1.12.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 429/83


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/2106 AL COMISIEI

din 28 septembrie 2021

de completare a Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență prin stabilirea indicatorilor comuni și a elementelor detaliate ale tabloului de bord privind redresarea și reziliența

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (1), în special articolul 29 alineatul (4) litera (a) și articolul 30 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Scopul Mecanismului de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”) este de a furniza un sprijin financiar eficace și semnificativ menit să accelereze implementarea reformelor sustenabile și a investițiilor publice conexe în statele membre. Mecanismul este un instrument special conceput pentru a aborda efectele și consecințele negative ale crizei provocate de COVID-19 în Uniune.

(2)

În temeiul articolului 29 din Regulamentul (UE) 2021/241, implementarea mecanismului trebuie monitorizată și evaluată prin intermediul unor indicatori comuni. Acești indicatori comuni trebuie utilizați pentru raportarea cu privire la progresele înregistrate de mecanism și în vederea monitorizării și a evaluării mecanismului din perspectiva realizării obiectivului general și a obiectivelor specifice indicate la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2021/241. Statele membre raportează Comisiei cu privire la indicatorii comuni.

(3)

În temeiul articolului 30 din Regulamentul (UE) 2021/241, sistemul de raportare în materie de performanță al mecanismului urmează să ia forma unui tablou de bord privind redresarea și reziliența (denumit în continuare „tabloul de bord”). Tabloul de bord trebuie să prezinte progresele înregistrate în materie de implementare a planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre în fiecare dintre cei șase piloni care fac obiectul mecanismului, menționați la articolul 3 din regulamentul respectiv, precum și în raport cu indicatorii comuni. Tabloul de bord trebuie să fie pus la dispoziția publicului sub forma unui site internet sau a unui portal internet și să fie actualizat de două ori pe an.

(4)

Articolele 29 și 30 din Regulamentul (UE) 2021/241 sunt strâns legate, deoarece indicatorii comuni vor constitui o parte semnificativă a conținutului tabloului de bord, astfel cum se prevede la articolul 30 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241. Pentru a se asigura coerența între dispozițiile respective, care trebuie să intre în vigoare în același timp, pentru a se oferi o imagine cuprinzătoare a cerințelor de raportare pentru statele membre și pentru a se facilita aplicarea regulamentului respectiv, este necesar ca dispozițiile care completează articolele respective să fie incluse într-un singur regulament delegat.

(5)

Tabloul de bord urmărește să furnizeze în mod transparent informații sintetice cu privire la progresele înregistrate în materie de implementare a mecanismului și a planurilor naționale de redresare și reziliență, astfel cum au fost aprobate prin respectivele decizii de punere în aplicare ale Consiliului. Acesta urmează să servească drept bază pentru dialogul cu Parlamentul European privind redresarea și reziliența menționat la articolul 26 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(6)

În temeiul articolului 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, statele membre trebuie să raporteze de două ori pe an, în contextul semestrului european, cu privire la progresele înregistrate în realizarea planurilor lor de redresare și reziliență și cu privire la indicatorii comuni. Pentru ca tabloul de bord să fie actualizat cu cele mai recente date disponibile și cu același calendar pentru toate statele membre, asigurând astfel egalitatea de tratament, o astfel de raportare trebuie să aibă loc în același timp pentru toate statele membre, în conformitate cu calendarul semestrului european.

(7)

Lista indicatorilor comuni din anexă este concepută astfel încât să acopere toate planurile de redresare și reziliență, dar raportarea de către un stat membru cu privire la un anumit indicator comun este relevantă numai în măsura în care există măsuri corespunzătoare în planul său. Faptul că un indicator comun nu este relevant pentru un plan de redresare și reziliență trebuie discutat între Comisie și statul membru în cauză. Având în vedere că fiecare indicator comun este în general relevant pentru marea majoritate a statelor membre, este de așteptat ca fiecare stat membru să raporteze cu privire la majoritatea indicatorilor.

