(1)

La 30 septembrie 2020, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece [denumite în continuare „SSCR” (stainless steel cold-rolled) sau „produsul care face obiectul anchetei”] originare din India și Indonezia (denumite în continuare „țările în cauză”), în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 17 august 2020 de către Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „Eurofer” sau „reclamantul”), în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece din Uniune. Plângerea conținea dovezi care atestau existența dumpingului practicat de țările în cauză și a prejudiciului important rezultat din acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)

În urma unei cereri din partea reclamantului, susținută de elementele de probă necesare, Comisia a supus înregistrării importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/370 al Comisiei, în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază (3).

(4)

Prin avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze în vederea participării la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, producătorii-exportatori cunoscuți din țările în cauză și autoritățile țărilor în cauză, importatorii și utilizatorii cunoscuți din Uniune cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Comisia a organizat o audiere cu reclamantul, cu un producător-exportator și cu un utilizator din Uniune. Comisia a primit observații, care sunt abordate la punctele 2.3 și 5.2 și 7.2.

(6)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion alcătuit din părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(7)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a decis să limiteze la un număr rezonabil producătorii din Uniune care vor fi supuși anchetei prin aplicarea eșantionării și că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul provizoriu pe baza producției și a volumelor de vânzări în Uniune raportate de producătorii din Uniune în contextul evaluării reprezentativității prealabile deschiderii anchetei, ținând seama, de asemenea, de localizarea lor geografică. Eșantionul provizoriu astfel stabilit a fost format din trei producători din Uniune, care reprezintă peste 60 % din producție și aproximativ 70 % din vânzările de produs similar în Uniune și care sunt localizați în patru state membre diferite. Detalii privind acest eșantion provizoriu au fost puse la dispoziție în dosarul destinat consultării de către părțile interesate, oferindu-le acestora din urmă posibilitatea să formuleze observații. Nu s-au prezentat observații.

(8)

Ca urmare a celor de mai sus, eșantionul provizoriu de producători din Uniune a fost confirmat. Acesta a fost format din Aperam Belgia („Aperam”), Acciai Speciali Terni S.p.A. („AST”) și OTK Stainless Oy („OTK”). Eșantionul final este reprezentativ pentru industria din Uniune.

(9)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor importatorilor neafiliați cunoscuți să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(10)

Doi importatori neafiliați s-au făcut cunoscuți ca părți interesate și au furnizat informațiile solicitate. Având în vedere numărul mic de răspunsuri primite, nu a fost necesară constituirea unui eșantion. Nu au fost formulate observații cu privire la această decizie. Ambii importatori au fost invitați să completeze un chestionar.

(11)

Ținând seama de numărul de producători ai produsului în cauză din țările în cauză, avizul de deschidere a prevăzut doar eșantionarea în India și în Indonezia și, prin urmare, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din India și din Indonezia să furnizeze informațiile precizate în avizul de deschidere pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion.

(12)

În plus, Comisia a solicitat Misiunii Permanente a Indiei pe lângă Uniunea Europeană și Ambasadei Republicii Indonezia la Bruxelles să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați de participarea la anchetă.

(13)

La deschiderea anchetei, Comisia a contactat șapte producători-exportatori potențiali din India. Doi producători-exportatori din India au furnizat informațiile necesare pentru eșantionare, aceștia reprezentând toate exporturile produsului în cauză către Uniune. Prin urmare, Comisia a renunțat la eșantionare în ceea ce-i privește pe producătorii-exportatori din India.

(14)

La deschiderea anchetei, Comisia a contactat 14 potențiali producători-exportatori din Indonezia. Trei producători-exportatori au răspuns la întrebările din cadrul formularelor de eșantionare și au raportat vânzările în Uniune. Potrivit informațiilor furnizate în răspunsurile la formularele de eșantionare, vânzările lor au reprezentat 72 % din exporturile efectuate de Indonezia către Uniune. Din acest motiv, s-a renunțat la eșantionare și în cazul Indoneziei.

(15)

În plângere au fost furnizate suficiente elemente de probă prima facie privind distorsiuni referitoare la materiile prime din India și din Indonezia cu privire la produsul în cauză. Prin urmare, după cum s-a anunțat în avizul de deschidere, ancheta a vizat distorsiunile respective referitoare la materiile prime pentru a determina dacă se aplică dispozițiile articolului 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază în cazul Indiei și al Indoneziei. Din acest motiv, Comisia a trimis chestionare în această privință guvernului Indiei și guvernului Indoneziei.

(16)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, reclamantului, celor trei importatori neafiliați și celor cinci producători-exportatori din țările în cauză. Același chestionar fusese pus la dispoziție online (4) în ziua deschiderii procedurii.

(17)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, de la reclamant, de la doi importatori neafiliați, de la cei doi producători-exportatori din India și de la trei producători-exportatori din Indonezia. S-au primit răspunsuri la chestionar și din partea guvernului Indiei și a guvernului Indoneziei.

(18)

Având în vedere pandemia de COVID-19 și măsurile de carantinare puse în aplicare de diferite state membre, precum și de diferite țări terțe, Comisia nu a putut efectua, în etapa provizorie, vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază. În schimb, Comisia a efectuat o verificare de la distanță a tuturor informațiilor considerate necesare pentru constatările sale provizorii, în conformitate cu avizul său privind consecințele pandemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (5).

(19)

Comisia a efectuat, de la distanță, verificări încrucișate (denumite în continuare „VLD”) ale următoarelor societăți/părți:

(20)

În ceea ce privește procedura prevăzută la articolul 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază, au fost efectuate verificări încrucișate de la distanță cu guvernul Indiei și cu guvernul Indoneziei.

(21)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2019 și 30 iunie 2020 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(22)

Produsul care face obiectul acestei anchete este reprezentat de produsele plate din oțeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, încadrate în prezent la codurile 7219 31 00, 7219 32 10, 7219 32 90, 7219 33 10, 7219 33 90, 7219 34 10, 7219 34 90, 7219 35 10, 7219 35 90, 7219 90 20, 7219 90 80, 7220 20 21, 7220 20 29, 7220 20 41, 7220 20 49, 7220 20 81, 7220 20 89, 7220 90 20 și 7220 90 80, și originare din India și din Indonezia. Codurile NC sunt menționate doar cu titlu informativ.

(23)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(24)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(25)

Într-un stadiu foarte avansat al etapei provizorii a anchetei, un utilizator din Uniune s-a prezentat ca parte interesată și a trimis opinie referitoare la definiția produsului. Societatea a solicitat excluderea produselor din oțel din clasa 200 din definiția produsului, deoarece, în opinia sa, produsele respective nu sunt fabricate sau sunt fabricate într-o măsură foarte limitată în Uniune, aceste produse având o utilizare finală specifică și de nișă. Potrivit societății, excluderea produselor din oțel din clasa 200 din cauza clasei oțelului și a utilizării finale a acestora nu ar constitui un risc de eludare pentru alte tipuri de produse.

(26)

Reclamantul nu a fost de acord cu pretenția de mai sus. Eurofer a insistat asupra faptului că produsele din oțel din clasa 200 sunt fabricate de cel puțin doi dintre producătorii din Uniune. În plus, Eurofer a arătat că ele pot fi înlocuite cu ușurință cu alte clase de oțel la utilizarea finală, aflându-se astfel în concurență directă cu aceste tipuri de produse. În plus, produsele din oțel din clasa 200 au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, aceleași lanțuri de distribuție ca și alte clase de oțel și nu pot fi identificate cu ușurință în lipsa efectuării unor teste specializate, aspecte care, potrivit reclamantului, oferă în mod clar posibilitatea eludării. Având în vedere pretențiile emise de Eurofer, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că tipurile de produse sunt interschimbabile.

