(1)

În urma unei cereri din partea Portugaliei din 11 august 2020, Consiliul, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354 (2), a acordat Portugaliei asistență financiară sub forma unui împrumut în valoare de maximum 5 934 462 488 EUR, cu o scadență medie maximă de 15 ani și o perioadă de disponibilitate de 18 luni, în vederea completării eforturilor naționale întreprinse de Portugalia pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19 și a răspunde la consecințele socioeconomice ale acesteia pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(2)

Împrumutul urma să fie utilizat de Portugalia pentru a finanța schemele privind reducerea timpului de muncă, măsurile similare și măsurile legate de sănătate, astfel cum sunt menționate la articolul 3 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354.

(3)

În urma unei a doua cereri din partea Portugaliei din 9 decembrie 2021, Consiliul, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/99 (3), a extins lista măsurilor pentru care s-a acordat deja asistență financiară prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354, în vederea completării eforturilor naționale întreprinse de Portugalia pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19 și a răspunde la consecințele socioeconomice ale acesteia pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(4)

Epidemia de COVID-19 a imobilizat o parte substanțială a forței de muncă din Portugalia. Acest lucru a dus la o creșteri repetate neprevăzute și semnificative ale cheltuielilor publice ale Portugaliei în ceea ce privește măsurile menționate la articolul 3 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354.

(5)

Epidemia de COVID-19 și măsurile extraordinare puse în aplicare de Portugalia în 2020, 2021 și 2022 pentru a limita epidemia și impactul său la nivel socioeconomic și al sănătății au avut și continuă să aibă un impact puternic asupra finanțelor publice. În 2020, Portugalia a înregistrat un deficit public de 5,8 % și o datorie publică de 135,2 % din produsul intern brut (PIB), care s-au redus la 2,8 % și, respectiv, 127,4 % la sfârșitul anului 2021. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022 Portugalia ar urma să înregistreze un deficit public de 1,9 % și o datorie publică de 119,9 % din PIB până la sfârșitul anului 2022. Conform previziunilor intermediare ale Comisiei din vara anului 2022, se estimează că PIB-ul Portugaliei va crește cu 6,5 % în 2022.

(6)

La 17 septembrie 2022, Portugalia a solicitat o asistență financiară suplimentară din partea Uniunii, în cuantum de 300 000 000 EUR, în vederea completării în continuare a eforturilor naționale întreprinse în 2020, 2021 și 2022 pentru a contracara impactul epidemiei de COVID-19 și a răspunde la consecințele socioeconomice ale acesteia pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă. În special, Portugalia a prelungit sau a modificat schemele privind reducerea timpului de muncă și măsurile similare prevăzute în considerentele 7-21.

(7)

Articolele 298-308 din „Legea nr. 7/2009 din 12 februarie”, completate de articolul 142 din „Legea nr. 75-B/2020 din 31 decembrie”, au introdus o măsură de sprijinire a menținerii contractelor de muncă prin întreruperea temporară a activității sau reducerea timpului de lucru normal prevăzut în Codul muncii din Portugalia. Măsura este descrisă la articolul 3 litera (a) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354. Inițial, măsura oferea o prestație societăților eligibile pentru a acoperi 70 % din remunerația salariaților, aceasta ridicându-se la două treimi din salariul lor brut normal. Această corecție la două treimi a fost supusă unei limite inferioare egale cu salariul minim la nivel național și unei limite superioare egale cu de trei ori salariul minim la nivel național. Societățile eligibile trebuie să își fi suspendat activitatea economică sau să fi suferit pierderi semnificative de venituri. Ulterior, măsura a fost extinsă, inclusiv prin creșterea temporară a remunerației salariaților la 100 % din salariul lor brut normal.

