1.1.

„comportament declanșator” înseamnă acțiunea vehiculului pe care sistemul de avertizare cu privire la somnolența și lipsa de atenție a conducătorului auto (DDAW) o monitorizează și la producerea căreia transmite conducătorului auto un avertisment;

1.2.

„prag de somnolență” înseamnă o cuantificare a nivelului de somnolență a conducătorului auto la care sau înainte de care sistemul DDAW transmite conducătorului auto o avertizare cu privire la somnolență.

2.3.1.

2.3.2.

2.3.3.

3.1.1.

Totuși, acesta are posibilitatea de a dezactiva manual avertismentele emise de sistemul DDAW prin intermediul HMI. După dezactivarea manuală a avertismentelor emise de sistemul DDAW prin intermediul HMI, conducătorul auto le poate reactiva executând maximum același număr de acțiuni ca cel necesar pentru dezactivare.

3.1.2.

3.1.3.

3.1.4.

3.1.5.

Sistemul DDAW nu se dezactivează automat la depășirea vitezei de 130 km/h (deși comportamentul sistemului poate fi adaptat situației de avarie).

3.1.6.

3.1.7.

Perioada de activare a etapei de învățare începe în momentul în care sunt îndeplinite toate condițiile pentru activarea sistemului DDAW menționate la punctele 3.1 și 3.2.

3.2.1.

3.2.2.

3.2.3.

3.3.1.

Sistemul DDAW poate să transmită conducătorului auto un avertisment la un nivel de somnolență echivalent cu gradul 7 pe KSS.

În plus, producătorul poate implementa o strategie de informare prin HMI înainte de avertisment.

Cerințele detaliate privind validarea sistemului DDAW de către producător sunt prevăzute în partea 2.

3.3.2.

Se recomandă ca sistemul DDAW să analizeze alte sisteme ale vehiculului pentru a depista indicii ale conducerii în stare de somnolență, prin monitorizarea poziției în banda de circulație, și anume a poziției vehiculului în raport cu marcajele laterale de delimitare a benzilor de circulație, sau prin monitorizarea unei acțiuni asupra direcției, și anume cuantificarea modului în care conducătorul auto manevrează volanul, de exemplu, a ratei de inversare a mișcării volanului, a ratei de girație, a abaterii standard a pozițiilor în banda de circulație etc.

Se poate folosi o metodă alternativă de determinare a performanței conducătorului auto prin analiza sistemelor vehiculului („indicatori”), cu condiția ca aceasta să asigure cuantificarea exactă și robustă a nivelului de somnolență al conducătorului auto.

Pe lângă indicatorii recomandați în al doilea alineat al punctului 3.3.2, se pot folosi unul sau mai mulți indicatori secundari pentru a susține fiabilitatea și robustețea sistemului. Exemple de astfel de indicatori sunt: indicatori suplimentari privind vehiculul, indicatori temporali (o valoare temporală măsurată, asociată direct conducerii vehiculului), indicatori fiziologici și indicatori privind controlul asupra vehiculului.

3.4.1.1.

Poate fi acceptată drept confirmare a recepționării de către conducătorul auto: o îmbunătățire a comportamentului la volan, determinată pe baza datelor de intrare folosite de sistemul DDAW (strategia va fi descrisă în documentația furnizată de producător).

3.4.2.1.

3.4.2.2.

3.4.2.3.

3.4.2.4.

3.4.2.5.

3.4.3.1.

3.4.3.2.

3.4.3.3.

3.4.3.4.

3.5.1.

Un semnal vizual temporar de avertizare în caz de avarie poate fi folosit ca informație complementară semnalului vizual constant de avertizare în caz de avarie.

3.5.2.

3.5.3.

3.5.4.

3.6.1.

3.6.2.

1.1.1.

1.1.2.

2.1.

2.2.

Persoana de rezervă intervine în cazul în care conducătorul auto devine atât de somnolent, încât nu mai poate controla autovehiculul în condiții de siguranță.

În cazul în care intervine persoana de rezervă, conducătorului auto nu i se mai permite să conducă în cadrul încercării.

În cazul în care persoana de rezervă este un conducător auto de rezervă, este necesară o strategie de siguranță adecvată (de exemplu, pedalier pentru dublă comandă).

După ce intervine persoana de rezervă, se aplică strategia de siguranță concepută pentru această încercare. De exemplu: un alt conducător auto, care nu este somnolent, preia controlul vehiculului, iar conducătorului auto somnolent nu i se permite să conducă în continuare.

2.3.

3.1.

Se calculează mai întâi sensibilitatea pentru fiecare participant și apoi se calculează media și abaterea standard a acestor valori calculate ale sensibilității.

Se permite explicit folosirea rezultatelor de la un subgrup de participanți la o încercare mai amplă, incluzându-se doar participanții care corespund descrierii de mai sus.

3.2.

3.3.

3.4.

4.1.

Nu este necesar ca fiecare participant să desfășoare încercarea în ambele condiții.

Nu este necesar ca sistemele care nu sunt afectate de lumină să întrunească numărul minim de evenimente adevărat pozitive în ambele condiții menționate mai sus.

4.1.1.

4.1.2.

5.1.1.

5.1.1.1.

Procesul de instruire este același pentru toți participanții.

Procesul de instruire este documentat în mod clar în dosarul cu probe transmis serviciului tehnic în conformitate cu partea 3.

5.1.1.2.

5.1.2.

Intervalele recomandate nu se aplică înainte ca participantul să ofere un prim rezultat în urma autoevaluării de minimum nivelul 6 pe KSS.

5.1.3.

5.1.4.

Odată ce a avut loc un eveniment adevărat pozitiv, elementele din seria de date ulterioare acestui eveniment sunt considerate irelevante pentru respectiva încercare. În cazul în care participantul a reînceput încercarea după o perioadă de repaus, se consideră că este un set de date diferit (cu același participant).

5.1.5.

5.2.1.

5.2.2.

În cazul analizei somnologice a unei înregistrări video, dovezile preconizate vizează calitatea materialului video, vizibilitatea participantului, corespondența între scara de evaluare și KSS, pregătirea profesională a evaluatorilor (în plus, este necesar un nivel minim de performanță exprimat sub forma unei „rate de concordanță” cel puțin egale cu 0,70), informații privind independența evaluatorilor față de dezvoltarea sistemului DDAW și descrierea modalității de calcul a rezultatului final pe baza contribuțiilor somnologilor.

„ Rata de concordanță ” este un scor calculat pe baza evaluării unei înregistrări video faciale de către un somnolog

5.2.3.

În cazul în care intervalul de timp este mai scurt de 5 minute, nu se aplică interpretarea de la punctul 5.1.5. În schimb, se produce un eveniment fals negativ doar dacă sistemul DDAW nu emite un avertisment în intervalul de 10 minute care urmează ultimului rezultat sub pragul de somnolență. Dacă timp de minimum 5 minute rezultatele sunt peste pragul de somnolență și apoi sunt urmate de un rezultat sub pragul de somnolență, elementul din seria de date se consideră aberant. Toate valorile aberante se consemnează în dosarul cu documentația;

5.2.4.

6.1.

În cazul în care în metoda alternativă se folosește o scară cu mai puține niveluri descriptive decât KSS, echivalența dintre scara alternativă și KSS se raportează la nivelul corespunzător cel mai scăzut de pe KSS. Singura excepție se aplică în cazul nivelului de pe scara alternativă care este echivalent cu nivelul 8 de pe KSS, caz în care raportarea se va face la nivelul corespunzător cel mai înalt de pe KSS.

De exemplu, dacă pe scara alternativă nivelul „4” corespunde unui nivel între „6 și 7” pe KSS, nivelul „4” pe scara alternativă va fi considerat nivelul „6” pe KSS.

Dacă pe scara alternativă nivelul „A” corespunde unei unui nivel între „6,5 și 8,5” pe KSS, nivelul „A” pe scara alternativă se consideră nivelul „8” pe KSS.

6.2.

7.1.

7.2.

8.1.

Valoarea sensibilității pentru un participant:

Media sensibilității tuturor participanților:

Abaterea standard (sensibilitate):

unde:

n(TP) reprezintă numărul total de evenimente în care atât sistemul, cât și conducătorul auto identifică în mod corect conducătorul auto ca fiind somnolent;

n(FN) reprezintă numărul total de evenimente în care sistemul anticipează că conducătorul auto nu este somnolent, dar în care acesta este, de fapt, somnolent;

n(FP) reprezintă numărul total de evenimente în care sistemul anticipează că conducătorul auto este somnolent, dar în care acesta nu este somnolent;

n(TN) reprezintă numărul total de evenimente în care atât sistemul, cât și conducătorul auto identifică în mod corect conducătorul auto ca nefiind somnolent;

Σ reprezintă suma pentru toți participanții.

Notă: Distribuția rezultatelor este aproximată de curba distribuției normale.

8.2.