(27)

Având în vedere că opinia referitoare la definiția produsului a fost transmis foarte târziu, că la nivelul Uniunii se fabrică produse din oțel din clasa 200 și că produsele din oțel din clasa 200 sunt interschimbabile cu alte tipuri de produse, solicitarea de excludere a produsului a fost respinsă în mod provizoriu.

(28)

Având în vedere numărul limitat de părți care au cooperat atât în India, cât și în Indonezia, detaliile legate de anumite constatări privind dumpingul sunt confidențiale și, prin urmare, sunt incluse doar în comunicările bilaterale.

(29)

Cei doi producători-exportatori cooperanți din India au fost Chromeni Steels Private Limited și grupul Jindal.

(30)

Chromeni Steels Private Limited a fabricat produsul în cauză în India și l-a vândut pe piața internă în principal unor clienți neafiliați, precum și câtorva clienți afiliați. Toate exporturile către Uniune au fost efectuate direct către clienții neafiliați.

(31)

Următoarele societăți care au fost indicate în mod expres de grupul Jindal ca fiind implicate în fabricarea și în vânzarea produsului în cauză au participat la anchetă și au făcut obiectul VLD:

(32)

VLD au arătat că o societate afiliată grupului Jindal dintr-o țară terță a fost implicată în vânzarea produsului în cauză în Uniune. Însă rolul relevant al acestei părți în ceea ce privește produsul care face obiectul anchetei nu a fost raportat ca atare în corespondența purtată cu grupul Jindal, nici în răspunsurile la chestionar. În consecință, prin scrisoarea din 23 martie 2021, Comisia a informat grupul Jindal că intenționează să aplice dispozițiile prevăzute la articolul 18 din regulamentul de bază și să utilizeze datele disponibile cu privire la informațiile legate de rolul societății afiliate care nu au fost prezentate. La 29 martie 2021, în urma primirii respectivei scrisori, societatea afiliată, care are sediul într-o țară terță, a transmis observații. În observațiile sale, grupul Jindal a furnizat și răspunsul societății afiliate la anexa la chestionar.

(33)

Aceste observații au fost reiterate în cursul unei audieri cu consilierul-auditor la 16 aprilie 2021.

(34)

Observațiile grupului Jindal cu privire la scrisoarea din 23 martie au fost evaluate în mod corespunzător, dar nu au modificat aprecierea Comisiei cu privire la fapte. În particular, răspunsul la anexa la chestionar, care a fost transmis ca răspuns la scrisoarea Comisiei din 23 martie 2021, nu putea face obiectul unei verificări încrucișate de la distanță și, prin urmare, Comisia nu a putut evalua caracterul complet al informațiilor furnizate în numele părții respective.

(35)

În consecință, Comisia și-a confirmat intenția de a pune în aplicare, în această etapă, dispozițiile articolului 18 din regulamentul de bază.

(36)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale fiecărui producător-exportator cooperant a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(37)

Pe această bază, s-a constatat că volumul total al vânzărilor de produs similar ale fiecărui producător-exportator cooperant pe piața internă a fost reprezentativ.

(38)

Comisia a identificat apoi tipurile de produs vândute pe piața internă, care au fost identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune.

(39)

Ulterior, Comisia a examinat dacă tipurile de produs vândute de fiecare dintre producătorii-exportatori cooperanți care au făcut obiectul anchetei pe piața lor internă în comparație cu tipurile de produs vândute la export în Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs către clienți independenți în cursul perioadei de anchetă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export în Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil.

(40)

În continuare, Comisia a stabilit proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs în cursul perioadei de anchetă, pentru a decide dacă, pentru calcularea valorii normale, să utilizeze prețul efectiv de vânzare pe piața internă sau să ignore vânzările care nu se realizează în cadrul unor operațiuni comerciale normale din cauza prețului lor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(41)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă vânzările respective sunt sau nu profitabile, dacă:

(42)

În acest caz, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă ale respectivului tip de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(43)

Valoarea normală este prețul efectiv practicat pe piața internă per tip de produs numai pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor de produs din cursul perioadei de anchetă, în cazul în care:

(44)

În cazul în care peste 80 % din vânzările interne pentru fiecare tip de produs în cursul perioadei de anchetă au fost profitabile, iar prețul de vânzare mediu ponderat a fost egal cu costul de producție unitar mediu ponderat sau mai mare decât acesta, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne efective în cursul perioadei de anchetă în situația descrisă în considerentul 42. Alternativ, în situația descrisă în considerentul 43, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată a vânzărilor profitabile.

(45)

În cazul în care nu au existat vânzări ale unui tip de produs sau acesta nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă și în cazul în care nu au existat vânzări ale unui tip de produs al produsului similar sau ele au fost insuficiente în cadrul unor operațiuni comerciale obișnuite, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatele (2) și (4) din regulamentul de bază, Comisia a determinat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(46)

Valoarea normală a fost construită pentru fiecare tip de produs prin adăugarea următoarelor elemente la costul mediu de producție al produsului similar pentru producătorii-exportatori care au făcut obiectul anchetei în cursul perioadei de anchetă:

(47)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii și profitul tranzacțiilor efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale pe piața internă pentru respectivele tipuri de produs. Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute deloc pe piața internă sau în cazul în care nu s-au constatat vânzări în cadrul unor operațiuni comerciale normale, s-au adăugat cheltuielile de vânzare generale și administrative medii ponderate și profitul tuturor tranzacțiilor efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale pe piața internă.

(48)

Producătorii-exportatori au exportat către Uniune fie direct către clienți neafiliați, fie prin intermediul unor societăți afiliate.

(49)

Pentru producătorii-exportatori care au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune și pentru producătorii-exportatori care au exportat produsul în cauză în Uniune prin intermediul unor societăți afiliate cu sediul într-o țară terță, prețul de export a fost prețul efectiv plătit sau care urmează să fie plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(50)

Pentru producătorii-exportatori care au exportat produsul în cauză către Uniune prin intermediul unor societăți afiliate acționând ca importatori, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În astfel de cazuri au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține cont de toate costurile suportate între import și revânzare, incluzând costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și un profit rezonabil.

(51)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export ale producătorilor-exportatori pe baza prețului franco fabrică.

(52)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări ale prețului de export pentru comisionul comerciantului afiliat dintr-o țară terță (a se vedea considerentul 49). Au fost efectuate ajustări ale valorii normale și ale prețului de export pentru costurile legate de transport, asigurare, ambalare, manipulare, încărcare, precum și pentru costurile auxiliare, costurile de credit, comisioanele bancare și costurile de conversie, după caz, și pentru reducerile de preț, inclusiv rabaturile amânate, în cazul în care acestea au afectat comparabilitatea prețurilor.

(53)

Grupul Jindal a formulat o pretenție în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază vizând ajustarea rambursării taxelor vamale la valoarea normală, argumentând că existența unei rate forfetare corespunzătoare unui „regim de rambursare a taxelor vamale” implică faptul că toate vânzările sale pe piața internă ar încorpora o taxă indirectă în comparație cu vânzările la export. Cu toate acestea, grupul Jindal nu a reușit să demonstreze că sumele pretinse aveau legătură cu importurile de materii prime încorporate sau cu taxele vamale plătite pentru ele. Prin urmare, pretenția a fost respinsă.

