4.11.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 284/69 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/2110 A COMISIEI
din 11 octombrie 2022
de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale, pentru industria de prelucrare a metalelor feroase
[notificată cu numărul C(2022) 7054]
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (1), în special articolul 13 alineatul (5),
întrucât:
(1) |
Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) reprezintă referința pentru stabilirea condițiilor de autorizare a instalațiilor care fac obiectul capitolului II din Directiva 2010/75/UE, iar autoritățile competente ar trebui să stabilească valori-limită de emisie care să asigure faptul că, în condiții normale de funcționare, emisiile nu depășesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, prevăzute în concluziile privind BAT. |
(2) |
În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2010/75/UE, forumul compus din reprezentanți ai statelor membre, ai industriilor implicate și ai organizațiilor neguvernamentale care promovează protecția mediului, instituit prin Decizia Comisiei din 16 mai 2011 (2), a transmis Comisiei, la 17 decembrie 2021, avizul său referitor la conținutul propus al documentului de referință privind BAT pentru industria de prelucrare a metalelor feroase. Avizul forumului a fost pus la dispoziția publicului (3). |
(3) |
Concluziile privind BAT prevăzute în anexa la prezenta decizie țin seama de avizul forumului asupra conținutului propus al documentului de referință privind BAT. Concluziile conțin elementele-cheie ale documentului de referință privind BAT. |
(4) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 75 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Se adoptă concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria de prelucrare a metalelor feroase, astfel cum figurează în anexă.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 11 octombrie 2022.
Pentru Comisie
Virginijus SINKEVIČIUS
Membru al Comisiei
(1) JO L 334, 17.12.2010, p. 17.
(2) Decizia Comisiei din 16 mai 2011 privind instituirea unui forum pentru schimbul de informații conform articolului 13 din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (JO C 146, 17.5.2011, p. 3).
(3) https://circabc.europa.eu/ui/group/06f33a94-9829-4eee-b187-21bb783a0fbf/library/b8ba39b2-77ca-488a-889b-98e13cee5141/details
ANEXĂ
1. CONCLUZII PRIVIND CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (BAT) PENTRU INDUSTRIA DE PRELUCRARE A METALELOR FEROASE
DOMENIU DE APLICARE
Prezentele concluzii privind BAT se referă la următoarele activități menționate în anexa I la Directiva 2010/75/UE:
2.3. |
Prelucrarea metalelor feroase:
|
2.6. |
Tratarea de suprafață a metalelor feroase prin procese electrolitice sau chimice în care volumul cuvelor de tratare este mai mare de 30 m3, când tratarea este efectuată în cadrul laminării la rece, al trefilării sau al zincării termice discontinue. |
6.11. |
Epurarea independentă a apelor uzate care nu sunt vizate de Directiva 91/271/CEE, cu condiția ca încărcare cu poluanți predominantă să provină de la activitățile vizate de prezentele concluzii privind BAT. |
Prezentele concluzii privind BAT se referă, de asemenea, la următoarele activități:
— |
Laminarea la rece și trefilarea, dacă acestea sunt direct asociate cu laminarea la cald și/sau zincarea termică continuă; |
— |
recuperarea acidului, dacă aceasta este direct asociată cu activitățile vizate de prezentele concluzii privind BAT; |
— |
tratarea combinată a apelor uzate cu origini diferite, cu condiția ca tratarea apelor uzate să nu intre în domeniul de aplicare al Directivei 91/271/CEE și ca încărcarea cu poluanți predominantă să provină de la activitățile vizate de prezentele concluzii privind BAT; |
— |
procesele de ardere direct asociate cu activitățile vizate de prezentele concluzii privind BAT, cu condiția ca:
|
Prezentele concluzii privind BAT nu se referă la următoarele activități:
— |
acoperirea metalică prin pulverizare termică; |
— |
depunerea electrolitică și depunerea autocatalitică; aceste activități pot face obiectul concluziilor privind BAT pentru tratarea suprafețelor metalelor și materialelor plastice (STM). |
Printre alte concluzii și documente de referință privind BAT care ar putea fi relevante pentru activitățile vizate de prezentele concluzii privind BAT se numără următoarele:
— |
producția siderurgică (IS); |
— |
instalațiile mari de ardere (LCP); |
— |
tratarea de suprafață a metalelor și a materialelor plastice (STM); |
— |
tratarea de suprafață utilizând solvenți organici (STS); |
— |
tratarea deșeurilor (WT); |
— |
monitorizarea emisiilor în aer și în apă provenite de la instalațiile prevăzute în DEI (ROM); |
— |
efectele economice și intersectoriale (ECM); |
— |
emisiile generate de depozitare (EFS); |
— |
eficiența energetică (ENE); |
— |
Sistemele de răcire industriale (ICS). |
Prezentele concluzii privind BAT se aplică fără a aduce atingere altor acte legislative relevante, de exemplu privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) sau privind clasificarea, etichetarea și ambalarea (CLP).
DEFINIȚII
În sensul prezentelor concluzii privind BAT, se aplică următoarele definiții:
Termeni generali |
|||||
Termen utilizat |
Definiție |
||||
Zincare termică discontinuă |
Imersarea discontinuă a pieselor de oțel într-o baie care conține zinc topit, în vederea acoperirii cu zinc a suprafeței lor. Această activitate cuprinde, de asemenea, orice proces direct asociat de tratare preliminară și ulterioară (de exemplu, degresarea și pasivarea). |
||||
Drojdie de zinc |
Un produs de reacție a zincului topit cu fierul sau cu sărurile de fier obținute în urma decapării sau a fluxării. Acest produs de reacție se depune pe fundul băii de zinc. |
||||
Oțel carbon |
Oțelul în care conținutul fiecărui element al aliajului este mai mic de 5 % din greutate. |
||||
Emisii dirijate |
Emisiile de poluanți în mediu prin orice tip de conducte, țevi, coșuri etc. |
||||
Laminare la rece |
Comprimarea cu valțuri a oțelului, realizată la temperaturi ambiante, pentru modificarea caracteristicilor oțelului (de exemplu, a dimensiunii, a formei și/sau a proprietăților metalurgice). Această activitate cuprinde, de asemenea, orice proces direct asociat de tratare preliminară și ulterioară (de exemplu, decaparea, recoacerea și uleierea). |
||||
Măsurare continuă |
Măsurarea cu ajutorul unui sistem de măsurare automată instalat permanent în cadrul amplasamentului. |
||||
Evacuare directă |
Evacuarea într-un corp de apă receptor fără epurarea ulterioară a apelor uzate în aval. |
||||
Instalație existentă |
O instalație care nu este o instalație nouă. |
||||
Materie primă |
Orice flux de intrare de oțel (neprelucrat sau parțial prelucrat) sau repere care intră într-o etapă a procesului de producție. |
||||
Încălzirea materiei prime |
Orice etapă a procesului în care materia primă este încălzită. Nu intră în această activitate uscarea materiei prime sau încălzirea cuvei de galvanizare. |
||||
Ferocrom |
Un aliaj de crom și fier cu un conținut tipic de crom cuprins între 50 % și 70 % din greutate. |
||||
Gaze de ardere |
Gazele de evacuare care părăsesc unitatea de ardere. |
||||
Oțel înalt aliat |
Oțelul în care conținutul unuia sau mai multor elemente ale aliajului este mai mare sau egal cu 5 % din greutate. |
||||
Zincare termică continuă |
Imersarea continuă a tablelor sau firelor din oțel într-o baie care conține unul sau mai multe metale topite, de exemplu zinc și/sau aluminiu, pentru acoperirea suprafeței cu metal(e). Această activitate cuprinde, de asemenea, orice proces direct asociat de tratare preliminară și ulterioară (de exemplu, decaparea și fosfatarea). |
||||
Laminare la cald |
Comprimarea cu valțuri a oțelului încălzit, realizată la temperaturi cuprinse de obicei între 1 050 °C și 1 300 °C, pentru modificarea caracteristicilor oțelului (de exemplu, a dimensiunii, a formei și/sau a proprietăților metalurgice). Această activitate cuprinde, de asemenea, laminarea la cald cu inel și laminarea la cald a țevilor fără sudură, precum și orice proces direct asociat de tratare preliminară și ulterioară (de exemplu, îndepărtarea defectelor superficiale, finisarea, decaparea și uleierea). |
||||
Evacuare indirectă |
O evacuare care nu este o evacuare directă. |
||||
Încălzire intermediară |
Încălzirea materiei prime între etapele de laminare la cald. |
||||
Gaze rezultate din procesele siderurgice |
Gaz de furnal, gaz de oțelărie recuperat în cuptoare de producere a oțelului cu insuflare de oxigen, gaz de cocserie sau amestecuri ale acestora, provenite din producția siderurgică. |
||||
Oțel cu plumb |
Clasele de oțel în care conținutul de plumb adăugat reprezintă, de obicei, între 0,15 % și 0,35 % din greutate. |
||||
Modernizare semnificativă a instalației |
