(1)

Remunerația variabilă acordată sub formă de instrumente ar trebui să promoveze o gestionare adecvată și eficace a riscurilor și nu ar trebui să încurajeze asumarea unor riscuri care depășesc nivelul apetitului la risc al firmei de investiții. Prin urmare, clasele de instrumente care pot fi folosite în scopul remunerației variabile ar trebui să alinieze interesele personalului la interesele pe termen mai lung ale firmei de investiții, ale acționarilor, creditorilor și clienților acesteia și ale altor părți interesate, stimulând personalul să acționeze în interesul pe termen mai lung al firmei de investiții.

(2)

Pentru a se asigura că există o legătură strânsă cu calitatea creditului unei firme de investiții în condiții de continuitate a activității, instrumentele utilizate în scopul remunerației variabile ar trebui să conțină evenimente declanșatoare corespunzătoare pentru reducerea valorii sau pentru conversie, care să reducă valoarea instrumentelor în situațiile în care calitatea creditului firmei de investiții în condiții de continuitate a activității s-a deteriorat. Evenimentele declanșatoare utilizate în scopul remunerației nu ar trebui să modifice nivelul de subordonare a instrumentelor și, prin urmare, nu ar trebui să antreneze excluderea din clasa instrumentelor de fonduri proprii a instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau a instrumentelor de fonduri proprii de nivel 2.

(3)

Deși condițiile aplicabile instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar și instrumentelor de fonduri proprii de nivel 2 sunt precizate la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului (2), coroborat cu partea a doua titlul I capitolele 3 și 4 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3), instrumentele de alt tip menționate la articolul 32 alineatul (1) litera (j) punctul (iii) din Directiva (UE) 2019/2034 (denumite în continuare „instrumente de alt tip”) care pot fi convertite integral în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază sau a căror valoare poate fi redusă nu sunt supuse unor condiții specifice în temeiul respectivelor regulamente, întrucât nu intră în clasa instrumentelor de fonduri proprii în scopuri prudențiale. Prin urmare, ar trebui stabilite cerințe specifice pentru diferitele clase de instrumente pentru a se asigura că acestea pot fi utilizate în scopul remunerației variabile, ținându-se seama de natura diferită a instrumentelor. Utilizarea instrumentelor în scopul remunerației variabile nu ar trebui să împiedice, în sine, posibilitatea ca instrumentele să fie considerate drept fonduri proprii ale unei firme de investiții, atât timp cât sunt îndeplinite condițiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2033. Nu ar trebui nici să se considere că o astfel de utilizare oferă, în sine, un stimulent pentru răscumpărarea instrumentului, întrucât, după trecerea perioadelor de reportare și de reținere, membrii personalului dispun, în general, de alte mijloace decât răscumpărarea pentru a obține lichidități.

(4)

Instrumentele de alt tip nu se limitează la instrumentele financiare menționate în secțiunea C din anexa I la Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4). În vederea reducerii sarcinii administrative pentru crearea unor astfel de instrumente, instrumentele respective ar trebui să permită, de asemenea, utilizarea altor angajamente contractuale între membrii personalului și firmele de investiții. În vederea asigurării faptului că respectivele instrumente de alt tip reflectă calitatea creditului unei firme de investiții în condiții de continuitate a activității, ar trebui să existe cerințe corespunzătoare prin care să se asigure reducerea valorii sau conversia unor astfel de instrumente înainte ca o firmă de investiții să ajungă în situația de a nu-și îndeplini cerințele de fonduri proprii.

(5)

Atunci când pe instrumentele utilizate în scopul remunerației variabile se exercită o opțiune de cumpărare sau când acestea sunt rambursate, răscumpărate sau convertite, astfel de tranzacții nu ar trebui, în linii generale, să mărească valoarea remunerației acordate prin plata unor sume mai mari decât valoarea instrumentului sau prin convertirea în instrumente cu o valoare mai mare decât instrumentul acordat inițial. Prin înlocuirea instrumentelor la aceeași valoare ar trebui să se asigure că remunerația nu este plătită prin vehicule sau metode care favorizează nerespectarea Directivei (UE) 2019/2034 sau a Regulamentului (UE) 2019/2033.