(54)

Având în vedere constatările VLD cu privire la societatea afiliată grupului Jindal cu sediul într-o țară terță, astfel cum s-a explicat în considerentele 32-35 de mai sus, Comisia a înlocuit anumite informații privind marjele aplicabile prețurilor de vânzare în Uniune practicate de grupul Jindal cu datele disponibile prevăzute în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(55)

Pentru producătorii-exportatori, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(56)

Nivelul de cooperare în acest caz a fost considerat ca fiind mare, deoarece exporturile efectuate de producătorii-exportatori cooperanți reprezintă 100 % din volumul total al exporturilor către UE în cursul PA. Nu au putut fi identificați alți producători-exportatori în afară de cei doi producători-exportatori cooperanți. În consecință, Comisia a considerat că este adecvat să se stabilească marja reziduală de dumping la nivelul producătorului-exportator cu cea mai mare marjă de dumping.

(57)

Prin urmare, marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(58)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 17 de mai sus, trei producători-exportatori din Indonezia au furnizat Comisiei un răspuns la chestionar în termenul stabilit. Totuși, unul dintre acești producători-exportatori, PT Bina Niaga Multiusaha, nu a răspuns la majoritatea întrebărilor din chestionar. Într-adevăr, în răspunsul la chestionar primit, majoritatea secțiunilor principale nu au fost completate (inclusiv listele de vânzări tranzacție-cu-tranzacție, tabelul privind costul de producție, tabelul privind profitabilitatea), iar societatea a răspuns doar la unele dintre întrebări. Răspunsul la chestionar a fost considerat deficitar într-o asemenea măsură încât a echivalat practic cu o lipsă totală a unui răspuns. Prin urmare, Comisia a informat partea în cauză, prin scrisoarea din 20 noiembrie 2020, cu privire la motivele intenției sale de a nu lua în considerare informațiile furnizate și de a considera societatea ca fiind necooperantă. Societății PT Bina Niaga Multiusaha i s-a acordat posibilitatea de a prezenta observații suplimentare, dar aceasta nu a reacționat la scrisoarea respectivă în termenul stabilit.

(59)

Ca urmare a celor prezentate mai sus, s-a considerat că numai cei doi producători-exportatori din Indonezia rămași, grupul IRNC și grupul Jindal Indonesia, au cooperat, în cele din urmă, în cadrul anchetei. Ancheta a stabilit că aceste două părți au acoperit peste 90 % din volumul exporturilor indoneziene ale produsului în cauză către Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(60)

Următoarele societăți care au fost indicate în mod expres de grupul IRNC ca fiind implicate în fabricarea și în vânzarea produsului în cauză au participat la anchetă și au făcut obiectul VLD:

(61)

În cursul VLD, Comisia a descoperit că grupul IRNC nu a informat Comisia cu privire la implicarea unei societăți afiliate, Tsingshan Holding Group Co., cu sediul în China, în activitățile legate de produsul care face obiectul anchetei. Informațiile pe care societatea nu le-a furnizat au fost considerate esențiale pentru determinarea atât a valorii normale, cât și a prețului de export al grupului IRNC.

(62)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, societatea a fost informată, prin scrisoarea din 23 martie 2021, cu privire la motivele care stau la baza intenției Comisiei de a efectua anumite ajustări pentru a corecta valoarea normală și prețul de export utilizând datele disponibile, iar grupului IRNC i s-a acordat posibilitatea de a prezenta observații.

(63)

Societatea a răspuns la scrisoarea Comisiei la 29 martie 2021. În răspunsul ei, societatea nu a contestat faptul că deficiențele menționate în scrisoarea Comisiei au existat. Cu toate acestea, societatea a răspuns că își va rezerva dreptul de a prezenta observații într-o etapă ulterioară.

(64)

Următoarele societăți care au fost indicate în mod expres de către grupul Jindal Indonesia, au cooperat la anchetă prin furnizarea de răspunsuri la chestionar și, având în vedere implicarea lor în producția și în vânzarea produsului în cauză, acestea au făcut obiectul anchetei și al VLD:

(65)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale fiecărui producător-exportator cooperant a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(66)

Pe această bază, s-a constatat că vânzările totale de produs similar ale fiecărui producător-exportator pe piața internă au fost reprezentative.

(67)

Comisia a identificat apoi tipurile de produs vândute pe piața internă, care au fost identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune.

(68)

Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările pe piața internă ale fiecărui producător-exportator cooperant, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu un tip de produs vândut la export în Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs către clienți independenți în cursul perioadei de anchetă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export în Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil.

(69)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs, în cursul perioadei de anchetă, pentru a decide dacă, pentru calcularea valorii normale, să ia în considerare toate vânzările efectuate pe piața internă sau să nu ia în considerare vânzările care nu au loc în cadrul unor operațiuni comerciale normale din cauza prețului lor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(70)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă vânzările respective sunt sau nu profitabile, dacă:

(71)

În acest caz, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă ale respectivului tip de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(72)

Valoarea normală este prețul efectiv practicat pe piața internă per tip de produs numai pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor de produs din cursul perioadei de anchetă, în cazul în care:

(73)

În cazul în care peste 80 % din vânzările interne pentru fiecare tip de produs în cursul perioadei de anchetă au fost profitabile, iar prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai mare decât costul de producție unitar mediu ponderat, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne în cursul perioadei de anchetă în situația descrisă în considerentul 71 sau ca medie ponderată a vânzărilor profitabile numai în situația descrisă în considerentul 72.

(74)

În cazul în care nu au existat vânzări în cantități reprezentative ale unui tip de produs sau acesta nu a fost vândut deloc pe piața internă și dacă nu au existat vânzări ale unui tip de produs al produsului similar sau ele au fost insuficiente în cadrul unor operațiuni comerciale obișnuite, iar vânzările unui tip de produs au fost efectuate la prețuri mai mici decât costurile de producție unitare, la care se adaugă costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatele (2) și (4) din regulamentul de bază, Comisia a determinat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(75)

Valoarea normală a fost calculată prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al producătorilor-exportatori cooperanți în timpul perioadei de anchetă a următoarelor:

(76)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii și profitul tranzacțiilor efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale pe piața internă pentru respectivele tipuri de produs. Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute deloc pe piața internă sau în cazul în care nu s-au constatat vânzări în cadrul unor operațiuni comerciale normale, s-au adăugat cheltuielile de vânzare generale și administrative medii ponderate și profitul tuturor tranzacțiilor efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale pe piața internă.

(77)

Producătorii-exportatori au exportat către Uniune fie direct către clienți neafiliați, fie prin intermediul unor societăți afiliate.

(78)

Pentru producătorii-exportatori care au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune și pentru producătorii-exportatori care au exportat produsul în cauză în Uniune prin intermediul unor societăți afiliate cu sediul într-o țară terță, prețul de export a fost prețul efectiv plătit sau care urmează să fie plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(79)

Pentru producătorii-exportatori care au exportat produsul în cauză către Uniune prin intermediul unor societăți afiliate acționând ca importatori, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În astfel de cazuri au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține cont de toate costurile suportate între import și revânzare, incluzând costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și un profit rezonabil.

(80)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export pentru producătorii-exportatori cooperanți pe o bază franco fabrică.

(81)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări ale prețului de export pentru comisionul comerciantului afiliat dintr-o țară terță (a se vedea considerentul 78).

(82)

Au fost efectuate ajustări ale valorii normale și ale prețului de export pentru costurile legate de transport, asigurare, manipulare, încărcare, precum și pentru costurile auxiliare, costurile de credit, comisioanele bancare și costurile de conversie, după caz, și pentru reducerile de preț, inclusiv rabaturile amânate, în cazul în care acestea au afectat comparabilitatea prețurilor.

