(1)

În temeiul articolului 11 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, urmează să se instituie un sistem de performanță pentru serviciile de navigație aeriană și pentru funcțiile de rețea. Mai mult, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, statele membre au obligația de a stabili, fie la nivel național fie la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian („FAB”), obiective de performanță obligatorii pentru fiecare perioadă de referință a sistemului de performanță pentru serviciile de navigație aeriană și pentru funcțiile de rețea. Aceste obiective de performanță trebuie să fie coerente cu obiectivele la nivelul Uniunii adoptate de Comisie pentru perioada de referință vizată. Comisia este responsabilă de evaluarea coerenței obiectivelor de performanță propuse în proiectele de planuri de performanță întocmite de statele membre cu obiectivele de performanță stabilite la nivelul Uniunii, utilizând criteriile de evaluare prevăzute în anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317.

(2)

Izbucnirea pandemiei de COVID-19 a afectat în mod semnificativ sectorul transportului aerian începând cu primul trimestru al anului calendaristic 2020 și a redus considerabil volumul traficului aerian în comparație cu nivelurile anterioare pandemiei, ca urmare a măsurilor luate de statele membre și de țările terțe pentru a limita pandemia.

(3)

Obiectivele de performanță la nivelul Uniunii pentru a treia perioadă de referință (PR3) au fost stabilite inițial în Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/903 a Comisiei (3). Întrucât respectivele obiective de performanță la nivelul Uniunii și proiectele de planuri de performanță din PR3 prezentate ulterior de statele membre au fost elaborate înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, acestea nu au putut lua în considerare circumstanțele modificate semnificativ pentru transportul aerian ca urmare a pandemiei.

(4)

Ca răspuns la impactul pandemiei de COVID-19 asupra furnizării de servicii de navigație aeriană, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1627 al Comisiei (4) prevede măsuri extraordinare pentru PR3, care derogă de la dispozițiile din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. În temeiul articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1627, Comisia a adoptat, la 2 iunie 2021, Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/891 (5) de stabilire a unor obiective revizuite de performanță la nivelul Uniunii pentru PR3.

(5)

Comisia ia act de faptul că previziunile de bază privind traficul din octombrie 2021 ale Serviciului de statistică și previziuni al Eurocontrol („STATFOR”) estimează că traficul aerian la nivelul Uniunii va atinge nivelurile anterioare pandemiei în cursul anului 2023 și va depăși aceste niveluri în 2024. Cu toate acestea, nivelul de incertitudine în ceea ce privește evoluția traficului rămâne deosebit de ridicat din cauza riscurilor legate de evoluția situației epidemiologice legate de COVID-19. Comisia observă, de asemenea, că reluarea traficului va fi inegală, conform estimărilor, de la un stat membru la altul.

(6)

Toate statele membre au elaborat și adoptat proiecte de planuri de performanță care conțin obiective de performanță locale revizuite pentru PR3, care au fost prezentate Comisiei spre evaluare până la 1 octombrie 2021. După ce a verificat dacă aceste proiecte de planuri de performanță sunt complete, Comisia a solicitat statelor membre să prezinte proiecte de planuri de performanță actualizate până la 17 noiembrie 2021. Evaluarea făcută de Comisie și prezentată în prezenta decizie se bazează pe proiectul de plan de performanță actualizat prezentat de Estonia.

(7)

Organismul de evaluare a performanței, care asistă Comisia la punerea în aplicare a sistemului de performanță în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, a prezentat Comisiei un raport care conține avizul său privind evaluarea proiectelor de planuri de performanță pentru PR3.

(8)

În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, Comisia a evaluat coerența obiectivelor de performanță locale propuse de Estonia pe baza criteriilor de evaluare prevăzute la punctul 1 din anexa IV la regulamentul de punere în aplicare respectiv și ținând seama de circumstanțele locale. În ceea ce privește fiecare domeniu-cheie de performanță și obiectivele de performanță aferente, Comisia a completat evaluarea cu revizuirea proiectelor de planuri de performanță în ceea ce privește elementele prevăzute la punctul 2 din anexa IV la respectivul regulament de punere în aplicare.

