică și/sau chimică cu scopul de a conferi materialelor textile proprietăți de utilizare finală, cum ar fi efecte vizuale, caracteristici de manipulare, impermeabilitate sau neinflamabilitate. |
Laminare cu flacără |
Îmbinarea țesăturilor cu ajutorul unei folii termoplastice din spumă, expuse la o flacără situată înaintea rolelor de laminare. |
Substanță periculoasă |
Substanță periculoasă astfel cum este definită la articolul 3 punctul 18 din Directiva 2010/75/UE. |
Deșeuri periculoase |
Deșeurile periculoase astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 2 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1). |
Evacuare indirectă |
O evacuare care nu este o evacuare directă. |
Raportul de soluție |
Pentru un proces discontinuu, raportul de greutate dintre materialele textile uscate și soluția de proces utilizată. |
Coeficientul de separație n-octanol/apă |
Raportul dintre concentrațiile de echilibru ale unei substanțe dizolvate într-un sistem bifazic compus din solvenții n-octanol, în mare parte imiscibili, și apă. |
Modernizare semnificativă a instalației |
O modificare semnificativă a proiectării sau a tehnologiei unei instalații, care implică adaptări majore sau înlocuiri ale proceselor și/sau ale tehnicii (tehnicilor) de reducere a emisiilor, precum și ale echipamentelor asociate. |
Debit masic |
Masa unei substanțe sau a unui parametru dat care este emisă de-a lungul unei perioade determinate. |
Instalație nouă |
O instalație autorizată pentru prima dată pe amplasamentul de instalare după publicarea prezentelor concluzii privind BAT sau înlocuirea integrală a unei instalații după publicarea prezentelor concluzii privind BAT. |
Solvent organic |
Solvent organic, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 46 din Directiva 2010/75/UE. |
Măsurare periodică |
Măsurarea efectuată la anumite intervale de timp prin metode manuale sau automate. |
Reținerea |
În cazul unui proces continuu, raportul de greutate dintre lichidul absorbit de materialele textile și materialele textile uscate. |
Produse chimice de prelucrare |
Substanțe și/sau amestecuri, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (2), care sunt utilizate în proces (procese), incluzând substanțele chimice de apretare, substanțele chimice de înălbire, coloranții, pastele de imprimare și substanțele chimice de finisare. Substanțele chimice de prelucrare pot conține substanțe periculoase și/sau substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită. |
Soluție de prelucrare |
Soluție și/sau suspensie conținând substanțe chimice de prelucrare. |
Reținerea reziduală |
Capacitatea reziduală a materialelor textile umede de a absorbi lichid suplimentar (după reținerea inițială). |
Degresare |
Pretratare a materialelor textile care constă în spălarea materialului textil primit. |
Pârlire |
Îndepărtarea fibrelor de la suprafața țesăturii prin trecerea țesăturii printr-o flacără sau prin plăci încălzite. |
Apretare |
Impregnarea firelor cu produse chimice de prelucrare menite să protejeze firele și să asigure lubrifierea în timpul țeserii. |
Substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită |
Substanțele care îndeplinesc criteriile menționate la articolul 57 și sunt incluse în lista substanțelor candidate care prezintă motive de îngrijorare deosebită, în conformitate cu Regulamentul REACH [(CE) nr. 1907/2006]. |
Materiale sintetice |
Materialele sintetice includ poliesterul, poliamida și acrilicul. |
Materiale textile |
Fibre textile și/sau textile. |
Tratament termic |
Tratamentul termic al materialelor textile include termofixarea, termocolarea sau o etapă a procesului (de exemplu, uscare, conservare) constând din activități care fac obiectul prezentelor concluzii privind BAT (de exemplu, acoperire, vopsire, pretratare, finisare, imprimare, laminare). |
Poluanți și parametri |
|
Termen utilizat |
Definiție |
Antimoniu |
Antimoniul, exprimat ca Sb, cuprinde toți compușii anorganici și organici ai antimoniului/stibiului, dizolvați sau legați de particule. |
AOX |
Compușii organici halogenați adsorbabili, exprimați drept Cl, includ clorul, bromul și iodul legați organic și adsorbabili. |
CBO n |
Consum biochimic de oxigen. Cantitatea de oxigen necesară pentru oxidarea biochimică a materiei organice în dioxid de carbon în n zile (n este, în general, 5 sau 7). CBOn este un indicator al concentrației masice a compușilor organici biodegradabili. |
Crom |
Cromul, exprimat drept Cr, include toți compușii anorganici și organici ai cromului, dizolvați sau legați de particule. |
CO |
Monoxid de carbon. |
CCO |
Consum chimic de oxigen. Cantitatea de oxigen necesară pentru oxidarea chimică totală a materiei organice în dioxid de carbon cu ajutorul bicromatului. CCO este un indicator al concentrației masice a compușilor organici. |
Cupru |
Cuprul, exprimat drept Cu, cuprinde toți compușii anorganici și organici ai cuprului, dizolvați sau legați de particule. |
Substanțe CMR |
Substanțe cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere. Acestea includ substanțele CMR din categoriile 1A, 1B și 2, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (3), revizuit, respectiv cu coduri ale frazelor de pericol: H340, H341, H350, H351, H360 și H361. |
Pulberi |
Totalul de particule în suspensie (în aer). |
HOI |
Indice de hidrocarburi. Suma compușilor care pot fi extrași cu un solvent pentru hidrocarburi (inclusiv hidrocarburi alifatice cu catenă lungă sau cu catenă ramificată, aliciclice, aromatice sau aromatice substituite cu radical alchil). |
NH3 |
Amoniac. |
Nichel |
Nichelul, exprimat ca Ni, include toți compușii anorganici și organici ai nichelului, dizolvați sau legați de particule. |
NOX |
Suma dintre monoxidul de azot (NO) și a dioxidul de azot (NO2), exprimată sub formă de NO2. |
SOX |
Suma dintre dioxidul de sulf (SO2), trioxidul de sulf (SO3), și aerosolii de acid sulfuric, exprimată ca SO2. |
Sulfură, eliberată cu ușurință |
Suma dintre sulfurile dizolvate și sulfurile nedizolvate care se eliberează cu ușurință la acidificare, exprimată ca S2-. |
COT |
Carbonul organic total, exprimat sub formă de C (în apă), cuprinde toți compușii organici. |
NT |
Azotul total, exprimat ca N, cuprinde azotul din amoniacul liber și din azotul amoniacal (NH4–N), din nitriți (NO2–N), din nitrați (NO3–N) și din compușii organici cu azot. |
PT |
Fosforul total, exprimat ca P, cuprinde toți compușii anorganici și organici ai fosforului, dizolvați sau legați de particule. |
MTS |
Materii solide totale în suspensie. Concentrația masică a tuturor materiilor solide în suspensie (în apă), măsurată prin filtrare cu ajutorul unor filtre din fibră de sticlă și prin gravimetrie. |
COVT |
Carbon organic volatil total, exprimat sub formă de C (în aer). |
COV |
Compus organic volatil, astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (45) din Directiva 2010/75/UE. |
Zinc |
Zincul, exprimat ca Zn, include toți compușii anorganici și organici ai zincului, dizolvați sau legați de particule. |
ACRONIME
În sensul prezentelor concluzii privind BAT, se aplică următoarele acronime:
Acronim |
Definiție |
SGSC |
Sistem de gestionare a substanțelor chimice |
DTPA |
Acid dietilentriaminopentaacetic |
EDTA |
Acid etilendiaminotetraacetic |
SMM |
Sistem de management de mediu |
ESP |
Precipitator electrostatic |
DEI |
Directiva privind emisiile industriale (2010/75/UE) |
OTNOC |
Condiții de funcționare altele decât cele normale |
PFAS |
Substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate |
CONSIDERAȚII GENERALE
Cele mai bune tehnici disponibile
Tehnicile enumerate și descrise în prezentele concluzii privind BAT nu sunt nici prescriptive, nici exhaustive. Se pot utiliza și alte tehnici care asigură cel puțin un nivel echivalent de protecție a mediului.