O modificare semnificativă a proiectării sau a tehnologiei unei instalații, care implică adaptări majore sau înlocuiri ale proceselor și/sau ale tehnicii (tehnicilor) de reducere a emisiilor, precum și ale echipamentelor asociate. |
||||
Debit masic |
Masa unei substanțe sau a unui parametru dat care este emisă de-a lungul unei perioade determinate. |
||||
Țunder de la laminare |
Oxizii de fier formați pe suprafața oțelului când oxigenul reacționează cu metalul fierbinte. Acest fenomen are loc imediat după turnare, în timpul reîncălzirii și al laminării la cald. |
||||
Acid mixt |
Un amestec de acid fluorhidric și acid azotic. |
||||
Instalație nouă |
O instalație autorizată pentru prima dată pe amplasament după publicarea prezentelor concluzii privind BAT sau înlocuirea integrală a unei instalații după publicarea prezentelor concluzii privind BAT. |
||||
Măsurare periodică |
Măsurarea efectuată la anumite intervale de timp prin metode manuale sau automate. |
||||
Instalație |
Toate părțile unei instalații care intră în domeniul de aplicare al prezentelor concluzii privind BAT și orice alte activități direct asociate care au un efect asupra consumului și/sau a emisiilor. Instalațiile pot fi instalații noi sau existente. |
||||
Încălzire ulterioară |
Încălzirea materiei prime după laminarea la cald. |
||||
Produse chimice de proces |
Substanțele și/sau amestecurile, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (1), care sunt utilizate în proces(e). |
||||
Valorificare |
Valorificarea, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 15 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2). Valorificarea acidului uzat cuprinde regenerarea, recuperarea și reciclarea acestuia. |
||||
Rezincare |
Prelucrarea articolelor zincate uzate (de exemplu, a contrașinelor de autostradă) care sunt returnate pentru a fi zincate după perioade lungi de exploatare. Prelucrarea acestor articole necesită etape de prelucrare suplimentare, ca urmare a prezenței unor suprafețe parțial corodate sau a necesității de îndepărtare a eventualelor urme de acoperire cu zinc. |
||||
Reîncălzire |
Încălzirea materiei prime înainte de laminarea la cald. |
||||
Reziduu |
Substanța sau obiectul generat prin activitățile care intră în domeniul de aplicare ale prezentelor concluzii privind BAT ca deșeu sau produs secundar. |
||||
Receptor sensibil |
Zonele care necesită protecție specială, cum ar fi:
|
||||
Oțel inoxidabil |
Oțel înalt aliat care conține crom, cu un conținut cuprins, de obicei, în intervalul 10-23 % din greutate. Intră în această categorie și oțelul austenitic, oțel care conține și nichel, de obicei în intervalul 8-10 % din greutate. |
||||
Drojdie de zinc de suprafață la zincarea termică continuă |
În procesul de imersare la cald, oxizii formați pe suprafața băii de zinc topit prin reacția fierului și a aluminiului. |
||||
Medie valabilă pe oră sau pe jumătate de oră |
O medie pe oră (sau pe jumătate de oră) este considerată valabilă atunci când sistemul de măsurare automată nu este în revizie sau defect. |
||||
Substanță volatilă |
O substanță care poate trece ușor de la o formă solidă sau lichidă la vapori, având o presiune de vapori ridicată și un punct de fierbere scăzut (de exemplu, HCl). Intră în această categorie și compușii organici volatili, astfel cum sunt definiți la articolul 3 punctul 45 din Directiva 2010/75/UE. |
||||
Trefilare |
Tragerea sârmelor sau firelor din oțel prin filiere în vederea reducerii diametrului acestora. Această activitate cuprinde, de asemenea, orice proces direct asociat de tratare preliminară și ulterioară (de exemplu, decaparea sârmei laminate și încălzirea materiei prime după tragere). |
||||
Cenușă de zinc |
Un amestec de zinc metalic, oxid de zinc și clorură de zinc care se formează pe suprafața băii de zinc topit. |
Poluanți și parametri |
|
Termen utilizat |
Definiție |
B |
Suma, exprimată ca B, a borului și a compușilor acestuia, dizolvați sau legați de particule |
Cd |
Suma, exprimată ca Cd, a cadmiului și a compușilor acestuia, dizolvați sau legați de particule |
CO |
Monoxid de carbon |
CCO |
Consum chimic de oxigen. Cantitatea de oxigen necesară pentru oxidarea chimică totală a materiei organice în dioxid de carbon cu ajutorul bicromatului. CCO este un indicator al concentrației masice a compușilor organici. |
Cr |
Suma, exprimată ca Cr, a cromului și a compușilor acestuia, dizolvați sau legați de particule |
Cr(VI) |
Cromul hexavalent, exprimat ca Cr(VI), cuprinde toți compușii cromului în care cromul se află în starea de oxidare +6. |
Pulberi |
Totalul de particule în suspensie (în aer) |
Fe |
Suma, exprimată ca Fe, a fierului și a compușilor acestuia, dizolvați sau legați de particule |
F- |
Fluoruri dizolvate, exprimate ca F- |
HCl |
Acid clorhidric |
HF |
Acid fluorhidric |
Hg |
Suma, exprimată ca Hg, a mercurului și a compușilor acestuia, dizolvați sau legați de particule |
IH |
Indice de hidrocarburi. Suma compușilor care pot fi extrași cu un solvent pe bază de hidrocarburi (inclusiv hidrocarburi alifatice cu catenă liniară sau cu catenă ramificată, aliciclice, aromatice sau aromatice substituite cu radical alchil) |
H2SO4 |
Acid sulfuric |
NH3 |
Amoniac |
Ni |
Suma, exprimată ca Ni, a nichelului și a compușilor acestuia, dizolvați sau legați de particule |
NOX |
Suma, exprimată ca NO2, a monoxidului de azot (NO) și a dioxidului de azot (NO2) |
Pb |
Suma, exprimată ca Pb, a plumbului și a compușilor acestuia, dizolvați sau legați de particule |
Sn |
Suma, exprimată ca Sn, a staniului și a compușilor acestuia, dizolvați sau legați de particule |
SO2 |
Dioxid de sulf |
SOX |
Suma, exprimată ca SO2, a dioxidului de sulf (SO2), a trioxidului de sulf (SO3) și a aerosolilor de acid sulfuric |
COT |
Carbon organic total, exprimat ca C (în apă); include toți compușii organici. |
P total |
Fosforul total, exprimat ca P, include toți compușii anorganici și organici ai fosforului. |
MTS |
Materii solide totale în suspensie. Concentrația masică a tuturor materiilor solide în suspensie (în apă), măsurată prin filtrare cu ajutorul unor filtre din fibră de sticlă și prin gravimetrie |
COVT |
Carbon organic volatil total, exprimat ca C (în aer) |
Zn |
Suma, exprimată ca Zn, a zincului și a compușilor acestuia, dizolvați sau legați de particule |
ACRONIME
În sensul prezentelor concluzii privind BAT, se aplică următoarele acronime:
Acronim |
Definiție |
ZTD |
Zincare termică discontinuă |
SGSC |
Sistem de gestionare a substanțelor chimice |
LR |
Laminare la rece |
SMM |
Sistem de management de mediu |
PMF |
Prelucrarea metalelor feroase |
ZTC |
Zincare termică continuă |
LC |
Laminare la cald |
OTNOC |
Condiții de funcționare altele decât cele normale |
RCS |
Reducere catalitică selectivă |
RNCS |
Reducere selectivă necatalitică |
TF |
Trefilare |
CONSIDERAȚII GENERALE
Cele mai bune tehnici disponibile
Tehnicile enumerate și descrise în prezentele concluzii privind BAT nu sunt nici prescriptive, nici exhaustive. Se pot utiliza și alte tehnici care asigură cel puțin un nivel echivalent de protecție a mediului.
Cu excepția cazului în care se precizează altfel, concluziile privind BAT sunt general aplicabile.
BAT-AEL-uri și niveluri de emisii indicative pentru emisiile în aer
Nivelurile de emisii asociate cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL-uri) și nivelurile de emisii indicative pentru emisiile în aer, indicate în prezentele concluzii privind BAT, se referă la concentrații (masa substanțelor emise raportată la volumul de gaze reziduale), în următoarele condiții standard: gaz uscat la o temperatură de 273,15 K și o presiune de 101,3 kPa, exprimat în mg/Nm3.
Nivelurile de referință ale oxigenului, utilizate pentru exprimarea BAT-AEL-urilor și a nivelurilor de emisii indicative în prezentele concluzii privind BAT, sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Sursa de emisii |
Nivelul de referință al oxigenului (OR) |
||||
Procese de ardere asociate cu:
|
3 % în volum în stare uscată |
||||
Toate celelalte surse |
Nicio corecție pentru nivelul oxigenului |
În cazurile în care se indică un nivel de referință al oxigenului, ecuația pentru calcularea concentrației de emisii la nivelul de referință al oxigenului este:
unde:
ER |
: |
concentrația emisiilor la nivelul de referință al oxigenului OR; |
OR |
: |
nivelul de referință al oxigenului (% în volum); |
EM |
: |
concentrația măsurată a emisiilor; |
OM |
: |
nivelul măsurat al oxigenului (% în volum). |
Ecuația de mai sus nu se aplică dacă procesul (procesele) de ardere utilizează aer îmbogățit cu oxigen sau oxigen pur ori când aportul suplimentar de aer, efectuat din motive de siguranță, aduce nivelul oxigenului din gazele reziduale foarte aproape de 21 % în volum. În acest caz, concentrația emisiilor la nivelul de referință al oxigenului de 3 % în volum în stare uscată se calculează diferit, de exemplu prin normalizare pe baza dioxidului de carbon generat de ardere.