(a)

o listă a datelor de intrare ale sistemului, cuprinzând indicatorii primari și secundari;

(b)

o descriere a modului în care indicatorii funcționează și monitorizează comportamentul la volan;

(c)

o descriere a comportamentului declanșator monitorizat de sistem;

(d)

dovezi privind relația dintre conducerea în stare de somnolență și/sau acțiunile asupra direcției și comportamentul declanșator ales;

(e)

pragul de somnolență aplicat în sistem;

(f)

viteza vehiculului la care se activează sistemul;

(g)

o explicație a funcțiilor de activare, reactivare și dezactivare a sistemului;

(h)

un document în care este descrisă funcționalitatea interfeței om-mașină a sistemului. Descrierea include dovezi privind conformitatea cu cerințele aplicabile interfeței om-mașină a sistemului DDAW (punctul 3.4 din partea 1) și, dacă producătorul alege să nu urmeze recomandările de la punctele 3.4.2.3, 3.4.2.4 și 3.4.2.5 din partea 1, justificarea acestei opțiuni.

(i)

un document care prezintă spre a fi testat de serviciul tehnic minimum un protocol de încercare în cadrul căruia sistemul DDAW emite un avertisment atunci când protocolul este aplicat.

(a)

informații privind numărul și caracteristicile demografice ale participanților evaluați;

(b)

descrierea condițiilor de încercare;

(c)

dovezi că sistemul funcționează eficace în condiții meteorologice care nu îi limitează capacitatea operațională. Dovezile indică limitările cunoscute sau logice determinate de condițiile meteo, precum și provocarea tehnică și strategia aplicată pentru a controla acțiunile sistemului în astfel de condiții meteo (de exemplu, ploaie abundentă, ninsoare, temperaturi ridicate etc.);

(d)

o descriere a metodologiei complete aplicate pentru evaluarea eficacității sistemului și justificarea acesteia, inclusiv metode alternative sau complementare și praguri de somnolență alternative (menționate la punctele 5.2-5.3 și respectiv punctul 6 din partea 2);

(e)

o descriere a tehnicii de analiză statistică folosite; În cazul în care se folosește o metodă de analiză statistică diferită de cea prevăzută la punctul 8.1, se prezintă dovezi privind tehnica de analiză statistică și nivelul de semnificație statistică ales;

(f)

o analiză și o descriere a rezultatelor;

(g)

dovezi că sistemul alertează conducătorul auto în momentul sau înainte de momentul în care atinge nivelul de somnolență pe KSS prevăzut la punctul 3.3.1 din partea 1;

(h)

datele fiecărui participant, pentru analiza anomaliilor statistice.

(i)

criteriile de includere sau excludere aplicate la selectarea participanților; și

(ii)

o declarație privind adecvarea participanților în ceea ce privește profilul demografic țintă pentru vehicul, conform prevederilor de la punctul 3.3 din partea 2.

(i)

dovezi că metodele complementare sau combinația între metoda principală (KSS sau o metodă alternativă) și metodele complementare reprezintă mijloace valide și precise de evaluare a nivelului de somnolență al conducătorului auto;

(ii)

informații privind modul în care datele din metoda primară și cea complementară au fost agregate și analizate pentru a evalua eficacitatea sistemului DDAW;

(iii)

dovezi că pragul de somnolență aplicat în încercarea în scopul validării este echivalent cu unul dintre nivelurile KSS prevăzute la punctul 3.3.1 din partea 1.

1.2.1.

De exemplu, se prezintă documente care demonstrează similitudinile tehnice sau adaptările necesare pentru a activa sistemul DDAW pe vehiculul prezentat pentru omologare de tip. De asemenea, cerințele privind participanții sunt similare (profil demografic, participarea unui conducător auto profesionist).

1.2.2.

De exemplu, se prezintă o legătură adițională între funcțiile activate ale versiunii sistemului DDAW instalat pe autovehicul și o recalculare a valorilor echivalente ale sensibilității pe baza datelor obținute în etapa de cercetare.

2.1.

În cadrul evaluării raportului de încercare, se verifică dacă dovezile subiacente cu privire la încercările efectuate corespund cu rezultatele raportate ale încercărilor în suficientă măsură pentru a confirma că declarația de performanță este adecvată. Aceasta include analiza datelor participanților pentru identificarea anomaliilor statistice, cum ar fi numărul valorilor aberante.

Pentru evaluarea raportului de încercare, serviciul tehnic poate folosi mijloace la latitudinea sa. Astfel de mijloace pot consta într-o analiză a seriilor complete de date brute dintr-un eșantion de încercări selectat de serviciul tehnic (inclusiv orice date care au fost excluse din analiză) și refacerea unor părți ale încercării în scopul validării pe baza datelor culese (poate fi aplicabilă doar pentru anumite metode de validare, cum ar fi analiza somnologică a unei înregistrări video).

2.2.

2.2.1.

2.2.2.

2.2.3.

2.2.4.