Cu excepția cazului în care se precizează altfel, concluziile privind BAT sunt general aplicabile.
Nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru emisiile în aer
BAT-AEL-urile pentru emisiile în aer prevăzute în prezentele concluzii privind BAT se referă la valorile concentrațiilor (masa de substanțe emise raportată la volumul de gaze reziduale), în următoarele condiții standard: gaz uscat la temperatura de 273,15 K și la presiunea de 101,3 kPa, fără corecție pentru conținutul de oxigen, exprimat în mg/Nm3.
Pentru perioadele de calculare a valorilor medii BAT-AEL pentru emisiile în aer, se aplică următoarea definiție.
Tipul măsurătorii |
Perioada de calculare a valorilor medii |
Definiție |
Periodică |
Medie pe perioada de prelevare |
Valoarea medie a trei prelevări/măsurări consecutive de cel puțin 30 de minute fiecare (4). |
În scopul calculării debitelor masice în raport cu BAT 9, BAT 26, BAT 27, tabelul 1.5 și tabelul 1.6, în cazul în care gazele reziduale provenind de la un tip de sursă (de exemplu, agregat de uscare și de lățire a materialelor textile), evacuate prin două sau mai multe puncte de emisie separate, ar putea, în opinia autorității competente, să fie evacuate printr-un punct de emisie comun, respectivele puncte de emisie sunt considerate un singur punct de emisie (a se vedea, de asemenea, BAT 23). Debitele de masă la nivelul unității/instalației pot fi utilizate ca alternativă.
Nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru emisiile în apă
BAT-AEL-urile pentru emisiile în apă prevăzute în prezentele concluzii privind BAT se referă la valorile concentrațiilor (masa de substanțe emise raportată la volumul de apă), exprimate în mg/l.
Perioadele de calculare a valorilor medii asociate cu BAT-AEL-urile se referă la unul dintre următoarele două cazuri:
— |
în cazul evacuării continue, valorile medii zilnice obținute prin prelevarea unor probe combinate proporționale cu debitul pe o perioadă de 24 de ore; |
— |
în cazul evacuării intermitente, valorile medii se stabilesc pe durata evacuării, prin prelevarea unor probe combinate proporționale cu debitul sau, cu condiția ca efluentul să fie amestecat în mod corespunzător și omogen, prin prelevarea unei probe instantanee înainte de evacuare. |
Se pot utiliza și probe combinate proporționale cu timpul, dacă se demonstrează că debitul este suficient de stabil. În mod alternativ, se pot preleva probe instantanee, cu condiția ca efluentul să fie amestecat în mod adecvat și omogen.
În cazul carbonului organic total (COT) și al consumului chimic de oxigen (CCO), calculul eficienței medii a reducerii la care se face referire în prezentele concluzii privind BAT (a se vedea tabelul 1.3) se bazează pe debitul fluxului de ape uzate care intră și care ies din stația de epurare a apelor uzate.
Aceste BAT-AEL-uri se aplică în punctul în care emisiile ies din instalație.
Alte niveluri ale performanței de mediu
Niveluri orientative pentru consumul specific de energie
Nivelurile orientative ale performanței de mediu legate de consumul specific de energie se referă la medii anuale calculate cu ajutorul următoarei ecuații:
unde:
nivelul consumului de energie |
: |
cantitatea anuală totală de căldură și electricitate consumată prin tratamentul termic, minus căldura recuperată din tratamentul termic, exprimată în MWh/an; |
nivelul de activitate |
: |
cantitatea anuală totală de materiale textile tratate prin tratament termic, exprimată în t/an. |
Niveluri orientative pentru consumul specific de apă
Nivelurile orientative ale performanței de mediu legate de consumul specific de apă se referă la medii anuale calculate cu ajutorul următoarei ecuații:
unde:
nivelul consumului de apă |
: |
cantitatea anuală totală de apă consumată într-un anumit proces (de exemplu, albirea), inclusiv apa utilizată pentru spălarea și clătirea materialelor textile și pentru curățirea echipamentului, minus apa reutilizată și/sau reciclată pentru proces, exprimată în m3/an; |
nivelul de activitate |
: |
cantitatea anuală totală de materiale textile tratate în cadrul unui proces dat (de exemplu, înălbirea), exprimată în t/an. |
Nivelul specific de recuperare a grăsimilor din lână asociat celor mai bune tehnici disponibile
Nivelul performanței de mediu legat de recuperarea specifică a grăsimii din lână (usuc) se referă la o medie anuală calculată cu ajutorul următoarei ecuații:
unde:
nivelul usucului recuperat |
: |
cantitatea anuală totală de grăsime din lână recuperată din pretratarea fibrelor din lână brută prin gresare, exprimată în kg/an; |
nivelul de activitate |
: |
cantitatea anuală totală de fibre de lână brută pretratate prin gresare, exprimată în t/an. |
Nivelul de recuperare a sodei caustice asociat celor mai bune tehnici disponibile
Nivelul performanței de mediu legate de recuperarea sodei caustice se referă la o medie anuală calculată cu ajutorul următoarei ecuații:
unde:
nivelul sodei caustice recuperate |
: |
cantitatea anuală totală de sodă caustică recuperată din apa de clătire utilizată pentru mercerizare, exprimată în kg/an; |
nivelul sodei caustice înainte de recuperare |
: |
cantitatea anuală totală de sodă caustică din apa de clătire utilizată pentru mercerizare, exprimată în kg/an. |
1.1. Concluzii generale privind BAT
1.1.1. Performanța generală de mediu
BAT 1. |
În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu, BAT constau în elaborarea și punerea în aplicare a unui sistem de management de mediu (SMM) care prezintă toate caracteristicile următoare:
În mod specific pentru industria textilă, BAT constau, de asemenea, în integrarea următoarelor caracteristici în SMM:
|
Notă
Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 instituie sistemul de management de mediu și audit al Uniunii Europene (EMAS), care reprezintă un exemplu de SMM conform cu prezentele BAT.
Aplicabilitate
Nivelul de detaliu și gradul de formalizare al SMM vor fi, în general, legate de natura, dimensiunea și complexitatea instalației, precum și de gama de efecte asupra mediului pe care îl poate avea aceasta.
BAT 2. |
În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu, BAT constau în întocmirea, menținerea și revizuirea periodică (inclusiv când are loc o modificare semnificativă) a unui inventar al intrărilor și ieșirilor, ca parte a unui sistem de management de mediu (a se vedea BAT 1), care să prezinte toate caracteristicile următoare:
|
Aplicabilitate
Domeniul de aplicare (de exemplu, nivelul de detaliu) și natura inventarului vor fi, în general, legate de natura, dimensiunea și complexitatea instalației, precum și de gama de efecte asupra mediului pe care aceasta le poate avea.