(9)

Pentru domeniul-cheie de performanță al siguranței, Comisia a evaluat coerența obiectivelor prezentate de Estonia în ceea ce privește eficacitatea managementului siguranței furnizorilor de servicii de navigație aeriană pe baza criteriului prevăzut la punctul 1.1 din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. Evaluarea respectivă a fost realizată ținând seama de circumstanțele locale și a fost completată de revizuirea măsurilor planificate pentru atingerea obiectivelor de siguranță în ceea ce privește elementele prevăzute la punctul 2.1 litera (a) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317.

(10)

Proiectele de obiective de performanță în domeniul-cheie de performanță al siguranței propuse de Estonia în ceea ce privește eficacitatea managementului siguranței, defalcate pe obiective de management al siguranței și exprimate ca nivel de implementare, sunt următoarele:

(11)

Comisia a constatat că proiectele de obiective de siguranță propuse de Estonia pentru furnizorul de servicii de navigație aeriană (EANS) sunt egale cu obiectivele de siguranță la nivelul Uniunii pentru fiecare an calendaristic din perioada 2021-2024.

(12)

Comisia ia act de faptul că proiectul de plan de performanță prezentat de Estonia stabilește măsuri pentru EANS în vederea realizării obiectivelor de siguranță locale, inclusiv activități în conformitate cu programul național de siguranță, participarea la studiul privind maturitatea siguranței și standardul de excelență al Eurocontrol/CANSO și acțiuni suplimentare întreprinse în cadrul strategiei de siguranță a EANS.

(13)

Pe baza constatărilor expuse în considerentele 11 și 12 și având în vedere că obiectivele de performanță în materie de siguranță la nivelul Uniunii stabilite în Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/891 trebuie atinse până în ultimul an al PR3, și anume 2024, proiectele de obiective incluse în proiectul de plan de performanță al Estoniei trebuie evaluate ca fiind coerente cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii în domeniul-cheie de performanță al siguranței.

(14)

Pentru domeniul-cheie de performanță al mediului, coerența obiectivelor prezentate de Estonia în ceea ce privește eficiența medie a zborului orizontal pe rută corespunzătoare traiectoriei reale a fost evaluată pe baza criteriului prevăzut la punctul 1.2 din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. În consecință, obiectivele propuse cuprinse în proiectul de plan de performanță au fost comparate cu valorile de referință relevante pentru eficiența zborului orizontal pe rută stabilite în Planul de îmbunătățire a rețelei europene de rute (ERNIP) disponibil la momentul adoptării obiectivelor revizuite de performanță la nivelul Uniunii pentru PR3, și anume la 2 iunie 2021. Evaluarea respectivă a fost realizată ținând seama de circumstanțele locale și a fost completată de revizuirea măsurilor planificate pentru atingerea obiectivelor de mediu de la punctul 2.1 litera (a) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317.

(15)

În ceea ce privește anul calendaristic 2020, obiectivul de performanță la nivelul Uniunii pentru PR3 în domeniul-cheie de performanță al mediului, care a fost stabilit inițial în Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/903, nu a fost revizuit prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/891, având în vedere că perioada de aplicare a obiectivului respectiv expirase și că punerea sa în aplicare devenise, prin urmare, definitivă, nelăsând nicio posibilitate de ajustări retroactive. În consecință, statelor membre nu li s-a solicitat să își revizuiască, în proiectele de planuri de performanță prezentate până la 1 octombrie 2021, obiectivele de performanță locale pentru anul calendaristic 2020 în domeniul-cheie de performanță al mediului. Prin urmare, coerența obiectivelor locale de performanță de mediu cu obiectivele de performanță corespunzătoare la nivelul Uniunii ar trebui evaluată în raport cu anii calendaristici 2021, 2022, 2023 și 2024.