(8)

„Decretul-lege nr. 10-G/2020 din 26 martie”, astfel cum a fost modificat prin „Declarația de rectificare nr. 14/2020 din 28 martie”, articolul 4 din „Decretul-lege nr. 14-F/2020 din 13 aprilie”, articolul 3 din „Decretul-lege nr. 20/2020 din 1 mai”, articolul 6 din „Decretul-lege nr. 20-H/2020 din 14 mai”, articolul 2 din „Decretul-lege nr. 27-B/2020 din 19 iunie” și articolul 2 din „Decretul-lege nr. 6-C/2021 din 15 ianuarie”, și completat de articolul 142 din „Legea nr. 75-B/2020 din 31 decembrie”, a introdus noul sprijin special simplificat pentru menținerea contractelor de muncă prin întreruperea temporară a activității sau reducerea timpului de lucru normal. Măsura este descrisă la articolul 3 litera (b) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354. Această măsură a fost similară cu măsura menționată în considerentul 7, dar a avut proceduri simplificate pentru a permite un acces mai rapid la fonduri. Inițial, măsura oferea o prestație societăților eligibile pentru a acoperi 70 % din remunerația salariaților, aceasta ridicându-se la două treimi din salariul lor brut normal, precum și o scutire a angajatorilor de la plata contribuțiilor sociale. Această corecție la două treimi a fost supusă unei limite inferioare egale cu salariul minim la nivel național și unei limite superioare egale cu de trei ori salariul minim la nivel național. Societățile eligibile trebuie să își fi suspendat activitatea economică sau să fi înregistrat pierderi de venituri de cel puțin 40 % în perioada de 30 de zile care precedă cererea de sprijin, în comparație cu aceeași lună a anului precedent sau cu media lunară a celor două luni care precedă perioada respectivă. Ulterior, măsura a fost extinsă de mai multe ori, inclusiv prin creșterea temporară a remunerației salariaților la 100 % din salariul lor brut normal în anumite circumstanțe. Întrucât scutirea de la plata contribuțiilor sociale constituie venituri nepercepute pentru guvern, aceasta poate fi considerată a fi echivalentă cheltuielilor publice, în sensul Regulamentului (UE) 2020/672.

(9)

Articolul 5 alineatul (2) și articolele 7-9 din „Decretul-lege nr. 10-G/2020 din 26 martie” au stabilit că, în cazul în care societățile au beneficiat de măsurile menționate în considerentul 7 sau 8 și au avut un program de formare aprobat de serviciile publice naționale de ocupare a forței de muncă și de formare („Instituto do Emprego e Formação Profissional”, IEFP), în cadrul programelor de formare profesională speciale, se puteau acorda, ca alternativă la reducerea timpului de lucru al angajaților, indemnizații de formare pentru a acoperi veniturile de înlocuire, precum și costurile legate de formare, care trebuia să aibă loc în timpul programului de lucru. Măsura este descrisă la articolul 3 litera (c) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354.

(10)

Articolele 4 și 5 din „Decretul-lege nr. 27-B/2020 din 19 iunie” și articolul 14-A din „Decretul-lege nr. 46-A/2020 din 30 iulie”, astfel cum a fost modificat prin articolul 4 din „Decretul-lege nr. 6-C/2021 din 15 ianuarie”, prin articolul 2 din „Decretul-lege nr. 23-A/2021 din 24 martie” și prin articolul 2 din „Decretul-lege nr. 32/2021 din 12 mai” și astfel cum a fost precizat în „Ordonanța Guvernului nr. 102-A/2021 din 14 mai”, au introdus o nouă măsură de sprijin special pentru societăți în vederea reluării activității lor economice. Măsura este descrisă la articolul 3 litera (d) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354. Inițial, pentru a facilita tranziția către reluarea activității și menținerea locurilor de muncă, societățile ai căror angajați au beneficiat de măsurile menționate în considerentul 7 sau 8 puteau primi, pentru fiecare angajat vizat, o prestație egală fie cu salariul minim la nivel național, plătită într-o singură tranșă, fie cu dublul salariului minim la nivel național, plătită eșalonat, pe o perioadă de șase luni. În cazul în care sprijinul a fost acordat eșalonat, societățile au beneficiat, de asemenea, de o scutire parțială de 50 % din contribuțiile sociale ale angajatorului datorate pentru angajații în cauză. Ulterior, măsura a fost extinsă de mai multe ori, inclusiv prin adăugarea pe lista societăților eligibile a microîntreprinderilor ai căror angajați au beneficiat de măsura menționată în considerentul 12, care au putut beneficia apoi de o prestație egală cu dublul salariului minim la nivel național pentru fiecare angajat vizat, plătită eșalonat, pe o perioadă de șase luni.