BAT 3. |
În vederea reducerii frecvenței de apariție a OTNOC și a reducerii emisiilor în cursul OTNOC, BAT constau în elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de gestionare a OTNOC bazat pe riscuri, în cadrul SMM (a se vedea BAT 1), care să includă toate elementele următoare:
|
Aplicabilitate
Nivelul de detaliu și gradul de formalizare al planului de gestionare a OTNOC vor fi, în general, legate de natura, dimensiunea și complexitatea instalației, precum și de gama de efecte asupra mediului pe care îl poate avea aceasta.
BAT 4. |
În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu, BAT constau în utilizarea unor sisteme avansate de monitorizare și control al proceselor. |
Descriere
Monitorizarea și controlul proceselor se efectuează cu sisteme automatizate online echipate cu senzori și controlori care utilizează conexiuni de feedback pentru a analiza și a adapta rapid parametrii-cheie ai procesului pentru a atinge condiții optime de proces (de exemplu, absorbția optimă a substanțelor chimice de proces).
Printre parametrii-cheie ai procesului se numără:
— |
volumul, pH-ul și temperatura soluției de proces; |
— |
cantitatea de materiale textile tratate; |
— |
dozarea substanțelor chimice de proces; |
— |
parametrii de uscare [a se vedea, de asemenea, BAT 13 (d)]. |
BAT 5. |
În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu, BAT constau în utilizarea ambelor tehnici indicate mai jos.
|
1.1.2. Monitorizarea
BAT 6. |
BAT constau în monitorizarea, cel puțin o dată pe an, a următoarelor:
|
Descriere
Monitorizarea include, în mod preferențial, măsurări directe. Se pot utiliza, de asemenea, calcule sau înregistrări, de exemplu prin intermediul contoarelor sau al facturilor adecvate. Monitorizarea se efectuează, cât mai mult posibil, la nivel de proces și se iau în considerare toate modificările semnificative ale proceselor.
BAT 7. |
Pentru fluxurile de ape uzate identificate în inventarele fluxurilor de intrare și de ieșire (a se vedea BAT 2), BAT constau în monitorizarea principalilor parametri (de exemplu, monitorizarea continuă a debitului de ape uzate, a pH-ului și a temperaturii acestora) în punctele-cheie (de exemplu, la intrarea și/sau ieșirea în/din instalația de pretratare a apelor uzate, la intrarea în instalația de epurare finală, în punctul în care emisiile părăsesc instalația). |
Descriere
Atunci când bioeliminabilitatea/biodegradabilitatea și efectele inhibitoare sunt parametri-cheie (de exemplu, a se vedea BAT 19), monitorizarea se efectuează înainte de tratarea biologică pentru:
— |
bioeliminabilitate/biodegradabilitate utilizând standardele EN ISO 9888 sau EN ISO 7827 și |
— |
efecte inhibitoare asupra tratării biologice utilizând standardele EN ISO 9509 sau EN ISO 8192, cu o frecvență minimă de monitorizare care urmează să fie stabilită după caracterizarea efluenților. |
Caracterizarea efluenților se efectuează înainte de începerea funcționării instalației sau înainte ca autorizația pentru instalație să fie actualizată pentru prima dată după publicarea prezentelor concluzii privind BAT și după fiecare modificare (de exemplu, modificarea „rețetei”) a instalației care poate mări încărcarea poluantă.
BAT 8. |
BAT constau în monitorizarea emisiilor în apă, cel puțin cu frecvența indicată mai jos și în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constau în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.
|
BAT 9. |
BAT constau în monitorizarea emisiilor dirijate în aer, cel puțin cu frecvența indicată mai jos și în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constau în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.
|
1.1.3. Consumul de apă și generarea de ape uzate
BAT 10. |
În vederea reducerii consumului de apă și a generării de ape uzate, BAT constau în utilizarea tehnicilor (a), (b) și (c) și a unei combinații adecvate a tehnicilor (d)-(j) indicate mai jos.
Tabelul 1.1 Niveluri orientative de performanță de mediu pentru consumul specific de apă
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 6. |
1.1.4. Eficiența energetică
BAT 11. |
În vederea utilizării eficiente a energiei, BAT constau în utilizarea tehnicilor (a), (b), (c) și (d) și a unei combinații adecvate a tehnicilor (e)-(k) indicate mai jos.
|
BAT 12. |
În vederea sporirii eficienței energetice atunci când se utilizează aer comprimat, BAT constau în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.
|
BAT 13. |
În vederea sporirii eficienței energetice a tratamentului termic, BAT constau în aplicarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.
Tabelul 1.2 Niveluri orientative de performanță de mediu pentru consumul specific de energie
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 6. |
1.1.5. Gestionarea, consumul și substituirea substanțelor chimice
BAT 14. |
În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu, BAT constau în elaborarea și punerea în aplicare a unui sistem de gestionare a substanțelor chimice (SGSC), în cadrul SMM (a se vedea BAT 1), care prezintă toate caracteristicile următoare:
|
Aplicabilitate
Nivelul de detaliu al SGSC va fi, în general, legat de natura, dimensiunea și complexitatea instalației.
BAT 15. |
În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu, BAT constau în elaborarea și punerea în aplicare a unui inventar al substanțelor chimice, în cadrul SGSC (a se vedea BAT 14). |
Descriere
Inventarul substanțelor chimice este computerizat și conține informații despre:
— |
identitatea substanțelor chimice de proces; |
— |
cantitățile, amplasarea și perisabilitatea substanțelor chimice de proces achiziționate, recuperate [a se vedea BAT 16 (g)], depozitate, utilizate și returnate furnizorilor; |
— |
compoziția și proprietățile fizico-chimice ale substanțelor chimice de proces (de exemplu, solubilitatea, presiunea vaporilor, coeficientul de partiție n-octanol/apă), inclusiv proprietățile cu efecte adverse asupra mediului și/sau asupra sănătății umane (de exemplu, ecotoxicitate, bioeliminabilitate/biodegradabilitate). |
Aceste informații pot fi extrase din fișele cu date de securitate, din fișele tehnice de securitate sau din alte surse.
BAT 16. |
În vederea reducerii consumului de substanțe chimice, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.
|
BAT 17. |
În vederea prevenirii sau reducerii emisiilor în apă a substanțelor slab biodegradabile, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.
|
1.1.6. Emisiile în apă
BAT 18. |
În vederea reducerii volumului de ape uzate, a prevenirii sau a reducerii încărcărilor poluante evacuate în stația de epurare a apelor uzate și a emisiilor în apă, BAT constau în utilizarea unei strategii integrate pentru gestionarea și epurarea apelor uzate, care include o combinație adecvată a tehnicilor indicate mai jos, cu următoarea ordine de prioritate:
|
Descriere
Strategia integrată pentru gestionarea și epurarea apelor uzate se bazează pe informațiile furnizate de inventarul intrărilor și ieșirilor (a se vedea BAT 2).