(8)

Indicatorii comuni trebuie definiți cu un nivel suficient de detaliere pentru a se asigura că datele colectate de statele membre sunt comparabile și pot fi agregate pentru a prezenta implementarea mecanismului la nivelul Uniunii. În cazul în care sunt prezentați la nivelul fiecărui stat membru, indicatorii comuni trebuie să fie prezentați în termeni relativi, bazându-se și pe datele Eurostat, pentru a se evita comparații înșelătoare între statele membre din cauza dimensiunii sau naturii diferite a planurilor de redresare și reziliență.

(9)

În temeiul articolului 28 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia și statele membre în cauză trebuie să încurajeze sinergiile și să asigure o coordonare eficace între mecanism și alte programe și instrumente ale Uniunii. Prin urmare, indicatorii incluși în tabloul de bord trebuie să fie, în măsura posibilului, coerenți cu cei utilizați pentru alte fonduri ale Uniunii.

(10)

În temeiul articolului 29 din Regulamentul (UE) 2021/241, monitorizarea implementării trebuie să fie orientată către activitățile desfășurate în cadrul mecanismului și să fie proporțională cu aceste activități. Prin urmare, sistemul Comisiei de raportare a performanței trebuie să asigure faptul că datele pentru monitorizarea implementării activităților și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. În acest scop, destinatarilor finanțării din partea Uniunii trebuie li se impună cerințe de raportare proporționale.

(11)

Celelalte elemente ale tabloului de bord trebuie compilate de Comisie prin intermediul informațiilor colectate în cursul procesului de monitorizare a implementării planurilor de redresare și reziliență și a mecanismului. Acest lucru ar trebui să asigure comparabilitatea datelor.

(12)

Având în vedere că tabloul de bord trebuie să fie operațional până la 31 decembrie 2021 și pentru a se asigura aplicarea cu promptitudine a măsurilor prevăzute în prezentul regulament, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Conținutul tabloului de bord privind redresarea și reziliența și lista indicatorilor comuni

Tabloul de bord prezintă progresele înregistrate în implementarea planurilor de redresare și reziliență pentru fiecare dintre cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/241, care se măsoară în special prin:

(a)

îndeplinirea jaloanelor și a țintelor, care reflectă implementarea reformelor și a investițiilor prevăzute în deciziile de punere în aplicare adoptate de Consiliu, prin enumerarea jaloanelor și a țintelor care au fost îndeplinite în mod satisfăcător, înregistrând numărul acestora, și prin prezentarea procentului din numărul total de jaloane și de ținte stabilite în respectivele decizii de punere în aplicare ale Consiliului. În acest context, se poate raporta, de asemenea, cu privire la modul în care îndeplinirea jaloanelor și a țintelor contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări,

(b)

cheltuielile finanțate de mecanism, inclusiv în cadrul fiecăruia dintre pilonii menționați la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/241, care încorporează cheltuieli sociale bazate pe metodologia definită în Regulamentul delegat (UE) 2021/2105 al Comisiei (2), pe baza defalcării cheltuielilor estimate prevăzute în planurile de redresare și reziliență aprobate,

(c)

stadiul fiecărui plan de redresare și reziliență,

(d)

progresele înregistrate în ceea ce privește plata contribuțiilor financiare și a împrumuturilor,

(e)

analizele tematice ale măsurilor incluse în planurile de redresare și reziliență și exemple care ilustrează progresele înregistrate în implementare în cadrul celor șase piloni,

(f)

indicatorii comuni, astfel cum sunt stabiliți în anexă, care trebuie utilizați pentru raportarea cu privire la progresele înregistrate de mecanism și în vederea monitorizării și a evaluării mecanismului din perspectiva realizării obiectivului general și a obiectivelor specifice.