(6)

Atunci când se acordă o remunerație variabilă și atunci pe instrumentele utilizate în scopul remunerației variabile se exercită o opțiune de cumpărare sau când acestea sunt rambursate, răscumpărate sau convertite, respectivele tranzacții ar trebui să se bazeze pe valori care au fost stabilite în conformitate cu standardul de contabilitate aplicabil la data tranzacției, asigurându-se astfel că se acordă cuantumul corect al remunerației variabile și că acesta nu este modificat în mod nejustificat în momentul rambursării, răscumpărării sau convertirii instrumentul sau în momentul în care se exercită o opțiune de cumpărare pe respectivul instrument.

(7)

Articolul 54 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 stabilește mecanismele de reducere a valorii și de conversie a instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar. În plus, articolul 32 alineatul (1) litera (j) punctul (iii) din Directiva (UE) 2019/2034 conține cerința ca instrumentele de alt tip să poată fi convertite integral în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază sau ca valoarea acestora să poată fi redusă. Dat fiind că rezultatul economic al unei conversii sau al unei reduceri a valorii instrumentelor de alt tip este identic cu cel obținut în cazul instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, mecanismele de reducere a valorii contabile sau de conversie aplicabile altor instrumente, ar trebui să țină seama de mecanismele aplicabile instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, cu anumite adaptări necesare pentru a se ține cont de faptul că instrumentele de alt tip nu intră în clasa instrumentelor de fonduri proprii din punct de vedere prudențial. Regulamentul (UE) nr. 575/2013 nu prevede cerințe de reglementare privind reducerea valorii și conversia instrumentelor de fonduri proprii de nivel 2. Pentru a se asigura că, în cazul în care calitatea creditului firmei de investiții se deteriorează, valoarea tuturor acestor instrumente utilizate în scopul remunerației variabile se reduce, ar trebui să se precizeze situațiile în care este necesară reducerea valorii sau conversia instrumentului. Ar trebui să se precizeze mecanismele de reducere a valorii, de majorare a valorii și de conversie aplicabile instrumentelor de fonduri proprii de nivel 2 și instrumentelor de alt tip, pentru a se asigura aplicarea consecventă a acestora.

(8)

Distribuirile legate de aceste instrumente pot lua diverse forme. Ele pot fi variabile sau fixe și pot fi plătite periodic sau la scadența finală a unui instrument. Pentru a se promova gestionarea adecvată și eficace a riscurilor, nu ar trebui să se plătească nicio distribuire personalului în perioadele de reportare. Membrii personalului ar trebui să primească numai distribuirile aferente perioadelor care urmează intrării în drepturi pentru instrumentul respectiv, după care personalul devine proprietarul legal al acestuia. Prin urmare, numai instrumentele asociate unor distribuiri care sunt plătite periodic deținătorului instrumentului sunt adecvate pentru a fi utilizate în scopul remunerației variabile. Obligațiunile cu cupon zero sau instrumentele care nu prevăd distribuirea profiturilor nu ar trebui să facă parte din remunerație, care trebuie să fie alcătuită din oricare dintre instrumentele menționate la articolul 32 alineatul (1) litera (j) din Directiva (UE) 2019/2034. În caz contrar, personalul ar beneficia, pe parcursul perioadei de reportare, de o majorare a valorii, care poate fi asimilată cu primirea unei distribuiri.

(9)

Distribuirile foarte ridicate pot reduce stimulentul pe termen lung cu privire la asumarea prudentă a riscurilor, deoarece sporesc efectiv partea variabilă a remunerației. În special, distribuirile nu ar trebui să fie plătite la intervale mai mari de un an, întrucât acest lucru ar antrena, de fapt, o acumulare a distribuirilor în perioadele de reportare și plata acestora după intrarea în drepturi pentru remunerația variabilă. Acumularea distribuirilor ar permite eludarea principiului stabilit la articolul 32 alineatul (3) din Directiva (UE) 2019/2034, conform căruia remunerația datorată în temeiul unor angajamente de reportare nu se dobândește mai rapid decât pe o bază proporțională. Articolul 32 alineatul (2) litera (b) din Directiva (UE) 2019/2034 conține cerința ca remunerația variabilă să nu fie plătită prin vehicule sau metode financiare care favorizează nerespectarea directivei sau a Regulamentului (UE) 2019/2033. Prin urmare, distribuirile efectuate după intrarea în drepturi pentru instrument nu ar trebui să depășească ratele practicate pe piață pentru astfel de instrumente emise de alte firme de investiții sau instituții cu o calitate comparabilă a creditului. În acest sens, ar trebui ca instrumentele utilizate în scopul remunerației variabile sau instrumentele cu care acestea sunt asociate să fie emise în principal în favoarea altor investitori sau să facă obiectul unui plafon privind distribuirile.