(83)

Pe baza unei probe din cadrul VLD, s-a stabilit că constatările VLD în ceea ce privește societatea afiliată Jindal India, care are sediul într-o țară terță, astfel cum se explică în considerentele 32-35 de mai sus, au afectat, de asemenea, anumite vânzări ale grupului Jindal Indonesia în Uniune. Astfel cum se prevede la articolul 18 din regulamentul de bază, datele disponibile au fost utilizate pentru a completa informațiile referitoare la această societate. Același lucru este valabil și pentru informațiile absente cu privire la grupul IRNC, astfel cum se menționează în considerentele 61-63 de mai sus.

(84)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(85)

În acesta caz, nivelul de cooperare a fost considerat a fi mare, întrucât exporturile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat peste 90 % din volumul total al importurilor din Indonezia din cursul perioadei de anchetă. În consecință, Comisia a stabilit marja reziduală de dumping la nivelul producătorului-exportator cooperant cu cea mai mare marjă de dumping.

(86)

Prin urmare, marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(87)

Produsul similar a fost fabricat de 13 de producători cunoscuți din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(88)

Producția totală din Uniune în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la aproximativ 3,1 milioane de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria din Uniune, și anume răspunsurile la chestionar verificate la distanță primite de la Eurofer și de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(89)

Astfel cum se precizează în considerentul 8, în cadrul eșantionului au fost selectați trei producători din Uniune, reprezentând peste 60 % din producția totală a produsului similar din Uniune. Toți aceștia sunt producători integrați pe verticală.

(90)

Comisia a stabilit consumul din Uniune utilizând: (a) datele verificate încrucișat furnizate de Eurofer, referitoare la vânzările produsului similar de către industria din Uniune către clienți neafiliați, indiferent dacă sunt vânzări directe sau indirecte, verificate încrucișat în mod parțial cu producătorii din Uniune incluși în eșantion; și (b) importurile în Uniune ale produsului care face obiectul anchetei din toate țările terțe, astfel cum au fost raportate către Eurostat.

(91)

Consumul din Uniune a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul din Uniune (tone)

(92)

În cursul perioadei examinate, consumul din Uniune a scăzut cu 17 %.

(93)

Comisia a examinat dacă este necesar ca importurile de SSCR originare din țările în cauză să facă obiectul unei evaluări cumulative, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(94)

Această dispoziție prevede că importurile provenite din mai multe țări fac obiectul unei evaluări cumulative numai în cazul în care:

(95)

Marjele de dumping stabilite în legătură cu importurile provenite din fiecare dintre cele două țări în cauză sunt rezumate în considerentele 57 și 86. Toate se află deasupra pragului de minimis stabilit la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(96)

Volumul importurilor provenite din fiecare dintre cele două țări în cauză nu a fost neglijabil. Cotele de piață ale importurilor în perioada de anchetă au fost de 3,4 % pentru India și de 2,8 % pentru Indonezia.

(97)

Condițiile de concurență între importurile care fac obiectul unui dumping din fiecare dintre cele două țări în cauză și între acestea și produsul similar al Uniunii au fost similare. Într-adevăr, SSCR originare din India și din Indonezia au concurat între ele atunci când au fost importate pentru a fi vândute pe piața Uniunii și, respectiv, cu produsul similar fabricat de industria din Uniune, deoarece toate sunt vândute unor categorii similare de clienți.

(98)

Prin urmare, toate criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază au fost întrunite, iar importurile din țările în cauză au fost examinate cumulativ în scopul stabilirii prejudiciului.

(99)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumului importurilor cu consumul din Uniune.

(100)

Importurile din țările în cauză în cursul perioadei examinate au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumele importurilor (tone) și cota de piață

(101)

Importurile din țările în cauză au crescut cu 54 % în cursul perioadei examinate, ceea ce le-a permis acestora să își majoreze cota de piață comună de la 3,3 % în 2017 la 6,2 % în PA. Această creștere, atât în ceea ce privește volumul importurilor, cât și în ceea ce privește cota de piață, poate fi atribuită importurilor provenite din Indonezia – aceasta și-a sporit volumul importurilor de aproape 6 ori și jumătate în perioada examinată, iar cota sa de piață a crescut de la 0,4 % la 2,8 %. Importurile din India au crescut din 2017 până în 2018, dar ulterior au înregistrat o scădere. Acest lucru a avut drept rezultat o scădere generală în termeni absoluți în cursul perioadei examinate. La 1 februarie 2019, Comisia a publicat un regulament de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice (6). India a primit pentru produsul care face obiectul anchetei un contingent tarifar specific țării, limitând importurile supuse taxei aplicabile contingentului la un nivel mai scăzut decât nivelul din 2018. Întrucât Indonezia nu a făcut obiectul unui contingent tarifar specific țării, ci al contingentului stabilit pentru toate celelalte țări, importurile sale nu au fost restricționate în aceeași măsură în care au fost cele efectuate de India. Cu toate acestea, scăderea importurilor din India a fost mai puțin importantă, având în vedere scăderea generală a consumului din Uniune și, prin urmare, cota de piață a Indiei a continuat să crească ușor, de la 3 % în 2017 la 3,4 % în cursul PA.

(102)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Prețurile medii ponderate ale importurilor din țările în cauză au evoluat, în cursul perioadei în cauză, după cum urmează:

Tabelul 3

Prețurile importurilor din țările în cauză (EUR/tonă)

(103)

În cazul Indiei, prețurile medii de import au crescut între 2017 și 2018 cu 4 %, dar au rămas stabile pe parcursul întregii perioade examinate, în timp ce în cazul Indoneziei acestea au crescut cu 8 %. Cu toate acestea, pe parcursul întregii perioade examinate, prețurile medii de import din ambele țări în cauză au fost în mod considerabil mai mici decât prețurile practicate de producătorii din Uniune (a se vedea tabelul 7).

(104)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor de vânzare în cursul perioadei de anchetă, comparând:

(105)

Prețurile au fost comparate pe tip de produs, avându-se în vedere tranzacții la același nivel de comercializare, ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar, după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de anchetă. Rezultatul a indicat marje de subcotare a prețurilor de vânzare de 4,8 % și 13,4 % pentru producătorii-exportatori din India, iar pentru producătorii-exportatori din Indonezia marje de subcotare de 12,0 % și 12,4 %.

(106)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune implică o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(107)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 8, a fost utilizată eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria din Uniune.

(108)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din răspunsul la chestionar al Eurofer referitoare la toți producătorii din Uniune, verificate încrucișat, după caz, cu răspunsurile la chestionar primite de la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost verificate încrucișat, de la distanță, și au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(109)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea și magnitudinea marjei de dumping.

(110)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor.

(111)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Producție, capacitate de producție și grad de utilizare a capacității de producție

(112)

Volumul producției realizate de industria din Uniune a scăzut brusc cu 16 % în cursul perioadei examinate. Cifrele raportate privind capacitatea se referă la capacitatea reală, ceea ce implică faptul că au fost luate în considerare ajustări, considerate drept standard de către industrie, în funcție de perioada de înființare, de întreținere, de obstrucționări și de alte impedimente normale. După impunerea măsurilor antidumping asupra importurilor de SSCR din Republica Populară Chineză („RPC”) și Taiwan în 2015 (7), unii producători din Uniune au început modernizarea capacității lor de producție. Această modernizare a condus la o ușoară creștere a capacității de producție, de 4 %, în cursul perioadei examinate.

(113)

Ca urmare a scăderii producției și a creșterii ușoare a capacității, rata de utilizare a capacității a scăzut cu 19 % în cursul perioadei examinate și a scăzut sub 70 % în cursul PA.