BAT 19. |
În vederea reducerii emisiilor în apă, BAT constau în pretratarea debitelor de ape uzate (colectate separat) și a pastelor (de exemplu, pentru imprimare și acoperire) care conțin încărcări ridicate de poluanți care nu pot fi tratați în mod adecvat prin epurare biologică. |
Descriere
Astfel de fluxuri de ape uzate și paste includ:
— |
soluții uzate de vopsire, soluții de acoperire sau de finisare prin fulardare în urma tratamentelor continue și/sau semicontinue; |
— |
soluții de descleiere; |
— |
paste de imprimare și de acoperire uzate. |
Pretratarea se efectuează în cadrul unei strategii integrate de gestionare și epurare a apelor uzate (a se vedea BAT 18) și, în general, este necesară pentru:
— |
protejarea epurării biologice (în aval) a apelor uzate împotriva compușilor inhibitori sau toxici; |
— |
eliminarea compușilor care nu sunt reduși suficient în timpul epurării biologice a apelor uzate (de exemplu, compuși toxici, compuși organici slab biodegradabili, compuși organici prezenți în cantități mari sau metale); |
— |
eliminarea compușilor care ar putea fi separați în aer din sistemul de colectare sau în timpul epurării biologice a apelor uzate (de exemplu, sulfură); |
— |
eliminarea compușilor care au alte efecte negative (de exemplu, coroziunea echipamentelor, reacții nedorite cu alte substanțe; contaminarea nămolului de la epurarea apelor uzate). |
Printre compușii menționați mai sus care trebuie eliminați se numără compușii organofosforici și agenții de ignifugare bromurați, PFAS, ftalații și compușii care conțin crom (VI).
Tratarea prealabilă a acestor fluxuri de ape uzate se efectuează, în general, cât mai aproape posibil de sursă, pentru a evita diluarea. Tehnicile de pretratare utilizate depind de poluanții vizați și pot include adsorbția, filtrarea, precipitarea, oxidarea chimică sau reducerea chimică (a se vedea BAT 20).
Bioeliminabilitatea/biodegradabilitatea fluxurilor de ape uzate și a pastelor înainte ca acestea să fie trimise la epurarea biologică este de cel puțin:
— |
80 % după 7 zile (pentru nămoluri adaptate), atunci când este determinat în conformitate cu standardul EN ISO 9888; sau |
— |
70 % după 28 zile atunci când este determinat în conformitate cu standardul EN ISO 7827. |
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 7.
BAT 20. |
În vederea reducerii emisiilor în apă, BAT constau în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate mai jos.
Tabelul 1.3 Nivelurile de emisie asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru evacuările directe
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 8. Tabelul 1.4 Nivelurile de emisie asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru evacuările indirecte
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 8. |
1.1.7. Emisii în sol și în apele subterane
BAT 21. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiile în sol și în apele subterane și a îmbunătățirii performanței generale în ceea ce privește manipularea și depozitarea substanțelor chimice de proces, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.
|
1.1.8. Emisii în aer
BAT 22. |
În vederea reducerii emisiilor difuze în aer (de exemplu, COV proveniți din utilizarea solvenților organici), BAT constau în colectarea emisiilor difuze și trimiterea gazelor reziduale la tratare. |
Aplicabilitate
În cazul instalațiilor existente, aplicabilitatea poate fi limitată de constrângeri operaționale sau de volumul mare de aer care trebuie extras.
BAT 23. |
În vederea facilitării recuperării energiei și a reducerii emisiilor dirijate în aer, BAT constau în limitarea numărului de puncte de emisie. |
Descriere
Tratarea combinată a gazelor reziduale cu caracteristici similare asigură o tratare mai eficace și mai eficientă în comparație cu tratarea separată a fluxurilor individuale de gaze reziduale. Măsura în care poate fi limitat numărul de puncte de emisie depinde atât de factori tehnici (de exemplu, compatibilitatea fluxurilor individuale de gaze reziduale), cât și economici (de exemplu, distanța dintre diferitele puncte de emisie). Se acordă atenție faptului ca limitarea numărului de puncte de emisie să nu ducă la diluarea emisiilor.
BAT 24. |
În vederea prevenirii emisiilor de compuși organici în aer provenite din curățarea uscată și din degresarea cu solvent organic, BAT constau în extragerea aerului din aceste procese, tratarea acestuia utilizând adsorbția cu cărbune activ (a se vedea secțiunea 1.9.2) și recircularea completă a acestuia. |
BAT 25. |
În vederea reducerii emisiilor de compuși organici în aer provenite din pretratarea materialelor textile sintetice tricotate, BAT constau în spălarea acestora înainte de termofixare sau termocolare. |
Aplicabilitate
Aplicabilitatea poate fi limitată de compoziția țesăturii.
BAT 26. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor dirijate de compuși organici în aer provenite de la pârlire, tratamente termice, acoperire și laminare, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 1.5 Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile dirijate de compuși organici și de formaldehidă în aer
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 9. |
BAT 27. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor dirijate de pulberi în aer provenite de la pârlire și tratamente termice, cu excepția termofixării și a termocolării, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 1.6 Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile de pulberi dirijate în aer rezultate din pârlire și din tratamente termice, cu excepția termofixării și a termocolării
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 9. |
BAT 28. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor dirijate de amoniac în aer provenite de la acoperire, imprimare și finisare, inclusiv de la tratamentele termice asociate acestor procese, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 1.7 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile dirijate de amoniac în aer provenite de la acoperire, imprimare și finisare, inclusiv de la tratamentele termice asociate acestor procese
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 9. |
1.1.9. Deșeuri
BAT 29. |
În vederea prevenirii sau a reducerii generării de deșeuri și a reducerii cantității de deșeuri trimise spre eliminare, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.
|
BAT 30. |
În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu a manipulării deșeurilor, în special a prevenirii sau a reducerii emisiilor în mediu, BAT constau în utilizarea tehnicii indicate mai jos înainte ca deșeurile să fie trimise spre eliminare.
|
1.2. Concluzii privind BAT pentru pretratarea fibrelor de lână brută prin spălare
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică pretratării fibrelor de lână brută prin gresare și se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT indicate în secțiunea 1.1.
BAT 31. |
În vederea utilizării eficiente a resurselor, precum și a reducerii consumului de apă și a generării de ape uzate, BAT constau în recuperarea grăsimii de lână și reciclarea apelor uzate. |
Descriere
Apele reziduale provenite din degresarea lânii sunt tratate (de exemplu, printr-o combinație de centrifugare și sedimentare) pentru a separa grăsimile, murdăria și apa. Grăsimile sunt recuperate, apa este parțial reciclată privind degresarea și murdăria și este trimisă pentru tratare ulterioară.
Tabelul 1.8
Nivelurile de performanță de mediu asociate BAT (BAT-AEPL-uri) pentru recuperarea grăsimii de lână din pretratarea fibrelor de lână brută prin degresare
Tip de lână |
Unitate |
BAT-AEPL (Medie anuală) |
Lână grosieră (adică diametrul fibrelor de lână este de obicei mai mare de 35 μm) |
kg de grăsime recuperată pe tonă de fibre de lână brută pretratate prin degresare |
10 -15 |
Lână extra și superfină (adică diametrul fibrelor de lână este de obicei mai mic de 20 μm) |
50 -60 |
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 6.
BAT 32. |
În vederea utilizării eficiente a energiei, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.
|
BAT 33. |
În vederea utilizării eficiente a resurselor și a reducerii cantității de deșeuri trimise spre eliminare, BAT constau în tratarea biologică a deșeurilor organice provenite din pretratarea fibrelor de lână brută prin degresare (de exemplu, murdărie, nămol de tratare a apelor uzate). |
Descriere
Reziduurile organice sunt tratate, de exemplu, prin compostare.