Pentru perioadele de calculare a valorilor medii BAT-AEL pentru emisiile în aer, se aplică următoarele definiții.
Tipul măsurătorii |
Perioada de calculare a valorilor medii |
Definiție |
Continuă |
Medie zilnică |
Valoarea medie pe o perioadă de o zi, bazată pe mediile valabile pe oră sau pe jumătate de oră. |
Periodică |
Medie pe perioada de prelevare |
Valoarea medie a trei măsurări consecutive de cel puțin 30 de minute fiecare (3). |
Dacă gazele reziduale provenite din două sau mai multe surse (cuptoare, de exemplu) sunt evacuate printr-un coș de fum comun, BAT-AEL-urile se aplică gazelor totale evacuate prin coșul de fum respectiv.
În scopul calculării debitelor masice în raport cu BAT 7 și BAT 20, în cazul în care gazele reziduale de la un tip de sursă (cuptoare, de exemplu) evacuate prin două sau mai multe coșuri de fum separate ar putea, în opinia autorității competente, să fie evacuate printr-un coș de fum comun, respectivele coșuri de fum sunt considerate un singur coș.
BAT-AEL-uri pentru emisii în apă
Nivelurile de emisii asociate cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL-uri) pentru emisiile în apă, indicate în prezentele concluzii privind BAT, se referă la concentrații (masa substanțelor emise per volum de apă), exprimate în mg/l sau μg/l.
Perioadele de calculare a valorilor medii asociate cu BAT-AEL-urile se referă la unul dintre următoarele două cazuri:
— |
în cazul evacuării continue, valorile medii zilnice obținute prin prelevarea unor probe proporționale cu debitul pe o perioadă de 24 de ore. Se pot utiliza și probe combinate proporționale cu timpul, dacă se demonstrează că debitul este suficient de stabil. Se pot utiliza probe instantanee în cazul în care nivelurile de emisii se dovedesc a fi suficient de stabile; |
— |
în cazul evacuării intermitente, valorile medii pe durata evacuării, obținute prin prelevarea unor probe combinate proporționale cu debitul sau, dacă efluentul este amestecat în mod corespunzător și omogen, prin prelevarea unei probe instantanee înainte de evacuare. |
Aceste BAT-AEL-uri se aplică în punctul în care emisiile ies din instalație.
Alte niveluri ale performanței de mediu asociate cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT-AEPL-uri)
BAT-AEPL-uri pentru consumul specific de energie
BAT-AEPL-urile pentru consumul specific de energie se referă la medii anuale calculate cu următoarea ecuație:
unde:
consumul de energie |
: |
cantitatea totală de căldură (generată din surse de energie primară) și de energie electrică consumată de procesul sau procesele relevante, exprimată în MJ/an sau kWh/an; și |
flux de intrare |
: |
cantitatea totală de materie primă prelucrată, exprimată în t/an. |
În cazul încălzirii materiei prime, consumul de energie corespunde cantității totale de căldură (generată din surse de energie primară) și de energie electrică consumată de toate cuptoarele din procesul sau procesele relevante.
BAT-AEPL-uri pentru consumul specific de apă
BAT-AEPL-urile pentru consumul specific de apă se referă la medii anuale calculate cu următoarea ecuație:
unde:
consumul de apă |
: |
cantitatea totală de apă consumată de instalație, cu excepția:
exprimată în m3/an și |
||||||
capacitatea de producție |
: |
cantitatea totală de produse fabricate de instalație, exprimată în t/an. |
BAT-AEPL-uri pentru consumul specific de materiale
BAT-AEPL-urile pentru consumul specific de materiale se referă la medii pe trei ani calculate cu următoarea ecuație:
unde:
consumul de materiale |
: |
media pe trei ani a cantității totale de materiale consumate de procesul sau procesele relevante, exprimată în kg/an; și |
flux de intrare |
: |
media pe trei ani a cantității totale de materie primă prelucrată, exprimate în t/an sau m2/an. |
1.1. Concluzii generale privind BAT pentru industria de prelucrare a metalelor feroase
1.1.1. Performanța generală de mediu
BAT 1. |
Pentru îmbunătățirea performanței generale de mediu, BAT constau în elaborarea și punerea în aplicare a unui sistem de management de mediu (SMM) care să prezinte toate caracteristicile următoare:
În mod specific pentru sectorul de prelucrare a metalelor feroase, BAT constau, de asemenea, în integrarea următoarelor caracteristici în SMM:
Notă Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 instituie sistemul de management de mediu și audit al Uniunii Europene (EMAS), care reprezintă un exemplu de SMM conform cu prezentele BAT. |
Aplicabilitate
Nivelul de detaliere și gradul de formalizare al SMM vor fi, în general, legate de natura, dimensiunea și complexitatea instalației, precum și de nivelul impactului asupra mediului pe care le poate avea aceasta.
BAT 2. |
Pentru facilitarea reducerii emisiilor în apă și în aer, BAT constau în întocmirea, menținerea și revizuirea periodică (inclusiv când are loc o modificare semnificativă) a unui inventar al substanțelor chimice de proces utilizate și al fluxurilor de ape uzate și de gaze reziduale, în cadrul SMM (a se vedea BAT 1), care să prezinte toate caracteristicile următoare:
|
Aplicabilitate
Nivelul de detaliere al inventarului va fi, în general, legat de natura, dimensiunea și complexitatea instalației, precum și de nivelul impactului asupra mediului pe care le poate avea aceasta.
BAT 3. |
Pentru îmbunătățirea performanței generale de mediu, BAT constau în elaborarea și punerea în aplicare a unui sistem de gestionare a substanțelor chimice (SGSC), în cadrul SMM (a se vedea BAT 1), care să prezinte toate caracteristicile următoare:
|
Aplicabilitate
Nivelul de detaliere al SGSC va fi, în general, legat de natura, dimensiunea și complexitatea instalației.
BAT 4. |
Pentru prevenirea sau reducerea emisiilor în sol și în apele subterane, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.
|
BAT 5. |
Pentru reducerea frecvenței de apariție a OTNOC și pentru reducerea emisiilor în cursul OTNOC, BAT constau în elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de gestionare a OTNOC bazat pe riscuri, în cadrul SMM (a se vedea BAT 1), care să includă toate elementele următoare:
|
1.1.2. Monitorizarea
BAT 6. |
BAT constau în monitorizarea, cel puțin o dată pe an, a următoarelor:
|
Descriere
Monitorizarea poate fi efectuată prin măsurători, calcule sau înregistrări directe, de exemplu cu ajutorul unor contoare sau pe baza facturilor. Monitorizarea se efectuează la nivelul cel mai adecvat (de exemplu, la nivel de proces sau la nivel de instalație) și în cadrul său se iau în considerare toate modificările semnificative ale instalației.
BAT 7. |
BAT constau în monitorizarea emisiilor dirijate în aer, cel puțin cu frecvența indicată mai jos și în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constau în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.
|
BAT 8. |
BAT constau în monitorizarea emisiilor în apă, cel puțin cu frecvența indicată mai jos și în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constau în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.
|
1.1.3. Substanțe periculoase
BAT 9. |
Pentru a se evita utilizarea compușilor cromului hexavalent în pasivare, BAT constau în utilizarea altor soluții care conțin metale (de exemplu, care conțin mangan, zinc, fluorură de titan, fosfați și/sau molibdați) sau a soluțiilor de polimeri organici (de exemplu, care conțin poliuretani sau poliesteri). |
Aplicabilitate
Aplicabilitatea poate fi limitată de specificațiile de produs (de exemplu, calitatea suprafeței, pretarea la vopsire, sudabilitatea, maleabilitatea, rezistența la corodare).
1.1.4. Eficiența energetică
BAT 10. |
Pentru mărirea eficienței energetice generale a instalației, BAT constau în aplicarea ambelor tehnici indicate mai jos.
|
BAT 11. |
Pentru mărirea eficienței energetice în procesele de încălzire (inclusiv încălzirea și uscarea materiei prime, precum și încălzirea băilor și a cuvelor de galvanizare), BAT constau în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate mai jos.
Alte tehnici sectoriale de mărire a eficienței energetice sunt prezentate în secțiunile 1.2.1, 1.3.1 și 1.4.1 din prezentele concluzii privind BAT. Tabelul 1.1 Nivelurile de performanță de mediu asociate BAT (BAT-AEPL-uri) pentru consumul specific de energie pentru încălzirea materiei prime în procesele de laminare la cald
Tabelul 1.2 Nivelul de performanță de mediu asociat BAT (BAT-AEPL) pentru consumul specific de energie în procesele de recoacere după laminarea la rece
Tabelul 1.3 Nivelul de performanță de mediu asociat BAT (BAT-AEPL) pentru consumul specific de energie al proceselor de încălzire a materiei prime înainte de zincarea termică continuă
Tabelul 1.4 Nivelul de performanță de mediu asociat BAT (BAT-AEPL) pentru consumul specific de energie al proceselor de zincare termică discontinuă
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 6. |
1.1.5. Eficiența materialelor
BAT 12. |
Pentru mărirea eficienței materialelor în procesele de degresare și pentru reducerea cantităților de soluție de degresare uzată, BAT constau în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.
|
BAT 13. |
Pentru mărirea eficienței materialelor în procesele de decapare și pentru reducerea cantității de acid de decapare uzat în procesele în care acesta este încălzit, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos, și nu în utilizarea tehnicii de injectare directe de abur.
|
BAT 14. |
Pentru mărirea eficienței materialelor în procesele de decapare și pentru reducerea cantităților de acid de decapare uzat, BAT constau în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate mai jos.