(11)

Articolul 3 din „Decretul-lege nr. 27-B/2020 din 19 iunie”, astfel cum a fost modificat prin articolul 2 din „Decretul-lege nr. 58-A/2020 din 14 august”, a introdus un nou supliment de stabilizare a veniturilor pentru angajații care beneficiază de măsurile menționate în considerentul 7 sau 8 timp de cel puțin o lună (specificată mai târziu ca 30 de zile consecutive) în perioada aprilie-iunie 2020. Măsura este descrisă la articolul 3 litera (e) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354. Angajații eligibili au fost cei al căror salariu brut raportat la luna februarie 2020 nu depășea dublul salariului minim la nivel național. Angajații aveau dreptul la o prestație egală cu diferența dintre salariul brut din februarie 2020 și cel din perioada în care angajatul a fost acoperit de una dintre cele două măsuri menționate mai sus, cu o limită inferioară de 100 EUR și o limită superioară de 351 EUR.

(12)

Articolul 4 din „Decretul-lege nr. 46-A/2020 din 30 iulie”, astfel cum a fost modificat prin articolul 2 din „Decretul-lege nr. 90/2020 din 19 octombrie”, articolul 142 din „Legea nr. 75-B/2020 din 31 decembrie”, articolul 3 din „Decretul-lege nr. 6-C/2021 din 15 ianuarie”, articolul 2 din „Decretul-lege nr. 23-A/2021 din 24 martie” și articolul 2 din „Decretul-lege nr. 71-A/2021 din 13 august”, a introdus noul sprijin special progresiv pentru menținerea contractelor de muncă prin reducerea temporară a timpului de lucru normal. Măsura este descrisă la articolul 3 litera (f) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354. Inițial, măsura oferea o prestație societăților eligibile pentru a acoperi 70 % din remunerația salariaților pentru orele nelucrate, această remunerare reprezentând două treimi din salariul lor brut normal corespunzător orelor nelucrate în lunile august și septembrie 2020 sau patru cincimi din salariul lor brut normal corespunzător orelor nelucrate în perioada octombrie-decembrie 2020. Salariul brut total al angajaților rezultat a fost supus unei limite inferioare egale cu salariul minim la nivel național.

Măsura prevedea, de asemenea, scutirea totală sau parțială a angajatorului respectiv de la plata contribuțiilor sociale, calibrată în funcție de dimensiunea societăților eligibile, și anume microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii sau întreprinderi mari. Societățile eligibile trebuie să își fi suspendat activitatea economică sau să fi înregistrat pierderi de venituri de cel puțin 40 % în perioada de 30 de zile care precedă cererea de sprijin, în comparație cu aceeași lună a anului precedent sau cu media lunară a celor două luni care precedă perioada respectivă. Reducerea temporară maximă a timpului de lucru normal a fost calibrată astfel încât să crească în funcție de amploarea pierderilor de venituri ale societăților eligibile. Ulterior, măsura a fost extinsă de mai multe ori, inclusiv prin adăugarea pe lista societăților eligibile a acelor societăți care au înregistrat pierderi de venituri de cel puțin 25 %, prin reajustarea reducerii temporare maxime a timpului de lucru normal în funcție de amploarea pierderilor de venituri ale societăților eligibile, creșterea temporară a remunerației salariaților la 100 % din salariul lor brut normal corespunzător orelor nelucrate și prin introducerea eliminării treptate a scutirii de la plata contribuțiilor sociale datorate de angajator. Întrucât scutirea de la plata contribuțiilor sociale constituie venituri nepercepute pentru guvern, aceasta poate fi considerată a fi echivalentă cheltuielilor publice, în sensul Regulamentului (UE) 2020/672.