(10)

Este necesar ca cerințele în materie de reportare și de reținere aplicabile acordării remunerației variabile în temeiul articolului 32 alineatul (1) litera (l) și al articolului 32 alineatul (3) din Directiva (UE) 2019/2034 să fie respectate în orice moment, inclusiv atunci când se exercită o opțiune de cumpărare pe instrumentele utilizate în scopul remunerației variabile sau atunci când acestea sunt rambursate, răscumpărate sau convertite. Prin urmare, în astfel de situații, instrumentele ar trebui să fie înlocuite cu instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, cu instrumente de fonduri proprii de nivel 2 și cu instrumente de alt tip care reflectă calitatea creditului firmei de investiții în condiții de continuitate a activității, care prezintă caracteristici echivalente cu cele ale instrumentului acordat inițial și care au aceeași valoare, ținându-se seama de eventualele cuantumuri care au fost reduse. În cazul instrumentelor, altele decât instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, care au o scadență fixă, ar trebui să se stabilească cerințe minime referitoare la scadența reziduală a acestor instrumente în momentul acordării lor, pentru a se asigura că acestea sunt conforme cu cerințele referitoare la perioadele de reportare și de reținere pentru remunerația variabilă.

(11)

Directiva (UE) 2019/2034 nu limitează clasele de instrumente care pot fi utilizate în scopul remunerației variabile la o anumită clasă de instrumente financiare. Ar trebui, prin urmare, să fie posibilă utilizarea unor instrumente sintetice sau a unor contracte încheiate între membrii personalului și firmele de investiții, care sunt legate de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar și instrumente de fonduri proprii de nivel 2 care pot fi convertite sau reduse integral. Acest lucru permite introducerea unor elemente specifice în condițiile unor astfel de instrumente, care se aplică numai instrumentelor acordate membrilor personalului, fără a fi necesar ca aceste condiții să fie impuse altor investitori.

(12)

În contextul unui grup, emisiunile pot fi gestionate la nivel central în cadrul unei întreprinderi-mamă, inclusiv în situațiile în care întreprinderea-mamă intră sub incidența Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5) sau a Directivei (UE) 2019/2034. Firmele de investiții din cadrul unui astfel de grup nu pot emite întotdeauna ele însele instrumente adecvate care să poată fi utilizate în scopul remunerației variabile. Regulamentul (UE) 2019/2033, coroborat cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013, prevede că, în anumite condiții, instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar și instrumentele de fonduri proprii de nivel 2 emise prin intermediul unei entități din sfera consolidării pot să facă parte din fondurile proprii ale unei firme de investiții. Prin urmare, ar trebui să fie posibil ca aceste instrumente să fie utilizate și în scopul remunerației variabile, cu condiția să existe o legătură clară între calitatea creditului firmei de investiții care utilizează respectivele instrumente în scopul remunerației variabile și calitatea creditului emitentului instrumentului. De regulă, se poate presupune că o astfel de legătură există între o întreprindere-mamă și o filială. Instrumentele, altele decât instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar și instrumentele de fonduri proprii de nivel 2, care nu sunt emise direct de către o firmă de investiții ar trebui, de asemenea, să poată fi utilizate în scopul remunerației variabile, în condiții echivalente. Instrumentele care sunt legate de instrumente de referință emise de întreprinderi-mamă în țări terțe și care altfel sunt echivalente cu instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar și cu instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ar trebui să poată fi utilizate în scopul remunerației variabile, în cazul în care evenimentul declanșator se referă la firma de investiții care utilizează un asemenea instrument sintetic.

(13)

Articolul 32 alineatul (1) litera (k) din Directiva (UE) 2019/2034 prevede că firmele de investiții care nu emit niciunul dintre instrumentele menționate la articolul 32 alineatul (1) litera (j) din directiva respectivă pot să utilizeze mecanisme alternative, cu condiția ca autoritatea competentă să aprobe o astfel de utilizare și cu condiția ca mecanismele respective să îndeplinească aceleași obiective ca instrumentele menționate la articolul 32 alineatul (1) litera (j) din directiva respectivă. Pentru a îndeplini aceleași obiective, astfel de mecanisme alternative ar trebui, prin urmare, să asigure faptul că remunerația variabilă acordată face obiectul unor ajustări implicite la risc. Valoarea unor astfel de mecanisme alternative ar trebui, prin urmare, să scadă ori de câte ori există un efect negativ asupra performanței firmei de investiții în cauză sau a activelor pe care le administrează aceasta. În plus, în cazul în care firma de investiții este supusă cerinței de a reporta remunerația variabilă în temeiul articolului 32 alineatul (1) litera (l) din Directiva (UE) 2019/2034, mecanismele alternative ar trebui să respecte de asemenea cerința de reportare a remunerației variabile și aplicarea mecanismelor de tip malus sau de recuperare („clawback”) și a perioadelor de reținere pentru remunerația variabilă plătită sub formă de instrumente.

(14)

Prezentul regulament are la bază proiectul de standarde tehnice de reglementare înaintat Comisiei de către Autoritatea Bancară Europeană, după consultarea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe.

(15)

Autoritatea Bancară Europeană a organizat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul bancar instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (6),

(a)

în dispozițiile care reglementează instrumentul se precizează un eveniment declanșator în sensul articolului 9 alineatul (2) litera (e) punctul (iii) din Regulamentul (UE) 2019/2033;

(b)

evenimentul declanșator menționat la litera (a) survine atunci când rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază a firmei de investiții care emite instrumentul scade sub unul dintre pragurile următoare:

(c)

este îndeplinită una dintre următoarele cerințe:

(a)

în momentul acordării instrumentelor ca remunerație variabilă, perioada rămasă până la scadența instrumentelor este mai mare sau egală cu suma perioadelor de reportare și a perioadelor de reținere aplicabile remunerației variabile în cazul acordării acestor instrumente;

(b)

dispozițiile care reglementează instrumentele prevăd ca, în momentul în care survine un eveniment declanșator, cuantumul principalului instrumentelor să fie redus permanent sau temporar sau ca instrumentele să fie convertite în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază;

(c)

evenimentul declanșator menționat la litera (b) survine atunci când rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază a firmei de investiții care emite instrumentul scade sub unul dintre pragurile următoare:

(d)

este îndeplinită una dintre cerințele prevăzute la articolul 2 litera (c).

(a)

mecanismul alternativ contribuie la alinierea remunerației variabile la interesele pe termen lung ale firmei de investiții și ale creditorilor și clienților acesteia;

(b)

mecanismul alternativ face obiectul unei politici de reținere menite să alinieze stimulentele individului la interesele pe termen mai lung ale firmei de investiții și ale creditorilor și clienților acesteia, perioada de reținere fiind de cel puțin șase luni;

(c)

cuantumul primit în temeiul unui mecanism alternativ și condițiile aplicabile sunt bine documentate și transparente pentru membrul personalului care primește remunerația variabilă în temeiul unui astfel de mecanism;

(d)

pentru cuantumurile primite în temeiul unor angajamente de reportare și reținere, mecanismul alternativ asigură faptul că personalul nu poate accesa, transfera sau rambursa partea reportată din remunerația variabilă în cursul perioadelor respective;

(e)

mecanismul alternativ nu prevede majorarea valorii remunerației variabile primite în cursul perioadelor de reportare prin plăți de dobânzi sau alte măsuri similare, altele decât mecanismele care îndeplinesc condițiile prevăzute la litera (f);

(f)

în cazul în care mecanismul alternativ permite variații predeterminate ale valorii primite ca remunerație variabilă în cursul perioadelor de reportare și reținere, pe baza performanței firmei de investiții sau a activelor administrate, trebuie îndeplinite următoarele condiții:

(g)

mecanismul alternativ nu poate să împiedice aplicarea articolului 32 alineatul (1) litera (m) din Directiva (UE) 2019/2034.