Tabelul 1.5 Nivelul de performanță de mediu asociat BAT (BAT-AEPL) pentru consumul specific de acid de decapare în procesul de zincare termică discontinuă
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 6. |
BAT 15. |
Pentru mărirea eficienței materialelor în procesul de fluxare și pentru reducerea cantității de soluție de fluxare uzată care este trimisă spre eliminare, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor (a), (b) și (c), în combinație cu tehnica (d) sau în combinație cu tehnica (e), astfel cum sunt indicate mai jos.
|
BAT 16. |
Pentru mărirea eficienței materialelor utilizate la imersarea la cald în procesele de acoperire a firelor și de zincare termică discontinuă, precum și pentru reducerea cantității de deșeuri, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.
|
BAT 17. |
Pentru mărirea eficienței materialelor și pentru reducerea cantității de deșeuri trimise spre eliminare în urma fosfatării și a pasivării, BAT constau în utilizarea tehnicii (a) și a uneia dintre tehnicile (b) sau (c) indicate mai jos.
|
BAT 18. |
Pentru reducerea cantității de acid de decapare uzat care este trimisă spre eliminare, BAT constau în recuperarea acidului de decapare uzat (și anume a acidului clorhidric, a acidului sulfuric și a acidului mixt). Neutralizarea acidului de decapare uzat sau utilizarea acidului de decapare uzat pentru dezemulsionare nu constituie BAT. |
Descriere
Tehnicile de recuperare a acidului de decapare uzat pe amplasament sau în afara amplasamentului includ:
(i) |
prăjirea prin pulverizare sau utilizarea reactoarelor cu pat fluidizat pentru recuperarea acidului clorhidric; |
(ii) |
cristalizarea sulfatului feric pentru recuperarea acidului sulfuric; |
(iii) |
prăjirea prin pulverizare, evaporarea, schimbul de ioni sau dializa prin difuzie, pentru recuperarea acidului mixt; |
(iv) |
utilizarea acidului de decapare uzat ca materie primă secundară (de exemplu, pentru producția de clorură de fier sau de pigmenți). |
Aplicabilitate
În procesul de zincare termică discontinuă poate avea loc, în mod excepțional, neutralizarea acidului de decapare, dacă utilizarea acidului de decapare uzat ca materie primă secundară este restricționată de indisponibilitatea pe piață.
Alte tehnici sectoriale de mărire a eficienței materialelor sunt prezentate în secțiunile 1.2.2, 1.3.2, 1.4.2, 1.5.1 și 1.6.1 din prezentele concluzii privind BAT.
1.1.6. Consumul de apă și generarea de ape uzate
BAT 19. |
Pentru optimizarea consumului de apă, pentru mărirea posibilității de reciclare a apei și pentru reducerea volumului de ape uzate generate, BAT constau în utilizarea ambelor tehnici (a) și (b) și a unei combinații adecvate a tehnicilor (c)-(h), astfel cum sunt indicate mai jos.
Tabelul 1.6 Nivelurile de performanță de mediu asociate BAT (BAT-AEPL-uri) pentru consumul specific de apă
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 6. |
1.1.7. Emisii în aer
1.1.7.1. Emisii în aer provenite din procesul de încălzire
BAT 20. |
Pentru prevenirea sau reducerea emisiilor de pulberi în aer provenite din procesul de încălzire, BAT constau în utilizarea fie a energiei electrice generate din surse de energie non-fosile, fie a tehnicii (a), în combinație cu tehnica (b), astfel cum sunt indicate mai jos.
Tabelul 1.7 Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile dirijate de pulberi în aer provenite din procesul de încălzire a materiei prime
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 7. |
BAT 21. |
Pentru prevenirea sau reducerea emisiilor de SO2 în aer provenite din procesul de încălzire, BAT constau în utilizarea fie a energiei electrice generate din surse de energie non-fosile, fie a unei combinații de combustibili, cu un conținut scăzut de sulf. |
Descriere
Combustibilii cu un conținut scăzut de sulf sunt, de exemplu, gazele naturale, gazul petrolier lichefiat, gazul de furnal, gazul de oțelărie recuperat în cuptoare de producere a oțelului cu insuflare de oxigen și gazul bogat în CO rezultat din producția de ferocrom.
Tabelul 1.8
Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile dirijate de SO2 în aer provenite din procesul de încălzire a materiei prime
Parametru |
Sector |
Unitate |
BAT-AEL (Medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare) |
SO2 |
Laminare la cald |
mg/Nm3 |
|
Laminare la rece, trefilare, zincarea termică continuă a tablelor |
20 -100 (29) |
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 7.
BAT 22. |
Pentru prevenirea sau reducerea emisiilor de NOX în aer provenite din procesul de încălzire și pentru limitarea concomitentă a emisiilor de CO și a emisiilor de NH3 provenite din utilizarea RNCS și/sau a RCS, BAT constau în utilizarea fie a energiei electrice generate din surse de energie non-fosile, fie a unei combinații adecvate a tehnicilor indicate mai jos.
Tabelul 1.9 Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile dirijate de NOX în aer și nivelurile de emisii indicative pentru emisiile dirijate de CO în aer provenite din încălzirea materiei prime în procesul de laminare la cald
Tabelul 1.10 Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile dirijate de NOX în aer și nivelurile de emisii indicative pentru emisiile dirijate de CO în aer provenite din încălzirea materiei prime în procesul de laminare la rece
Tabelul 1.11 Nivelul de emisii asociat cu BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate de NOX în aer și nivelul de emisii indicativ pentru emisiile dirijate de CO în aer provenite din încălzirea materiei prime în procesul de trefilare
Tabelul 1.12 Nivelul de emisii asociat cu BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate de NOX în aer și nivelul de emisii indicativ pentru emisiile dirijate de CO în aer provenite din încălzirea materiei prime în procesul de zincare termică continuă
Tabelul 1.13 Nivelul de emisii asociat cu BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate de NOX în aer și nivelul de emisii indicativ pentru emisiile dirijate de CO în aer provenite din încălzirea cuvei de galvanizare în procesul de zincare termică discontinuă
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 7. |
1.1.7.2. Emisii în aer provenite din procesul de degresare
BAT 23. |
Pentru reducerea emisiilor în aer de ceață de ulei, acid și/sau alcali rezultați din degresarea efectuată în cadrul laminării la rece și al zincării termice continue a tablelor, BAT constau în colectarea emisiilor prin utilizarea tehnicii (a) și în tratarea gazelor reziduale prin utilizarea tehnicii (b) și/sau a tehnicii (c), astfel cum sunt indicate mai jos.
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 7. |
1.1.7.3. Emisiile în aer provenite din procesul de decapare
BAT 24. |
Pentru reducerea emisiilor în aer de pulberi, acizi (HCl, HF, H2SO4) și SOx din decaparea efectuată în procesele de laminare la cald, laminare la rece, zincare termică continuă și trefilare, BAT constau în utilizarea tehnicii (a) sau a tehnicii (b) în combinație cu tehnica (c), astfel cum sunt indicate mai jos.
Tabelul 1.14 Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile dirijate în aer de HCl, HF și SOX provenite din decaparea efectuată în procesele de laminare la cald, laminare la rece și zincare termică continuă
Tabelul 1.15 Nivelul de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate în aer de HCl și SOX provenite din decaparea cu acid clorhidric sau acid sulfuric în procesul de trefilare
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 7. |
BAT 25. |
Pentru reducerea emisiilor în aer de NOX provenite din decaparea cu acid azotic (singur sau în combinație cu alți acizi) și a emisiilor de NH3 rezultate din utilizarea RCS în procesele de laminare la cald și laminare la rece, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 1.16 Nivelul de emisii asociat cu BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate în aer de NOX provenite din decaparea cu acid azotic (singur sau în combinație cu alți acizi) în procesele de laminare la cald și laminare la rece
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 7. |
1.1.7.4. Emisiile în aer provenite din procesul de imersare la cald
BAT 26. |
Pentru reducerea emisiilor în aer de pulberi și zinc rezultate din imersarea la cald după fluxare în procesul de zincare termică continuă a firelor și în procesul de zincare termică discontinuă, BAT constau în reducerea generării de emisii prin utilizarea tehnicii (b) sau a tehnicilor (a) și (b), în colectarea emisiilor prin utilizarea tehnicii (c) sau (d) și în tratarea gazelor reziduale prin utilizarea tehnicii (e), astfel cum sunt indicate mai jos.
Tabelul 1.17 Nivelul de emisii asociat cu BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate în aer de pulberi rezultate din imersarea la cald după fluxare în procesul de zincare termică continuă a firelor și în procesul de zincare termică discontinuă
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 7. |
1.1.7.4.1.