(16)

Proiectele de obiective de performanță în domeniul-cheie de performanță al mediului propuse de Estonia și valorile de referință naționale corespunzătoare pentru PR3 din ERNIP, exprimate ca eficiența medie a zborului orizontal pe rută corespunzătoare traiectoriei reale, sunt următoarele:

(17)

Comisia observă că proiectele de obiective de mediu propuse de Estonia sunt egale cu valorile de referință naționale corespunzătoare pentru fiecare an calendaristic din 2021 până în 2024.

(18)

În ceea ce privește punctul 2.1 litera (a) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, Comisia observă că Estonia a prezentat în proiectul de plan de performanță măsuri pentru realizarea obiectivelor de mediu locale, printre care se numără un plan de tranziție pentru navigația bazată pe performanțe (PBN), precum și continuarea colaborării transfrontaliere cu Finlanda în cadrul proiectului FINEST.

(19)

În plus, Comisia observă că Estonia a pus deja în aplicare spațiul aerian cu rute libere (FRA) între nivelul de zbor (FL) 95 și nivelul de zbor (FL) 660.

(20)

Pe baza constatărilor de la considerentele 17-19, proiectele de obiective incluse în proiectul de plan de performanță al Estoniei trebuie evaluate ca fiind coerente cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii în domeniul-cheie de performanță al mediului.

(21)

Pentru domeniul-cheie de performanță al capacității, coerența obiectivelor prezentate de Estonia în ceea ce privește întârzierea în managementul fluxurilor de trafic aerian (ATFM) medie pe rută per zbor a fost evaluată pe baza criteriului prevăzut la punctul 1.3 din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. În consecință, obiectivele propuse cuprinse în proiectul de plan de performanță al Estoniei au fost comparate cu valorile de referință relevante stabilite în Planul de administrare a rețelei disponibil la momentul adoptării obiectivelor revizuite de performanță la nivelul Uniunii pentru PR3, și anume la 2 iunie 2021. Evaluarea respectivă a fost realizată ținând seama de circumstanțele locale și a fost completată de revizuirea măsurilor planificate pentru atingerea obiectivelor de capacitate de la punctul 2.1 litera (a) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317.

(22)

În ceea ce privește anul calendaristic 2020, obiectivul de performanță la nivelul Uniunii pentru PR3 în domeniul-cheie de performanță al capacității, care a fost stabilit inițial în Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/903, nu a fost revizuit prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/891, având în vedere că perioada de aplicare a obiectivului respectiv expirase și că punerea sa în aplicare devenise, prin urmare, definitivă, nelăsând nicio posibilitate de ajustări retroactive. În consecință, statelor membre nu li s-a solicitat să își revizuiască, în proiectele de planuri de performanță prezentate până la 1 octombrie 2021, obiectivele de performanță locale pentru anul calendaristic 2020 în domeniul-cheie de performanță al capacității. Prin urmare, coerența obiectivelor locale de performanță în materie de capacitate cu obiectivele de performanță corespunzătoare la nivelul Uniunii ar trebui evaluată în raport cu anii calendaristici 2021, 2022, 2023 și 2024.

(23)

Proiectele de obiective de capacitate pentru serviciile de rută propuse de Estonia pentru PR3, exprimate în minute de întârziere ATFM per zbor, și valorile de referință corespunzătoare din Planul de administrare a rețelei sunt următoarele:

(24)

Comisia observă că proiectele de obiective de capacitate propuse de Estonia sunt egale cu valorile de referință naționale corespunzătoare pentru fiecare an calendaristic din 2021 până în 2024.

(25)

În ceea ce privește punctul 2.1 litera (a) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, Comisia constată că Estonia a prezentat în proiectul de plan de performanță măsuri pentru realizarea obiectivelor de capacitate pentru serviciile de rută, în special continuarea colaborării transfrontaliere cu Finlanda în cadrul proiectului FINEST, care permite o sectorizare transfrontalieră dinamică.

(26)

Pe baza constatărilor de la considerentele 24 și 25, proiectele de obiective incluse în proiectul de plan de performanță al Estoniei trebuie evaluate ca fiind coerente cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii în domeniul-cheie de performanță al capacității.