1.3. Concluzii privind BAT pentru filarea fibrelor (altele decât fibrele sintetice) și pentru producția de țesături
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică filării fibrelor (altele decât fibrele sintetice) și producției de țesături, în plus față de concluziile generale privind BAT indicate în secțiunea 1.1.
BAT 34. |
În vederea reducerii emisiilor în apă generate de utilizarea substanțelor chimice de apretare, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.
|
BAT 35. |
În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu a filării și tricotării, BAT constau în evitarea utilizării uleiurilor minerale. |
Descriere
Uleiurile minerale sunt înlocuite cu uleiuri sintetice și/sau uleiuri esterice, cu performanțe de mediu îmbunătățite în ceea ce privește capacitatea de spălare și bioeliminabilitatea/biodegradabilitatea.
BAT 36. |
În vederea utilizării eficiente a energiei, BAT constă în utilizarea tehnicii (a) și a uneia dintre tehnicile (b) și (c) indicate mai jos.
|
1.4. Concluzii privind BAT pentru pretratarea materialelor textile, altele decât fibrele de lână brută
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică pretratării materialelor textile altele decât fibrele de lână brută și se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT indicate în secțiunea 1.1.
BAT 37. |
În vederea utilizării eficiente a resurselor și a energiei, precum și a reducerii consumului de apă și a generării de ape uzate, BAT constau în utilizarea ambelor tehnici (a) și (b), în combinație cu tehnica (c) sau în combinație cu tehnica (d) indicate mai jos.
|
BAT 38. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor în apă a compușilor care conțin clor și agenți complexanți, BAT constau în utilizarea uneia sau a ambelor tehnici indicate mai jos.
|
BAT 39. |
În vederea utilizării eficiente a resurselor și a reducerii cantității de substanțe alcaline evacuate către stațiile de epurare a apelor uzate, BAT constau în recuperarea sodei caustice utilizate pentru mercerizare. |
Descriere
Soda caustică se recuperează din apa de clătire prin evaporare și se purifică ulterior, dacă este necesar. Înainte de evaporare, impuritățile din apa de clătire sunt eliminate, de exemplu, prin utilizarea de ecrane și/sau a microfiltrării.
Aplicabilitate
Aplicabilitatea poate fi limitată de lipsa unei călduri recuperate adecvate și/sau de cantitatea mică de sodă caustică.
Tabelul 1.9
Nivelul de performanță de mediu asociat BAT (BAT-AEPL-uri) pentru recuperarea sodei caustice utilizate pentru mercerizare
Unitate |
BAT-AEPL (Medie anuală) |
% de recuperare a sodei caustice |
75 -95 |
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 6.
1.5. Concluzii privind BAT pentru vopsire
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică vopsirii și se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT indicate în secțiunea 1.1.
BAT 40. |
În vederea utilizării eficiente a resurselor și a reducerii emisiilor în apă provenite din vopsire, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
BAT 41. |
În vederea utilizării eficiente a resurselor și a reducerii emisiilor în apă provenite din vopsirea materialelor celulozice, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
BAT 42. |
În vederea reducerii emisiilor în apă generate de vopsirea lânii, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos în următoarea ordine de prioritate.
|
BAT 43. |
În vederea reducerii emisiilor în apă provenite din vopsirea poliesterului cu coloranți de dispersie, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
1.6. Concluzii privind BAT pentru imprimare
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică imprimării și se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT indicate în secțiunea 1.1.
BAT 44. |
În vederea reducerii consumului de apă și a generării de ape uzate, BAT constau în optimizarea curățării echipamentelor de imprimare. |
Descriere
Aceasta cuprinde:
— |
îndepărtarea mecanică a pastei de imprimare; |
— |
pornirea și oprirea automată a alimentării cu apă de curățare; |
— |
reutilizarea și/sau reciclarea apei de curățare [a se vedea BAT 10 (i)]. |
BAT 45. |
În vederea utilizării eficiente a resurselor, BAT constau în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.
|
BAT 46. |
În vederea prevenirii emisiilor de amoniac în aer și a prevenirii generării de ape uzate care conțin uree în urma imprimării cu coloranți reactivi pe materiale celulozice, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos.
|
BAT 47. |
În vederea reducerii emisiilor de compuși organici (de exemplu, formaldehidă) și amoniac în aer provenite din imprimarea cu pigmenți, BAT constau în utilizarea de substanțe chimice de imprimare cu performanțe de mediu îmbunătățite. |
Descriere
Aceasta cuprinde:
— |
agenți de îngroșare fără conținut de compuși organici volatili sau cu un conținut scăzut de compuși organici volatili; |
— |
agenți de fixare cu potențial scăzut de emisii de formaldehidă; |
— |
lianți cu conținut scăzut de amoniac și potențial scăzut de emisii de formaldehidă. |
1.7. Concluzii privind BAT pentru finisare
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică finisării și se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT indicate în secțiunea 1.1.
1.7.1. Finisarea cu agenți de întreținere facilă
BAT 48. |
În vederea reducerii emisiilor de formaldehidă în aer provenite din finisarea cu agenți de întreținere facilă a materialelor textile confecționate din fibre celulozice și/sau amestecuri de fibre celulozice și sintetice, BAT constau în utilizarea de agenți de reticulare fără potențial sau cu potențial scăzut de emitere de formaldehidă. |
1.7.2. Înmuiere
BAT 49. |
În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu a înmuierii, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos.
|
1.7.3. Finisarea cu finisare prin ignifugare
BAT 50. |
În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu, în special a prevenirii sau a reducerii emisiilor în mediu și a deșeurilor provenite din finisarea ignifugă, BAT constau în utilizarea uneia sau a ambelor tehnici indicate mai jos, acordându-se prioritate tehnicii (a).
|
1.7.4. Finisare cu ajutorul unor produse hidrofuge, oleofobe și de protecție împotriva murdăririi (antivegetative)
BAT 51. |
În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu, în special a prevenirii sau a reducerii emisiilor în mediu și a deșeurilor provenite din finisarea cu ajutorul unor produse hidrofuge, oleofobe și de protecție împotriva murdăririi (antivegetative), BAT constau în utilizarea de produse hidrofuge, oleofobe și de protecție împotriva murdăririi (antivegetative) cu performanțe de mediu îmbunătățite. |
Descriere
Se selecționează produse hidrofuge, oleofobe și de protecție împotriva murdăririi (antivegetative), având în vedere:
— |
riscurile asociate acestora, în special în ceea ce privește persistența și toxicitatea, inclusiv potențialul de substituire [de exemplu, PFAS, a se vedea BAT 14 punctul I. (d)]; |
— |
compoziția și forma materialelor textile care trebuie tratate; |
— |
specificațiile produsului [de exemplu, proprietăți combinate hidrofuge, oleofobe și de protecție împotriva murdăririi (antivegetative)]. |
1.7.5. Finisare anticontracție a lânii
BAT 52. |
În vederea reducerii emisiilor în apă generate de finisarea anticontracție a lânii, BAT constau în utilizarea de substanțe chimice anti-împâslire fără clor. |
Descriere
Sărurile anorganice ale acidului peroximonosulfuric se utilizează pentru finisarea anticontracție a lânii.
Aplicabilitate
Aplicabilitatea poate fi limitată de specificațiile produsului (de exemplu, contracție).