Articolul 2

Raportarea

(1)   Pentru ca tabloul de bord, inclusiv indicatorii comuni, să fie actualizat în mod coerent și consecvent de două ori pe an, toate statele membre raportează Comisiei de două ori pe an, în contextul semestrului european, cu privire la progresele înregistrate în realizarea planurilor lor de redresare și reziliență, inclusiv cu privire la măsurile operaționale, precum și cu privire la indicatorii comuni.

(2)   Raportarea cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește realizarea planurilor lor de redresare și reziliență are loc, de regulă, în fiecare an, până la jumătatea lunii aprilie și începutul lunii octombrie și cel târziu până la 30 aprilie și, respectiv, până la 15 octombrie. Perioada de raportare acoperă întreaga perioadă de implementare a planului, începând cu 1 februarie 2020, după caz.

(3)   Raportarea pentru actualizarea indicatorilor comuni are loc în fiecare an până la 28 februarie și 31 august. Perioada de raportare acoperă întreaga perioadă de implementare a planului, începând cu 1 februarie 2020, după caz, până la datele-limită respective, și anume 31 decembrie și 30 iunie în fiecare an.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 28 septembrie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)  JO L 57, 18.2.2021, p. 17.

(2)  Regulamentul delegat (UE) 2021/2105 al Comisiei din 28 septembrie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență prin definirea unei metodologii de raportare a cheltuielilor sociale (a se vedea pagina 79 din prezentul Jurnal Oficial).


ANEXĂ

Lista indicatorilor comuni

Indicatorii comuni vor reflecta progresele înregistrate în ceea ce privește realizarea obiectivelor mecanismului în cadrul reformelor și al investițiilor incluse în planurile de redresare și reziliență. O măsură poate contribui la mai mulți indicatori comuni. În cazul în care planul de redresare și reziliență al unui stat membru nu conține nicio măsură care contribuie la unii dintre indicatorii de mai jos, acesta poartă discuții cu Comisia pentru a decide dacă să raporteze indicatorul ca fiind „neaplicabil”.

Numărul

Indicator comun legat de sprijinul acordat prin Mecanismul de redresare și reziliență

Pilonii Mecanismului de redresare și reziliență

Explicație

Unitate

1

Economii în consumul anual de energie primară

Pilonul 1

Pilonul 3

Reducerea consumului anual total de energie primară pentru entitățile care beneficiază de sprijin ca urmare a sprijinului acordat prin măsuri în cadrul mecanismului. Valoarea de referință se referă la consumul anual de energie primară înainte de intervenție, iar valoarea obținută se referă la consumul anual de energie primară pentru anul următor intervenției. În cazul clădirilor, intervențiile trebuie să fie suficient de documentate pentru a putea calcula aceste valori, de exemplu prin utilizarea certificatelor de performanță energetică sau a altor sisteme de monitorizare care respectă criteriile stabilite la articolul 10 alineatul (6) din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1) (Directiva privind performanța energetică a clădirilor). Pentru procesele din întreprinderi, consumul anual de energie primară se documentează pe baza auditurilor energetice în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2) (Directiva privind eficiența energetică) sau cu alte specificații tehnice relevante.

Clădirile publice sunt definite ca fiind clădirile deținute de autoritățile publice și clădirile deținute de o organizație non-profit, cu condiția ca aceste organisme să urmărească obiective de interes general precum educația, sănătatea, mediul și transporturile. Printre exemple se numără clădirile pentru administrația publică, școli, spitale etc.

MWh/an

2

Capacitate operațională suplimentară instalată pentru energie din surse regenerabile

Pilonul 1

Pilonul 3

Capacitate suplimentară instalată pentru energia din surse regenerabile datorită sprijinului acordat prin măsuri în cadrul mecanismului și care este operațională (și anume, conectată la rețea, dacă este cazul, și complet pregătită să producă energie sau care produce deja energie). Capacitatea de producție este definită drept „puterea electrică maximă netă”, astfel cum este definită de Eurostat (3).