(27)

În ceea ce privește aeroporturile care intră sub incidența Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/317 așa cum se arată la articolul 1 alineatele (3) și (4) din regulamentul respectiv, Comisia și-a completat evaluarea proiectelor de obiective de capacitate pentru serviciile de rută cu o revizuire a proiectelor de obiective de capacitate pentru serviciile de navigație aeriană terminală, în conformitate cu punctul 2.1 litera (b) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. S-a constatat că aceste proiecte de obiective nu ridică semne de întrebare în ceea ce privește Estonia.

(28)

Pentru domeniul-cheie de performanță al rentabilității, coerența obiectivelor prezentate de Estonia în ceea ce privește costul unitar determinat („DUC”) pentru serviciile de navigație aeriană de rută a fost evaluată pe baza criteriilor prevăzute la punctul 1.4 literele (a), (b) și (c) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. Aceste criterii sunt tendința costului unitar determinat pe parcursul PR3, tendința costului unitar determinat pe termen lung pe parcursul celei de-a doua perioade referință (PR2) și PR3 (2015-2024) și valoarea de referință pentru costul unitar determinat la nivelul zonei tarifare, comparată cu valoarea medie corespunzătoare zonelor tarifare în care furnizorii de servicii de navigație aeriană au un mediu operațional și economic similar.

(29)

Evaluarea obiectivelor de rentabilitate pentru serviciile de rută a fost realizată ținând seama de circumstanțele locale. Ea a fost completată de revizuirea factorilor-cheie și a parametrilor care stau la baza acestor obiective, astfel cum se specifică la punctul 2.1 litera (d) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317.

(30)

Proiectele de obiective de rentabilitate pentru serviciile de rută propuse de Estonia pentru PR3 sunt următoarele:

(31)

În ceea ce privește criteriul prevăzut la punctul 1.4 litera (a) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, Comisia observă că tendința costului unitar determinat pentru serviciile de rută la nivelul zonei tarifare din Estonia, de – 1,7 % pe durata PR3, reprezintă o performanță mai bună decât tendința de la nivelul Uniunii pentru aceeași perioadă, de + 1,0 %.

(32)

În ceea ce privește criteriul prevăzut la punctul 1.4 litera (b) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, Comisia observă că tendința costului unitar determinat pe termen lung pentru serviciile de rută la nivelul zonei tarifare din Estonia pe durata PR2 și PR3, de + 2,0 % reprezintă o performanță mai slabă decât tendința pe termen lung de la nivelul Uniunii pentru aceeași perioadă, de – 1,3 %.

(33)

În ceea ce privește criteriul prevăzut la punctul 1.4 litera (c) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, Comisia observă că valoarea de referință a Estoniei pentru costul unitar determinat, de 32,13 EUR în termeni reali la prețurile din 2017 (EUR2017), este cu 19,8 % mai mare decât valoarea de referință medie, de 26,81 EUR în EUR2017, a grupului comparativ relevant. Cu toate acestea, DUC din Estonia prezintă o performanță mai bună decât a grupului comparativ în cursul perioadei de referință și, prin urmare, atinge în 2024 un nivel care este mai mic cu 3,0 % decât media grupului comparativ.

(34)

Comisia a examinat, de asemenea, dacă abaterile observate în considerentele 32 și 33 ar putea fi considerate necesare și proporționale în temeiul punctului 1.4 litera (d) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, cu condiția ca abaterea observată de la tendința DUC pe termen lung la nivelul Uniunii să se datoreze exclusiv costurilor determinate suplimentare legate de măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor de performanță în domeniul-cheie de performanță al capacității sau de măsurile de restructurare în sensul articolului 2 alineatul (18) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317.

(35)

În ceea ce privește criteriul prevăzut la punctul 1.4 litera (d) subpunctul (i) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, Comisia nu a găsit, în proiectul de plan de performanță al Estoniei, informații care să sugereze că abaterea de la tendința DUC pe termen lung la nivelul Uniunii menționată în considerentul 32 s-ar datora exclusiv costurilor determinate suplimentare legate de măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor de performanță locale în materie de capacitate. Prin urmare, criteriul prevăzut la punctul 1.4 litera (d) subpunctul (i) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317 nu este îndeplinit în privința Estoniei.