1.7.6. Protecție împotriva moliilor
BAT 53. |
În vederea reducerii consumului de agenți antimolii, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
1.8. Concluzii privind BAT pentru laminare
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică laminării și se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT indicate în secțiunea 1.1.
BAT 54. |
În vederea reducerii emisiilor de compuși organici în aer provenite din laminare, BAT constau în utilizarea laminării la cald în locul laminării la flacără. |
Descriere
Polimerii topiți sunt aplicați pe textile fără utilizarea unei flăcări.
Aplicabilitate
Este posibil să nu se aplice textilelor subțiri și pot apărea limitări legate de rezistența legăturii dintre materialele laminate și materialele textile.
1.9. Descrierea tehnicilor
1.9.1. Tehnică de selectare a substanțelor chimice de proces, de prevenire sau reducere a emisiilor în aer
Tehnică |
Descriere |
Factori de emisie |
Factorii de emisie sunt valori reprezentative care încearcă să coreleze cantitatea de substanță emisă cu procesul asociat emisiei substanței respective. Factorii de emisie sunt derivați din măsurătorile emisiilor în conformitate cu un protocol predefinit, luând în considerare materialele textile și condițiile de prelucrare de referință (de exemplu, timpul și temperatura de conservare). Aceștia sunt exprimați ca masa de substanță emisă împărțită la masa materialelor textile tratate în condițiile de prelucrare de referință (de exemplu, grame de carbon organic emis per kg de materiale textile tratate la un debit de gaze reziduale de 20 m3/h). Se iau în considerare cantitatea, proprietățile periculoase și compoziția amestecului de substanțe chimice de proces și absorbția acestora de către materialul textil. |
1.9.2. Tehnici de reducere a emisiilor în aer
Tehnică |
Descriere |
Adsorbția |
Eliminarea poluanților dintr-un flux de gaze reziduale prin reținere pe o suprafață solidă (se utilizează, de regulă, ca adsorbant, carbonul activat). Adsorbția poate fi regenerativă sau neregenerativă. În adsorbția neregenerativă, adsorbantul uzat nu se regenerează, ci se elimină. În adsorbția regenerativă, adsorbitul este desorbit ulterior, de exemplu cu abur (deseori pe amplasament) pentru a fi reutilizat sau eliminat, iar adsorbantul se reutilizează. Pentru funcționarea în regim continuu, de obicei se utilizează mai mult de doi adsorbanți în paralel, unul dintre aceștia fiind în modul de desorbție. |
Condensare |
Condensarea este o tehnică prin care se elimină vaporii de compuși organici și anorganici dintr-un flux de gaze reziduale prin reducerea temperaturii acestuia sub punctul său de rouă. |
Ciclon |
Echipament pentru îndepărtarea prafului dintr-un flux de gaze reziduale bazat pe aplicarea de forțe centrifuge, de obicei într-o cameră conică. |
Precipitator electrostatic (ESP) |
Precipitatoarele electrostatice funcționează prin încărcarea electrică a particulelor și separarea lor sub influența unui câmp electric. Precipitatoarele electrostatice sunt capabile să funcționeze într-o gamă largă de condiții. Eficiența reducerii poate depinde de numărul de câmpuri, de timpul de staționare (dimensiunea) și de dispozitivele de eliminare a particulelor din amonte. Precipitatoarele electrostatice includ, în general, între două și cinci câmpuri. Aceste precipitatoare pot fi de tip uscat sau de tip umed, în funcție de tehnica utilizată pentru colectarea pulberilor de pe electrozi. |
Oxidare termică |
Oxidarea gazelor combustibile și a agenților odorizanți dintr-un flux de gaze reziduale prin încălzirea amestecului format din contaminanți și aer sau oxigen la o temperatură superioară celei de autoaprindere într-o cameră de ardere și prin menținerea acestuia la o temperatură ridicată pe o durată suficient de lungă încât să aibă loc o ardere completă, rezultând dioxid de carbon și apă. |
Epurarea umedă |
Îndepărtarea poluanților gazoși sau a particulelor poluante dintr-un flux de gaze reziduale prin transfer de masă în apă sau într-o soluție apoasă. Poate avea loc și o reacție chimică (de exemplu, într-un scruber acid sau alcalin). |
1.9.3. Tehnici de reducere a emisiilor în apă
Tehnică |
Descriere |
||||||||
Proces cu nămol activ |
Oxidarea biologică a poluanților organici dizolvați cu oxigen rezultat din metabolismul microorganismelor. În prezența oxigenului dizolvat (injectat sub formă de aer sau de oxigen pur), componentele organice se transformă în dioxid de carbon, apă sau alți metaboliți și în biomasă (respectiv nămol activ). Microorganismele sunt menținute în suspensie în apele uzate și întregul amestec este aerat în mod mecanic. Amestecul de nămol activ este trimis către o instalație de separare, din care nămolul este reciclat către bazinul de aerare. |
||||||||
Adsorbția |
Metodă de separare în care compușii dintr-un fluid (de exemplu, apa uzată) sunt reținuți pe suprafața unui solid (de obicei, cărbune activ). |
||||||||
Tratarea anaerobă |
Transformarea biologică a poluanților organici și anorganici dizolvați în absența oxigenului utilizând metabolismul microorganismelor. Printre produsele de transformare se numără metanul, dioxidul de carbon și sulfurile. Procesul se desfășoară într-un reactor ermetic cu agitare. Tipurile de reactoare utilizate cel mai frecvent sunt:
|
||||||||
Oxidare chimică |
Compușii organici sunt oxidați până la compuși mai puțin nocivi și mai ușor biodegradabili. Exemple de tehnici: oxidare umedă sau oxidare cu ozon sau cu peroxid de hidrogen, reacție sprijinită opțional prin catalizatori sau prin radiații UV. Oxidarea chimică se utilizează și pentru descompunerea compușilor organici care sunt la originea unor probleme legate de mirosuri, gust și culoare, precum și în scop dezinfectant. |
||||||||
Reducerea chimică |
Această tehnică constă în utilizarea de agenți chimici reductori pentru transformarea poluanților în compuși mai puțin nocivi. |
||||||||
Coagularea și flocularea |
Coagularea și flocularea sunt utilizate pentru separarea materiilor solide în suspensie de apele uzate și se realizează adesea în etape succesive. Coagularea se realizează prin adăugarea de coagulanți cu sarcini opuse celor ale materiilor solide în suspensie. Flocularea se realizează prin adăugarea de polimeri, astfel încât, prin coliziune, microflocoanele se grupează și formează flocoane de dimensiuni mai mari. Ulterior, flocoanele formate sunt separate prin sedimentare, flotație cu aer sau filtrare. |
||||||||
Egalizarea |
Echilibrarea fluxurilor și a încărcărilor cu poluanți prin utilizarea rezervoarelor sau a altor tehnici de gestionare. |
||||||||
Evaporare |
Utilizarea distilării pentru concentrarea soluțiilor apoase ale substanțelor cu puncte de fierbere ridicate, în vederea utilizării, a procesării sau a eliminării ulterioare (de exemplu, incinerarea apelor uzate) prin trecerea apei în faza de vapori. Se realizează de obicei în instalații cu mai multe trepte de creștere a vidului, pentru a se reduce necesarul de energie. Vaporii de apă sunt condensați pentru a fi reutilizați sau evacuați ca apă uzată. |