(13)

Articolul 26 din „Decretul-lege nr. 10-A/2020 din 13 martie”, astfel cum a fost modificat prin articolul 2 din „Decretul-lege nr. 12-A/2020 din 6 aprilie”, articolul 2 din „Decretul-lege nr. 14-F/2020 din 13 aprilie”, articolul 4 din „Decretul-lege nr. 20-C/2020 din 7 mai”, articolul 9 din „Legea nr. 27-A/2020 din 24 iulie” și articolul 2 din „Legea nr. 31/2020 din 11 august”, precum și articolul 325-G din „Legea nr. 2/2020 din 31 martie”, astfel cum a fost adăugat prin articolul 3 din „Legea nr. 27-A/2020 din 24 iulie”, au introdus o nouă măsură de sprijin special pentru persoanele care desfășoară activități independente, lucrătorii informali și manageri. Măsura este descrisă la articolul 3 litera (g) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354. Inițial, măsura oferea o prestație lunară egală cu venitul înregistrat al persoanelor fizice vizate, cu o limită superioară egală cu indicele de ajutor social al Portugaliei („Indexante dos Apoios Sociais”, IAS, stabilit la 438,81 EUR în 2020). Persoanele eligibile au fost persoanele fizice care și-au suspendat activitatea economică. Ulterior, măsura a fost extinsă de mai multe ori, inclusiv prin adăugarea pe lista persoanelor eligibile a acelor persoane care au înregistrat pierderi de venituri de cel puțin 40 % în perioada de 30 de zile care precedă cererea de sprijin, în comparație cu aceeași lună a anului precedent sau cu media lunară a celor două luni care precedă perioada respectivă, și a fost reajustată astfel încât prestația lunară să fie egală fie cu venitul înregistrat al persoanelor, cu o limită superioară egală cu indicele de ajutor social al Portugaliei, atunci când venitul înregistrat al persoanelor fizice se situa sub o valoare de 1,5 ori mai mare decât indicele de ajutor social al Portugaliei, fie cu două treimi din venitul înregistrat al persoanelor, cu o limită superioară egală cu salariul minim la nivel național, atunci când venitul înregistrat al persoanelor era mai mare sau egal cu de 1,5 ori indicele de ajutor social al Portugaliei, și stabilind o limită inferioară egală cu 50 % din indicele de ajutor social al Portugaliei.

(14)

Articolul 23 din „Decretul-lege nr. 10-A/2020 din 13 martie”, astfel cum a fost modificat prin articolul 2 din „Decretul-lege nr. 12-A/2020 din 6 aprilie” și articolul 3 din „Legea nr. 16/2021 din 7 aprilie”, a introdus o alocație familială pentru angajații care nu pot lucra deoarece sunt nevoiți să aibă grijă de copiii lor sau de alte persoane aflate în întreținere care au vârsta mai mică de 12 ani sau, indiferent de vârstă, care suferă de un handicap sau de o boală cronică. Măsura este descrisă la articolul 3 litera (h) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354. Măsura oferea o prestație echivalentă cu două treimi din salariul brut normal, plătită în părți egale de angajator și de asigurările sociale, cu o limită inferioară egală cu salariul minim la nivel național și o limită superioară egală cu de trei ori salariul minim la nivel național. Măsura în cauză poate fi considerată o măsură similară schemelor privind reducerea timpului de muncă, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2020/672, deoarece oferă angajaților sprijin pentru venit, ceea ce va contribui la acoperirea costurilor de îngrijire a copiilor în timpul închiderii școlilor și, prin urmare, va ajuta părinții să își continue activitatea profesională, prevenind punerea în pericol a relațiilor de muncă.

(15)

„Ordonanța de Guvern nr. 3485-C/2020 din 19 martie”, „Ordonanța de Guvern nr. 4395/2020 din 10 aprilie” și „Ordonanța de Guvern nr. 5897-B/2020 din 28 mai” au introdus o nouă măsură de sprijin special pentru menținerea contractelor de muncă ale formatorilor, având în vedere anularea cursurilor de formare profesională. Măsura este descrisă la articolul 3 litera (i) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354. Sprijinul public a constat într-o prestație care acoperea salariul formatorilor, chiar dacă formarea profesională nu a avut loc.

(16)

„Ordinul ministrului muncii, solidarității și securității sociale și al ministrului sănătății nr. 2875-A/2020 din 3 martie”, articolul 20 din „Decretul-lege nr. 10-A/2020 din 13 martie”, astfel cum a fost modificat prin articolul 2 din „Decretul-lege nr. 62-A/2020 din 3 septembrie”, și articolul 325-F din „Legea nr. 2/2020 din 31 martie”, astfel cum a fost modificat prin articolul 3 din „Legea nr. 27-A/2020 din 24 iulie”, au introdus o indemnizație de boală ca urmare a contractării COVID-19. Măsura este descrisă la articolul 3 litera (m) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354. În comparație cu sistemul standard de indemnizații de boală din Portugalia, acordarea indemnizației de boală pentru COVID-19 nu a făcut obiectul unei perioade de așteptare. Sprijinul public a constat într-o prestație egală cu salariul brut normal al beneficiarilor.