(36)

În ceea ce privește criteriul prevăzut la punctul 1.4 litera (d) subpunctul (ii) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, Estonia a invocat în proiectul său de plan de performanță, drept costuri de restructurare, costurile asociate proiectului FINEST derulat sub forma unei cooperări bilaterale între furnizorii de servicii de navigație aeriană estonieni și finlandezi în scopul implementării serviciilor transfrontaliere dinamice de trafic aerian. Comisia observă că proiectul FINEST urmărește să creeze un spațiu aerian cu rute libere fără frontiere în spațiul aerian estonian și finlandez, să permită o sectorizare transfrontalieră dinamică a spațiului aerian și să genereze sinergii prin utilizarea și planificarea în comun a resurselor. Proiectul FINEST a inclus deja punerea în aplicare a unei game largi de etape pregătitoare cu obiectivul de a începe furnizarea de servicii transfrontaliere până la sfârșitul anului 2022.

(37)

Estonia raportează că proiectul FINEST generează costuri legate de personal, activități de formare, deplasări pentru punerea în aplicare a proiectului, precum și costuri legate de software și sisteme noi. Estonia subliniază că investițiile în hardware-ul și software-ul sistemului ATM pe parcursul PR3 reprezintă o condiție prealabilă pentru cooperarea FINEST, întrucât proiectul cuprinde punerea în aplicare a unui sistem ATM unificat în Estonia și Finlanda.

(38)

Comisia recunoaște că se preconizează că proiectul FINEST va aduce beneficii substanțiale în ceea ce privește flexibilitatea, eficiența și calitatea serviciilor, reducând în același timp la minimum întârzierile în gestionarea fluxului de trafic aerian. Câștigurile financiare rezultate au fost cuantificate de Estonia în cadrul unei analize a rentabilității, pe baza căreia Estonia estimează că un beneficiu financiar net pentru utilizatorii spațiului aerian se va materializa odată ce traficul va reveni la nivelurile anterioare pandemiei.

(39)

Pe baza analizei detaliate efectuate de organismul de evaluare a performanței a măsurilor raportate de Estonia în ceea ce privește proiectul FINEST, Comisia consideră că costurile conexe se califică drept costuri de restructurare în sensul articolului 2 alineatul (18) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, deoarece proiectul oferă un model de afaceri și proceduri pentru o prestare integrată de servicii de navigație aeriană la nivel transfrontalier. În plus, având în vedere evaluarea efectuată de organismul de evaluare a performanței, Comisia a constatat că abaterea de la tendința DUC pe termen lung la nivelul Uniunii menționată în considerentul 32 poate fi atribuită costurilor de restructurare raportate de Estonia în ceea ce privește proiectul FINEST.

(40)

Având în vedere considerentele 36-39, Comisia consideră, așadar, că criteriul prevăzut la punctul 1.4 litera (d) subpunctul (ii) este îndeplinit în ceea ce privește Estonia.

(41)

Pe baza constatărilor de la considerentele 28-40, proiectele de obiective incluse în proiectul de plan de performanță al Estoniei trebuie evaluate ca fiind coerente cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii în domeniul-cheie de performanță al rentabilității.

(42)

În ceea ce privește aeroporturile care intră sub incidența Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/317 așa cum se arată la articolul 1 alineatele (3) și (4) din regulamentul respectiv, Comisia și-a completat evaluarea proiectelor de obiective de rentabilitate pentru serviciile de rută cu o revizuire a proiectelor de obiective de rentabilitate pentru serviciile de navigație aeriană terminală, în conformitate cu punctul 2.1 litera (c) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. S-a constatat că aceste proiecte de obiective nu ridică semne de întrebare în ceea ce privește Estonia.