||||||||
Filtrarea |
Separarea particulelor solide prezente în apele uzate prin trecerea acestora printr-un mediu poros, de exemplu, filtrare prin straturi de nisip sau membrane (a se vedea, mai jos, filtrarea prin membrană). |
||||||||
Flotația |
Separarea particulelor solide sau lichide prezente în apele uzate prin atașarea lor la bule fine de gaz, în general, aer. Particulele plutesc și se acumulează la suprafața apei, unde sunt colectate cu ajutorul separatoarelor. |
||||||||
Bioreactor cu membrană |
O combinație între tratarea cu nămol activ și filtrarea prin membrană. Sunt utilizate două variante: a) o buclă externă de recirculare între bazinul de nămol activ și modulul cu membrană și b) scufundarea modulului cu membrană în bazinul cu nămol activ aerat, unde efluentul este filtrat printr-o membrană de fibră tubulară, biomasa rămânând în bazin. |
||||||||
Filtrare prin membrană |
Microfiltrarea, ultrafiltrarea, nanofiltrarea și osmoza inversă sunt procese de filtrare prin membrană care rețin și concentrează, pe o parte a membranei, poluanți de tipul particulelor în suspensie și al particulelor coloidale conținute în apele uzate. Acestea diferă în ceea ce privește dimensiunile porilor membranelor și presiunea hidrostatică. |
||||||||
Neutralizarea |
Aducerea pH-ului apelor uzate la un nivel neutru (de aproximativ 7) prin adăugarea de substanțe chimice. Pot fi utilizate hidroxidul de sodiu (NaOH) sau hidroxidul de calciu [Ca(OH)2] pentru mărirea pH-ului, în timp ce acidul sulfuric (H2SO4), acidul clorhidric (HCl) sau dioxidul de carbon (CO2) pot fi utilizate pentru reducerea pH-ului. Unii poluanți pot precipita sub formă de compuși insolubili în timpul neutralizării. |
||||||||
Nitrificare/denitrificare |
Proces în două etape care este, de obicei, integrat în stațiile de epurare biologică a apelor uzate. Prima etapă constă în nitrificarea aerobă, în cursul căreia microorganismele oxidează amoniul (NH4 +) în nitritul intermediar (NO2 -), care este oxidat în continuare la nitrat (NO3 -). În etapa ulterioară, de denitrificare în absența oxigenului, microorganismele reduc nitratul la azot gazos prin reacții chimice. |
||||||||
Separarea ulei-apă |
Separarea uleiului și a apei, urmată de îndepărtarea uleiului liber prin separare gravitațională, cu ajutorul echipamentelor de separare sau prin desfacerea emulsiei (utilizându-se substanțe chimice care desfac emulsiile, cum ar fi săruri metalice, acizi minerali, adsorbanți sau polimeri organici). |
||||||||
Filtrarea prin site și deznisiparea |
Separarea apei și a contaminanților insolubili, cum ar fi nisipul, fibrele, scamele sau alte materiale grosiere, din efluentul textil prin filtrare prin site sau decantare gravitațională pe paturi de nisip. |
||||||||
Precipitarea |
Transformarea poluanților dizolvați în compuși insolubili prin adăugarea de agenți de precipitare. Precipitatele solide formate sunt apoi separate prin sedimentare, prin flotație cu aer sau prin filtrare. |
||||||||
Decantarea |
Separarea particulelor solide în suspensie prin decantare gravitațională. |
1.9.4. Tehnici de reducere a consumului de apă, energie și substanțe chimice
Tehnică |
Descriere |
Tratarea prin fulardare-depozitare la rece |
În cazul tratării prin fulardare-depozitare la rece, soluția de proces se aplică prin fulardare, iar țesătura impregnată este rotită încet la temperatura camerei pentru o perioadă lungă de timp. Această tehnică permite un consum redus de substanțe chimice și nu necesită etape ulterioare, cum ar fi fixarea termică, reducând astfel consumul de energie. |
Sisteme cu raport scăzut de soluție (pentru procesele discontinue) |
Un raport de soluție scăzut poate fi obținut prin îmbunătățirea contactului dintre materialele textile și soluția de proces (de exemplu, prin crearea de turbulențe în soluția de proces), prin monitorizarea avansată a procesului, printr-o dozare îmbunătățită, prin aplicarea unei soluții de proces (de exemplu, prin jeturi sau pulverizare) și prin evitarea amestecării soluției de proces cu apa de spălare sau de clătire. |
Sisteme de aplicare de volum mic (pentru procese continue) |
Țesătura este impregnată cu soluția de proces prin pulverizare, aspirare în vid prin țesătură, spumare, fulardare și impregnare prin imersiunea rapidă într-un sistem de rulouri (soluția de proces este conținută în spațiul dintre cele două rulouri) sau în bazine cu volum mic etc. |
(1) Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
(2) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).
(3) Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1)
(4) Pentru orice parametru în cazul căruia, ca urmare a unor limitări legate de prelevare sau analitice și/sau a condițiilor de exploatare, o prelevare/măsurare de 30 de minute și/sau o medie de trei măsurători consecutive este inadecvată, se poate utiliza o procedură de prelevare/măsurare mai reprezentativă.
(5) Monitorizarea se aplică numai atunci când substanța sau substanțele/parametrul sau parametrii vizați (inclusiv grupurile de substanțe sau substanțele individuale dintr-un grup de substanțe) sunt identificați ca fiind relevanți în fluxul de ape uzate, pe baza inventarului fluxurilor de intrare și de ieșire menționat în BAT 2.
(6) În cazul evacuării indirecte, frecvența de monitorizare se poate reduce la o dată la trei luni dacă instalația de epurare a apelor uzate este proiectată și dotată în mod corespunzător pentru a reduce poluanții vizați.
(7) Monitorizarea se aplică numai în cazul evacuării directe.
(8) Monitorizarea COT și CCO sunt alternative. Monitorizarea COT este opțiunea preferată, deoarece nu se bazează pe utilizarea unor compuși extrem de toxici.
(9) În cazul evacuării indirecte, frecvența de monitorizare se poate reduce la o dată la trei luni dacă instalația de epurare a apelor uzate este proiectată și dotată în mod corespunzător pentru a reduce poluanții vizați.
(10) În cazul în care nivelurile de emisii se dovedesc a fi suficient de stabile, se poate adopta o frecvență de monitorizare mai scăzută, de o dată pe lună.
(11) În cazul evacuării indirecte, frecvența de monitorizare se poate reduce la o dată la 6 luni dacă instalația de epurare a apelor uzate este proiectată și dotată în mod corespunzător pentru a reduce poluanții vizați.
(12) Caracterizarea efluenților se efectuează înainte de începerea funcționării instalației sau înainte ca autorizația pentru instalație să fie actualizată pentru prima dată după publicarea prezentelor concluzii privind BAT și după fiecare modificare (de exemplu, modificarea „rețetei”) a instalației care poate mări încărcarea poluantă.
(13) Se poate utiliza fie cel mai sensibil parametru de toxicitate, fie o combinație adecvată a parametrilor de toxicitate.
(14) În măsura în care este posibil, măsurările se efectuează la cea mai ridicată stare de emisii preconizată în condiții normale de funcționare.
(15) În cazul unui debit masic de pulberi mai mic de 50 g/h, frecvența de monitorizare minimă poate fi redusă la o dată la 3 ani.
(16) Rezultatele monitorizării sunt raportate împreună cu raportul aer/material textil corespunzător.
(17) Monitorizarea se aplică numai atunci când substanța vizată este identificată ca fiind relevantă în fluxul de gaze reziduale, pe baza inventarului fluxurilor de intrare și de ieșire menționat în BAT 2.
(18) Monitorizarea nu se aplică în cazul în care se utilizează drept combustibil numai gazul natural sau numai gazul petrolier lichefiat.
(19) În cazul unui debit masic de COVT mai mic de 200 g/h, frecvența de monitorizare minimă poate fi redusă la o dată la 3 ani.
(20) Limita inferioară a intervalului poate fi atinsă cu un nivel ridicat de reciclare a apei (de exemplu, amplasamente cu gestionare integrată a apei pentru mai multe instalații).
(21) Intervalul se aplică, de asemenea, firelor combinate și vopsirii în vrac a fibrelor.
(22) Limita superioară a intervalului poate fi mai ridicată și de până la 100 m3/t pentru instalații care utilizează o combinație de procese continue și discontinue.
(23) Aceste tehnici sunt descrise în secțiunea 1.9.3.
(24) Recurgerea la o combinație de tehnici, inclusiv tehnici avansate de epurare pentru reciclarea apelor uzate, poate permite evacuarea unei cantități minime de efluenți lichizi (de exemplu, „evacuarea de lichid egală cu zero”).
(25) Perioadele de calculare a valorilor medii sunt definite în secțiunea dedicată considerațiilor generale.
(26) BAT-AEL se aplică numai atunci când substanța sau substanțele/parametrul sau parametrii vizați sunt identificați ca fiind relevanți în fluxul de ape uzate, pe baza inventarului fluxurilor de intrare și de ieșire menționat în BAT 2.
(27) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai mare și de până la 0,8 mg/l în cazul vopsirii fibrelor de poliester și/sau modacrilice.
(28) Se aplică fie BAT-AEL pentru CCO, fie BAT-AEL pentru COT. BAT-AEL pentru COT este opțiunea preferată, deoarece monitorizarea COT nu se bazează pe utilizarea unor compuși extrem de toxici.
(29) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate atinge 150 mg/l:
— |
în cazul în care cantitatea specifică de ape uzate evacuate este mai mică de 25 m3/t de materiale textile tratate ca medie anuală mobilă; sau |
— |
în cazul în care eficiența reducerii emisiilor este ≥ 95 % ca medie anuală mobilă. |
(30) Nu se aplică BAT-AEL pentru consumul biochimic de oxigen (CBO). Cu titlu orientativ, nivelul mediu anual al CBO5 în efluenții dintr-o stație de epurare biologică a apelor uzate va fi, în general, ≤ 10 mg/l.
(31) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată și de până la 1,2 mg/l în cazul vopsirii fibrelor de poliester și/sau modacrilice.
(32) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată și de până la 0,3 mg/l în cazul vopsirii fibrelor de poliamidă, de lână sau de mătase cu ajutorul unor coloranți conținând metale.
(33) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată și de până la 0,2 mg/l în cazul imprimării cu coloranți sau pigmenți reactivi care conțin nichel.
(34) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată și de până la 0,8 mg/l în cazul tratării fibrelor de vâscoză sau al vopsirii cu ajutorul unor coloranți cationici care conțin zinc.
(35) BAT-AEL-urile pot să nu se aplice atunci când temperatura apelor uzate este scăzută (de exemplu, sub 12 °C) pentru perioade îndelungate.
(36) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate atinge 50 mg/l:
— |
în cazul în care cantitatea specifică de ape uzate evacuate este mai mică de 25 m3/t de materiale textile tratate ca medie anuală mobilă; sau |
— |
în cazul în care eficiența reducerii emisiilor este ≥ 95 % ca medie anuală mobilă. |
(37) Perioadele de calculare a valorilor medii sunt definite în secțiunea dedicată considerațiilor generale.
(38) BAT-AEL-urile pot să nu se aplice dacă instalația de epurare a apelor uzate din aval este proiectată și dotată în mod corespunzător pentru reducerea poluanților vizați, cu condiția ca acest lucru să nu ducă la creșterea nivelului de poluare a mediului.
(39) BAT-AEL-urile se aplică numai atunci când substanța sau substanțele/parametrul sau parametrii vizați sunt identificați ca fiind relevanți în fluxul de ape uzate, pe baza inventarului fluxurilor de intrare și de ieșire menționat în BAT 2.
(40) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată și de până la 0,8 mg/l în cazul vopsirii fibrelor de poliester și/sau modacrilice.
(41) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată și de până la 1,2 mg/l în cazul vopsirii fibrelor de poliester și/sau modacrilice.
(42) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată și de până la 0,3 mg/l în cazul vopsirii fibrelor de poliamidă, de lână sau de mătase cu ajutorul unor coloranți conținând metale.
(43) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată și de până la 0,2 mg/l în cazul imprimării cu coloranți sau pigmenți reactivi care conțin nichel.
(44) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată și de până la 0,8 mg/l în cazul tratării fibrelor de vâscoză sau al vopsirii cu ajutorul unor coloranți cationici care conțin zinc.
(45) BAT-AEL-urile se aplică numai atunci când formaldehida este identificată ca fiind relevantă în fluxul de gaze reziduale pe baza inventarului fluxurilor de intrare și de ieșire menționat în BAT 2.
(46) Pentru activitățile enumerate la punctele 3 și 9 din partea 1 a anexei VII la Directiva privind emisiile industriale, intervalele BAT-AEL se aplică numai în măsura în care conduc la niveluri de emisii mai scăzute decât valorile limită de emisie din părțile 2 și 4 din anexa VII la Directiva privind emisiile industriale.
(47) Pentru procese de finisare cu agenți de întreținere facilă, produse hidrofuge, oleofobe, de protecție împotriva murdăririi (antivegetative) și/sau ignifuge, limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată și de până la 10 mg/Nm3.
(48) Limita inferioară a intervalului BAT-AEL este în mod obișnuit atinsă atunci când se utilizează oxidarea termică.
(49) BAT-AEL-urile nu se aplică atunci când debitul masic de COVT se situează sub 200 g/h pentru punctul (punctele) de emisie în cazul căruia (cărora):
— |
nu se utilizează tehnici de reducere a emisiilor; și |
— |
nu s-au identificat substanțe CMR ca fiind relevante în fluxul de gaze reziduale pe baza inventarului fluxurilor de intrare și de ieșire menționat în BAT 2. |
(50) BAT-AEL-urile nu se aplică atunci când debitul masic de pulberi se situează sub 50 g/h pentru punctul (punctele) de emisie în cazul căruia (cărora):
— |
nu se utilizează tehnici de reducere a emisiilor; și |
— |
nu s-au identificat substanțe CMR ca fiind relevante în fluxul de gaze reziduale pe baza inventarului fluxurilor de intrare și de ieșire menționat în BAT 2. |
(51) BAT-AEL-urile se aplică numai atunci când NH3 este identificat ca fiind relevant în fluxul de gaze reziduale pe baza inventarului fluxurilor de intrare și de ieșire menționat în BAT 2.
(52) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai ridicată și de până la 20 mg/Nm3 în cazul în care se folosește ca agent ignifugant sulfamatul de amoniu sau se folosește amoniacul pentru conservare (a se vedea BAT 50).