Energia din surse regenerabile este definită drept „energie din surse regenerabile nefosile, respectiv energie eoliană, solară (termică și fotovoltaică) și geotermală, energie ambientală, energia mareelor, a valurilor și alte tipuri de energie a oceanelor, energie hidroelectrică, biomasă, gaz de depozit, gaz provenit din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz” [a se vedea Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (4)]. Indicatorul include, de asemenea, capacitatea electrolizoarelor pentru producția de hidrogen, constituită cu sprijin acordat prin măsuri în cadrul mecanismului. Indicatorul se colectează și se raportează separat pentru i) capacitatea de producție de energie din surse regenerabile și ii) capacitatea electrolizoarelor pentru producția de hidrogen

MW

3

Infrastructuri pentru combustibili alternativi (puncte de realimentare/reîncărcare)

Pilonul 1

Pilonul 3

Numărul de puncte de realimentare/reîncărcare (noi sau modernizate) pentru vehicule nepoluante care beneficiază de sprijin prin măsuri în cadrul mecanismului.

Un punct de reîncărcare este definit drept o interfață care este capabilă să încarce, pe rând, câte un vehicul electric sau să schimbe, pe rând, câte o baterie a unui vehicul electric. Un punct de realimentare se referă la o unitate de realimentare pentru furnizarea de combustibil alternativ printr-o instalație fixă sau mobilă.

Combustibilii alternativi sunt definiți astfel încât să includă combustibilii sau sursele de energie care servesc, cel puțin parțial, ca substitut pentru sursele de petrol fosil în aprovizionarea cu energie a transporturilor și care au potențialul de a contribui la decarbonizarea acestuia și de a îmbunătăți performanța de mediu a sectorului transporturilor și care sunt în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (5).

Indicatorul se colectează și se raportează separat pentru (i) punctele de reîncărcare și (ii) punctele de realimentare. În cadrul acestei din urmă categorii, (iii) punctele de realimentare cu hidrogen se raportează separat.

Puncte de realimentare/reîncărcare

4

Populația care beneficiază de măsuri de protecție împotriva inundațiilor, a incendiilor de vegetație și a altor dezastre naturale legate de climă

Pilonul 1

Pilonul 4

Populația care locuiește în zone în care infrastructura de protecție (inclusiv infrastructura verde și soluțiile bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice) este construită sau modernizată în mod semnificativ datorită sprijinului acordat prin măsuri în cadrul mecanismului pentru a reduce vulnerabilitatea la inundații, incendii de vegetație și alte riscuri naturale legate de climă (furtuni, secetă, valuri de căldură). Indicatorul acoperă măsurile de protecție, care sunt localizate în mod clar în zone cu risc ridicat și care abordează în mod direct riscurile specifice, spre deosebire de măsurile mai generale puse în aplicare la nivel național sau regional. În cazul inundațiilor, indicatorul include populația rezidentă expusă riscului.

Persoane

5

Locuințe suplimentare cu acces la internet furnizat prin rețele de foarte mare capacitate

Pilonul 2

Pilonul 4

Numărul total de locuințe cu acces la rețele de foarte mare capacitate, astfel cum sunt definite în Orientările OAREC privind rețelele de foarte mare capacitate [BoR (20) 165 (6)], care au avut acces doar la conexiuni mai lente sau care nu au avut deloc acces la internet înainte de acordarea sprijinului prin măsuri în cadrul mecanismului. Ca atare, sunt luate în considerare, de asemenea, acoperirea rețelei 5G și modernizarea privind viteza în gigabiți. Îmbunătățirea accesului la internet trebuie să fie o consecință directă a sprijinului acordat prin măsuri în cadrul mecanismului. Indicatorul măsoară locuințele cu posibilitatea de acces și nu accesul efectiv.

O locuință este definită drept „o cameră sau o suită de camere dintr-o clădire permanentă sau o parte separată din punct de vedere structural a unei clădiri care (…) este concepută pentru a fi locuită de o gospodărie privată pe tot parcursul anului” (7) [a se vedea Comisia (Eurostat)].