BAT 27. |
Pentru prevenirea emisiilor de ceață de ulei în aer și pentru reducerea consumului de ulei în procesul de uleiere a suprafeței materiei prime, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos.
|
1.1.7.5. Emisiile în aer provenite din tratarea ulterioară
BAT 28. |
Pentru reducerea emisiilor în aer provenite din băi sau rezervoare chimice în procesele de tratare ulterioară (adică fosfatarea și pasivarea), BAT constau în colectarea emisiilor prin utilizarea tehnicii (a) sau (b) și, în acest caz, în tratarea gazelor reziduale prin utilizarea tehnicilor (c) și (d) sau a uneia dintre acestea, astfel cum sunt indicate mai jos.
|
1.1.7.6. Emisiile în aer provenite din recuperarea acidului
BAT 29. |
Pentru reducerea emisiilor în aer de pulberi, acid (HCl, HF), SO2 și NOX provenite din recuperarea acidului uzat (cu limitarea concomitentă a emisiilor de CO) și pentru reducerea emisiilor de NH3 provenite din utilizarea RCS, BAT constau în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.
Tabelul 1.18 Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile dirijate în aer de pulberi, HCl, SO2 și NOX provenite din recuperarea acidului clorhidric uzat cu ajutorul tehnicii de prăjire prin pulverizare sau cu ajutorul reactoarelor cu pat fluidizat
Tabelul 1.19 Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile dirijate în aer de pulberi, HF și NOX provenite din recuperarea acidului mixt cu ajutorul tehnicii de prăjire prin pulverizare sau al tehnicii de evaporare
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 7. |
1.1.8. Emisiile în apă
BAT 30. |
Pentru reducerea încărcării cu poluanți organici (rezultați, de exemplu, din scurgerile de ulei sau din curățarea emulsiilor de laminare și călire, a soluțiilor de degresare și a lubrifianților utilizați la trefilare) în apa contaminată cu ulei sau grăsimi, care este trimisă spre tratare suplimentară (a se vedea BAT 31), BAT constau în separarea fazei organice de cea apoasă. |
Descriere
Faza organică este separată de faza apoasă, de exemplu prin îndepărtarea spumei sau prin dezemulsionare cu agenți adecvați, evaporare sau filtrare prin membrane. Faza organică poate fi utilizată pentru valorificarea energiei sau a materialelor [a se vedea, de exemplu, BAT 34 litera (f)].
BAT 31. |
Pentru reducerea emisiilor în apă, BAT constau în epurarea apelor uzate prin utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.
Tabelul 1.20 Nivelurile de emisie asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru evacuările directe într-un corp de apă receptor
Tabelul 1.21 Nivelurile de emisie asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru evacuările indirecte într-un corp de apă receptor
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 8. |
1.1.9. Zgomotul și vibrațiile
BAT 32. |
Pentru prevenirea sau, dacă aceasta nu este posibilă, reducerea emisiilor de zgomot și a vibrațiilor, BAT constau în elaborarea, punerea în aplicare și revizuirea cu regularitate a unui plan de gestionare a zgomotului și vibrațiilor, în cadrul SMM (a se vedea BAT 1), care să includă toate elementele de mai jos:
|
Aplicabilitate
Aplicabilitatea este limitată la cazurile în care se preconizează și/sau au fost dovedite neplăceri cauzate de zgomot sau de vibrații în zonele sensibile.
BAT 33. |
Pentru prevenirea sau, dacă aceasta nu este posibilă, reducerea emisiilor de zgomot și a vibrațiilor, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
1.1.10. Reziduurile
BAT 34. |
Pentru reducerea cantității de deșeuri trimise spre eliminare, BAT constau în evitarea eliminării metalelor, a oxizilor de metal, a nămolului uleios și a nămolului de hidroxid prin utilizarea tehnicii (a) și a unei combinații adecvate a tehnicilor (b)-(h), astfel cum sunt indicate mai jos.
|
BAT 35. |
Pentru reducerea cantității de deșeuri din imersarea la cald care este trimisă spre eliminare, BAT constau în evitarea eliminării reziduurilor care conțin zinc prin utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.
|
BAT 36. |
Pentru mărirea potențialului de reciclare și valorificare al reziduurilor care conțin zinc formate în urma imersării la cald (cum ar fi cenușa de zinc, drojdia de zinc de suprafață la zincarea termică continuă, drojdia de zinc, stropii de zinc și praful din filtrele textile), precum și pentru prevenirea sau reducerea riscului de mediu asociat cu depozitarea lor, BAT constau în depozitarea separată a fiecărui tip de astfel de reziduuri:
|
BAT 37. |
Pentru mărirea eficienței materialelor și pentru reducerea cantității de deșeuri din texturarea cilindrilor de lucru care este trimisă spre eliminare, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.
Alte tehnici sectoriale de reducere a cantității de deșeuri trimise spre eliminare sunt prezentate în secțiunea 1.4.4 din prezentele concluzii privind BAT. |
1.2. Concluzii privind BAT pentru laminarea la cald
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.1.
1.2.1. Eficiența energetică
BAT 38. |
Pentru mărirea eficienței energetice a procesului de încălzire a materiei prime, BAT constau în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate în BAT 11 alături de o combinație adecvată a tehnicilor indicate mai jos.
|
BAT 39. |
Pentru utilizarea eficientă a energiei în procesul de laminare, BAT constau în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.
Tabelul 1.22 Nivelurile de performanță de mediu asociate cu BAT (BAT-AEPL-uri) pentru consumul specific de energie în procesul de laminare
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 6. |
1.2.2. Eficiența materialelor
BAT 40. |
Pentru mărirea eficienței materialelor și pentru reducerea cantității de deșeuri din condiționarea materiei prime, care este trimisă spre eliminare, BAT constau în evitarea sau, când aceasta nu este posibilă, reducerea nevoii de condiționare prin aplicarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
BAT 41. |
Pentru mărirea eficienței materialelor în procesul de laminare pentru fabricare de produse plate, BAT constau în reducerea cantității de deșeuri metalice prin utilizarea ambelor tehnici indicate mai jos.
|
1.2.3. Emisii în aer
BAT 42. |
Pentru reducerea emisiilor în aer de pulberi, nichel și plumb în procesele de prelucrarea mecanică (precum tăierea, îndepărtarea țunderului, polizarea, degroșarea, laminarea, finisarea, nivelarea), de îndepărtare a defectelor de suprafață și de sudare, BAT constau în colectarea emisiilor prin utilizarea tehnicilor (a) și (b) și, în acest caz, în tratarea gazelor reziduale prin utilizarea uneia dintre tehnicile (c)-(e) sau a unei combinații a acestora, astfel cum sunt indicate mai jos.
Tabelul 1.23 Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile dirijate în aer de pulberi, plumb și nichel provenite din prelucrarea mecanică (inclusiv tăiere, îndepărtare a țunderului, polizare, degroșare, laminare, finisare, nivelare), îndepărtarea defectelor de suprafață (cu excepția operațiunilor manuale) și sudare.
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 7. |
BAT 43. |
Pentru reducerea emisiile în aer de pulberi, nichel și plumb în procesele de degroșare și laminare în cazul unor niveluri scăzute de praf generat – de exemplu, sub 100 g/h [a se vedea BAT 42 litera (b)] –, BAT constau în utilizarea de pulverizatoare de apă. |
Descriere
Sistemele de injecție prin pulverizare de apă sunt instalate pe partea de ieșire a fiecărui cadru de degroșare și laminare pentru reducerea cantității de praf generat. Umidificarea particulelor de praf facilitează aglomerarea și sedimentarea pulberilor. Apa este colectată la baza cadrului și tratată (a se vedea BAT 31).
1.3. Concluzii privind BAT pentru laminarea la rece
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.1.
1.3.1. Eficiența energetică
BAT 44. |
Pentru utilizarea eficientă a energiei în procesul de laminare, BAT constau în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.
Tabelul 1.24 Nivelurile de performanță de mediu asociate cu BAT (BAT-AEPL-uri) pentru consumul specific de energie în procesul de laminare
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 6. |
1.3.2. Eficiența materialelor
BAT 45. |
Pentru mărirea eficienței materialelor și pentru reducerea cantității de deșeuri din laminare care este trimisă spre eliminare, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.
|
1.3.3. Emisii în aer
BAT 46. |
Pentru reducerea emisiilor în aer de pulberi, nichel și plumb rezultate din depănare, predecojirea mecanică a țunderului, nivelare și sudare, BAT constau în colectarea emisiilor prin utilizarea tehnicii (a) și, în acest caz, în tratarea gazelor reziduale prin utilizarea tehnicii (b).
Tabelul 1.25 Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile dirijate în aer de pulberi, nichel și plumb rezultate din depănare, predecojirea mecanică a țunderului, nivelare și sudare
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 7. |
BAT 47. |
Pentru prevenirea sau reducerea emisiilor în aer de ceață de ulei rezultată din procesul de călire, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos.
|
BAT 48 |
Pentru reducerea emisiilor în aer de ceață de ulei rezultată din laminare, decălire umedă și finisare, BAT constau în utilizarea tehnicii (a) în combinație cu tehnica (b) sau în combinație cu tehnicile (b) și (c), astfel cum sunt indicate mai jos.