(17)

Articolul 19 din „Decretul-lege nr. 10-A/2020 din 13 martie”, astfel cum a fost modificat prin articolul 2 din „Decretul-lege nr. 62-A/2020 din 3 septembrie”, și articolul 325-F din „Legea nr. 2/2020 din 31 martie”, astfel cum a fost modificat prin articolul 3 din „Legea nr. 27-A/2020 din 24 iulie”, au introdus o indemnizație pentru angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă care au fost împiedicate temporar să își exercite activitățile profesionale ca urmare a izolării profilactice. Măsura este descrisă la articolul 3 litera (l) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354. Acordarea indemnizației nu a făcut obiectul unei perioade de așteptare. Angajații sau persoanele care desfășoară o activitate independentă au beneficiat de o indemnizație egală cu salariul lor brut normal.

(18)

„Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 97/2020 din 8 aprilie”, „Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 120/2020 din 28 aprilie”, „Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 128/2020 din 5 mai”, „Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 129/2020 din 5 mai”, „Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 195/2020 din 15 iulie”, „Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 196/2020 din 15 iulie” și „Rezoluția Consiliului Guvernului Regional al Insulelor Azore nr. 200/2020 din 17 iulie” au introdus o serie de măsuri regionale legate de ocuparea forței de muncă în regiunea autonomă Azore. Măsurile sunt descrise la articolul 3 litera (j) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354. Măsurile specifice, inclusiv o completare regională la schemele existente la nivel național, și anume reducerea timpului de muncă, sprijinul pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă și pentru societăți în vederea reluării activității lor economice, au fost menite să mențină ocuparea forței de muncă în Azore pe durata epidemiei de COVID-19. Sprijinul acordat în cadrul respectivelor măsuri a fost condiționat de menținerea contractelor de muncă și de menținerea activității economice.

(19)

„Rezoluția Guvernului Regional din Madeira nr. 101/2020 din 13 martie” și „Ordonanța nr. 133-B/2020 a Vicepreședintelui Guvernului Regional din Madeira și a Secretariatului regional pentru incluziune socială și cetățenie din 22 aprilie” au introdus o serie de măsuri regionale legate de ocuparea forței de muncă în regiunea autonomă Madeira. Măsurile sunt descrise la articolul 3 litera (k) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354. Măsurile specifice, inclusiv o completare regională la schemele existente la nivel național, și anume reducerea timpului de muncă și sprijinul pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă și pentru societăți în vederea reluării activității lor economice, au fost menite să mențină ocuparea forței de muncă în Madeira pe durata epidemiei de COVID-19. Sprijinul acordat în cadrul respectivelor măsuri a fost condiționat de menținerea contractelor de muncă și de menținerea activității economice.

(20)

Articolul 156 din „Legea nr. 75-B/2020 din 31 decembrie”, sub rezerva condițiilor prevăzute la punctul (2) literele (c)-(f) din acesta, astfel cum se specifică mai exact în „Ordonanța Guvernului nr. 19-A/2021 din 25 ianuarie” și astfel cum a fost prelungit prin articolul 12 din „Decretul-lege nr. 104/2021 din 27 noiembrie”, a introdus o schemă de sprijin extraordinar pentru lucrătorii independenți, lucrătorii care nu au acces la alte mecanisme de protecție socială și managerii ale căror venituri au fost afectate în mod deosebit de pandemia de COVID-19. Măsura este descrisă la articolul 3 litera (r) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354. În cazul lucrătorilor independenți, măsura prevedea o prestație egală cu două treimi din valoarea corespunzătoare scăderii venitului lunar al lucrătorilor, cu o limită superioară egală cu 501,16 EUR. Lucrătorii independenți eligibili au fost cei care s-au confruntat cu o scădere a veniturilor de cel puțin 40 % în perioada martie-decembrie 2020, comparativ cu 2019.