(114)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor și cota de piață

(115)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 15 % în perioada examinată.

(116)

Industria din Uniune a reușit totuși să își mențină și chiar să își crească ușor, cu 2,1 puncte procentuale, cota de piață în cursul perioadei examinate, dat fiind că scăderea consumului a fost chiar mai semnificativă decât scăderea volumului vânzărilor industriei din Uniune, deoarece vânzările în Uniune au înlocuit parțial importurile din alte țări decât țările în cauză.

(117)

Cifrele de mai sus privind producția, volumul vânzărilor în termeni absoluți, care arată o tendință descrescătoare clară pe parcursul perioadei examinate, demonstrează că industria din Uniune nu a fost în măsură să crească în termeni absoluți. O ușoară creștere în raport cu consumul a fost posibilă numai pentru că industria din Uniune a ales să răspundă presiunii exercitate de prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping printr-o scădere a prețurilor sale de vânzare.

(118)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(119)

Nivelul de ocupare a forței de muncă în industria din Uniune în domeniul producției de SSCR a crescut cu 4 % între anii 2017 și 2019 și a înregistrat o scădere de 2 puncte procentuale între 2019 și PA, care a avut ca rezultat o creștere de 2 % în cursul perioadei examinate. Având în vedere scăderea considerabilă producției, productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, măsurată în tone per angajat pe an (în echivalent normă întreagă), a scăzut cu 18 % în perioada examinată.

(120)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul magnitudinii marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune nu a fost neglijabil, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țările în cauză.

(121)

Importurile de SSCR au făcut deja obiectul unor anchete antidumping. Comisia a constatat că situația industriei din Uniune în cursul anului 2013 a fost afectată în mod semnificativ de importurile din RPC și din Taiwan care fac obiectul unui dumping, ceea ce a condus la instituirea unor măsuri antidumping definitive pentru importurile din aceste țări în octombrie 2015 (8). Prin urmare, era puțin probabil ca situația industriei din Uniune să fie afectată în mod semnificativ de practicile de dumping menționate pe parcursul perioadei examinate. O reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor antidumping pentru importurile originare din RPC și din Taiwan este în curs de desfășurare (9).

(122)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Prețurile de vânzare în Uniune

(123)

După ce a înregistrat o ușoară creștere de 3 % între anii 2017 și 2018, prețurile de vânzare unitare medii au scăzut cu 6 % din 2018 până la PA, ceea ce a condus la o scădere de 3 % în cursul perioadei examinate. În aceeași perioadă, costurile de producție au înregistrat o creștere simultană de 5 %, după care acestea s-au stabilizat la un nivel al costurilor care a fost cu 3 % mai mare decât la începutul perioadei examinate. În mare măsură, evoluția costurilor a fost determinată de creșteri importante ale prețurilor materiilor prime, cum ar fi prețurile pentru nichel și ferocrom. Din cauza blocării creșterii prețurilor care altfel s-ar fi produs ale importurilor care fac obiectul unui dumping, industria din Uniune nu a fost în măsură să transfere această creștere a costurilor asupra prețurilor sale de vânzare și a fost chiar obligată să scadă prețurile de vânzare.

(124)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din cadrul Uniunii incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 8

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(125)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion au scăzut cu 3 % în cursul perioadei examinate. Acest lucru arată că producătorii din Uniune au fost în măsură să reducă costurile cu forța de muncă, ca reacție la deteriorarea condițiilor de pe piață în încercarea de a-și limita prejudiciul.

(126)

Nivelurile stocurilor producătorilor din cadrul Uniunii incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 9

Stocurile

(127)

În cursul perioadei examinate, nivelul stocurilor finale a scăzut cu 21 %. Această tendință s-a manifestat ca urmare a scăderii volumului producției. Majoritatea tipurilor de produs similar sunt produse de industria din Uniune pe baza unor comenzi specifice din partea utilizatorilor. Prin urmare, stocurile nu pot fi considerate un indicator de prejudiciu important pentru această industrie. Acest lucru este, de asemenea, confirmat prin analizarea evoluției stocurilor finale ca procent din producție. După cum se poate observa mai sus, acest indicator a fluctuat între 5 și 7 % din volumul producției realizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei examinate.

(128)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din vânzările totale respective.

(129)

Profitabilitatea generală a scăzut de la 7,6 % în 2017 la 0,4 % în cursul PA. Astfel cum se prevede în secțiunea 4.3.3, această scădere a coincis cu creșterea volumelor importurilor din țările în cauză și a cotei lor de piață, la prețuri de vânzare subcotate.

(130)

Toți ceilalți indicatori financiari, și anume fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor, s-au înscris în mod clar în aceeași tendință descendentă.

(131)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul de lichidități a înregistrat o scădere continuă în cursul perioadei examinate, ajungând în PA la un nivel cu 52 % mai scăzut decât începutul perioadei de anchetă.

(132)

Investițiile reprezintă valoarea contabilă netă a activelor. Acestea au fost stabile în perioada 2017-2018, după care se poate observa o scădere bruscă de 13 puncte procentuale în perioada 2018-2019. Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, ceea ce reflectă nivelul de depreciere a activelor. Acesta a scăzut în mod continuu și semnificativ cu 80 % pe parcursul perioadei examinate.

(133)

Rezultatele financiare slabe ale industriei din Uniune între 2017 și perioada de anchetă au limitat capacitatea sa de a procura capital. Industria din Uniune este o industrie care utilizează intens capitalul și care se caracterizează prin investiții substanțiale. Randamentul investițiilor în cursul perioadei examinate nu este suficient pentru a acoperi aceste investiții substanțiale.

(134)

Ancheta a arătat că industria din Uniune a fost în măsură să răspundă la presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile din India și din Indonezia care fac obiectul unui dumping doar prin scăderea prețurilor sale de vânzare pentru a-și menține (și chiar pentru a crește ușor) cota de piață pe parcursul perioadei examinate. Efectul importurilor care fac obiectul unui dumping a cauzat o blocare a creșterii prețurilor pe piața Uniunii, în sensul articolului 3 alineatul (3) din regulamentul de bază, în cursul perioadei de anchetă. Prețurile industriei din Uniune au scăzut cu 3 % în perioada examinată în timp ce, în condiții de concurență corectă, ar fi fost preconizată o majorare a acestora la o rată comparabilă cu majorarea costului de producție, care s-a majorat cu 3 %. Această situație a avut un impact grav asupra profitabilității industriei din Uniune, care a scăzut cu 94 % în perioada examinată, soldându-se cu niveluri foarte mici și nesustenabile pe durata PA.

(135)

Consumul din Uniune a scăzut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate, iar atât volumul vânzărilor, cât și volumul producției industriei din Uniune s-au înscris în această tendință. Capacitatea de producție a înregistrat o creștere marginală, ca urmare a unei perspective favorabile industriei din Uniune în urma instituirii de măsuri antidumping împotriva importurilor de produs care face obiectul anchetei originar din RPC și Taiwan în 2015.

(136)

Cu toate acestea, producătorii din Uniune s-au confruntat cu o scădere bruscă a productivității și a gradului de utilizare a capacității de producție în perioada examinată. Scăderea acestor cifre poate fi explicată doar într-o mică măsură prin creșterea redusă a gradului de ocupare a forței de muncă și a capacității, fiind cauzată în principal de scăderea consumului din Uniune și de creșterea simultană a importurilor din țările în cauză.