Indicatorul nu ia în calcul locuințele colective, cum ar fi spitalele, azilurile de bătrâni, casele de bătrâni, închisorile, cazărmile militare, instituțiile religioase, pensiunile, pensiunile lucrătorilor etc.

Locuințe

6

Întreprinderile care beneficiază de sprijin să dezvolte sau să adopte produse, servicii și procese ale aplicațiilor digitale

Pilonul 2

Pilonul 3

Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin să dezvolte sau să adopte servicii, produse și procese noi sau modernizate în mod semnificativ bazate pe tehnologii digitale, datorită sprijinului acordat prin măsuri în cadrul mecanismului. Printre acestea se numără tehnologiile digitale avansate, cum ar fi automatizarea, inteligența artificială, securitatea cibernetică, tehnologia blockchain, infrastructurile și spațiile de date de tip cloud și edge, calculul cuantic și calculul de înaltă performanță. Modernizările semnificative acoperă numai funcționalități noi. Prin urmare, informațiile sunt colectate separat (i) pentru întreprinderile care beneficiază de sprijin în vederea dezvoltării de tehnologii și soluții digitale și (ii) pentru întreprinderile care beneficiază de sprijin să adopte soluții digitale pentru a-și transforma serviciile, produsele sau procesele. Acestea se colectează, de asemenea, în funcție de dimensiunea întreprinderii.

O întreprindere este luată în calcul o singură dată, indiferent de câte ori primește sprijin pentru digitalizare prin măsuri în cadrul mecanismului.

Întreprinderea și dezagregarea în funcție de dimensiunea întreprinderii se definesc în conformitate cu definiția adoptată pentru indicatorul 9.

Întreprinderi

7

Utilizatori de servicii, produse și procese digitale publice noi și optimizate

Pilonul 2

Pilonul 5

Numărul de utilizatori ai serviciilor, ai produselor și ai proceselor publice digitale nou dezvoltate sau modernizate în mod semnificativ prin intermediul unor măsuri în cadrul mecanismului. Modernizările semnificative acoperă numai funcționalități noi. Indicatorul are o valoare de referință 0 numai dacă serviciul, produsul sau procesul digital este nou. Termenul „utilizatori” se referă la clienții serviciilor și ai produselor publice nou dezvoltate sau modernizate prin intermediul sprijinului acordat prin măsuri în cadrul mecanismului, precum și la personalul instituției publice care utilizează procesele digitale nou dezvoltate sau modernizate în mod semnificativ prin sprijin acordat prin măsuri în cadrul mecanismului. Dacă nu pot fi identificați utilizatorii individuali, numărarea aceluiași client care utilizează un serviciu online de mai multe ori nu este considerată dublă contabilizare.

Utilizatori/an

8

Cercetători care lucrează în centre de cercetare care beneficiază de sprijin

Pilonul 3

Numărul de cercetători care utilizează direct, în cadrul liniei lor de activitate, centrul de cercetare public sau privat sau echipamentele pentru care se acordă sprijin prin măsuri în cadrul mecanismului. Indicatorul se măsoară în echivalent normă întreagă (ENI) anual, calculat în conformitate cu metodologia prevăzută în Manualul Frascati al OCDE din 2015.

Sprijinul trebuie să îmbunătățească centrul de cercetare sau calitatea echipamentelor de cercetare. Înlocuirile fără creșterea calității sunt excluse, precum și întreținerea.

Posturile vacante de C&D nu sunt luate în calcul și nici personalul auxiliar pentru C&D (și anume posturile care nu sunt direct implicate în activități de C&D).