În cazul lucrătorilor care nu au acces la alte mecanisme de protecție socială, măsura prevedea: (i) pentru angajați, o prestație egală cu diferența dintre valoarea lunară de referință de 501,16 EUR și salariul mediu lunar pe adult din gospodăria respectivă; și (ii) în cazul lucrătorilor independenți, o prestație egală cu două treimi din scăderea venitului lunar al lucrătorilor, cu o limită superioară de 501,16 EUR. În cazul managerilor, măsura prevedea o prestație egală fie cu venitul mediu lunar de referință al acestora, atunci când acesta se situa sub o valoare de 1,5 ori mai mare decât indicele de ajutor social al Portugaliei („Indexante dos Apoios Sociais”, IAS, stabilit la 438,81 EUR în 2021), fie cu două treimi din venitul mediu lunar de referință al acestora, atunci când acesta era egal sau mai mare decât respectivul indice. Managerii eligibili au fost cei care și-au suspendat temporar activitatea economică ca urmare a pandemiei de COVID-19 sau cei care au înregistrat pierderi de venituri de cel puțin 40 % în perioada de 30 de zile care precedă cererea de sprijin, în comparație cu aceeași lună a anului precedent sau cu media lunară a celor două luni care precedă perioada respectivă. În toate cazurile, prestația a avut o limită inferioară egală cu 50 EUR, majorată la 50 % din scăderea venitului lunar observată atunci când aceasta din urmă se situa între 50 % și 100 % din indicele de ajutor social al Portugaliei, sau la 50 % din indicele de ajutor social al Portugaliei atunci când scăderea venitului depășea respectivul indice.

(21)

Punctul 2.5.1 din „Anexa la Rezoluția Consiliului de Miniștri nr. 41/2020 din 6 iunie”, astfel cum se specifică mai exact la articolele 10-12 din „Ordonanța Guvernului nr. 180/2020 din 3 august” și astfel cum a fost extins prin articolele 5-7 din „Anexa la Ordonanța Guvernului nr. 37-A/2021 din 15 februarie”, a introdus o schemă de sprijin social pentru artiști, autori, tehnicieni și alți profesioniști din domeniul artelor. Măsura este descrisă la articolul 3 litera (s) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354. Măsura prevedea o prestație lunară egală cu indicele de ajutor social al Portugaliei („Indexante dos Apoios Sociais”, IAS, stabilit la 438,81 EUR în 2021).

(22)

Portugalia a prelungit sau a modificat în continuare o serie de măsuri legate de sănătate pentru a combate epidemia de COVID-19. În special, este vorba de măsurile prevăzute în considerentele 23-27.

(23)

„Norma nr. 012/2020 din 6 mai”, astfel cum a fost modificată la 14 mai 2020, și „Norma nr. 013/2020 din 10 iunie”, astfel cum a fost modificată la 23 iunie 2020, ambele emise de Direcția Generală de Sănătate din Portugalia, precum și „Decretul-lege nr. 10-A/2020 din 13 martie” au prevăzut achiziționarea de echipamente individuale de protecție pentru a fi utilizate la locul de muncă, în special în spitalele publice, ministerele de resort, municipalități și regiunile autonome Azore și Madeira. Măsura este descrisă la articolul 3 litera (n) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354.

(24)

„Decretul-lege nr. 10-A/2020 din 13 martie” a introdus o campanie de igienă școlară menită să asigure revenirea în siguranță la locul de muncă a profesorilor, a altor membri ai personalului și a studenților. Măsura este descrisă la articolul 3 litera (o) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354.

(25)

„Norma nr. 012/2020 din 6 mai”, astfel cum a fost modificată la 14 mai 2020, și „Norma nr. 013/2020 din 10 iunie”, astfel cum a fost modificată la 23 iunie 2020, ambele emise de Direcția Generală de Sănătate din Portugalia, au prevăzut testarea pentru COVID-19 a pacienților spitalizați și a lucrătorilor din spitalele publice, precum și a angajaților din centrele de îngrijire a persoanelor în vârstă și din centrele de îngrijire a copiilor. Măsura este descrisă la articolul 3 litera (p) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354.

(26)

Articolul 42-A din „Legea nr. 2/2020 din 31 martie”, astfel cum a fost modificat prin articolul 3 din „Legea nr. 27-A/2020 din 24 iulie”, și articolul 291 din „Legea nr. 75-B/2020 din 31 decembrie” au introdus o nouă compensație specială pentru lucrătorii din cadrul Serviciului Național de Sănătate implicați în combaterea epidemiei de COVID-19. Măsura este descrisă la articolul 3 litera (q) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354. Măsura consta într-o primă de performanță, plătită o singură dată, corespunzătoare unui cuantum egal cu 50 % din salariul brut normal al angajatului.

(27)

Articolul 6 din „Decretul-lege nr. 10-A/2020 din 13 martie” și articolele 4-8 din „Decretul-lege nr. 10-A/2021 din 2 februarie” au prevăzut angajarea de personal sanitar suplimentar și efectuarea de ore suplimentare în cadrul Serviciului Național de Sănătate pentru a face față provocărilor legate de pandemie. Măsura este descrisă la articolul 3 litera (t) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354.

(28)

Portugalia îndeplinește condițiile pentru a solicita asistență financiară prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/672. Portugalia a furnizat Comisiei dovezi corespunzătoare conform cărora cheltuielile publice efective și planificate au crescut cu 6 920 192 416 EUR de la 1 februarie 2020 ca urmare a măsurilor naționale luate pentru contracararea efectelor socioeconomice ale epidemiei de COVID-19. Aceasta constituie o creștere neprevăzută și semnificativă deoarece este legată și de o extindere sau o modificare a măsurilor naționale existente legate direct de scheme privind reducerea timpului de muncă și de măsuri similare care acoperă o proporție semnificativă a întreprinderilor și a forței de muncă din Portugalia. Portugalia intenționează să finanțeze 386 417 324 EUR din cuantumul majorat al cheltuielilor cu ajutorul fondurilor din partea Uniunii și 299 312 604 EUR din fondurile sale proprii.

(29)

Comisia a consultat Portugalia și a verificat creșterea neprevăzută și semnificativă a cheltuielilor publice efective și planificate legate direct de scheme privind reducerea timpului de muncă și de măsuri similare, precum și aplicarea de măsuri corespunzătoare legate de sănătate în contextul epidemiei de COVID-19, astfel cum se menționează în cererea din 17 septembrie 2022, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) 2020/672.

(30)

Cheltuielile aferente măsurilor legate de sănătate, astfel cum sunt menționate în cererea Portugaliei din 17 septembrie 2022 și în considerentele 23-27, se ridică la 1 382 230 075 EUR.

(31)

Prin urmare, ar trebui să se acorde asistență financiară pentru a ajuta Portugalia să contracareze efectele socioeconomice ale perturbării economice importante cauzate de epidemia de COVID-19. Comisia ar trebui să adopte deciziile privind scadențele, cuantumul și deblocarea ratelor și a tranșelor în strânsă cooperare cu autoritățile naționale.

(32)

Având în vedere faptul că perioada de disponibilitate indicată în Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354 a expirat, este necesară o nouă perioadă de disponibilitate pentru asistența financiară suplimentară. Perioada de disponibilitate a asistenței financiare de 18 luni acordată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354 ar trebui să fie prelungită cu 21 de luni și, în consecință, perioada totală de disponibilitate ar trebui să fie de 39 de luni începând cu prima zi după data la care Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1354 produce efecte.

(33)

Portugalia și Comisia ar trebui să ia în considerare prezenta decizie în acordul de împrumut menționat la articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/672.

(34)

Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere rezultatelor niciuneia dintre procedurile legate de denaturarea funcționării pieței interne care este posibil să fie întreprinse, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Aceasta nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat.

(35)

Portugalia ar trebui să informeze periodic Comisia cu privire la execuția cheltuielilor publice planificate, pentru a permite Comisiei să evalueze măsura în care statul membru a executat cheltuielile respective.

(36)

Decizia de a acorda asistență financiară a fost luată ținând seama de nevoile existente și preconizate ale Portugaliei, precum și de cererile de asistență financiară în temeiul Regulamentului (UE) 2020/672 deja înaintate sau prevăzute a fi înaintate de alte state membre, aplicând în același timp principiile egalității de tratament, solidarității, proporționalității și transparenței,