(43)

În conformitate cu punctul 2.1 litera (f) din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, în ceea ce privește proiectele de obiective de capacitate, Comisia și-a completat evaluarea cu o revizuire a proiectelor de sisteme de stimulente menționate la articolul 11 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. În acest sens, Comisia a examinat dacă proiectele de sisteme de stimulente îndeplinesc cerințele de fond prevăzute la articolul 11 alineatele (1) și (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317. S-a constatat că proiectele de sisteme de stimulente cuprinse în proiectul de plan de performanță al Estoniei ridică semne de întrebare.

(44)

Comisia observă că atât sistemul de stimulente pentru capacitatea serviciilor de navigație aeriană de rută, cât și sistemul de stimulente pentru capacitatea serviciilor de navigație aeriană terminală propuse în proiectul de plan de performanță al Estoniei cuprind un dezavantaj financiar maxim care se ridică la 0,5 % din costurile determinate și un avantaj financiar maxim care se ridică la 0,0 % din costurile determinate.

(45)

În privința sistemelor de stimulente respective, pe baza expertizei oferite de organismul de evaluare a performanței, Comisia are îndoieli serioase dacă dezavantajul financiar maxim propus, care se ridică la 0,5 % din costurile determinate, va avea un impact semnificativ asupra veniturilor expuse riscurilor, așa cum se prevede la articolul 11 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317.

(46)

Prin urmare, Estonia trebuie să își revizuiască, în legătură cu adoptarea planului său final de performanță în conformitate cu articolul 16 litera (a) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, sistemele sale de stimulente pentru atingerea obiectivelor de capacitate pentru serviciile de navigație aeriană de rută și terminală, astfel încât dezavantajele financiare maxime care decurg din aceste sisteme de stimulente să fie stabilite la un nivel care să aibă un impact semnificativ asupra veniturilor expuse riscului, astfel cum se prevede în mod expres la articolul 11 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317, care, în opinia Comisiei, trebuie să conducă la un dezavantaj financiar maxim egal sau mai mare cu 1 % din costurile determinate.

(47)

Pe baza evaluării prezentate în considerentele 10-46, Comisia a constatat că obiectivele de performanță cuprinse în proiectul de planuri de performanță prezentat de Estonia sunt coerente cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii.

(48)

Comisia observă că unele state membre și-au exprimat intenția de a include elementele de cost legate de detectarea dronelor din aeroporturi în bazele lor de cost pentru PR3. Pe baza elementelor cuprinse în proiectele de planuri de performanță, nu s-a putut stabili cu precizie în ce măsură statele membre au inclus astfel de costuri determinate în bazele lor de cost pentru PR3 și, în cazul în care aceste costuri au fost incluse, în ce măsură acestea sunt suportate în legătură cu furnizarea de servicii de navigație aeriană și, prin urmare, ar putea fi considerate eligibile în cadrul sistemului de performanță și de tarifare. Serviciile Comisiei au trimis o cerere de informații ad-hoc tuturor statelor membre pentru a colecta informații relevante și vor examina apoi costurile raportate de detectare a dronelor din aeroporturi în contextul verificării conformității ratei unitare. Prezenta decizie nu aduce atingere constatărilor și concluziilor Comisiei pe tema costurilor de detectare a dronelor.

(49)

Ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie 2022, Uniunea a adoptat măsuri restrictive prin care interzice transportatorilor aerieni ruși, oricărei aeronave înmatriculate în Rusia și oricărei aeronave care nu este înmatriculată în Rusia și care este deținută sau închiriată sau controlată în alt mod de o persoană fizică sau juridică, entitate sau organism rus să aterizeze pe teritoriul Uniunii, să decoleze de pe acesta sau să îl survoleze. Aceste măsuri conduc la o reducere a traficului aerian în spațiul aerian de deasupra teritoriului Uniunii. Cu toate acestea, impactul la nivelul Uniunii nu ar trebui să fie comparabil cu reducerea traficului aerian care a rezultat în urma izbucnirii pandemiei de COVID-19 în martie 2020. Prin urmare, este oportun să se mențină măsurile și procesele existente pentru punerea în aplicare a sistemului de performanță și de tarifare în PR3,