(137)

Cu toate acestea, indicatorii financiari ai producătorilor din Uniune sunt cei care arată pe deplin prejudiciul suferit. Industria din Uniune a înregistrat o creștere a costurilor sale de producție în perioada examinată, care, însoțită de o scădere a prețurilor de vânzare, a condus la o scădere a profitabilității de la 7,6 % în 2017 la 0,4 % în PA. O evoluție negativă similară poate fi observată în legătură cu ceilalți indicatori financiari: investițiile (– 13 %), randamentul investițiilor (– 80 %) și fluxul de lichidități (– 52 %).

(138)

În consecință, indicatorii de prejudiciu arată că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în cursul PA, deoarece și-a redus prețurile de vânzare în pofida creșterii costurilor de producție, ceea ce a condus la scăderea bruscă a profitabilității sale, lucru care a afectat negativ investițiile, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități.

(139)

În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(140)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți ar fi putut să aducă, în același timp, un prejudiciu industriei din Uniune. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țările în cauză nu a fost atribuit importurilor în cauză. Factorii respectivi sunt: importurile din țări terțe, scăderea consumului, performanța la export a industriei din Uniune, creșterea costului materiilor prime și atitudinea concurențială a industriei din Uniune în materie de prețuri.

(141)

Importurile din țările în cauză au crescut cu peste 50 % în perioada examinată, iar cota lor de piață aproape că s-a dublat. Această creștere a cotei de piață a fost în detrimentul importurilor din țări terțe. Cu toate acestea, importurile din țările în cauză la prețuri mici, care fac obiectul unui dumping, au creat o presiune asupra prețurilor industriei din Uniune. Prețurile importurilor din India și din Indonezia s-au situat, în cursul perioadei examinate, cu 5-19 % sub prețurile industriei din Uniune. Din cauza acestor prețuri de import, producătorii din Uniune nu numai că nu au fost în măsură să transpună creșterile costurilor materiilor prime în prețurile lor, ci au fost chiar obligați să își reducă prețurile de vânzare pentru a-și menține cota de piață.

(142)

Prin urmare, profitabilitatea producătorilor din Uniune, la un nivel relativ mare în 2017, a scăzut la aproape zero în cursul PA, ceea ce a avut un efect negativ suplimentar asupra tuturor indicatorilor financiari ai societăților în cauză.

(143)

Prin urmare, există o legătură de cauzalitate puternică între importurile care fac obiectul unui dumping din India și din Indonezia și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(144)

Volumul și prețurile importurilor din alte țări terțe au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

(145)

În perioada examinată, importurile din țări terțe au scăzut în mod semnificativ în ceea ce privește volumele absolute (cu 33 %) și cota de piață (de la 26 % în 2017 la 21 % în PA).

(146)

În ceea ce privește situația fiecărei țări, numai importurile din Coreea au crescut în perioada examinată, ceea ce a determinat o ușoară creștere a cotei sale de piață. Cu toate acestea, această creștere absolută a cotei de piață în cursul perioadei examinate a fost limitată (de la 4,7 % la 5,1 %). Deși prețurile importurilor din Coreea sunt mai mici decât cele ale țărilor în cauză, acestea ar putea fi afectate de existența prețurilor de transfer, rezultate ca urmare a relației dintre producătorul coreean de oțel inoxidabil Samsung STS și producătorul european de produse inoxidabile laminate la rece, Oțelinox din România. Nu se poate trage nicio concluzie cu privire la măsura în care aceste importuri au subcotat și prețurile de vânzare ale industriei din Uniune, având în vedere, de asemenea, gama de produse necunoscută a acestor importuri.

(147)

Astfel cum se menționează în considerentul 121 de mai sus, importurile din Taiwan fac în prezent obiectul unei taxe antidumping de 6,8 % (10). O reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor antidumping pentru importurile originare din RPC și din Taiwan este în curs de desfășurare (11).

(148)

Importurile din RPC au fost foarte mici pe parcursul perioadei examinate. Importurile din Taiwan au înregistrat o creștere de 12 % între 2017 și 2018, dar au scăzut din 2018 până la PA cu 26 %, menținându-se o cotă de piață de aproximativ 5 % în cursul perioadei examinate. Prețul mediu al importurilor din Taiwan a fost inferior prețurilor medii ale importurilor din țările în cauză. Întrucât producătorii din Taiwan nu au cooperat cu Comisia în cadrul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor, ea nu a dispus de detalii suplimentare cu privire la prețurile importurilor din Taiwan. Prin urmare, nu se poate exclude faptul că aceste importuri nu au cauzat un prejudiciu suplimentar industriei din Uniune. Totuși, chiar dacă importurile din Taiwan au contribuit la prejudiciul cauzat industriei din Uniune, ele au scăzut cu 17 % în cursul perioadei examinate și, prin urmare, nu ar fi putut justifica tendințele negative tot mai accentuate constatate în analiza prejudiciului.

(149)

Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că importurile din alte țări nu atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile din India și Indonezia care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de producătorii din Uniune.

(150)

Scăderea semnificativă a consumului în cursul perioadei examinate a avut efecte negative asupra unora dintre indicatorii de prejudiciu, în special asupra volumului vânzărilor și al producției. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentul 134, industria din Uniune a suferit mai degrabă un prejudiciu la nivel de prețuri decât un prejudiciu la nivel de volume. În pofida unei piețe aflate în declin, producătorii din Uniune au reușit să crească ușor cota lor de piață printr-o concurență puternică a prețurilor cu prețurile incorecte ale importurilor care fac obiectul unui dumping, care au condus la o diminuare a profitabilității și a indicatorilor financiari ai industriei din Uniune, cum ar fi profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor.

(151)

Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că scăderea consumului nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(152)

Volumele și prețurile exporturilor industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

(153)

Vânzările la export ale producătorilor din Uniune au scăzut cu 17 % în perioada examinată, în principal din cauza măsurilor impuse de SUA cu privire la produsul care face obiectul anchetei și a creșterii concurenței pe piețele terțe cu vânzările Chinei și cu vânzările țărilor în cauză. Volumele exportate au fost totuși limitate în comparație cu volumul total al vânzărilor în Uniune, reprezentând aproximativ 13 % din volumul total al vânzărilor, iar prețul mediu al vânzărilor la export s-a situat în mod constant, în cursul perioadei examinat, peste prețurile de pe piața Uniunii.

(154)

Pe această bază, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că impactul performanței la export a industriei din Uniune asupra prejudiciului suferit a fost, în cazul în care a existat, limitat.

(155)

Importatorii neafiliați au evidențiat problema creșterii costurilor materiilor prime (nichel, ferocrom) drept cauză a prejudicierii industriei din Uniune.

(156)

O creștere a prețurilor materiilor prime nu este în sine o sursă de prejudiciu, deoarece este însoțită, în general, de o creștere ulterioară a prețurilor de vânzare. Cu toate acestea, scăderea profitabilității producătorilor din Uniune și a indicatorilor financiari ai acestora, în ansamblul lor, reprezintă mai mult decât o reflectare a creșterii costurilor de producție. Importurile la prețuri mici au subcotat prețurile de pe piața Uniunii și nu numai că nu le-au permis producătorilor din Uniune să crească prețurile pentru a acoperi creșterea costurilor, ci i-au obligat pe aceștia să scadă și mai mult prețurile, pentru a evita o pierdere iminentă a cotei de piață. Acest lucru a condus la o scădere bruscă a cifrelor legate de profitabilitatea lor, care a scăzut până la pragul de profitabilitate în cursul perioadei de anchetă.

(157)

Pe această bază, Comisia a concluzionat cu titlu provizoriu că creșterea în sine a prețurilor anumitor materii prime nu a cauzat un prejudiciu industriei din Uniune.