ENI anual al personalului de C&D se definește ca raportul dintre orele de lucru efectiv petrecute în C&D pe parcursul unui an calendaristic și numărul total de ore lucrate în mod convențional în aceeași perioadă de către o persoană sau un grup. Prin convenție, o persoană nu poate efectua mai mult de un ENI în C&D pe o bază bianuală. Numărul de ore lucrate în mod convențional se stabilește pe baza programului de lucru normativ/statutar. O persoană cu normă întreagă este identificată pe baza statutului său profesional, a tipului de contract (cu normă întreagă sau cu fracțiune de normă) și a nivelului său de angajare în C&D (a se vedea Manualul Frascati al OCDE din 2015, capitolul 5.3).

Indicatorul este defalcat în funcție de gen (8).

Echivalent normă întreagă anual

9

Întreprinderi care beneficiază de sprijin (din care: mici – inclusiv micro, medii, mari)

Pilonul 3

Indicatorul include toate întreprinderile care beneficiază de sprijin monetar sau în natură prin măsuri în cadrul mecanismului.

Întreprinderea este definită drept cea mai mică combinație de unități juridice, respectiv o unitate organizatorică producătoare de bunuri și servicii, care beneficiază de un anumit nivel de autonomie în adoptarea deciziilor, în special în privința alocării resurselor curente, care desfășoară una sau mai multe activități într-unul sau mai multe locuri. O întreprindere poate fi o singură unitate juridică. Unitățile juridice includ persoanele juridice a căror existență este recunoscută prin lege, independent de persoanele fizice sau instituțiile care le pot deține sau care sunt membre ale acestora, cum ar fi societățile în nume colectiv, societățile private în comandită, societățile cu răspundere limitată, societățile cu personalitate juridică etc. Unitățile juridice includ, de asemenea, persoanele fizice care desfășoară o activitate economică în nume propriu, cum ar fi proprietarul și operatorul unui magazin sau al unui garaj, un avocat sau un meșteșugar care desfășoară o activitate independentă [Comisia (Eurostat), în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 696/93 al Consiliului, secțiunea III A din 15.3.1993].

Indicatorul se colectează și se raportează în funcție de dimensiunea întreprinderii. În sensul acestui indicator, întreprinderile sunt definite ca organizații cu scop lucrativ care produc bunuri și servicii pentru a satisface nevoile pieței.

Clasificarea întreprinderilor:

Întreprinderi mici, inclusiv microîntreprinderi (0-49 de angajați și lucrători independenți și cifră de afaceri anuală ≤ 10 milioane EUR sau bilanț ≤ 10 milioane EUR);

Întreprinderi mijlocii (50-249 de angajați și lucrători independenți și cifră de afaceri anuală > 10 milioane EUR – ≤ 50 milioane EUR sau bilanț > 10 milioane EUR – ≤ 43 milioane EUR);

Întreprinderi mari (> 250 de angajați și lucrători independenți și cifră de afaceri > 50 milioane EUR sau bilanț > 43 milioane EUR);

Dacă oricare dintre cele 2 praguri (angajați și lucrători independenți și cifră de afaceri anuală/bilanț) este depășit, întreprinderile sunt clasificate în categoria de mărime superioară;

[Comisia (Eurostat), pe baza Recomandării 2003/361/CE a Consiliului (9), anexa, articolele 2-3];

Dimensiunea întreprinderii care beneficiază de sprijin se măsoară la începutul sprijinului.

Întreprinderi

10

Numărul de participanți care urmează studii sau cursuri de formare

Pilonul 2

Pilonul 4

Pilonul 6

Indicatorul ia în considerare numărul de participanți la activități de educație (ISCED 0-6, învățare în rândul adulților) și de formare (în afara locului de muncă/la locul de muncă, educație și formare profesională continuă etc.) sprijinite prin măsuri în cadrul mecanismului, inclusiv participanți la cursuri de formare în domeniul competențelor digitale (10). Prin urmare, indicatorul se colectează și se raportează în funcție de i) participanții la educație sau formare, și, în rândul acestora, în funcție de ii) participanții la cursuri de formare în domeniul competențelor digitale. Acesta este, de asemenea, defalcat în funcție de gen (11) și vârstă (12).

Participanții sunt luați în calcul la începerea activității de educație sau de formare.

Persoane

11

Numărul de persoane încadrate în muncă sau aflate în căutarea unui loc de muncă

Pilonul 3

Pilonul 4

Șomerii (13) sau persoanele inactive (14) care au beneficiat de sprijin prin măsuri în temeiul Mecanismului de redresare și reziliență și care au un loc de muncă, inclusiv care desfășoară o activitate independentă, sau care erau inactive atunci când au beneficiat de sprijinul respectiv și care sunt angajate recent în activități de căutare a unui loc de muncă, imediat după primirea sprijinului respectiv.

Indicatorul este defalcat în funcție de gen (15) și vârstă (16).

Sintagma „persoane aflate în căutarea unui loc de muncă” este definită ca incluzând persoanele care, de obicei, nu au un loc de muncă, sunt disponibile pentru a munci și caută în mod activ un loc de muncă, în conformitate cu definiția „șomerilor”.

Persoanele care s-au înregistrat recent la serviciile publice de ocupare a forței de muncă ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă sunt întotdeauna contabilizate, chiar dacă nu sunt imediat disponibile pentru muncă.

Persoane

12

Capacitatea unităților de asistență medicală noi sau modernizate

Pilonul 4

Pilonul 5

Numărul maxim anual de persoane care pot fi deservite de o unitate de asistență medicală nouă sau modernizată datorită sprijinului acordat prin măsuri în cadrul mecanismului, cel puțin o dată pe parcursul unei perioade de un an.

Modernizarea nu include renovarea energetică sau întreținerea și reparațiile. Unitățile de asistență medicală includ spitale, clinici, centre de îngrijire ambulatorie, centre de îngrijire specializată etc.

Persoane/an

13

Capacitatea sălilor de clasă din structurile de îngrijire a copiilor și educaționale noi sau modernizate

Pilonul 4

Pilonul 6

Capacitatea sălilor de clasă în ceea ce privește numărul maxim de locuri în structurile de educație și îngrijire a copiilor preșcolari noi sau modernizate (ISCED 0-6) datorită sprijinului acordat prin măsuri în cadrul mecanismului. Capacitatea sălilor de clasă se calculează în conformitate cu legislația națională, dar nu include profesorii, părinții, personalul auxiliar sau orice alte persoane care pot utiliza, de asemenea, structurile.

Instituțiile de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, cum ar fi creșele și grădinițele, se referă la cele concepute pentru copii de la naștere până la începutul educației primare (ISCED 0). Structurile educaționale includ școlile (ISCED 1-3, ISCED 4) și învățământul superior (ISCED 5-6). Indicatorul acoperă structurile de îngrijire a copiilor sau educaționale nou construite sau modernizate (de exemplu, pentru creșterea standardelor de igienă și siguranță), iar modernizarea nu include renovarea energetică sau întreținerea și reparațiile.

Persoane

14

Numărul de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care beneficiază de sprijin

Pilonul 6

Numărul de participanți cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care beneficiază de sprijin monetar sau în natură prin măsuri în cadrul mecanismului.

Indicatorul este defalcat în funcție de gen (17).

Persoane


(1)  Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13), astfel cum a fost modificat prin Directiva (UE) 2018/844 (JO L 156, 19.6.2018, p. 75).

(2)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

(3)  „puterea activă maximă care poate fi furnizată, în mod continuu, cu toate instalațiile în funcțiune, la punctul de racordare (și anume, după deducerea surselor de alimentare pentru dispozitivele auxiliare ale centralei și luarea în considerare a pierderilor la transformatoarele considerate ca făcând parte integrantă din centrală”.

(4)  Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(5)  Mai precis, articolul 29 din Directiva (UE) 2018/2001, care stabilește criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibilii din biomasă.

(6)  Articolul 2 alineatul (2) din Codul european al comunicațiilor electronice (CECE) definește în prezent termenul „rețea de foarte mare capacitate” după cum urmează: „«rețea de foarte mare capacitate» înseamnă fie o rețea de comunicații electronice care este compusă în întregime din elemente din fibre optice, cel puțin până la punctul de distribuție la locația deservită, fie o rețea de comunicații electronice capabilă să ofere, în condiții obișnuite de ore de vârf, performanțe similare de rețea în ceea ce privește lărgimea de bandă disponibilă pentru transferul datelor atât pentru încărcare cât și pentru descărcare, reziliența, parametrii referitori la rata de eroare, precum și întârzierea de transfer al pachetelor de date și variația întârzierii de transfer al pachetelor de date”.

(7)  https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Glossary:Dwelling.

(8)  Bărbați, femei, persoane non-binare. O serie de state membre au dispoziții legale sau practici care recunosc că este posibil ca anumite persoane să nu se încadreze în niciuna dintre cele două categorii sau să nu dorească să fie asociate cu una dintre ele. Pentru aceste state membre, persoanele respective trebuie să fie înregistrate ca fiind „non-binare”.

(9)  JO L 124, 20.5.2003, p. 36.

(10)  În conformitate cu anexa VII la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, care prezintă marcarea digitală în cadrul mecanismului, formarea în domeniul competențelor digitale trebuie înțeleasă în sensul domeniului de intervenție 108 (Sprijin pentru dezvoltarea de competențe digitale), care prevede: „Este vorba de competențe digitale la toate nivelurile și sunt incluse: programe de învățământ foarte specializate pentru formarea specialiștilor în domeniul digital (și anume programe axate pe tehnologie), formarea cadrelor didactice, dezvoltarea conținutului digital în scopuri educaționale și capacități organizaționale relevante. Sunt incluse și măsuri și programe care vizează îmbunătățirea competențelor digitale de bază.”

(11)  Bărbați, femei, persoane non-binare. O serie de state membre au dispoziții legale sau practici care recunosc că este posibil ca anumite persoane să nu se încadreze în niciuna dintre cele două categorii sau să nu dorească să fie asociate cu una dintre ele. Pentru aceste state membre, persoanele respective trebuie să fie înregistrate ca fiind „non-binare”.

(12)  0-17, 18-29, 30-54, 55 și peste.

(13)  Șomerii sunt persoane care, de obicei, nu au un loc de muncă, sunt disponibile pentru muncă și își caută în mod activ un loc de muncă. Persoanele considerate șomeri înregistrați în conformitate cu definițiile naționale sunt întotdeauna incluse aici, chiar dacă nu îndeplinesc toate cele trei criterii. Sursă: §18 în Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, Statistici privind politica în domeniul pieței forței de muncă - Metodologie 2018.

(14)  Persoane inactive înseamnă persoane care în prezent nu fac parte din forța de muncă (în sensul că nu sunt angajate sau șomere în conformitate cu definițiile furnizate). Sursă: §20 în Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, Statistici privind politica în domeniul pieței forței de muncă - Metodologie 2018.

(15)  Bărbați, femei, persoane non-binare. O serie de state membre au dispoziții legale sau practici care recunosc că este posibil ca anumite persoane să nu se încadreze în niciuna dintre cele două categorii sau să nu dorească să fie asociate cu una dintre ele. Pentru aceste state membre, persoanele respective trebuie să fie înregistrate ca fiind „non-binare”.

(16)  0-17, 18-29, 30-54, 55 și peste.

(17)  Bărbați, femei, persoane non-binare. O serie de state membre au dispoziții legale sau practici care recunosc că este posibil ca anumite persoane să nu se încadreze în niciuna dintre cele două categorii sau să nu dorească să fie asociate cu una dintre ele. Pentru aceste state membre, persoanele respective trebuie să fie înregistrate ca fiind „non-binare”.