Tabelul 1.26 Nivelul de emisii asociat cu BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate în aer de COVT rezultați din laminare, decălire umedă și finisare
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 7. |
1.4. Concluzii privind BAT pentru trefilare
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.1.
1.4.1. Eficiența energetică
BAT 49. |
Pentru mărirea eficienței energetice și a eficienței materialelor în băile de plumb, BAT constau în utilizarea fie a unui strat protector plutitor pe suprafața băilor de plumb, fie a capacelor. |
Descriere
Straturile protectoare plutitoare și capacele reduc la minimum pierderile de căldură și oxidarea plumbului.
1.4.2. Eficiența materialelor
BAT 50. |
Pentru mărirea eficienței materialelor și pentru reducerea cantității de deșeuri din trefilarea umedă, care este trimisă spre eliminare, BAT constau în curățarea și reutilizarea lubrifiantului folosit în trefilare. |
Descriere
Se utilizează un circuit de curățare, de exemplu cu filtrare și/sau centrifugare, pentru curățarea lubrifiantului de trefilare în vederea reutilizării.
1.4.3. Emisii în aer
BAT 51. |
Pentru reducerea emisiilor în aer de pulberi și plumb din băile de plumb, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.
Tabelul 1.27 Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile dirijate în aer de pulberi și plumb din băile de plumb
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 7. |
BAT 52. |
Pentru reducerea emisiilor în aer provenite din tragerea uscată, BAT constau în colectarea emisiilor prin utilizarea tehnicii (a) sau (b) și în tratarea gazelor reziduale prin utilizarea tehnicii (c), astfel cum sunt indicate mai jos.
Tabelul 1.28 Nivelul de emisii asociat cu BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate de pulberi în aer provenite din procesul de tragere uscată
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 7. |
BAT 53. |
Pentru reducerea emisiilor în aer de ceață de ulei rezultată din băile de răcire cu ulei, BAT constau în utilizarea ambelor tehnici indicate mai jos.
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 7. |
1.4.4. Reziduurile
BAT 54. |
Pentru reducerea cantității de deșeuri care este trimisă spre eliminare, BAT constau în evitarea eliminării reziduurilor care conțin plumb, prin reciclarea acestora, de exemplu în industria metalelor neferoase, pentru producerea de plumb. |
BAT 55. |
Pentru prevenirea sau reducerea riscului de mediu asociat cu depozitarea reziduurilor care conțin plumb din băile de plumb (de exemplu, materialele din care este fabricat stratul protector și oxizii de plumb), BAT constau în depozitarea reziduurilor care conțin plumb separat de alte reziduuri, pe suprafețe impermeabile și în zone închise sau în recipiente închise. |
1.5. Concluzii privind BAT pentru zincarea termică continuă a tablelor și firelor
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.1.
1.5.1. Eficiența materialelor
BAT 56. |
Pentru mărirea eficienței materialelor în imersarea la cald continuă a platbandelor, BAT constau în evitarea acoperirii excesive cu metale prin utilizarea ambelor tehnici indicate mai jos.
|
BAT 57. |
Pentru mărirea eficienței materialelor în imersarea la cald continuă a firelor, BAT constau în evitarea acoperirii excesive cu metale prin utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos.
|
1.6. Concluzii privind BAT pentru zincarea termică discontinuă
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.1.
1.6.1. Reziduurile
BAT 58. |
Pentru prevenirea generării de acid uzat cu o concentrație ridicată de zinc și fier sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, pentru reducerea cantității de astfel de acid uzat care este trimisă spre eliminare, BAT constau în efectuarea separată a proceselor de decapare și stripare. |
Descriere
Decaparea și striparea sunt efectuate în rezervoare separate pentru prevenirea generării de acid uzat cu o concentrație ridicată de zinc și fier sau pentru reducerea cantității de astfel de acid uzat care este trimisă spre eliminare.
Aplicabilitate
Aplicabilitatea la instalațiile existente poate fi limitată de lipsa de spațiu în eventualitatea în care sunt necesare rezervoare suplimentare pentru îndepărtarea acoperirii.
BAT 59. |
Pentru reducerea cantității de soluții uzate de îndepărtare a acoperirii cu concentrații ridicate de zinc, care este trimisă spre eliminare, BAT constau în recuperarea soluțiilor uzate de îndepărtare a acoperirii și/sau a ZnCl2 și NH4Cl din acestea. |
Descriere
Tehnicile de recuperare a soluțiilor uzate de stripare cu concentrații ridicate de zinc pe amplasament sau în afara amplasamentului includ:
— |
îndepărtarea zincului prin schimb de ioni. Acidul tratat poate fi utilizat în procesul de decapare, în timp ce soluția cu ZnCl2- și NH4Cl- rezultată din striparea polimerului schimbător de ioni poate fi utilizată pentru fluxare; |
— |
îndepărtarea zincului prin extracție cu solvenți. Acidul tratat poate fi utilizat în decapare, în timp ce concentratul care conține zinc rezultat din stripare și evaporare poate fi utilizat în alte scopuri. |
1.6.2. Eficiența materialelor
BAT 60. |
Pentru mărirea eficienței materialelor în procesul de imersare la cald, BAT constau în aplicarea ambelor tehnici indicate mai jos.
|
BAT 61. |
Pentru mărirea eficienței materialelor și pentru reducerea cantității de deșeuri din suflarea surplusului de zinc din tuburile galvanizate, care este trimisă spre eliminare, BAT constau în recuperarea particulelor care conțin zinc și în reutilizarea acestora în cuva de galvanizare sau în trimiterea lor pentru recuperarea zincului. |
1.6.3. Emisii în aer
BAT 62. |
Pentru reducerea emisiilor în aer de HCl rezultat din decapare și din îndepărtarea acoperirii în cadrul zincării termice discontinue, BAT constau în controlul parametrilor de funcționare (și anume a temperaturii și a concentrației de acid din baie) și în utilizarea tehnicilor indicate mai jos, în următoarea ordine de prioritate:
Tehnica (d) este BAT numai pentru instalațiile existente și cu condiția să asigure un nivel de protecție a mediului cel puțin echivalent cu cel asigurat prin utilizarea tehnicii (c) în combinație cu tehnica (a) sau (b).
Tabelul 1.29 Nivelul de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate în aer de HCl rezultat din decaparea și îndepărtarea acoperirii cu acid clorhidric în procesul de zincare termică discontinuă
Monitorizarea aferentă este prevăzută în BAT 7. |
1.6.4. Apele uzate deversate
BAT 63. |
Deversarea apelor uzate din procesul de zincare termică discontinuă nu constituie BAT. |
Descriere
Sunt generate numai reziduuri lichide (de exemplu, acid de decapare uzat, soluții de degresare uzate și soluții de fluxare uzate). Aceste reziduuri sunt colectate. Ele sunt epurate în mod corespunzător în vederea reciclării sau a recuperării și/sau sunt trimise spre eliminare (a se vedea BAT 18 și BAT 59).
1.7. Descrierea tehnicilor
1.7.1. Tehnici de mărire a eficienței energetice
Tehnică |
Descriere |
Casetele pentru bobine |
Se instalează casete izolate între laminorul de degroșare și laminorul de finisare pentru reducerea la minimum a pierderilor de temperatură din materia primă în cursul proceselor de bobinare/debobinare și pentru reducerea forțelor de înfășurare în laminoarele de platbande la cald. |
Optimizarea arderii |
Se iau măsuri pentru mărirea la maximum a randamentului de conversie a energiei în cuptor și reducerea concomitentă a emisiilor (în special de CO). Aceste rezultate se obțin printr-o combinație de tehnici, inclusiv o bună proiectare a cuptorului, optimizarea temperaturii (de exemplu, amestecarea eficientă a combustibilului și a aerului de ardere) și a timpului de staționare în zona de ardere și utilizarea unui sistem de automatizare și control al cuptorului. |
Arderea fără flacără |
Arderea fără flacără se realizează prin injectarea separată la mare viteză a combustibilului și a aerului de combustie în camera de ardere a cuptorului pentru împiedicarea formării de flacără și reducerea formării de NOX și pentru asigurarea concomitentă a unei distribuții mai uniforme a căldurii în întreaga cameră. Arderea fără flacără poate fi utilizată în combinație cu oxicombustia. |
Automatizarea și controlul cuptorului |
Procesul de încălzire este optimizat prin utilizarea unui sistem informatic care controlează în timp real parametri-cheie, precum temperatura cuptorului și a materiei prime, raportul aer/combustibil și presiunea din cuptor. |
Turnarea aproape finală a bramelor subțiri și a grinzilor profilate, urmată de laminare |
Bramele subțiri și grinzile profilate sunt produse prin realizarea turnării și a laminării într-o singură etapă a procesului. Se reduc necesitatea de reîncălzire a materiei prime înainte de laminare și numărul de treceri prin laminor. |
Optimizarea modului de proiectare și utilizare a RNCS/RCS |
Se optimizează raportul reactiv/NOX pe secțiunea transversală a cuptorului sau a conductei, dimensiunea picăturilor de reactiv și fereastra de temperatură în care este injectat reactivul. |
Oxicombustia |
Aerul de combustie este înlocuit integral sau parțial cu oxigen pur. Oxicombustia poate fi utilizată în combinație cu arderea fără flacără. |
Preîncălzirea aerului de combustie |
O parte din căldura recuperată din gazele de ardere pentru este reutilizată pentru preîncălzirea aerului utilizat la ardere. |
Sistemul de gestionare a gazelor de proces |
Sistemul face posibilă direcționarea gazelor rezultate din procesele siderurgice către cuptoarele de încălzire a materiei prime, în funcție de disponibilitatea acestora. |
Arzătorul cu recuperator |
Arzătoarele cu recuperatoare utilizează diferite tipuri de recuperatoare (de exemplu, schimbătoare de căldură cu modele de radiație, convecție, tuburi compacte sau radiante) pentru recuperarea directă a căldurii din gazele de ardere, care este apoi utilizată pentru preîncălzirea aerului de combustie. |
Reducerea frecării în laminor |
Uleiurile de laminare sunt selectate cu atenție. Se utilizează sisteme de ulei pur și/sau emulsie pentru reducerea frecării dintre cilindrii de lucru și materia primă și pentru asigurarea unui consum minim de ulei. În LC, această tehnică se aplică, de obicei, în primele cadre ale laminorului de finisare. |
Arzătorul cu regenerator |
Arzătoarele cu regeneratoare constau în două arzătoare care funcționează alternativ și care conțin paturi din materiale refractare sau ceramice. În timpul funcționării unuia dintre arzătoare, căldura din gazele de ardere este absorbită de materialele refractare sau ceramice ale celuilalt arzător, fiind apoi utilizată pentru preîncălzirea aerului de ardere. |
Cazanul de recuperare a căldurii |
Căldura din gazele de ardere fierbinți este utilizată pentru generarea de abur cu ajutorul unui cazan de recuperare a căldurii. Aburul generat este utilizat în alte procese ale instalației, pentru alimentarea unei rețele de abur sau pentru producerea de energie electrică într-o centrală electrică. |
1.7.2. Tehnici de reducere a emisiilor în aer
Tehnică |
Descriere |
Optimizarea arderii |
A se vedea secțiunea 1.7.1. |
Separatorul de picături/ceață |
Separatoarele de picături sunt dispozitive de filtrare care elimină picăturile lichide antrenate dintr-un flux de gaze. Acestea constau dintr-o structură țesută de fire din metal sau plastic, cu o suprafață specifică de mari dimensiuni. Prin impulsul dat de mișcare, picăturile mici prezente în fluxul de gaz se lovesc de fire și formează picături mai mari. |
Precipitatorul electrostatic |
Precipitatoarele electrostatice funcționează prin încărcarea electrică a particulelor și separarea lor sub influența unui câmp electric. Precipitatoarele electrostatice sunt capabile să funcționeze într-o gamă largă de condiții. Eficiența reducerii poate depinde de numărul de câmpuri, de timpul de staționare (dimensiunea) și de dispozitivele de eliminare a particulelor din amonte. Precipitatoarele electrostatice includ, în general, între două și cinci câmpuri. Aceste precipitatoare pot fi de tip uscat sau de tip umed, în funcție de tehnica utilizată pentru colectarea pulberilor de pe electrozi. Precipitatoare electrostatice umede se folosesc în general în etapa de polizare, pentru îndepărtarea pulberilor și a picăturilor reziduale după epurarea umedă. |
Filtru textil |
Filtrele cu saci, denumite și filtre textile, sunt realizate din pâslă sau dintr-un material poros țesut prin care sunt trecute gazele în vederea îndepărtării particulelor. Utilizarea unui filtru textil impune alegerea unui material textil adecvat pentru caracteristicile gazelor reziduale și pentru temperatura maximă de funcționare. |
Arderea fără flacără |
A se vedea secțiunea 1.7.1. |
Automatizarea și controlul cuptorului |
A se vedea secțiunea 1.7.1. |
Arzătorul cu emisii reduse de NOX |
Tehnica (inclusiv arzătoarele cu emisii ultrareduse de NOX) se bazează pe principiile de reducere a temperaturilor de vârf ale flăcării. Amestecul aer/combustibil reduce disponibilitatea oxigenului și temperatura de vârf a flăcării, încetinind astfel conversia azotului din combustibil în NOX și formarea de NOX termic, menținându-se în același timp un randament ridicat de ardere. |
Optimizarea modului de proiectare și utilizare a RNCS/RCS |
A se vedea secțiunea 1.7.1. |
Oxicombustia |
A se vedea secțiunea 1.7.1. |
Reducerea catalitică selectivă (RCS) |
Tehnica RCS se bazează pe reducerea NOX la azot pe un pat catalitic prin reacție cu ureea sau amoniacul la o temperatură optimă de funcționare de circa 300-450 °C. Se pot aplica mai multe straturi de catalizator. Se obține o reducere mai mare a NOX dacă se utilizează mai multe straturi de catalizator. |
Reducerea necatalitică selectivă (RNCS) |
RNCS se bazează pe reducerea NOX la azot prin reacție cu amoniacul sau ureea la o temperatură ridicată. Fereastra de temperatură de funcționare se menține între 800 °C și 1 000 °C pentru o reacție optimă. |
Epurarea umedă |
Îndepărtarea poluanților gazoși sau a particulelor poluante dintr-un flux de gaze prin transfer de masă într-un solvent lichid, deseori apă sau o soluție apoasă. Poate avea loc și o reacție chimică (de exemplu, într-un scruber acid sau alcalin). În unele cazuri, compușii pot fi recuperați din solvent. |
1.7.3. Tehnici de reducere a emisiilor în apă
Tehnică |
Descriere |
Adsorbția |
Eliminarea substanțelor solubile (soluți) din apele uzate prin transferarea acestora pe suprafața unor particule solide, foarte poroase (de obicei cărbune activ). |
Epurarea aerobă |
Oxidarea biologică a poluanților organici dizolvați cu oxigen rezultat din metabolismul microorganismelor. În prezența oxigenului dizolvat, care este injectat ca aer sau oxigen pur, componentele organice se mineralizează, transformându-se în bioxid de carbon și apă sau în alți metaboliți și biomasă. |
Precipitarea chimică |
Conversia unei substanțe poluante dizolvate într-un compus insolubil prin adăugarea de precipitanți chimici. Precipitatele solide formate sunt apoi separate prin sedimentare, prin flotație cu aer sau prin filtrare. Dacă este necesar, această etapă poate fi urmată de microfiltrare sau ultrafiltrare. Pentru precipitarea fosforului se folosesc ioni de metale multivalente (de exemplu, calciu, aluminiu, fier). |
Reducerea chimică |
Poluanții sunt transformați în compuși similari, dar mai puțin nocivi sau mai puțin periculoși, cu ajutorul unor agenți chimici reducători. |
Coagularea și flocularea |
Coagularea și flocularea sunt utilizate pentru separarea materiilor solide în suspensie de apele uzate și se realizează adesea în etape succesive. Coagularea se realizează prin adăugarea de coagulanți cu sarcini opuse celor ale materiilor solide în suspensie. Flocularea se realizează prin adăugarea de polimeri, astfel încât, prin coliziune, microflocoanele se grupează și formează flocoane de dimensiuni mai mari. |
Egalizarea |
Echilibrarea fluxurilor și a încărcărilor cu poluanți la intrarea în epurarea finală a apelor uzate prin utilizarea de rezervoare centrale. Egalizarea poate fi descentralizată sau efectuată cu ajutorul altor tehnici de gestionare. |
Filtrarea |
Separarea particulelor solide prezente în apele uzate prin trecerea acestora printr-un mediu poros; de exemplu, filtrare prin straturi de nisip, microfiltrare sau ultrafiltrare. |
Flotația |
Separarea particulelor solide sau lichide prezente în apele uzate prin atașarea lor la bule fine de gaz, în general aer. Particulele plutitoare se acumulează la suprafața apei și sunt colectate cu separatoare. |
Nanofiltrarea |
Un proces de filtrare în care se utilizează membrane cu dimensiuni ale porilor de aproximativ 1 nm. |
Neutralizarea |
Aducerea pH-ului apelor uzate la un nivel neutru (de aproximativ 7) prin adăugarea de substanțe chimice. Hidroxidul de sodiu (NaOH) sau hidroxidul de calciu [Ca(OH)2] este utilizat, în general, pentru mărirea pH-ului, în timp ce acidul sulfuric (H2SO4), acidul clorhidric (HCl) sau dioxidul de carbon (CO2) este utilizat, în general, pentru reducerea pH-ului. În timpul neutralizării se poate produce precipitarea anumitor substanțe. |
Separarea fizică |
Materiile solide grosiere, materiile solide în suspensie și/sau particulele de metale sunt separate din apele uzate cu ajutorul, de exemplu, al grătarelor, al sitelor, al deznisipatoarelor, al separatoarelor de grăsimi, al hidrocicloanelor, al separatoarelor de apă și ulei sau al decantoarelor primare |
Osmoza inversă |
Un proces pe bază de membrane, prin care se aplică o diferență de presiune între compartimente separate de membrane, ceea ce determină curgerea apei dinspre soluția mai concentrată spre o soluție cu o concentrație mai mică. |
Sedimentarea |
Separarea particulelor în suspensie și a materiilor în suspensie prin sedimentare gravitațională. |
(1) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).
(2) Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
(3) Pentru orice parametru în cazul căruia, ca urmare a unor limitări legate de prelevare sau analitice și/sau a condițiilor de exploatare, o prelevare/măsurare de 30 de minute și/sau o medie de trei măsurători consecutive este inadecvată, se poate utiliza o procedură de prelevare/măsurare mai reprezentativă.
(4) În măsura în care este posibil, măsurările se efectuează la cea mai ridicată stare de emisii preconizată în condiții normale de funcționare.
(5) Monitorizarea nu se aplică în cazul în care se utilizează exclusiv energie electrică.
(6) Dacă măsurătorile sunt continue, se aplică următoarele standarde EN generice: EN 15267-1, EN 15267-2, EN 15267-3 și EN 14181.
(7) Dacă măsurătorile sunt continue, se aplică standardul EN 13284-2.
(8) Dacă nivelurile de emisii se dovedesc a fi suficient de stabile, se poate adopta o frecvență de monitorizare mai scăzută, dar în niciun caz mai mică de o dată la trei ani.
(9) În eventualitatea în care nu sunt aplicabile tehnicile (a) sau (b) din BAT 62, măsurarea concentrației de HCl în faza gazoasă deasupra băii de decapare se efectuează cel puțin o dată pe an.
(10) Monitorizarea se aplică numai atunci când substanța vizată este identificată ca fiind relevantă în fluxul de gaze reziduale pe baza inventarului indicat în BAT 2.
(11) Monitorizarea nu se aplică în cazul în care singurul combustibil utilizat sunt gazele naturale sau în care se utilizează exclusiv energia electrică.
(12) În cazul evacuărilor intermitente cu o frecvență mai mică decât frecvența minimă de monitorizare, monitorizarea se realizează o dată pe evacuare.
(13) Monitorizarea se aplică numai în cazul evacuării directe într-un corp de apă receptor.
(14) Frecvența de monitorizare poate fi redusă la o dată pe lună în cazul în care nivelurile de emisii se dovedesc a fi suficient de stabile.
(15) Se monitorizează fie CCO, fie COT. Monitorizarea COT este opțiunea preferată, deoarece nu se bazează pe utilizarea unor compuși extrem de toxici.
(16) În cazul evacuării indirecte într-un corp de apă receptor, frecvența de monitorizare se poate reduce la o dată la trei luni dacă instalația de epurare a apelor uzate din aval este proiectată și dotată în mod corespunzător pentru a reduce poluanții vizați.
(17) Monitorizarea se aplică numai atunci când substanța/parametrul este identificat ca fiind relevant în fluxul de ape uzate pe baza inventarului menționat în BAT 2.
(18) În cazul oțelului înalt aliat (cum ar fi oțelul inoxidabil austenitic), limita superioară a intervalului BAT-AEPL poate fi mai mare, de maximum 2 200 MJ/t.
(19) În cazul oțelului înalt aliat (cum ar fi oțelul inoxidabil austenitic), limita superioară a intervalului BAT-AEPL poate fi mai mare, de maximum 2 800 MJ/t.
(20) În cazul oțelului înalt aliat (cum ar fi oțelul inoxidabil austenitic), limita superioară a intervalului BAT-AEPL poate fi mai mare, de maximum 4 000 MJ/t.
(21) În cazul recoacerii discontinue, limita inferioară a intervalului BAT-AEPL poate fi atinsă prin utilizarea BAT 11 (g).
(22) BAT-AEPL poate fi mai mare în cazul liniilor de recoacere continuă care necesită o temperatură de recoacere de peste 800 °C.
(23) BAT-AEPL poate fi mai mare în cazul liniilor de recoacere continuă care necesită o temperatură de recoacere de peste 800 °C.
(24) Limita superioară a intervalului BAT-AEPL poate fi mai mare când excesul de zinc este îndepărtat prin centrifugare și/sau când temperatura băii de galvanizare este mai mare de 500 °C.
(25) Limita superioară a BAT-AEPL poate fi mai mare, de maximum 1 200 kWh/t, în cazul instalațiilor de zincare termică discontinuă care funcționează la o producție anuală medie mai mică de 150 t/m3 de volum al cuvei.
(26) În cazul instalațiilor de zincare termică discontinuă care produc în principal produse subțiri (< 1,5 mm, de exemplu), limita superioară a intervalului BAT-AEPL poate fi mai mare, de maximum la 1 000 kWh/t.
(27) Limita superioară a intervalului BAT-AEPL poate fi mai mare, de maximum 50 kg/t, când se galvanizează în principal repere cu o suprafață specifică ridicată (de exemplu, produse subțiri < 1,5 mm, țevi cu o grosime a peretelui < 3 mm) sau când are loc regalvanizarea.
(28) BAT-AEL nu se aplică atunci când debitul masic de pulberi se situează sub 100 g/h.
(29) BAT-AEL nu se aplică în cazul instalațiilor care utilizează 100 % gaze naturale sau 100 % încălzire electrică.
(30) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai mare, de maximum 300 mg/Nm3, când se utilizează într-o proporție ridicată gaz de cocserie (> 50 % din energia de intrare).
(31) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai mare, de maximum 550 mg/Nm3, când se utilizează într-o proporție ridicată gaz de cocserie sau gaz bogat în CO rezultat din producția de ferocrom (> 50 % din energia de intrare).
(32) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai mare, de maximum 300 mg/Nm3 în procesul de recoacere continuă.
(33) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai mare, de maximum 550 mg/Nm3, când se utilizează într-o proporție ridicată gaz de cocserie sau gaz bogat în CO rezultat din producția de ferocrom (> 50 % din energia de intrare).
(34) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai mare, de maximum 550 mg/Nm3, când se utilizează într-o proporție ridicată gaz de cocserie sau gaz bogat în CO rezultat din producția de ferocrom (> 50 % din energia de intrare).
(35) Acest BAT-AEL se aplică numai în cazul decapării cu acid clorhidric.
(36) Acest BAT-AEL se aplică numai în cazul decapării cu amestecuri acide care conțin acid fluorhidric.
(37) Acest BAT-AEL se aplică numai în cazul decapării cu acid sulfuric.
(38) Acest BAT-AEL se aplică numai în cazul decapării cu acid clorhidric.
(39) Acest BAT-AEL se aplică numai în cazul decapării cu acid sulfuric.
(40) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai mare, de maximum 200 mg/Nm3, în cazul recuperării acidului mixt cu ajutorul tehnicii de prăjire prin pulverizare.
(41) Aceste tehnici sunt descrise în secțiunea 1.7.3.
(42) Perioadele de calculare a valorilor medii sunt definite în secțiunea Considerații generale.
(43) Se aplică fie BAT-AEL pentru CCO, fie BAT-AEL pentru COT. Monitorizarea COT este opțiunea preferată, deoarece nu se bazează pe utilizarea unor compuși extrem de toxici.
(44) BAT-AEL se aplică numai atunci când substanța sau substanțele/parametrul sau parametrii vizați sunt identificați ca fiind relevanți în fluxul de ape uzate, pe baza inventarului menționat în BAT 2.
(45) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 0,3 mg/l în cazul oțelurilor înalt aliate.
(46) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 0,4 mg/l în cazul instalațiilor care produc oțel inoxidabil austenitic.
(47) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 35 μg/l în cazul instalațiilor de trefilare în care sunt utilizate băi de plumb.
(48) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai mare, de maximum 50 μg/l, în cazul instalațiilor în care se prelucrează oțel cu plumb.
(49) Perioadele de calculare a valorilor medii sunt definite în secțiunea Considerații generale.
(50) BAT-AEL-urile pot să nu se aplice dacă instalația de epurare a apelor uzate din aval este proiectată și dotată în mod corespunzător pentru reducerea poluanților vizați, cu condiția ca acest lucru să nu ducă la creșterea nivelului de poluare a mediului.
(51) BAT-AEL se aplică numai atunci când substanța sau substanțele/parametrul sau parametrii vizați sunt identificați ca fiind relevanți în fluxul de ape uzate, pe baza inventarului menționat în BAT 2.
(52) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 0,3 mg/l în cazul oțelurilor înalt aliate.
(53) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 0,4 mg/l în cazul instalațiilor care produc oțel inoxidabil austenitic.
(54) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 35 μg/l în cazul instalațiilor de trefilare în care sunt utilizate băi de plumb.
(55) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai mare, de maximum 50 μg/l, în cazul instalațiilor în care se prelucrează oțel cu plumb.
(56) În cazul oțelului înalt aliat (cum ar fi oțelul inoxidabil austenitic), limita superioară a intervalului BAT-AEPL este de la 1 000 MJ/t.
(57) Când tehnica filtrelor textile nu este aplicabilă, limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi mai mare, de maximum 7 mg/Nm3.
(58) BAT-AEL se aplică numai atunci când substanța vizată este identificată ca fiind relevantă în fluxul de gaze reziduale pe baza inventarului indicat în BAT 2.
(59) În cazul oțelului înalt aliat (cum ar fi oțelul inoxidabil austenitic), limita superioară a intervalului BAT-AEPL poate fi mai mare, de până la 1 600 MJ/t.
(60) BAT-AEL se aplică numai atunci când substanța vizată este identificată ca fiind relevantă în fluxul de gaze reziduale pe baza inventarului indicat în BAT 2.