(158)

Unul dintre importatorii neafiliați a pretins că concurența internă și comportamentul producătorilor din Uniune în materie de prețuri au cauzat deteriorarea situației lor financiare.

(159)

Totuși, ancheta nu a confirmat aceste pretenții. Importurile din țările în cauză au fost vândute în mod consecvent la prețuri care subcotează prețurile de vânzare ale industriei din Uniune și, prin urmare, principalul motiv pentru care producătorii din Uniune nu sunt în măsură să crească prețurile și să își acopere costurile din ce în ce mai mari este presiunea exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping asupra prețurilor. În consecință, această pretenție a fost respinsă.

(160)

A fost stabilită o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping provenite din India și din Indonezia, pe de o parte, și prejudiciul suferit de industria din Uniune, pe de altă parte. De-a lungul timpului, creșterea volumului importurilor din țările în cauză care fac obiectul unui dumping a coincis cu diminuarea performanței Uniunii în cursul perioadei examinate. Industria din Uniune nu a avut altă soluție decât să se alinieze la nivelul prețurilor stabilit de importurile care fac obiectul unui dumping pentru a evita o scădere a cotei de piață. Acest lucru a condus la situația în care industria din Uniune nu a reușit să atingă un nivel sustenabil al profitului.

(161)

Comisia a constatat că alți factori care ar fi putut avea un impact asupra situației industriei din Uniune au fost: importurile din țări terțe, scăderea consumului, performanța la export a industriei din Uniune, impactul prețurilor materiilor prime și comportamentul producătorilor din Uniune în materie de prețuri.

(162)

Comisia a făcut distincția și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping. Importurile din țări terțe, scăderea consumului, performanța la export a industriei din Uniune, impactul prețurilor materiilor prime și comportamentul producătorilor din Uniune în materie de prețuri au avut doar efecte limitate asupra evoluțiilor negative ale industriei din Uniune, în special în ceea ce privește profitabilitatea și indicatorii financiari.

(163)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a stabilit, cu titlu provizoriu, existența unei legături de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria din Uniune și importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țările în cauză. Importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țările în cauză au avut un impact determinant major asupra prejudiciului important suferit de industria din Uniune. Alți factori, individuali sau colectivi, nu au atenuat legătura de cauzalitate.

(164)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă inferioară marjei de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(165)

Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune în absența distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În acest caz, prejudiciul ar fi eliminat dacă industria din Uniune ar fi în măsură să își acopere costurile de producție, inclusiv costurile care decurg din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora la care Uniunea este parte și din convențiile Organizației Internaționale a Muncii („OIM”) enumerate în anexa Ia, și să obțină un profit rezonabil („profit-țintă”).

(166)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului-țintă, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara în cauză, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi pe deplin costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (C&D) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Este necesar ca această marjă de profit să nu fie mai mică de 6 %.

(167)

Reclamantul a considerat că este necesar ca un profit-țintă rezonabil să fie de 8,7 %, la fel cu cel utilizat într-o anchetă anterioară privind importurile aceluiași produs din Republica Populară Chineză și Taiwan (12).

(168)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, Comisia a evaluat o pretenție formulată de trei producători din Uniune incluși în eșantion cu privire la investițiile planificate care nu au fost puse în aplicare în cursul perioadei examinate. Pe baza documentelor justificative primite, care au putut fi reconciliate cu sistemele de contabilitate ale societăților, Comisia a acceptat, cu titlu provizoriu, pretențiile respective și a adăugat cuantumurile corespunzătoare la profitul producătorilor respectivi din Uniune. Prin urmare, marjele de profit-țintă finale au variat între 8,82 % și 9,12 %.

(169)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca ultimă etapă, Comisia a evaluat costurile viitoare rezultate din acordurile multilaterale privind mediul și din protocoalele aferente acestora, la care Uniunea este parte, pe care industria din Uniune le va suporta în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Pe baza informațiilor prezentate, care au fost susținute de instrumentele de raportare și de previziunile societăților, Comisia a stabilit un cost cuprins între 14,53 EUR/tonă și 28,90 EUR/tonă, în plus față de costul real implicat de respectarea acestor convenții în cursul perioadei de anchetă. Această diferență a fost adăugată la prețul neprejudiciabil.

(170)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune prin aplicarea marjei de profit-țintă menționate mai sus la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de anchetă, efectuând apoi ajustările în temeiul articolului 7 alineatul (2d) în funcție de tip.

(171)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul de eliminare a prejudiciului pe baza comparării prețului de export mediu ponderat al producătorilor-exportatori incluși în eșantion din țările în cauză, per tip de produs, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului de vânzare, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața liberă a Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(172)

Având în vedere nivelul mare de cooperare în India și Indonezia (100 % și, respectiv, peste 90 %), marja reziduală de subcotare a prețurilor indicative pentru țările în cauză a fost stabilită la nivelul celei mai mari marje individuale de subcotare a prețurilor indicative a producătorului-exportator din India sau din Indonezia, și anume 34,6 % și, respectiv, 32,3 %.

(173)

Rezultatul acestor calcule este prezentat în tabelul următor.

(174)

Astfel cum se explică în avizul de deschidere, reclamantul a furnizat Comisiei dovezi suficiente cu privire la existența unor distorsiuni privind materiile prime în India și în Indonezia în ceea ce privește produsul care face obiectul anchetei. Prin urmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, ancheta va examina presupusele distorsiuni pentru a evalua dacă, eventual, o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul.

(175)

Existența unor distorsiuni privind materiile prime atât în India, cât și în Indonezia, a fost confirmată de informațiile furnizate în răspunsul la chestionar și în timpul VLD de către guvernul Indiei și, respectiv, de către guvernul Indoneziei.

(176)

Întrucât marja de subcotare a prețurilor indicative calculată pentru producătorul-exportator indian Chromeni a fost mai mică decât marja de dumping, Comisia a evaluat dacă au existat distorsiuni ale materiilor prime în ceea ce privește produsul în cauză, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Ancheta a stabilit că Chromeni nu a utilizat materia primă care face obiectul distorsiunii. Prin urmare, nu era necesară o analiză suplimentară cu privire la aplicarea articolul 7 alineatul (2a) și a articolului 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază. Prin urmare, nivelul taxei pentru Chromeni va fi stabilit pe baza articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(177)

Tot în ceea ce privește India, pentru grupul Jindal, marja adecvată pentru eliminarea prejudiciului este mai mare decât marja de dumping și, prin urmare, examinarea în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) nu este abordată suplimentar.

(178)

În ceea ce privește Indonezia, întrucât marjele adecvate pentru eliminarea prejudiciului sunt mai mari decât marjele de dumping, Comisia a considerat că, în această etapă, nu era necesar să se abordeze acest aspect.

(179)

În urma evaluării de mai sus, Comisia a concluzionat că este adecvat să se stabilească cuantumul taxelor provizorii în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. În consecință, este necesar să se instituie taxe antidumping provizorii după cum urmează:

(180)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu era în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida determinării unui dumping prejudiciabil. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, inclusiv ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(181)

Industria din Uniune constă în 13 producători localizați în mai multe state membre și angajează direct 13 660 de persoane în legătură cu produsul care face obiectul anchetei. Niciunul dintre producătorii din Uniune nu s-a opus deschiderii anchetei. Astfel cum s-a arătat la punctul 4 de mai sus în cadrul analizei indicatorilor de prejudiciu, întreaga industrie din Uniune s-a confruntat cu o deteriorare a situației sale și a fost afectată în mod negativ de importurile care fac obiectul unui dumping.

(182)

Se estimează că instituirea unor taxe antidumping provizorii va restabili condițiile de concurență echitabile pe piața din Uniune, ceea ce ar elimina blocarea creșterii prețurilor și ar permite industriei din Uniune să își acopere costurile de producție din ce în ce mai mari și să își îmbunătățească situația financiară în pofida pierderilor înregistrate la nivelul vânzărilor, cauzate de o piață aflată în declin. Acest fapt ar duce la o îmbunătățire a profitabilității industriei din Uniune până la niveluri considerate necesare pentru această industrie care utilizează intensiv capitalul. Industria din Uniune a suferit prejudicii importante din cauza importurilor la prețuri de dumping provenite din țările în cauză. Trebuie reamintit faptul că o serie de indicatori-cheie pentru prejudiciu au arătat o tendință negativă pe parcursul perioadei examinate. În special, indicatorii referitori la performanța financiară a producătorilor din Uniune au fost grav afectați. Prin urmare, este important ca prețurile să fie readuse la un nivel care să reflecte absența dumpingului sau, cel puțin, la un nivel care să nu cauzeze prejudicii, pentru a permite tuturor producătorilor să opereze pe piața din Uniune în condiții comerciale echitabile.

(183)

Prin urmare, se concluzionează cu titlu provizoriu că instituirea de taxe antidumping ar fi în interesul industriei din Uniune, întrucât i-ar permite acesteia să se redreseze de pe urma efectelor dumpingului prejudiciabil constatat.

(184)

Trei părți s-au făcut cunoscute ca importatori neafiliați. Totuși, numai doi dintre aceștia au răspuns la chestionarul relevant și au cooperat în continuare în cadrul procedurii.

(185)

Ulterior, reclamantul a pretins că una dintre cele două părți menționate mai sus nu ar fi trebuit să fie considerată importator neafiliat, deoarece acționează în calitate de agent pentru unii dintre producătorii-exportatori ai produsului care face obiectul anchetei.

(186)

În această privință, Comisia a stabilit că, într-adevăr, societatea în cauză a lucrat parțial în calitate de agent al grupului Jindal. Societatea a fost totuși implicată și în achiziționări periodice la import ale produsului care face obiectul anchetei, pe care ulterior l-a revândut clienților din Uniune. Prin urmare, pretenția emisă de Eurofer a fost respinsă în mod provizoriu.

(187)

Ambii importatori cooperanți au subliniat potențialele efecte negative ale instituirii de măsuri antidumping, cum ar fi deficite în materie de aprovizionare, servicii mai slabe, creșteri de prețuri și o calitate mai slabă a materialelor, care, în opinia lor, ar rezulta din concurența limitată pe piața Uniunii.

(188)

În plus, unul dintre importatori a pretins că produsele Jindal sunt de calitate superioară, care nu poate fi înlocuită sau adaptată de producătorii din Uniune.

(189)

Fără a aduce atingere eventualelor măsuri antidumping, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că în Uniune se va menține un nivel sănătos de concurență, având în vedere că, la nivelul acesteia, există 13 producători ai produsului care fac obiectul anchetei, unii dintre aceștia nefiind implicați în plângere. În plus, importurile din țări terțe reprezintă în continuare peste 20 % din piață. Prin urmare, este puțin probabil să se producă potențialele efecte negative indicate de importatori.

(190)

Măsurile antidumping nu vizează închiderea pieței Uniunii pentru țările în cauză, ci vizează creșterea prețurilor la un nivel echitabil. Prin urmare, se așteaptă ca accesul la produsele despre care se pretinde că sunt de calitate superioară să fie menținut.

(191)

Măsurile ar permite, de asemenea, ca importatorii să transfere prețurile asupra clienților lor și, prin urmare, nu se preconizează ca profitabilitatea importatorilor să fie afectată în mod negativ. Nu se are în vedere o reducere a gamei de produse și a calității serviciilor, dimpotrivă, protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping permite industriei din Uniune să realizeze noi investiții și să îmbunătățească calitatea acestora.

(192)

Importatorii au pretins, de asemenea, că măsurile antidumping ar proteja în mod excesiv producătorii din Uniune, deoarece produsul care face obiectul anchetei face deja obiectul unor măsuri de salvgardare.

(193)

Cu toate acestea, măsurile de salvgardare privind oțelul (13) sunt temporare și oferă un alt tip de protecție decât măsurile antidumping având în vedere că acestea din urmă vizează prețurile incorecte. Constatările provizorii ale Comisiei au confirmat că principala cauză a prejudiciului suferit de industria din Uniune nu este creșterea masivă a volumului importurilor, ci subcotarea prețurilor de vânzare, ceea ce a condus la blocarea creșterii prețurilor pe piața Uniunii.

(194)

Singurul utilizator care a participat la procedură nu a formulat observații cu privire la interesul Uniunii. Societatea a avut pretenții doar în legătură cu definiția produsului care face obiectul măsurilor, astfel cum se descrie în secțiunea 2 de mai sus.

(195)

Prin urmare, în etapa provizorie, Comisia a concluzionat că efectele unei eventuale instituiri de taxe asupra importatorilor și utilizatorilor nu depășesc efectele pozitive ale măsurilor asupra industriei din Uniune.

(196)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a stabilit în mod provizoriu că nu există motive imperioase pentru a concluziona, în această etapă a anchetei, că instituirea unor măsuri în cazul importurilor de produs care face obiectul anchetei, originar din țările în cauză, nu este în interesul Uniunii.

(197)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii la importurile de produse plate din oțeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, originare din India și din Indonezia, pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(198)

Este necesar să fie instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și din Indonezia, în conformitate cu regula celei mai mici taxe în temeiul articolului 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping (considerentul 173 de mai sus). Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(199)

Pe baza informațiilor de mai sus, este necesar ca nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, să fie după cum urmează:

(200)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor provizorii ale prezentei anchete. Prin urmare, ele au reflectat situația constatată în cursul prezentei anchete în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țările în cauză și fabricat de către entitățile juridice menționate. Este necesar ca importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”. Este necesar ca acestea să nu facă obiectul vreunei taxe antidumping individuale.

(201)

Orice societate poate cere aplicarea acestor rate individuale ale taxei antidumping, în cazul în care își schimbă ulterior denumirea. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (14). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante pentru a demonstra că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul ei de a beneficia de nivelul taxei aplicabil acesteia, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.

(202)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, este necesar ca taxa antidumping pentru toate celelalte societăți să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă.

(203)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Societățile care beneficiază de taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Este necesar ca importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(204)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei antidumping la importuri, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, este necesar ca autoritățile vamale ale statelor membre să efectueze verificările lor obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(205)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, poate fi deschisă o anchetă antieludare, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare. O astfel de anchetă poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

(206)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia a supus înregistrării importurile de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și din Indonezia. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(207)

Având în vedere constatările din etapa provizorie, este necesar ca înregistrarea importurilor să fie întreruptă.

(208)

În etapa actuală a procedurii, nu s-a luat nicio decizie privind posibila aplicare retroactivă a unor măsuri antidumping. O astfel de decizie va fi adoptată în etapa definitivă.

(209)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la impunerea planificată a taxelor provizorii. Această informație a fost, de asemenea, pusă la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului de internet al DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(210)

Guvernul Indiei, un producător-exportator din India și doi producători-exportatori din Indonezia au transmis observații. Comisia a luat în considerare observațiile care au fost considerate de natură administrativă și, dacă a fost necesar, a corectat marjele în consecință.

(211)

În interesul unei bune administrări, Comisia invită părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru procedurile comerciale, până la un termen stabilit.

(212)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei,