(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1193/2008 (2), Consiliul a instituit taxe antidumping la importurile de acid citric originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”, „China” sau „țara în cauză”) (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Ancheta care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „ancheta inițială”. Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem cuprinsă între 6,6 % și 42,7 %.

(2)

Prin Decizia 2008/899/CE (3), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a acceptat angajamentele de preț oferite de șase producători-exportatori din China (printre care un grup de producători-exportatori), împreună cu Camera de Comerț a importatorilor și a exportatorilor de metale, de minerale și de produse chimice din China (denumită în continuare „CCCMC”). Producătorii sunt Anhui BBCA Biochemical Co., Ltd. [denumită în prezent COFCO Bio-Chemical Energy (Yushu) Co., Ltd.]; Laiwu Taihe Biochemistry Co., Ltd.; RZBC Co., Ltd. și RZBC (Juxian) Co., Ltd.; TTCA Co., Ltd.; Weifang Ensign Industry Co., Ltd. și Yixing Union Biochemical Co., Ltd. (denumită în prezent Jiangsu Guoxin Union Energy Co., Ltd.).

(3)

Prin Decizia 2012/501/UE (4), Comisia a retras acceptarea angajamentului oferit de unul dintre producătorii-exportatori, și anume Laiwu Taihe Biochemistry Co. Ltd. (denumit în continuare „Laiwu Taihe”).

(4)

Prin Regulamentul (UE) 2015/82 (5), Comisia a reinstituit măsurile antidumping definitive asupra importurilor de acid citric originar din RPC în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare „reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor”).

(5)

Prin Regulamentul (UE) 2016/32 (6), Comisia a extins măsurile privind importurile de acid citric originar din China la importurile de acid citric expediat din Malaysia, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca fiind originar din Malaysia.

(6)

Prin Regulamentul (UE) 2016/704 (7), Comisia a retras acceptarea angajamentului pentru încă două societăți, pe baza constatărilor privind încălcările angajamentului și caracterul său nepractic, care justificau retragerea acceptării angajamentului.

(7)

Prin Regulamentul (UE) 2018/1236 (8), Comisia a închis ancheta privind posibila eludare a măsurilor antidumping instituite la importurile de acid citric originar din China prin importuri de acid citric expediat din Cambodgia, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca fiind originar din Cambodgia.

(8)

Taxele antidumping în vigoare în prezent variază între 15,3 % și 42,7 % pentru importurile provenite de la producătorii-exportatori cooperanți și un nivel al taxei de 42,7 % se aplică importurilor de la toate celelalte societăți.

(9)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (9), Comisia a primit o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(10)

Cererea de reexaminare a fost depusă la data de 21 octombrie 2019 de către N.V. Citrique Belge și Jungbunzlauer Austria AG (denumiți în continuare „solicitanții”), în numele unor producători din Uniune care reprezintă 100 % din producția totală de acid citric a Uniunii. Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar determina, probabil, continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(11)

După ce a stabilit că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor și după consultarea comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor privind importurile de acid citric originar din China, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. La 20 ianuarie 2020, Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (10) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(12)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2019 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(13)

Prin avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze în vederea participării la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod expres solicitanții, producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile chineze, precum și importatorii și utilizatorii cunoscuți cu privire la deschiderea reexaminării și i-a invitat să participe.

(14)

De asemenea, părțile interesate au avut ocazia de a formula observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(15)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(16)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că cei doi producători cunoscuți din Uniune, N.V. Citrique Belge S.A. și Jungbunzlauer Austria AG, trebuiau să transmită chestionarul completat în termen de 37 zile de la data publicării avizului de deschidere. De asemenea, Comisia a invitat alți producători din Uniune și asociațiile reprezentative, dacă există, să se facă cunoscute și să solicite un chestionar. Niciun alt producător din Uniune și nicio altă asociație reprezentativă nu s-au manifestat.

(17)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(18)

Un importator neafiliat a furnizat informațiile solicitate și a acceptat să fie inclus în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu era necesară constituirea unui eșantion.

(19)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din China să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(20)

Patru producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu era necesară constituirea unui eșantion.

(21)

În ansamblu, cooperarea producătorilor-exportatori chinezi a fost insuficientă. De fapt, Laiwu Taihe, cel mai mare producător-exportator, care reprezintă peste 53 % din exporturile din China către Uniune, nu a cooperat în cadrul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor. În schimb, Comisia a utilizat datele disponibile pentru cei patru producători-exportatori cooperanți.

(22)

La deschiderea anchetei, Comisia a pus la dispoziție chestionarele destinate producătorilor din Uniune, importatorilor, utilizatorilor și producătorilor-exportatori din China în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și pe site-ul internet al DG Comerț (11). În plus, Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(23)

Comisia a primit răspunsuri la chestionare din partea solicitanților, a unui importator, a patru utilizatori și a patru producători-exportatori. GC nu a furnizat niciun răspuns la chestionar în ceea ce privește existența unor distorsiuni semnificative în China.

(24)

Din cauza izbucnirii pandemiei de COVID-19 și a măsurilor subsecvente luate pentru a face față pandemiei, astfel cum se detaliază într-un aviz publicat la dosarul cazului [„avizul COVID-19” (12)], Comisia nu a putut efectua vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază la sediile entităților care au transmis răspunsurile la chestionare.

(25)

În schimb, Comisia a efectuat o verificare la distanță a tuturor informațiilor considerate necesare pentru constatările sale. Comisia a efectuat, de la distanță, verificări încrucișate ale următoarelor societăți/părți:

(26)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea anchetei, care indică existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a considerat adecvat să deschidă ancheta în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(27)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din China să furnizeze informațiile solicitate în anexa III la avizul de deschidere cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea acidului citric. Patru producători-exportatori chinezi au transmis informațiile relevante.

(28)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis, de asemenea, un chestionar către GC. Cu toate acestea, GC nu a răspuns la acest chestionar. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în China.

(29)

Prin avizul de deschidere, Comisia a invitat, de asemenea, toate părțile interesate să își exprime punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative cu privire la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ca reacție la avizul de deschidere, CCCMC a formulat observații cu privire la existența unor distorsiuni semnificative. Aceste observații au fost analizate în detaliu la punctul 3.2 de mai jos.

(30)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale bazate pe prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(31)

La 5 martie 2020, Comisia a publicat o primă notă la dosar privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale (denumită în continuare „nota din 5 martie 2020”), prin care solicita opiniile părților interesate cu privire la sursele relevante pe care Comisia le-ar putea utiliza pentru stabilirea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) al doilea paragraf din regulamentul de bază (13). În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție – cum ar fi materialele, energia și forța de muncă – utilizați de producătorii-exportatori la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat, în etapa respectivă, Brazilia, Columbia și Thailanda ca posibile țări reprezentative. La 13 martie 2020, la cererea CCCMC, Comisia a comunicat anexa IV la nota din 5 martie 2020, care conține informații disponibile în mod public din baza de date Global Trade Atlas („GTA”) (14), informații pe care serviciile Comisiei au propus să le utilizeze pentru materiile prime și subprodusele enumerate în nota din 5 martie 2020.

(32)

Comisia a oferit tuturor părților interesate posibilitatea de a prezenta observații. Comisia a primit observații din partea a patru producători-exportatori chinezi, din partea CCCMC și din partea solicitanților. GC nu a prezentat observații.

(33)

Comisia a abordat observațiile primite cu privire la nota din 5 martie în cadrul unei a doua note privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale, din 30 noiembrie 2020 (denumită în continuare „nota din 30 noiembrie 2020”) (15). De asemenea, Comisia a stabilit o listă provizorie a factorilor de producție și a concluzionat că, în această etapă, intenționa să utilizeze Columbia ca țară reprezentativă în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații și a primit observații din partea solicitanților și a CCCMC. Aceste observații au fost analizate în detaliu la punctele 3.3 și 3.4 de mai jos.

(34)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu cel din ancheta inițială și din reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, și anume acidul citric și citratul trisodic dihidrat, încadrat în prezent la codurile NC 2918 14 00 și ex 2918 15 00 (coduri TARIC 2918150011 și 2918150019) (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(35)

Acidul citric este utilizat ca acidulant și ca agent de reglare a pH-ului într-o gamă largă de aplicații, de exemplu pentru fabricarea detergenților pentru îngrijirea locuinței, a băuturilor, a alimentelor, a produselor cosmetice și a produselor farmaceutice. Principalele materii prime ale acestuia sunt zahărul/melasa, tapioca, porumbul sau glucoza (obținută din cereale) și diverși agenți pentru fermentarea microbiană în mediu lichid a carbohidraților.

(36)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, precum și în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, prezenta anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(37)

Prin urmare, produsele respective au fost considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(38)

Comisia nu a primit observații cu privire la definiția produsului. CCCMC a remarcat în observațiile sale privind deschiderea anchetei că produsul care face obiectul reexaminării, astfel cum este definit în avizul de deschidere, acoperă tipurile de produse care fac obiectul măsurilor inițiale, precum și tipurile de produse care fac obiectul primei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor.

(39)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea conduce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea Chinei.

(40)

Capacitatea de producție totală declarată a producătorilor-exportatori cooperanți s-a ridicat la aproximativ 72 % din capacitatea de producție totală estimată a Chinei. Având în vedere nivelul redus de cooperare, Comisia a aplicat articolul 18 și și-a întemeiat constatările privind piața chineză a acidului citric, inclusiv cele privind producția, capacitatea și capacitatea neutilizată, pe datele disponibile.

(41)

Constatările în legătură cu probabilitatea continuării dumpingului formulate în cele ce urmează s-au bazat în special pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare, pe statisticile întocmite pe baza datelor raportate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [denumită în continuare „baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6)”], precum și pe răspunsurile la formularul de eșantionare furnizate la momentul deschiderii anchetei și pe răspunsurile la chestionar. În plus, Comisia a utilizat și alte surse de informații disponibile în mod public, cum ar fi baza de date a GTA și a Orbis Bureau van Dijk (16) (denumit în continuare „Orbis”).

(42)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(43)

Cu toate acestea, articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază stipulează că, în cazul în care se stabilește că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate și include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri.

(44)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta anchetă că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(45)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede următoarea definiție: „[d]istorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(46)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) ia în considerare, printre altele, lista neexhaustivă a elementelor enumerate în dispoziția anterioară. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele respective asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare ale produsului care face obiectul reexaminării. Într-adevăr, întrucât lista nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie formulată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forțelor de pe piață.

(47)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede următoarele: „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(48)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind China (denumit în continuare „raportul” sau „raportul privind China”) (17), care arată existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și sectoare specifice (cum ar fi sectorul siderurgic și sectorul produselor chimice). Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă din dosarul de anchetă la momentul deschiderii acesteia. Raportul a fost inclus în dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia.

(49)

Cererea de reexaminare prezentată de solicitant, pe lângă reiterarea constatărilor din raport, în special în sectorul chimic, conținea informații suplimentare cu privire la procedurile antidumping anterioare ale SUA referitoare la acidul citric și, în special, constatările din cea mai recentă procedură, astfel cum au fost publicate în documentul intitulat „Issues and Decision Memorandum for the Final Results of Countervailing Duty Administrative Review: Citric Acid and Certain Citrate Salts”, 7 decembrie 2015. În special, solicitantul a făcut referire la constatările privind: politicile de acordare de împrumuturi (împrumuturi puse la dispoziția industriei acidului citric de către bănci deținute de stat cu rate ale dobânzii mai mici decât ratele comerciale); reducerea impozitului pe profit (industria acidului citric beneficiază de impozite reduse pe venit și solicită credite fiscale la achiziționarea de echipamente de pe piața internă); accesul mai ieftin la materii prime auxiliare, în special la substanțe chimice, inclusiv acid sulfuric, sodă caustică, cărbune bituminos, carbonat de calciu sau var; terenurile (constatări privind drepturile de folosință a terenurilor obținute contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată); energia electrică (constatarea Departamentului de Comerț al SUA conform căreia societății anchetate i-a fost furnizată energie electrică contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată), precum și subvențiile sub formă de transfer direct de fonduri și o compensare a taxei de mediu.

(50)

Astfel cum se arată în considerentele 23 și 28, GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să respingă dovezile existente la dosarul cazului, inclusiv raportul, precum și dovezile suplimentare furnizate de solicitant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(51)

Au fost primite observații în acest sens ca răspuns la deschiderea cazului din partea CCCMC, în numele producătorilor membri ai CCCMC care au cooperat.

(52)

În primul rând, CCCMC a susținut că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu normele OMC. În primul rând, CCCMC a susținut că Acordul antidumping al OMC (denumit în continuare „Acordul privind PAD”) nu recunoaște conceptul de distorsiuni semnificative la articolul 2.2 din Acordul privind PAD, care permite construirea valorii normale numai în cazul în care nu există vânzări în cadrul operațiunilor comerciale normale. CCCMC a observat că acest articol nu menționează distorsiunile semnificative care permit construirea valorii normale. În al doilea rând, CCCMC a susținut că, chiar dacă conceptul de distorsiuni semnificative ar fi în conformitate cu normele OMC, calculul valorii construite ar trebui să fie efectuat în conformitate cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD și cu interpretarea acestuia de către Organul de apel al OMC prevăzută în cauza UE-Biomotorină (DS478). În al treilea rând, CCCMC a susținut că, deși noțiunea de „operațiuni comerciale normale” nu este definită în mod explicit în Acordul privind PAD, articolul 2.2.1 prevede că vânzările unui produs nu pot fi tratate ca neavând loc în cadrul operațiunilor comerciale normale și eliminate din calcul „decât în cazul în care […] aceste vânzări se efectuează pe o perioadă extinsă, în cantități substanțiale și la prețuri care nu pot acoperi toate costurile […]”. În al patrulea rând, Acordul privind PAD impune ca valoarea normală să fie stabilită pe baza prețurilor de vânzare sau a costurilor care reflectă nivelul prețurilor sau al costurilor din țara de origine. Prin urmare, prețul construit pe baza țării reprezentative nu poate reflecta nivelul prețurilor și al costurilor din țara exportatoare. Potrivit CCCMC, nu există nicio dispoziție în normele OMC care să permită utilizarea datelor dintr-o țară terță.

(53)

Comisia a considerat că dispoziția de la articolul 2 alineatul (6a) este pe deplin compatibilă cu obligațiile Uniunii Europene în baza normelor OMC și cu jurisprudența citată de CCCMC. În opinia Comisiei, în conformitate cu avizul grupului special al OMC și al Organului de apel în cauza UE-Biomotorină (DS473), dispozițiile regulamentului de bază care se aplică în general tuturor membrilor OMC, în special articolul 2 alineatul (5) al doilea paragraf, permit utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător, atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. Existența unor distorsiuni semnificative face ca prețurile și costurile din țara exportatoare să fie inadecvate pentru construirea valorii normale. În aceste condiții, această dispoziție prevede construirea costurilor de producție și de vânzare pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate, inclusiv cele dintr-o țară reprezentativă adecvată cu un nivel de dezvoltare similar cu cel al țării exportatoare. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(54)

În al doilea rând, CCCMC a susținut că, în cazul de față, nu există dovezi ale unor distorsiuni semnificative. În primul rând, CCCMC a susținut că solicitanții nu au furnizat suficiente elemente de probă privind existența unor distorsiuni semnificative care să justifice deschiderea unei anchete în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din regulamentul de bază, în special pe motiv că elementele de probă erau foarte generale și nu erau specifice industriei acidului citric. În al doilea rând, raportul a fost publicat în decembrie 2017, în timp ce PAR în cadrul prezentei anchete a acoperit anul 2019. Prin urmare, elementele de probă colectate în raport erau depășite și nu reflectau situația industriei acidului citric în cazul de față. În al treilea rând, în cauza Statele Unite – Măsuri compensatorii (China) (articolul 21.5) (DS437), Organul de apel a constatat că „existența unei denaturări a prețurilor care rezultă din intervenția guvernului trebuie să fie stabilită și explicată în mod corespunzător” și că „stabilirea […] trebuie să se facă de la caz la caz”. Prin urmare, CCCMC a susținut că raportul era o sursă inadecvată pentru a fi utilizată ca element de probă în cazul industriei acidului citric, deoarece descrie distorsiunile din sectorul mai larg al industriei chimice. În al patrulea rând, CCCMC a susținut că procedurile antidumping ale SUA menționate de solicitanți sunt lipsite de relevanță în cazul de față, întrucât se referă la constatări efectuate înainte de PAR.

(55)

Ca răspuns, Comisia a reamintit că punctul 4.1 din avizul de deschidere se referea la o serie de elemente de pe piața chineză a acidului citric, pentru a demonstra că piața a fost afectată de distorsiuni în sectorul materiilor prime și în sectoarele petrochimic și chimic din China. Prin urmare, Comisia a considerat că elementele de probă enumerate în avizul de deschidere erau suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete pe baza articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În plus, deși constatările anchetelor privind dumpingul efectuate de autoritățile din alte țări nu constituie în mod automat elemente de probă ale distorsiunilor în anchetele antidumping ale UE, acestea pot conține elemente probatorii relevante pentru a ilustra faptul că există anumite anomalii pe piața relevantă a țării exportatoare, astfel cum s-a întâmplat în cazul de față în ceea ce privește industria acidului citric din China.

(56)

În ceea ce privește argumentul potrivit căruia raportul nu mai este de actualitate, Comisia a reamintit faptul că, până în prezent, nu au fost furnizate dovezi care să arate că raportul nu mai este de actualitate. Dimpotrivă, Comisia a observat, în special, că principalele documente de politică și elemente de probă cuprinse în raport, inclusiv planurile cincinale relevante și legislația aplicabilă produsului care face obiectul reexaminării, erau încă relevante în cursul PAR și că nici CCCMC, nici alte părți, nu au dovedit că această situație s-ar fi schimbat.

(57)

În final, Comisia a reamintit în continuare că litigiul Statele Unite – Măsuri compensatorii (China) (DS437) nu a vizat aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, care este temeiul juridic relevant pentru stabilirea valorii normale în prezenta anchetă. Acest litigiu privea o situație de fapt diferită și viza interpretarea Acordului OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii, și nu interpretarea Acordului privind PAD. În orice caz, astfel cum se explică în considerentele 49 și 55 de mai sus, elementele de probă prezentate se refereau în mod clar la piața acidului citric din China și, prin urmare, la produsul care face obiectul anchetei în cazul de față. Prin urmare, afirmația respectivă a fost respinsă.

(58)

În ceea ce privește ultimul argument al CCCMC, potrivit căruia constatările din cadrul procedurilor antidumping americane au fost irelevante în acest caz, Comisia observă că elementele de probă enumerate în avizul de deschidere de către solicitant au inclus și alte constatări, în afară de rezultatele anchetelor din SUA, în special o serie de elemente de probă bazate pe raport. Elementele de probă au fost considerate a fi suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete pe baza articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Deși ancheta SUA a avut loc înainte de PAR, observațiile furnizate de solicitanți cu privire la deschiderea anchetei au servit drept indiciu suplimentar al neregulilor de pe piața chineză.

(59)

În plus, CCCMC a prezentat observații cu privire la prima notă privind sursele pentru stabilirea valorii normale. În această comunicare, CCCMC și-a reiterat mai întâi observațiile cu privire la deschiderea anchetei. În al doilea rând, aceasta a afirmat că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, numai acele costuri de producție și de vânzare care s-au dovedit a fi distorsionate ar trebui înlocuite cu prețuri sau cu valori de referință nedistorsionate. Mai precis, CCCMC a afirmat că solicitanții nu au reușit să demonstreze că costurile forței de muncă din China au fost distorsionate și, prin urmare, Comisia ar fi trebuit să utilizeze costurile efective ale forței de muncă, astfel cum au fost raportate de producătorii-exportatori. CCCMC a afirmat că era nerezonabil să se înlocuiască costurile forței de muncă cu cele dintr-o țară terță, deoarece acestea erau influențate de mai mulți factori, cum ar fi relația dintre cerere și ofertă de pe piața în cauză, gradul de automatizare a producției și nivelul prețului produselor de bază în regiunea în care se aflau producătorii. CCCMC a adăugat că costurile forței de muncă variau nu numai între țări diferite, ci și între diferiți producători chinezi. În plus, CCCMC a afirmat că costurile energiei au variat în funcție de mai mulți factori, inclusiv tipul de energie și disponibilitatea acesteia în zonă, tehnologia de producere a energiei, relația dintre cerere și ofertă etc. Prin urmare, prețurile energiei dintr-o țară nu pot reflecta nivelul prețului energiei în condiții normale de piață din altă țară.

(60)

Comisia a remarcat că, odată ce se stabilește că, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative pentru țara exportatoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b), nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din țara exportatoare, Comisia poate construi valoarea normală prin utilizarea unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată, pentru fiecare producător-exportator, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a). Articolul 2 alineatul (6a) litera (a) permite utilizarea costurilor interne numai în cazul în care se stabilește în mod cert că aceste costuri nu sunt distorsionate. Cu toate acestea, având în vedere elementele de probă disponibile, costurile individuale cu forța de muncă și energia și/sau alte costuri de producție și de vânzare ale produsului care face obiectul reexaminării nu au putut fi identificate ca fiind costuri nedistorsionate. Astfel cum este evidențiat în secțiunile 3.2.1.1-3.2.1.9, Comisia a stabilit existența distorsiunilor semnificative în industria acidului citric și nu a existat nicio dovadă pozitivă cu privire la faptul că factorii de producție ai producătorilor-exportatori individuali sunt nedistorsionați.

(61)

În orice caz, calcularea costurilor cu forța de muncă și energia s-a bazat pe cantitatea respectivă de forță de muncă și de energie utilizată în procesul de fabricație, astfel cum a fost declarată de producătorii-exportatori. Prin urmare, cantitatea forței de muncă și a energiei a corespuns utilizării reale a acestor factori de către producătorii chinezi, în timp ce doar costul forței de muncă și al energiei a fost înlocuit cu valoarea nedistorsionată din țara reprezentativă. Deși este adevărat că costurile forței de muncă și energiei pot varia într-o anumită măsură între diferite zone geografice, Comisia utilizează numai costurile care nu sunt afectate de distorsiuni într-o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a). Comisia a publicat două note la dosar cu privire la factorii de producție, oferindu-le părților ample oportunități de a prezenta observații, inclusiv prin evidențierea oricăror posibile anomalii sau alte considerente care le pot afecta în țara (țările) reprezentativă (reprezentative). În acest context, părțile interesate nu au pus sub semnul întrebării nivelul costului forței de muncă și/sau al energiei în țara reprezentativă adecvată menționată în nota din 30 noiembrie 2020. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(62)

În al treilea rând, CCCMC a afirmat că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, evaluarea privind existența unor distorsiuni semnificative ar trebui efectuată pentru fiecare producător-exportator în parte. Prin urmare, Comisia avea obligația de a analiza situația fiecărui producător chinez inclus în eșantion și de a decide dacă vreunul dintre factorii costurilor de producție și de vânzare este distorsionat pentru fiecare dintre aceștia.

(63)

Comisia a remarcat faptul că existența unor distorsiuni semnificative care determină aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este stabilită la nivelul întregii țări, aplicându-se astfel tuturor producătorilor-exportatori din țara respectivă, astfel cum este cazul în speță. În orice caz, așa cum s-a menționat în considerentul 60, aceeași dispoziție din regulamentul de bază prevede că pot fi utilizate costurile interne dacă se stabilește că acestea nu sunt afectate de distorsiuni semnificative, iar în acest caz costurile respective sunt utilizate la calcularea valorii normale. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(64)

În observații separate, producătorii-exportatori Weifang Ensign Industry, RZBC și Jiangsu Guoxin Union Energy au reiterat afirmațiile formulate de CCCMC cu privire la prima notă. În plus, într-o observație transmisă de COFCO Bio-Chemical Energy (Yushu), acest producător-exportator a precizat că aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază contravine dispozițiilor articolului 2.2 din Acordul privind PAD.

(65)

Comisia a precizat că problema compatibilității articolului 2 alineatul (6a) cu normele OMC a fost deja explicată în considerentul 53 de mai sus.

(66)

În urma comunicării constatărilor, o serie de observații cu privire la existența unor distorsiuni semnificative au fost transmise atât de CCCMC, cât și de Weifang Ensign Industry, RZBC și Jiangsu Guoxin Union Energy (denumiți în continuare „cei trei producători-exportatori”).

(67)

În primul rând, CCCMC și cei trei producători-exportatori au reiterat afirmația conform căreia articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu articolele 2.2.1.1 și 2.2 din Acordul privind PAD și cu constatările formulate în următoarele cauze din cadrul OMC: UE – Biomotorină (Argentina) (constatările grupului special și ale Organului de apel), UE – Biomotorină (Indonezia) (constatările grupului special), Ucraina – Nitrat de amoniu (constatările grupului special și ale Organului de apel), Australia – Hârtie pentru fotocopiere (constatările grupului special) și UE – Metodologii de ajustare a costurilor (constatările grupului special). Aceste părți se referă în mod specific la constatările din raportul grupului special în ceea ce privește ultima cauză, și anume că presupusa intervenție/denaturare a pieței din partea guvernului rus nu a constituit o bază adecvată pentru a concluziona că registrele producătorilor-exportatori nu reflectau în mod rezonabil costurile asociate cu producția și cu vânzarea produsului în cauză.

(68)

Comisia a reamintit că niciuna dintre cauzele din cadrul OMC citate anterior nu se referea la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și la condițiile de aplicare a acestuia. În plus, situațiile de fapt care stau la baza cauzelor respective sunt cu totul diferite de situația și de criteriile care determină aplicarea metodologiei în temeiul acestei dispoziții din regulamentul de bază. În ceea ce privește litigiul din cadrul OMC intitulat „UE – Metodologii de ajustare a costurilor”, Comisia a reamintit că atât UE, cât și Rusia au contestat constatările grupului special, care, prin urmare, nu sunt definitive și, în consecință, în conformitate cu jurisprudența consacrată a OMC, nu au niciun statut juridic în cadrul sistemului GATT sau al OMC, deoarece nu au fost aprobate prin decizii ale PĂRȚILOR CONTRACTANTE la GATT sau ale membrilor OMC. În orice caz, raportul grupului special a considerat în mod specific că dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt în afara domeniului de aplicare al litigiului. Grupul special a constatat că aceste dispoziții au o substanță diferită și implicații juridice diferite de dispozițiile articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, care au făcut obiectul litigiului respectiv, și că dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) nu le-au înlocuit pe acestea din urmă atunci când au fost introduse (18). Prin urmare, constatările efectuate în cauzele menționate mai sus nu au relevanță pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a), care este o dispoziție nouă, nu a făcut niciodată obiectul niciunei proceduri în cadrul OMC și nu înlocuiește articolul 2 alineatul (5) și/sau articolul 2 alineatul (3). Prin urmare, aceste constatări nu au nicio importanță pentru evaluarea compatibilității articolului 2 alineatul (6a) cu normele OMC relevante. Din aceste motive, această afirmație a fost respinsă.

(69)

În al doilea rând, CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut că, în pofida constatărilor OMC menționate în considerentul 67, care constituie o parte integrantă a constatărilor UE privind valoarea normală în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, comunicarea constatărilor nu a indicat niciun raționament cu privire la modul în care această dispoziție ar fi în conformitate cu dispozițiile articolului 2.2.1.1 din Acordul privind PAD și cu dispozițiile corespunzătoare de la articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. De asemenea, comunicarea constatărilor nu a indicat nicio legătură între articolul 2 alineatul (6a) și o potențială „situație specială a pieței”, astfel cum este menționată la articolul 2.2 din Acordul privind PAD și în dispozițiile corespunzătoare de la articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. În plus, potrivit afirmațiilor CCCMC și ale celor trei producători-exportatori, Comisia nu a furnizat o explicație cu privire la modul în care utilizarea de către Comisie a datelor din țări terțe ar fi justificată prin articolul 2 alineatul (5) al doilea paragraf din regulamentul de bază. Prin urmare, CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut că Comisia nu a explicat coerența juridică a articolului 2 alineatul (6a) cu jurisprudența citată a OMC.

(70)

Comisia a reamintit mai întâi că dispozițiile articolului 2 alineatul (5) și ale articolului 2 alineatul (3) din regulamentul de bază se aplică anchetelor antidumping, cu condiția îndeplinirii condițiilor relevante din aceste dispoziții. În schimb, dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) se referă la cazul specific al anchetelor privind produsele originare din țări în care a fost confirmată existența unor distorsiuni semnificative și în care existența unor distorsiuni semnificative face ca costurile și prețurile de pe piața internă să nu fie adecvate scopului calculării valorii normale. Procedura aplicată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și fondul evaluării sunt, prin urmare, diferite de cele prevăzute la articolul 2 alineatele (3) și (5) din regulamentul de bază. În afirmațiile lor, CCCMC și cei trei producători-exportatori presupun că dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) au neapărat legătură cu dispozițiile articolului 2 alineatele (3) și (5) din regulamentul de bază și susțin, prin urmare, că Comisia ar trebui să justifice din punct de vedere juridic aplicarea metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) în temeiul articolului 2 alineatul (3) și/sau al articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. Această presupunere din partea CCCMC și a celor trei producători-exportatori este pur speculativă, deoarece articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede că, odată ce sunt îndeplinite condițiile relevante pentru aplicarea sa, trebuie aplicată tocmai metodologia prevăzută la acest articol. Această dispoziție nu prevede nicio cerință de efectuare a unei analize juridice suplimentare în temeiul articolului 2 alineatul (3) și/sau al articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, cu atât mai puțin în temeiul jurisprudenței lor corespondente, astfel cum susțin în mod eronat CCCMC și cei trei producători-exportatori. Aceste dispoziții sunt separate unele de altele. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(71)

În al treilea rând, CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut că, în cauza UE – Metodologii de ajustare a costurilor, constatările grupului special referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază se aplică, de asemenea, în cazul articolului 2 alineatul (6a). În plus, CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut că în comunicarea constatărilor nu se făcea nicio referire la ajustările aduse datelor columbiene pentru a reflecta costurile de producție din China, ceea ce ar reprezenta o etapă necesară în temeiul articolului 2.2 din Acordul privind PAD, care prevede o ajustare a datelor oricărei țări terțe utilizate de autoritatea responsabilă cu ancheta, această ajustare fiind necesară pentru a reflecta costurile de producție din țara de origine.

(72)

Comisia a remarcat în răspunsul său că, astfel cum s-a explicat deja în considerentele 68 și 70, constatările făcute până în prezent în cadrul anchetelor OMC, inclusiv în cauza UE – Metodologii de ajustare a costurilor, nu au vizat în mod specific aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, ci a articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. Cel mai important, constatările din litigiul respectiv nu sunt definitive, întrucât atât UE, cât și Rusia le-au contestat prin recurs și, prin urmare, în conformitate cu jurisprudența consacrată a OMC, nu au niciun statut juridic în cadrul sistemului GATT sau al OMC, deoarece nu au fost aprobate prin decizii ale PĂRȚILOR CONTRACTANTE la GATT sau ale membrilor OMC. În plus, raportul respectiv al grupului special a indicat în mod expres că dispozițiile respective nu au aceeași substanță și au implicații juridice diferite de cele ale articolului 2 alineatul (6a). La fel de important, astfel cum se explică în considerentul 53 și după cum se analizează în continuare în considerentul 74 de mai jos, jurisprudența relevantă a OMC permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, atunci când acest lucru este justificat. În ceea ce privește datele columbiene, CCCMC și cei trei producători-exportatori își întemeiază din nou afirmația pe o combinație între dispozițiile de la articolul 2 alineatul (6a) și de la articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. Astfel cum se explică în detaliu mai jos în secțiunile 3.3-3.8 din prezentul regulament și în documentele specifice de comunicare a constatărilor, Comisia a utilizat datele relevante din Columbia (sau din alte surse pentru anumiți factori de producție) în deplină conformitate cu dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Au fost efectuate anumite ajustări ale valorii relevante pentru a se ajunge la prețuri sau valori de referință nedistorsionate în scopul construirii valorii normale. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(73)

În al patrulea rând, CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut că constatarea Comisiei privind probabilitatea continuării dumpingului, astfel cum a fost comunicată în considerentele 170-186 din comunicarea constatărilor, și intenția sa de a menține măsurile existente nu erau legitime având în vedere constatările grupului special referitoare la aplicarea articolului 11 alineatul (3) din Acordul privind PAD, în cauza UE – Metodologii de ajustare a costurilor. CCCMC și cei trei producători-exportatori au solicitat Comisiei să explice și să justifice în detaliu afirmația sa de drept din considerentul 53 din comunicarea constatărilor, potrivit căreia metodologia bazată pe articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este în concordanță cu dispozițiile și jurisprudența aplicabile din Acordul privind PAD.

(74)

Încă o dată, Comisia evidențiază faptul că constatările din raportul grupului special al OMC nu sunt definitive, întrucât atât UE, cât și Rusia le-au contestat prin recurs și, prin urmare, în conformitate cu jurisprudența consacrată a OMC, acestea nu au niciun statut juridic în cadrul sistemului GATT sau al OMC, deoarece nu au fost aprobate prin decizii ale PĂRȚILOR CONTRACTANTE la GATT sau ale membrilor OMC. În plus, grupul special a hotărât în mod explicit că articolul 2 alineatul (6a) nu se încadrează în mandatul său, având în vedere substanța și implicațiile juridice diferite ale acestei dispoziții în raport cu articolul 2 alineatul (5). În plus, astfel cum se explică în considerentul 53, Comisia a considerat că, în conformitate cu constatările efectuate în cauza OMC UE – Biomotorină (DS473), dispozițiile regulamentului de bază care se aplică în general tuturor membrilor OMC, în special articolul 2 alineatul (5) al doilea paragraf, permit utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. Întrucât nu există constatări specifice ale Organului de soluționare a litigiilor al OMC cu privire la dispozițiile articolului 2 alineatul (6a), Comisia a considerat că, în cazul în care constatările efectuate în cauza UE-Biomotorină (DS473) sunt considerate relevante în contextul și situația diferite care intră sub incidența articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul antidumping de bază, acestea ar fi, în orice caz, pe deplin compatibile cu posibilitatea de a utiliza date din afara țării pentru a obține valori nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(75)

În al cincilea rând, CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut că, de la expirarea Protocolului de aderare a Chinei la OMC în decembrie 2016, nu există niciun temei juridic în normele OMC pentru a aplica un calcul al valorii normale în afara cadrului Acordului privind PAD al OMC. Prin urmare, UE este obligată prin obligațiile sale internaționale să respecte cu strictețe dispozițiile articolului 2 din Acordul privind PAD care au incidență asupra stabilirii valorii normale.

(76)

Comisia a reamintit de la bun început că, în cadrul procedurilor antidumping referitoare la produsele originare din China, părțile din secțiunea 15 a Protocolului de aderare a Chinei la OMC care nu au expirat continuă să se aplice la stabilirea valorii normale, atât în ceea ce privește standardul economiei de piață, cât și în ceea ce privește utilizarea unei metodologii care nu se bazează pe o comparație strictă cu prețurile sau costurile din China. În plus, Comisia a reamintit că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază a fost introdus prin Regulamentul (UE) 2017/2321 al Parlamentului European și al Consiliului (19), care face trimitere la articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ca temei juridic. Astfel cum s-a clarificat și în considerentul 53, dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) sunt pe deplin conforme cu obligațiile internaționale ale UE, inclusiv cu normele OMC relevante. Întrucât Comisia a concluzionat în secțiunea 3.2.1 că este oportun să se aplice articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în prezenta anchetă, iar această dispoziție este pe deplin conformă cu normele OMC, această afirmație a fost respinsă.

(77)

În al șaselea rând, CCCMC și cei trei producători-exportatori au afirmat că constatările anchetei s-au bazat în mare parte pe raportul Comisiei din 2017, care nu se referă la sectorul acidului citric în mod specific, ci mai general, la sectorul chimic mai larg, la piețele din amonte ale materiilor prime și/sau la elemente ale economiei chineze și la politicile guvernamentale chineze care, în mod clar, nu sunt specifice sectorului acidului citric. În această privință, CCCMC și cei trei producători-exportatori au precizat că, în conformitate cu constatările Organului de apel al OMC în cauza SUA – Măsuri compensatorii, Comisia trebuie să efectueze o determinare de la caz la caz a oricăror distorsiuni. CCCMC și cei trei producători-exportatori au adăugat că nu sunt de acord cu afirmația Comisiei potrivit căreia aceste constatări sunt irelevante în cazul de față deoarece acestea se referă la Acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii (denumit în continuare „Acordul SMC”). CCCMC și cei trei producători-exportatori au subliniat că respectivele constatări sunt relevante și în cazul de față.

(78)

Comisia a reamintit că, în temeiul Acordului SMC, contextul distorsiunilor este abordat din punctul de vedere specific al subvenționării pe care acestea o generează în favoarea producătorilor-exportatori. Consecința acestei proceduri este aplicarea unei taxe compensatorii calculate în mod specific pe baza valorii subvenției generatoare de prejudiciu constatate de o autoritate de anchetă. În schimb, în contextul antidumping din cadrul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, analiza nu se axează pe măsura în care aceste distorsiuni reprezintă o subvenție pasibilă de măsuri compensatorii și întrunesc condițiile relevante, ci pe măsura în care acestea sunt semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) și, prin urmare, justifică aplicarea metodologiei de calculare a valorii normale prevăzute de această dispoziție. Ordinea juridică, situațiile și contextul de bază sunt diferite, servesc unor scopuri diferite și generează consecințe juridice diferite. Prin urmare, Comisia și-a menținut opinia potrivit căreia constatările din cazul menționat mai sus nu sunt relevante pentru ancheta actuală și, prin urmare, a respins această afirmație.

(79)

În ceea ce privește argumentul potrivit căruia raportul din 2017 al Comisiei nu include un capitol specific privind acidul citric, Comisia a observat că existența distorsiunilor semnificative care conduc la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este legată de existența unui capitol sectorial specific care să vizeze produsul care face obiectul anchetei. Raportul descrie diferite tipuri de distorsiuni prezente în RPC, care sunt transversale și aplicabile în întreaga economie chineză și care afectează prețurile și/sau materiile prime și costurile de producție aferente produsului care face obiectul anchetei. În plus, raportul nu este singura sursă de elemente de probă utilizată de Comisie pentru constatările sale, întrucât există elemente de probă suplimentare utilizate în acest scop. Astfel cum se explică în secțiunile 3.2.1.2-3.2.1.9 de mai jos, industria acidului citric este supusă mai multor intervenții guvernamentale descrise în raport (includerea în planurile cincinale și în alte documente, distorsiuni privind materiile prime, distorsiuni financiare etc.), care sunt enumerate și menționate în mod explicit în prezentul regulament. În plus, considerentele 94, 97, 100 și 101 din prezentul regulament au prezentat, de asemenea, detalii privind o serie de distorsiuni care afectează sectorul acidului citric și/sau materiile prime și factorii de producție utilizați de acesta, pe lângă distorsiunile semnificative prezentate deja în raport. Deși raportul a fost publicat în decembrie 2017, circumstanțele pieței și politicile și planurile subiacente care generează distorsiunile semnificative afectează încă sectorul acidului citric și costurile de producție implicate în acesta. Nicio parte nu a prezentat elemente de probă care să demonstreze contrariul. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(80)

În al șaptelea rând, CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut că, deși Comisia a menționat diferite concepte care se referă la orientările date de guvern, precum și dispoziții de punere în aplicare care permit și pot chiar să impună în mod expres intervenții guvernamentale în economie, Comisia nu a reușit să demonstreze existența unor distorsiuni reale ca o consecință a acestor intervenții. CCCMC și cei trei producători-exportatori au adăugat că, în conformitate cu constatările Organului de apel în cauza SUA – Măsuri compensatorii, „existența unei denaturări a prețurilor care rezultă din intervenția guvernului trebuie să fie stabilită și explicată în mod corespunzător” și că „stabilirea […] trebuie să se facă de la caz la caz”. CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut, de asemenea, că analiza Comisiei privind denaturarea prețurilor trebuie efectuată pentru fiecare producător în parte și în funcție de fiecare cost în parte, deoarece orice exercitare efectivă a intervenției guvernamentale poate avea loc, de exemplu, la diferite niveluri ale guvernului și cu privire la regiuni diferite din țară, neafectând astfel toți producătorii produsului care face obiectul anchetei din toate regiunile țării în același mod.

(81)

Comisia a reamintit că articolul 2 alineatul (6a) litera (b) prevede că, atunci când evaluează existența unor distorsiuni semnificative, Comisia trebuie să ia în considerare „impactul potențial” al elementelor enumerate la articolul respectiv. Constatările din secțiunile 3.2.1.2-3.2.1.9 din prezentul regulament arată că producătorii chinezi de acid citric au acces preferențial la finanțare din partea statului și că există distorsiuni la nivel național cu privire la toate cele șase elemente care indică distorsiuni, astfel cum sunt enumerate la articolul 2 alineatul (6a) litera (b). Prin urmare, prezența unor astfel de distorsiuni în sector este relevantă pentru evaluarea existenței distorsiunilor în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b). Comisia a reamintit, de asemenea, că, indiferent dacă producătorii-exportatori sunt afectați efectiv de intervenția directă a statului, cum ar fi primirea de subvenții, este probabil ca furnizorii acestora sau alți actori implicați pe piețele din amonte sau din aval ale producției produsului în cauză să fi fost afectați de intervenții ale statului, cum ar fi accesul preferențial la finanțare, ceea ce constituie un indicator suplimentar că prețurile sau costurile nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă. În ceea ce privește trimiterea la constatările OMC din cauza SUA – Măsuri compensatorii, astfel cum se explică în considerentele 57 și 78, Comisia reiterează faptul că aceste constatări nu sunt relevante în contextul prezentei anchete deoarece se referă la instrumentul antisubvenție și, în orice caz, nu modifică constatările privind existența unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(82)

În cele din urmă, CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut că comunicarea constatărilor a omis în mod constant să citeze cazuri de intervenție efectivă a guvernului în operațiunile producătorilor chinezi de acid citric având ca rezultat distorsionarea prețurilor acestor producători, atât în ceea ce privește trimiterile la politicile sau la planurile generale ale guvernului, cât și în ceea ce privește presupusa intervenție a statului în sectorul acidului citric în mod specific. De exemplu, CCCMC și cei trei producători-exportatori au citat planul guvernamental menționat în considerentul 76 din comunicarea constatărilor, care încurajează producătorii de acid citric să creeze întreprinderi mai mari prin intermediul fuziunilor și al reorganizărilor. CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut că planul menționat se referă numai la anumite provincii, regiuni sau zone de producție, ceea ce înseamnă că nici măcar încurajarea nu este extinsă în mod cuprinzător la toți producătorii din China, ceea ce, din nou, ar justifica o analiză și o comunicare a constatărilor bazată pe cazul fiecărui producător în parte. În plus, CCCMC și cei trei producători-exportatori au adăugat că simpla „încurajare” nu echivalează, de fapt, cu intervenția efectivă pentru a impune fuziuni/reorganizări, iar Comisia nu a furnizat exemple de intervenție efectivă. În final, CCCMC și cei trei producători-exportatori au susținut că același document a inclus și alte măsuri, cum ar fi aplicarea de standarde de protecție a mediului, eforturi de verificare a producției nepoluante și îmbunătățiri majore în ceea ce privește conservarea energiei și reducerea emisiilor, reducerea consumului de energie și de apă, precum și promovarea producției nepoluante și a reciclării. Toate aceste măsuri ar fi în mod rezonabil mai eficiente dacă ar fi aplicate în unități de producție mai mari, astfel cum sunt încurajate.

(83)

Comisia a reamintit că „încurajarea” guvernamentală a anumitor acțiuni, cum ar fi fuziunile și reorganizările în vederea creării unor conglomerate mai mari, nu reprezintă doar declarații și recomandări goale, ci că există stimulente financiare reale care sprijină recomandările făcute de guvern în planurile oficiale (a se vedea secțiunea 3.2.1.8 și considerentul 110 în special). Chiar dacă, pe baza planului său, guvernul chinez nu ar forța sau obliga societățile să se grupeze în entități mai mari, ceea ce nu este cazul, există, în orice caz, anumite avantaje financiare sau condiții de creditare favorabile pentru întreprinderile care decid să urmeze recomandările planului și, prin urmare, forțele de pe piața liberă care ar orienta societățile în absența unor astfel de planuri sunt distorsionate. În orice caz, analiza și constatările din secțiunile 3.2.1.2-3.2.1.9 din prezentul regulament arată în mod clar existența unor distorsiuni semnificative în sectorul acidului citric și faptul că este probabil ca aceste distorsiuni să afecteze furnizorii de materii prime ai producătorilor produsului în cauză.

(84)

Prin urmare, Comisia a examinat în continuare dacă a fost sau nu oportun să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă din China, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această analiză a Comisiei s-a bazat pe elementele de probă disponibile la dosar, inclusiv pe elementele de probă cuprinse în raport, care au fost obținute din surse disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Din aceste motive, afirmațiile de mai sus au fost respinse.

(85)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a Chinei. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a populației active”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (20). În consecință, organizarea generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un prim exemplu: aceasta se referă la faptul că China se află în stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, legislația permițând dezvoltarea acestora alături de proprietatea statului (21).

(86)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o superstructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză a dispoziției deja existente: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” s-a adăugat o a doua teză, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (22). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al Chinei. Această autoritate și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernul exercită un control macroeconomic general, în limitele căruia acționează forțele pieței libere.

(87)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă pentru îndeplinirea unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (23). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și nivelul cadrului de reglementare.

(88)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ global, direcția economiei chineze este guvernată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Ansamblul acestor planuri acoperă o matrice cuprinzătoare și complexă de sectoare și politici transversale și este prezent la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, de asemenea, modalitatea de sprijinire a industriilor/sectoarelor relevante, precum și termenele în care trebuie realizate obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările, în timp ce aceasta a fost o caracteristică obișnuită în ciclurile anterioare de planificare. În cadrul planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative) în conformitate cu prioritățile guvernului și le sunt atribuite obiective de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.). Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Aceasta se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează competențele în mod corespunzător, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.1.5 de mai jos) (24).

(89)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat. Aceste bănci, atunci când elaborează și pun în aplicare politica lor de creditare, trebuie să se alinieze la obiectivele politicii industriale a guvernului, și nu să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.1.8 de mai jos) (25). Același lucru este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele bursiere, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar, altele decât sectorul bancar, sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (26).

(90)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie iau mai multe forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii obiectivelor de politică, altele decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în acest domeniu. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice se efectuează pentru a facilita atingerea obiectivelor stabilite de politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (27). În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și dimensiunii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (28).

(91)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (29).

(92)

În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(93)

GC și PCC mențin structuri care asigură influența lor continuă asupra întreprinderilor, în special a întreprinderilor deținute de stat (IDS). Statul (și, în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către IDS individuale, dar își revendică și dreptul de a participa la procesul decizional operațional al acestora. Acest lucru se realizează de obicei prin rotația cadrelor între autoritățile publice și IDS, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale IDS și a celulelor de partid în cadrul societăților (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.1.4), precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului IDS (30). În schimb, IDS se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea de concurență și accesul preferențial la factorii de producție relevanți, inclusiv la finanțare (31). Elementele care indică existența controlului guvernamental asupra întreprinderilor din sectorul acidului citric sunt detaliate în continuare la punctul 3.2.1.4 de mai jos.

(94)

În mod specific în sectorul acidului citric, este evident un anumit grad de deținere în proprietate de către GC. Ancheta a arătat că cel puțin trei dintre producătorii-exportatori, COFCO, Jiangsu Guoxin Union Energy și Laiwu Taihe, sunt IDS. În plus, conform celui de-al 13-lea plan cincinal privind prelucrarea cerealelor și a uleiurilor, industria acidului citric este încurajată să creeze întreprinderi mai mari prin fuziuni și reorganizări (32). Această încurajare este o dovadă a implicării guvernului în afacerile industriei.

(95)

Având în vedere nivelul ridicat de intervenție guvernamentală în industria acidului citric și prevalența întreprinderilor deținute de stat în acest sector, chiar și producătorii privați sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul acidului citric fac obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor, astfel cum se arată în secțiunea 3.2.1.5 de mai jos.

(96)

Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul deținerii IDS și al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere-cheie din cadrul IDS de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (33), celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului întreprinderilor comerciale din China, se înființează o organizație PCC în fiecare întreprindere (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (34)), iar întreprinderea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, se pare că această cerință nu a fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat intenția de a controla deciziile de afaceri din cadrul IDS, aceasta fiind o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC a exercitat, de asemenea, presiuni asupra societăților private să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (35). În 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare pentru ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (36). Aceste norme se aplică la scară largă, în întreaga economie chineză, în toate sectoarele, inclusiv pentru producătorii de acid citric și furnizorii de factori de producție ai acestora.

(97)

În mod specific în sectorul acidului citric, astfel cum s-a arătat deja, unii producători sunt deținuți de stat. În plus, ancheta a arătat că cinci dintre producătorii de acid citric, inclusiv Cofco, Weifang Ensign, RZBC, Jiangsu Guoxin și Laiwu Taihe Biochemistry, au legături cu PCC în rândul membrilor conducerii superioare, precum și activități de construcție a partidului.

(98)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și punctul 3.2.1.8 de mai jos), precum și în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime și factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare a pieței (37). Astfel, prezența statului în întreprinderile – inclusiv IDS – din sectorul acidului citric și din alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție) permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(99)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem complex de planificare care stabilește priorități și prevede obiective asupra cărora trebuie să se concentreze administrațiile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al guvernului. În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau altfel importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (38).

(100)

Deși industria acidului citric în sine nu este o industrie-cheie în China, materiile prime utilizate în producția de acid citric sunt strict reglementate în China. Principala materie primă, porumbul, face obiectul unei reglementări intensive.

(101)

China deține stocuri importante de porumb care permit guvernului să scadă sau să majoreze în mod artificial prețurile acestui produs de bază, prin achiziționarea sau vânzarea unor cantități mari de porumb pe piață. Deși China a început să abordeze problema rezervelor excesive de porumb în 2016, aceasta deține în continuare stocuri foarte mari, care au un efect de denaturare asupra prețurilor (39). În plus, guvernul controlează diferitele aspecte ale întregului lanț valoric al porumbului, inclusiv subvențiile pentru producția de porumb (40) și supravegherea prelucrării: „[t]oate autoritățile locale extind monitorizarea și analiza cererii și ofertei de porumb în zonele relevante, consolidează supravegherea etapei de elaborare și a etapei de post-elaborare a proiectelor de prelucrare profundă a porumbului, promovează echilibrul dintre cererea și oferta de porumb și asigură securitatea alimentară la nivel național” (41). Există, de asemenea, măsuri de control al investițiilor în vigoare în RPC: „[d]epunerea proiectelor de elaborare în domeniul prelucrării profunde a porumbului face obiectul unei gestionări armonizate în conformitate cu Ordinul Consiliului de Stat nr. 673” (42). Această implicare a guvernului în întregul lanț valoric are, cel puțin potențial, un efect de denaturare asupra prețurilor.

(102)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini industriile încurajate, inclusiv producția de porumb, porumbul fiind principala materie primă utilizată la fabricarea acidului citric. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(103)

În conformitate cu informațiile disponibile, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât China, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică. Este bine știut că numărul falimentelor rămâne scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedura de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. Mai mult decât atât, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurii (43).

(104)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China (44). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea acestora depinde exclusiv de stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de folosință asupra terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținând terenul gratuit sau sub prețul pieței (45). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice, la momentul alocării terenurilor (46).

(105)

Concluzia preliminară a Comisiei a fost că legislația chineză în materie de faliment, societăți comerciale și proprietate nu funcționează corespunzător, conducând la distorsiuni prin menținerea pe linia de plutire a întreprinderilor insolvabile și prin alocarea drepturilor de folosință asupra terenurilor în China. Ca și alte sectoare din economia chineză, producătorii de acid citric fac obiectul acestor legi și, prin urmare, sunt supuși distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau din asigurarea inadecvată a respectării legislației. Prezenta anchetă nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări.

(106)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că aplicarea legilor privind falimentul și proprietatea în sectorul acidului citric, inclusiv în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării, a fost discriminatorie sau inadecvată.

(107)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în China, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. China nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (denumită în continuare „OIM”), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (47). Conform legislației naționale, este activă doar o singură organizație sindicală. Această organizație nu este, totuși, independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (48). În plus, mobilitatea forței de muncă din RPC este limitată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și de alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (49). Aceste constatări conduc la distorsionarea costurilor salariale în China.

(108)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul acidului citric nu este supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Sectorul acidului citric este, prin urmare, afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul reexaminării sau a principalei materii prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la capitalul sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China).

(109)

Accesul la capital al actorilor corporativi din China este supus unor diverse distorsiuni.

(110)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (50), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS nefinanciare, băncile rămân conectate la stat nu numai prin statutul proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari deținute de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (51) și, tot ca în cazul IDS nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (52). Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (53).

(111)

Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de dovezi, inclusiv constatările efectuate în cadrul anchetelor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(112)

În plus, ratingurile obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod ferm că ratingurile de credit din China corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (54).

(113)

Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (55). Aceasta are drept rezultat o preferință de a acorda împrumuturi întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață.

(114)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu o profitabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale.

(115)

În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț tot nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Într-adevăr, cota împrumuturilor acordate la rata de referință sau sub aceasta reprezintă în continuare 45 % din totalul împrumuturilor, iar recurgerea la credite specifice pare să se fi intensificat, întrucât cota acestora a crescut semnificativ începând cu 2015, în pofida înrăutățirii condițiilor economice. Ratele dobânzilor scăzute în mod artificial au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(116)

Creșterea totală a creditelor în China indică o înrăutățire a eficienței alocării de capital, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au înregistrat o creștere rapidă în ultimii ani. Confruntat cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, GC a optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creditele nerecuperabile au fost abordate prin măsuri de reînnoire a datoriilor, creându-se așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea proprietății asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau conversii ale creanțelor în acțiuni), fără a se elimina însă neapărat problema generală a datoriei și fără să se abordeze cauzele fundamentale ale acesteia.

(117)

În esență, în pofida măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al Chinei este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital.

(118)

Nu s-au prezentat dovezi care să ateste că sectorul acidului citric și/sau furnizorii acestui sector ar fi scutiți de intervenția statului în sistemul financiar descrisă mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(119)

Comisia a remarcat faptul că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice pentru economia chineză. Dovezile disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise în secțiunile 3.2.1.1–3.2.1.5 de mai sus, precum și în partea A a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați în secțiunile 3.2.1.6-3.2.1.8 de mai sus și în partea B a raportului.

(120)

Comisia a reamintit faptul că, pentru a produce acid citric, este necesară o gamă largă de factori de producție, inclusiv porumb, cartofi dulci uscați, acid sulfuric, acid clorhidric, cărbune etc. Conform dovezilor din dosar, majoritatea producătorilor-exportatori incluși în eșantion și-au procurat toți factorii de producție din China, iar factorii de producție importați constituie o proporție neglijabilă din materiile prime ale producătorilor-exportatori care își procură o parte din factorii de producție din străinătate. Atunci când producătorii de acid citric cumpără sau contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate mai sus. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Este posibil ca aceștia să fi împrumutat fonduri care fac obiectul distorsiunilor ce afectează sectorul financiar. În plus, aceștia fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(121)

În consecință, nu numai că prețurile de vânzare ale acidului citric pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, ci toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.) sunt afectate, deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga Chină. Aceasta înseamnă, de exemplu, că orice factor de producție produs în China, chiar dacă combină mai mulți factori de producție, este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și în cazul factorilor de producție ai factorilor de producție, și așa mai departe. Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat dovezi sau argumente contrare în cadrul prezentei anchete.

(122)

Analiza prezentată la punctele 3.2.1.2-3.2.1.9, care include o examinare a tuturor dovezilor disponibile referitoare la intervenția Chinei în economia sa în general, precum și în sectorul acidului citric (inclusiv în sectorul produsului care face obiectul reexaminării), a arătat că prețurile și costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(123)

Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(124)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a ales o țară reprezentativă adecvată pentru a stabili prețuri sau valori de referință nedistorsionate pentru costurile de producție și de vânzare ale produsului care face obiectul reexaminării, pe baza următoarelor criterii:

(125)

Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru determinarea valorii normale și la țara reprezentativă având în vedere aceste elemente.

(126)

În nota din 5 martie 2020, Comisia a furnizat informații detaliate cu privire la criteriile de mai sus și a identificat Brazilia, Columbia și Thailanda ca potențiale țări reprezentative adecvate. Comisia a identificat, de asemenea, în țările reprezentative adecvate potențiale, producătorii produsului care face obiectul reexaminării pentru care a găsit date financiare disponibile public.

(127)

Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în această privință. Comisia a primit observații cu privire la diverse aspecte ale selectării țării reprezentative de la CCCMC, de la cei patru producători-exportatori cooperanți și de la industria din Uniune.

(128)

În observațiile lor din 23 martie 2020, CCCMC și cei patru producători-exportatori chinezi au indicat că Brazilia ar fi cea mai reprezentativă țară. În primul rând, potrivit bazei de date a Băncii Mondiale, venitul național brut (VNB) al Braziliei este cel mai apropiat de cel al Chinei, în timp ce VNB-ul Columbiei și al Thailandei este mult mai mic. De asemenea, cele două societăți din Brazilia identificate ca fiind producătoare de acid citric au fost profitabile în ultimii ani. În plus, Brazilia are un nivel adecvat de protecție socială și a mediului. În același timp, CCCMC și producătorii-exportatori cooperanți și-au exprimat opoziția față de alegerea Columbiei ca țară reprezentativă adecvată. Ei au susținut că unele dintre datele privind importurile din Columbia referitoare la anumiți factori de producție nu erau disponibile sau reprezentative. Aceștia au susținut, de asemenea, că prețurile de import ale Columbiei pentru unele dintre materiile prime esențiale (și anume acidul sulfuric, acidul clorhidric și cărbunele brut) au fost în mod substanțial și nejustificat mai mari decât cele din celelalte țări potențial reprezentative și, prin urmare, nu ar trebui să fie considerate drept prețuri nedistorsionate care ar putea fi utilizate pentru a construi valoarea normală a acidului citric.

(129)

CCCMC și producătorii-exportatori cooperanți au susținut, de asemenea, că Thailanda nu era o țară reprezentativă adecvată, întrucât doi dintre cei trei producători identificați de acid citric nu au fost profitabili în 2018, iar cel de-al treilea era orientat în principal spre piețele de export.

(130)

În observațiile transmise, industria din Uniune a considerat că Columbia era cea mai adecvată alegere pentru a determina costurile nedistorsionate. Aceasta a subliniat că datele financiare ale societăților din Thailanda nu au fost auditate, ceea ce a redus considerabil valoarea acestora în ceea ce privește fiabilitatea. În plus, aceasta a susținut că doi dintre cei trei producători identificați din Thailanda erau deținuți majoritar de societăți chineze sau de statul chinez și că erau orientați către export. În ceea ce privește Brazilia, industria din Uniune a susținut că cele două societăți braziliene aparțineau unor grupuri, iar influența grupului asupra datelor financiare părea dificil de evaluat, adăugând că aceste societăți au vândut, de asemenea, o gamă variată de produse.

(131)

După ce a analizat în detaliu argumentele de mai sus, Comisia a publicat o a doua notă la 30 noiembrie 2020, abordând toate aceste observații pe baza criteriilor enumerate mai sus și informând părțile interesate cu privire la concluziile sale preliminare. Comisia a afirmat în această notă că intenționează să utilizeze Columbia ca țară reprezentativă adecvată în cazul în care s-ar confirma existența unor distorsiuni semnificative. Comisia a indicat, de asemenea, că pentru calcularea valorii normale poate utiliza, de asemenea, prețuri, costuri sau valori de referință internaționale nedistorsionate adecvate, iar pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (costurile VAG) și profiturile nedistorsionate, poate lua în considerare toate alternativele adecvate disponibile în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. În special, întrucât singura societate columbiană care fabrică produsul care face obiectul reexaminării a avut o profitabilitate scăzută în 2018 și a înregistrat pierderi în 2017 – în mod similar cu situația producătorilor din Thailanda și Brazilia, Comisia ar lua în considerare date mai recente dacă ar fi disponibile și dacă acestea ar prezenta un nivel rezonabil de costuri VAG și de profitabilitate. Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile.

(132)

Comisia a primit observații din partea CCCMC și a producătorilor din Uniune cu privire la nota din 30 noiembrie 2020.

(133)

În observațiile sale din 9 decembrie 2020, CCCMC a susținut că Columbia nu este o țară reprezentativă adecvată, și că Brazilia ar trebui să fie selectată în schimb ca țară adecvată. Aceasta a susținut că prețurile mai scăzute la importul de porumb din Brazilia s-au datorat mai degrabă avantajelor conferite de distanțele de transport și de cantitate decât unei distorsiuni. Ea a susținut, de asemenea, că, în cazul în care prețurile de import braziliene nu ar putea fi utilizate, ar trebui utilizate în schimb prețurile internaționale, în loc să se excludă în totalitate Brazilia de la alegerea țării reprezentative. CCCMC a susținut, de asemenea, că Columbia nu este o țară reprezentativă adecvată, întrucât producătorul identificat a suportat cheltuieli de exploatare nerezonabile.

(134)

Industria din Uniune a susținut că Columbia este țara reprezentativă cea mai adecvată. Având în vedere că societatea columbiană care fabrică produsul care face obiectul reexaminării a înregistrat pierderi sau a avut o profitabilitate scăzută în anul 2018 și, de asemenea, în anul 2019, pentru care datele au devenit disponibile între timp, un producător din Uniune a identificat o serie de societăți care fabrică un produs similar produsului care face obiectul reexaminării. În special, producătorul din Uniune s-a concentrat asupra societăților care fabrică ingrediente pentru industria băuturilor, a curățeniei, a alimentelor, a sănătății și a produselor farmaceutice din Columbia, ale căror date financiare au arătat un nivel rezonabil de costuri VAG și de profituri în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază.

(135)

Comisia a analizat cu atenție toate argumentele prezentate de toate părțile. În ceea ce privește Thailanda, Comisia a fost de acord cu CCCMC și cu producătorul din Uniune că aceasta nu este o țară reprezentativă adecvată, deoarece producătorii produsului care face obiectul reexaminării înregistrează pierderi și/sau sunt filiale ale societăților chineze și deoarece există restricții la export pentru anumiți factori de producție. În plus, societățile care fabrică produsul care face obiectul reexaminării nu au prezentat un nivel rezonabil de costuri VAG și de profituri. Prin urmare, Thailanda a fost respinsă.

(136)

În consecință, Comisia și-a concentrat analiza asupra Braziliei și a Columbiei. Comisia a analizat mai întâi dacă existau restricții la export sau alte distorsiuni în ceea ce privește principalii factori de producție. Principalul factor de producție al produsului care face obiectul reexaminării este porumbul, reprezentând peste 70 % din costul total al materiilor prime pentru producătorii-exportatori. Comisia a precizat că volumul importurilor de porumb în Brazilia a reprezentat doar 1,5 milioane tone, în comparație cu producția internă de porumb din Brazilia de peste 100 de milioane de tone (56). CCCMC a contestat faptul că aceste cantități de porumb importate în Brazilia sunt scăzute. Cu toate acestea, în comparație cu dimensiunea producției braziliene, aceste cantități importate reprezintă doar 1,5 % din producție. Având în vedere această cantitate de import foarte limitată în raport cu producția internă mare, Comisia a verificat, de asemenea, prețurile de import în Brazilia și a observat că acestea diferă în mod semnificativ față de prețurile internaționale ale porumbului. În observațiile sale la nota din 30 noiembrie, CCCMC a contestat faptul că prețurile diferă în mod semnificativ și a solicitat informații suplimentare privind comparația prețurilor. Prețul mediu internațional al porumbului pentru 2019, menționat de Comisie în nota din 30 noiembrie, s-a ridicat la 151 EUR per tonă pe o bază FOB, în conformitate cu datele furnizate de IndexMundi (57), în timp ce prețul mediu la importul de porumb în Brazilia s-a ridicat la doar 116 EUR per tonă pe o bază FOB, în conformitate cu datele furnizate de GTA. Această cifră arată în mod clar că prețurile de import din Brazilia au fost semnificativ mai mici decât indicele prețurilor la nivel internațional.

(137)

În plus, CCCMC a susținut că prețurile de import ale porumbului au fost mai mici în Brazilia decât în Columbia din cauza costurilor de transport mai scăzute, deoarece importurile în Brazilia au fost efectuate în principal din țări învecinate precum Argentina și Paraguay, în timp ce Columbia importă porumb în principal din SUA și din Argentina. Această afirmație nu a fost motivată, întrucât CCCMC nu a indicat originea reală și portul de intrare în țările respective și nici nu a indicat incidența costurilor de transport al porumbului în țările respective. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(138)

CCCMC a susținut, de asemenea, că producătorii chinezi achiziționează o cantitate mare din porumbul lor pe piața internă. Prin urmare, aceasta a susținut că prețul de import din Brazilia ar reflecta mai bine situația achizițiilor de porumb efectuate de către producătorii chinezi. Comisia a precizat că acest argument nu are nicio incidență asupra faptului că cantitățile importate în Brazilia sunt în mod obiectiv scăzute în comparație cu dimensiunea producției interne, subminând astfel reprezentativitatea prețului de import al porumbului în Brazilia. De asemenea, acest argument nu aduce atingere concluziei conform căreia prețurile de import din Brazilia diferă în mod semnificativ de prețurile internaționale ale porumbului, ceea ce se datorează, probabil, nivelului scăzut al importurilor și dimensiunii semnificative a producției interne. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(139)

CCCMC a susținut, de asemenea, că, chiar dacă prețurile de import ale porumbului în Brazilia nu puteau fi utilizate deoarece erau nereprezentative, ceea ce nu este cazul, Brazilia ar trebui să fie în continuare selectată ca țară reprezentativă și ar trebui să se aplice un preț internațional adecvat și nedistorsionat pentru porumb, în locul prețurilor de import din Brazilia.

(140)

Ca răspuns, Comisia a precizat că, astfel cum se explică în continuare în prezenta secțiune, a considerat Columbia ca fiind o țară reprezentativă adecvată în cadrul prezentei anchete, pe baza elementelor relevante enumerate în regulamentul de bază, inclusiv disponibilitatea unor date financiare mai adecvate pentru producătorii de produse similare acidului citric decât în cazul Braziliei. În ceea ce privește cantitățile și prețurile importurilor de porumb columbiene, potrivit IndexMundi, producția internă totală de porumb din Columbia se ridică la 1,5 milioane de tone, în timp ce, conform datelor GTA, importurile de porumb sunt de aproximativ 5,5 milioane de tone, reprezentând astfel 365 % din producție. Această comparație arată că, spre deosebire de Brazilia, cantitățile importate în Columbia par a fi reprezentative, având în vedere dimensiunea producției interne. În ceea ce privește prețurile porumbului, conform datelor GTA, prețul mediu de import al porumbului în Columbia pentru 2019 a fost de 174 EUR per tonă pe o bază CIF, mult mai aproape și în concordanță cu prețul mediu internațional al porumbului de 151 EUR per tonă pe o bază FOB, ținând seama de faptul că prețul de import internațional pe o bază CIF ar fi mai ridicat. Întrucât Columbia este considerată o țară reprezentativă adecvată în alte privințe, după cum se detaliază mai jos, întrucât prețurile de import ale porumbului în Columbia sunt în mare măsură conforme cu prețurile internaționale ale porumbului și întrucât nu există nicio dovadă a vreunei distorsiuni care să afecteze prețurile porumbului în Columbia, nu există niciun motiv pentru a selecta Brazilia ca țară reprezentativă adecvată și pentru a utiliza o valoare de referință internațională în locul prețurilor de import din țara reprezentativă adecvată, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) al doilea paragraf prima liniuță.

(141)

În ceea ce privește ceilalți factori de producție, există restricții la export pentru anumiți factori de producție în Brazilia (cerința de acordare a licențelor de export pentru var) și în Thailanda (cerința de acordare a licențelor de export pentru ghips), în timp ce în Columbia nu există restricții, astfel cum se confirmă în lista OCDE relevantă (58). Deși acești factori au o pondere mult mai limitată în costul de producție al anumitor producători-exportatori și nu se aplicau tuturor producătorilor-exportatori, acesta a constituit un alt element relevant în alegerea țării reprezentative adecvate.

(142)

Pentru alegerea țării reprezentative adecvate, Comisia a analizat, de asemenea, disponibilitatea datelor financiare publice pentru producătorii produsului care face obiectul reexaminării din Thailanda, Brazilia și Columbia, în conformitate cu regulamentul de bază.

(143)

Întrucât Thailanda nu a fost considerată o țară reprezentativă adecvată, astfel cum se explică în considerentul 117, Comisia și-a concentrat analiza comparativă asupra Braziliei și a Columbiei.

(144)

În ceea ce privește Brazilia și Columbia, în nota din 5 martie, Comisia a indicat societățile producătoare de acid citric din aceste țări. La momentul respectiv, nu existau producători cu profituri rezonabile nici în Brazilia, nici în Columbia pentru anul 2018.

(145)

În nota din 30 noiembrie 2020, Comisia a afirmat că societatea columbiană Sucroal SA, pentru care datele privind costurile VAG și profitul au fost puse la dispoziția publicului, constituia o societate reprezentativă adecvată, deoarece produce produsul care face obiectul reexaminării și o gamă de produse mai apropiată de acidul citric. În același timp, Sucroal SA a înregistrat un nivel scăzut de profitabilitate în 2018 și a înregistrat pierderi în 2017.

(146)

Situația era similară în Brazilia, unde societatea braziliană pentru care datele financiare erau disponibile publicului, un conglomerat mare care produce o gamă mai largă de produse, inclusiv acid citric, a înregistrat o profitabilitate scăzută în 2018. Comisia a semnalat în nota din 30 noiembrie 2020 că, în cazul în care ar deveni disponibile date mai recente pentru anul 2019, Comisia le-ar putea utiliza dacă ele ar prezenta un nivel rezonabil de costuri VAG și de profitabilitate sau, în caz contrar, Comisia ar lua în considerare toate alternativele adecvate disponibile.

(147)

În urma publicării notei din 30 noiembrie 2020, datele din 2019 pentru Sucroal SA au devenit disponibile în Orbis. Întrucât Sucroal SA a suferit o pierdere în 2019, datele financiare pentru această societate nu au putut fi considerate adecvate pentru stabilirea unui nivel nedistorsionat de costuri VAG și de profituri.

(148)

Prin urmare, Comisia a luat în considerare alternative adecvate. În special, în situațiile în care niciun producător al produsului care face obiectul reexaminării dintr-o potențială țară reprezentativă nu prezintă un nivel rezonabil de costuri VAG și de profituri, Comisia poate lua în considerare producătorii unui produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector ca produsul care face obiectul reexaminării, ale căror date financiare disponibile public arată un nivel rezonabil de costuri VAG și de profituri.

(149)

CCCMC a susținut că, întrucât Sucroal SA a înregistrat pierderi pentru anul 2019, Columbia nu ar trebui considerată o țară reprezentativă adecvată, și că Brazilia ar trebui să fie utilizată în locul acesteia. CCCMC a observat că producătorul identificat, Cargill Agricola, a fost din nou profitabil în 2019 și că, prin urmare, costurile sale VAG și profitul erau adecvate pentru nevoile anchetei. Cu toate acestea, Comisia a observat că profitul Cargill Agricola s-a ridicat la mai puțin de un procent din cifra sa de afaceri în 2019 și, prin urmare, a fost chiar mai mic decât profitul său din 2018. Acest nivel ridicat al profitului a fost la un nivel similar celui înregistrat de Sucroal SA în același an și nu a fost considerat rezonabil. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(150)

În cele două seturi de observații ale sale, industria Uniunii a sugerat să se utilizeze datele de la societăți din aceeași țară, care fabrică aceeași categorie de bunuri sau care se află în același sector de producție ca produsul care face obiectul reexaminării. Categoria producătorilor de ingrediente pentru băuturi, curățenie, alimente, sănătate și industria farmaceutică din Columbia a fost propusă împreună cu o listă de unsprezece societăți din același sector.

(151)

Având în vedere toate faptele anchetei și observațiile primite, Comisia a căutat în baza de date Orbis codul NAICS 325998 (Fabricarea tuturor celelalte produse și preparate chimice diverse). Acesta este același cod utilizat atât de Cargill Agricola SA, cât și de Sucroal SA. Ca urmare a acestei căutări, a existat un număr mult mai mare de societăți care prezentau un nivel rezonabil de profituri în Columbia comparativ cu Brazilia, ceea ce arată că disponibilitatea datelor financiare publice era, de asemenea, reprezentativă și fiabilă în Columbia. În plus, pentru a reduce rezultatul acestei căutări la societățile care fabrică un produs similar acidului citric, Comisia a analizat în detaliu activitatea și producția tuturor societăților columbiene profitabile. Utilizând descrierea activității lor comerciale disponibile în Orbis, Comisia a identificat în cele din urmă șapte societăți din Columbia care fabrică produse într-o categorie apropiată de acidul citric. Costurile VAG și profitul acestor societăți au fost considerate fiabile. Prin comparație, Comisia a observat că în Brazilia nu existau societăți în același domeniu de activitate cu date financiare disponibile public în Orbis pentru 2019.

(152)

Societățile columbiene identificate de Comisie în acest mod au corespuns societăților identificate de industria din Uniune ca fiind societăți adecvate din aceeași categorie generală și/sau din același sector ca produsul care face obiectul reexaminării. Industria Uniunii a sugerat, în plus față de aceste șapte societăți, alte patru societăți din Columbia pentru care, totuși, datele financiare sau descrierea activității nu erau ușor accesibile în Orbis. Prin urmare, aceste societăți nu au fost luate în considerare pentru stabilirea costurilor VAG și a profitului.

(153)

Pe baza tuturor elementelor de mai sus și, în special, a datelor financiare disponibile și a reprezentativității prețului de import pentru porumb, care reprezintă principalul factor de producție, Comisia a concluzionat, prin urmare, că țara reprezentativă adecvată pentru calcularea valorii normale în cadrul prezentei anchete este Columbia.

(154)

În urma comunicării constatărilor, CCCMC și trei producători-exportatori cooperanți au pus sub semnul întrebării alegerea Columbiei de către Comisie ca țară reprezentativă adecvată. Aceștia au reiterat afirmația menționată anterior potrivit căreia alegerea Columbiei nu era rezonabilă, având în vedere faptul că singurul producător columbian de acid citric nu a fost rentabil în cursul perioadei anchetei de reexaminare, în timp ce pentru un producător brazilian situația era opusă. De asemenea, ei au reiterat afirmația menționată anterior potrivit căreia prețurile porumbului din Brazilia nu erau distorsionate. Având în vedere că aceste afirmații au fost deja abordate în considerentele 136 și 149 din prezentul regulament și că nu s-au furnizat elemente noi de probă în acest sens, afirmațiile au fost respinse.

(155)

De asemenea, conform afirmațiilor părților menționate mai sus, Comisia ar fi utilizat costurile VAG și datele privind profitabilitatea de la societăți columbiene din alte sectoare de produse, fără a dovedi că aceste societăți au același nivel de costuri VAG și de profit ca producătorii de acid citric.

(156)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, atunci când se confirmă existența unor distorsiuni semnificative, valoarea normală este construită pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru costurile VAG și pentru profituri. Având în vedere că costurile VAG și profitul societății columbiene Sucroal SA nu au putut fi utilizate din motivele explicate în considerentele 145 și 147, Comisia a utilizat datele pentru sectorul cel mai apropiat care includea produsul care face obiectul anchetei, sector în cadrul căruia elementele de cost menționate anterior au fost considerate nedistorsionate și rezonabile. Nu au fost furnizate elemente de probă care să conteste această concluzie și, în special, faptul că nivelul costurilor VAG și al profiturilor societăților columbiene din sectorul cel mai apropiat de acidul citric nu ar fi rezonabil în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(157)

Comisia a observat, de asemenea, că, spre deosebire de industria Uniunii, CCCMC și producătorii-exportatori cooperanți nu au furnizat sau sugerat o listă de producători din aceeași țară potențial reprezentativă, care fabrică aceeași categorie de mărfuri sau o categorie similară sau care se află în același sector de producție sau într-un sector de producție similar cu produsul care face obiectul reexaminării, ale căror date financiare ar putea fi utilizate de Comisie.

(158)

Prin urmare, și din motivele expuse în considerentul 151, Comisia a considerat că datele financiare de la cele șapte societăți pe care le-a identificat în Columbia, care fabrică produse într-o categorie de produse apropiată de acidul citric, sunt un indicator rezonabil pentru costurile VAG și profiturile nedistorsionate care urmează să fie utilizate la construirea valorii normale din cadrul anchetei. Prin urmare, afirmația CCCMC și a celor trei producători-exportatori cooperanți a fost respinsă.

(159)

Pe baza informațiilor furnizate de părțile interesate și a altor informații relevante disponibile în dosar, Comisia a stabilit o listă de factori de producție și de surse, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă utilizate de către producătorii-exportatori la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(160)

Comisia a identificat, de asemenea, sursele care trebuie utilizate pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază (GTA, statisticile naționale etc.). În aceeași notă, Comisia a identificat codurile factorilor de producție din Sistemul armonizat (SA) care, pe baza informațiilor furnizate de părțile interesate, au fost avute în vedere inițial pentru a fi utilizate în scopul analizei GTA.

(161)

În nota din 30 noiembrie 2020, Comisia a confirmat că va utiliza datele GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al factorilor de producție, inclusiv al materiilor prime.

(162)

În ceea ce privește energia electrică, Comisia a utilizat formularul de preț ușor accesibil al Enel, principalul furnizor de energie electrică din Columbia. Această sursă furnizează prețul mediu unic lunar al energiei electrice.

(163)

Tariful la apă a fost pus la dispoziție de societatea Acueducto, care este responsabilă pentru aprovizionarea cu apă și colectarea și epurarea apelor uzate în Bogota. Informațiile au permis identificarea tarifelor aplicabile utilizatorilor industriali în perioada anchetei de reexaminare.

(164)

Comisia a utilizat statisticile OIM pentru a stabili salariile din Columbia (59). Acestea oferă informații privind salariile lunare ale angajaților din industria prelucrătoare și numărul mediu de ore săptămânale lucrate în Columbia în 2019.

(165)

Comisia nu a primit observații cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea costului nedistorsionat al energiei electrice, apei și forței de muncă și, prin urmare, a utilizat sursele respective pentru a stabili valoarea normală.

(166)

Potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală construită trebuie să includă o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru costurile VAG și pentru profituri. În plus, trebuia stabilită o valoare pentru cheltuielile generale de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție.

(167)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a costurilor VAG și a profiturilor, Comisia a utilizat proporția costurilor de producție pe care costurile VAG și profiturile le reprezintă în societățile reprezentative din Columbia, astfel cum se explică în secțiunea 3.3.

(168)

Valorile rezultate, exprimate ca procent din venituri, s-au ridicat la 14,2 % pentru profit și la 17 % pentru costurile VAG.

(169)

Pentru toate materiile prime și materialele auxiliare, Comisia s-a bazat pe prețurile de import din țara reprezentativă. Prețul de import din țara reprezentativă a fost stabilit ca medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția Chinei. Comisia a decis să excludă importurile din China în țara reprezentativă din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă care să arate că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. În mod similar, au fost excluse, de asemenea, importurile în țara reprezentativă din țările care nu sunt membre ale OMC enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (60).

(170)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a aplicat taxele la import relevante ale țării reprezentative. Într-o etapă ulterioară, în cadrul calculului marjei de dumping individuale, Comisia a adăugat la prețul de import costurile de transport intern specifice societăților. Costurile de transport intern pentru toate materiile prime au fost estimate pe baza datelor verificate furnizate de producătorii-exportatori cooperanți.

(171)

Pentru materiile prime cu impact neglijabil în ceea ce privește costurile, pe care societățile nu le-au raportat în anexa III la avizul de deschidere, aceste costuri au fost incluse în cheltuielile generale de producție, astfel cum se explică în secțiunea 3.8. Factorii de producție indicați în cheltuielile generale sunt enumerați în comunicările specifice societăților.

(172)

Industria din Uniune a remarcat în observațiile sale din 16 martie 2020 că, pentru anumite materii prime, fie nu existau valori medii de import, fie valorile medii se refereau la cantități mici și, prin urmare, nu erau fiabile sau că existau alte motive care au condus la îndoieli cu privire la fiabilitatea acestora. Aceasta a sugerat că în aceste cazuri ar trebui utilizate valorile din statisticile pentru regiune sau cele publicate în studiile de piață de la furnizori precum ArgusMedia, AgroChart sau IntraTec.

(173)

Industria din Uniune a reiterat în observațiile sale din 11 decembrie 2020 că, în cazul Columbiei, costurile pentru cifrele de producție ar putea fi determinate pe baza datelor privind importurile și a datelor publice disponibile privind prețurile energiei electrice și ale apei și costurile forței de muncă. Ea a subliniat că unele dintre valorile medii de import pentru factori de cost mai puțin importanți par a fi ridicate și a sugerat ca acestea să fie înlocuite cu date de la furnizori specializați de servicii de date.

(174)

În observațiile sale din 23 martie 2020, CCCMC a afirmat că unele dintre prețurile de import pentru anumite materiale esențiale precum cărbunele, acidul sulfuric și acidul clorhidric din Columbia au fost anormal de ridicate și, prin urmare, nu sunt reprezentative. CCCMC a susținut, de asemenea, că existau diferențe majore între prețurile de import comunicate din Columbia, Thailanda și Brazilia și că prețurile de import au variat semnificativ chiar și pentru același material importat de aceeași țară, ceea ce s-ar putea datora diferențelor de calitate din cadrul aceluiași cod SA. CCCMC a solicitat Comisiei să identifice motivul acestor diferențe și să le abordeze. Comisia a analizat acest argument și, ori de câte ori a fost justificat, a înlocuit prețurile de import nereprezentative cu surse fiabile, astfel cum se detaliază în tabelul A de mai jos.

(175)

CCCMC a susținut, de asemenea, că, întrucât unele dintre materiile prime utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării sunt achiziționate pe piața internă din China, este nerezonabil să se utilizeze pur și simplu prețurile de import ale unei anumite țări terțe, deoarece este probabil ca acestea din urmă să includă costuri de expediere/livrare mai ridicate decât cele ale materiilor prime achiziționate pe piața internă. Acest lucru este valabil în special în cazul substanțelor chimice periculoase, cum ar fi acidul sulfuric și acidul clorhidric, pentru care se utilizează vehicule speciale pentru livrare. Prin urmare, CCCMC a considerat că trebuie făcute ajustările necesare pentru a se asigura o comparație echitabilă.

(176)

În ceea ce privește acest argument, Comisia a remarcat faptul că, din motivele expuse în secțiunea 3.2.1 de mai sus, în prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor aplică articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia caută costuri nedistorsionate într-o țară reprezentativă adecvată pentru a se asigura că costurile aplicate nu sunt afectate de distorsiuni și se bazează pe informații aflate la dispoziția publicului. În absența oricăror informații privind posibile distorsiuni ale pieței țării reprezentative în ceea ce privește substanțele chimice periculoase respective și în absența unor date furnizate de CCCMC pentru a justifica afirmația privind costurile de transport ridicate, se consideră că valorile de import ale țării reprezentative îndeplinesc criteriile de la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și furnizează o estimare rezonabilă a prețului în țara reprezentativă, inclusiv a costurilor de transport. În plus, întrucât factorii de producție importați concurează pe piața internă a țării reprezentative în ceea ce privește prețurile, Comisia le-a considerat un indicator fiabil.

(177)

În consecință, Comisia a utilizat prețurile de import în Columbia furnizate de GTA. În cazul în care aceste prețuri nu erau reprezentative sau nu erau fiabile, au fost căutate valori de referință internaționale. În cazul în care acestea nu erau disponibile, au fost utilizate prețuri fiabile din alte surse, astfel cum se detaliază în tabelul A de mai jos.

(178)

Având în vedere toate informațiile prezentate de părțile interesate și colectate cu ocazia verificărilor încrucișate efectuate de la distanță, au fost identificați următorii factori de producție și următoarele coduri tarifare utilizate în Brazilia, Columbia sau Thailanda, după caz:

Tabelul A

(179)

Pentru a stabili valoarea normală, Comisia a parcurs etapele descrise mai jos.

(180)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile nedistorsionate de producție (care acoperă consumul de materii prime, forța de muncă și energia). Ea a aplicat costurile unitare nedistorsionate bazate pe sursele enumerate mai sus la consumul real de factori individuali de producție al producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(181)

În al doilea rând, pentru a se ajunge la costurile nedistorsionate de producție, Comisia a adăugat cheltuielile generale de producție. Cheltuielile generale de producție suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost majorate cu costurile materiilor prime și ale materialelor auxiliare menționate în considerentul 171 și, ulterior, au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de fiecare producător-exportator. Acest procent a fost aplicat costurilor de producție nedistorsionate.

(182)

În cele din urmă, la calculul de mai sus, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul mediu ponderat al celor șapte producători columbieni reprezentativi de ingrediente pentru industria băuturilor, a curățeniei, a alimentelor, a sănătății și a produselor farmaceutice.

(183)

Atunci când sunt exprimate ca procent din costurile de producție, acestea reprezintă 24,82 % pentru costurile VAG și 20,72 % pentru profit. Atunci când sunt exprimate ca procent din venituri, acestea se ridică la 17 % pentru costurile VAG și la 14,2 % pentru profit.

(184)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală pe tip de produs pe o bază franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Comisia a construit valoarea normală pe tip de produs pentru fiecare dintre cei patru producători-exportatori cooperanți.

(185)

Producătorii-exportatori cooperanți au exportat în Uniune direct către clienți independenți. Prin urmare, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit pentru produsul care face obiectul reexaminării atunci când este vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(186)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorului-exportator cooperant pe o bază franco fabrică.

(187)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, au fost făcute ajustări privind costurile de transport, de asigurări, de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare, de ambalare, costurile de credit, taxele bancare și comisioanele, în cazul în care acestea erau aplicabile și justificate.

(188)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs care face obiectul reexaminării, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(189)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt de 42 % pentru Weifang Ensign Industry Co., Ltd și de 144 % pentru COFCO Bio-Chemical Energy (Yushu) Co. Ltd. Nu s-a efectuat niciun calcul legat de dumping pentru RZBC Group [RZBC (Juxian) Co., Ltd. și comerciantul afiliat RZBC Imp. & Exp. Co., Ltd.], nici pentru Jiangsu Guoxin Union Energy Co. Ltd., care fac obiectul unor angajamente de preț, astfel cum se explică în considerentul 191.

(190)

Comisia a stabilit, de asemenea, marja medie de dumping pentru producătorii-exportatori care nu au cooperat. Pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, s-a utilizat cea mai mare marjă de dumping a producătorilor cooperanți, nu în ultimul rând având în vedere nivelul semnificativ mai scăzut al prețurilor de export practicate de societățile care nu au cooperat.

(191)

În ansamblu, majoritatea exporturilor chineze către UE (între 70 %-90 %) au fost efectuate la prețuri care fac obiectul unui dumping semnificativ în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Celelalte exporturi chineze au fost efectuate de către cei doi producători-exportatori cooperanți pentru care nu s-a stabilit existența unui dumping. Acești doi producători-exportatori fac obiectul unor angajamente de preț, iar exporturile lor către Uniune au fost efectuate la prețul minim de import. Prin urmare, s-a considerat că prețurile lor de export către Uniune au fost influențate de angajamente și, prin urmare, nu sunt suficient de fiabile în vederea utilizării lor pentru a stabili dacă dumpingul va continua în contextul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(192)

În concluzie, dumpingul a continuat pentru marea majoritate a exporturilor chineze către Uniune. Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(193)

În urma constatării existenței dumpingului în cursul perioadei anchetei de reexaminare, Comisia a investigat probabilitatea continuării dumpingului în cazul abrogării măsurilor, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din țara în cauză, atractivitatea pieței Uniunii, relația dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune și practicile de eludare.

(194)

Astfel cum s-a menționat mai sus, numai patru producători-exportatori chinezi s-au manifestat. Prin urmare, Comisia a avut la dispoziție informații limitate cu privire la capacitatea de producție și la capacitatea neutilizată a producătorilor-exportatori chinezi.

(195)

Din acest motiv, majoritatea constatărilor de mai jos privind continuarea sau reapariția dumpingului au trebuit să se bazeze pe alte surse, și anume bazele de date Eurostat și GTA, precum și pe informațiile furnizate de industria Uniunii în cererea de reexaminare. Analiza acestor informații a arătat următoarele:

(196)

Pe baza răspunsurilor la chestionar ale producătorilor-exportatori cooperanți, ancheta a evidențiat capacități de producție neutilizate de aproximativ 129 000 de tone, care reprezintă între 20 și 40 % din cererea UE. În cursul PAR, capacitatea totală de producție a Chinei este estimată a fi de trei până la patru ori mai mare decât consumul total al UE.

(197)

Cererea internă din China a fost estimată la aproximativ 465 000 de tone – mai puțin de 24 % din capacitatea de producție a țării. În plus, creșterile planificate ale capacității indică faptul că aceasta din urmă va atinge nivelul consumului mondial total în 2021 (62), exacerbând și mai mult supracapacitatea existentă a Chinei. Aceste noi capacități vor duce, după toate probabilitățile, la o presiune și mai mare de a exporta, nu în ultimul rând având în vedere decalajul dintre capacitate și nivelurile cererii interne menționate anterior. Este foarte puțin probabil ca, pe plan intern, consumul chinez să crească într-o măsură în care ar putea absorbi capacitatea existentă, cu atât mai puțin creșterea capacității. În plus, prezența măsurilor deja în vigoare pe o serie de alte piețe face foarte probabilă o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping în cazul în care măsurile din Uniune ar fi abrogate.

(198)

Atractivitatea pieței Uniunii pentru exporturile chineze era evidentă, având în vedere prezența continuă și masivă a acestora, chiar și în condițiile în care măsurile sunt în vigoare – ajungând la un procent de 30 % până la 50 % din cota de piață a Uniunii.

(199)

Atractivitatea pieței Uniunii a fost, de asemenea, evidențiată de faptul că un investitor chinez construiește o nouă fabrică cu o capacitate de până la 60 000 de tone în Uniune (63).

(200)

În plus, exporturile chineze către alte piețe importante, cum ar fi SUA, Brazilia, Columbia, India sau Thailanda, erau limitate de existența măsurilor de apărare comercială.

(201)

Atractivitatea pieței Uniunii a fost confirmată și de elementele de preț de mai jos.

(202)

Prețurile de export către țări terțe practicate de cele patru societăți cooperante au fost cu 20-40 % mai mici decât prețurile de export către Uniune, subliniind din nou atractivitatea acesteia din urmă.

(203)

Atractivitatea pieței Uniunii pentru exporturile din China a fost, de asemenea, evidențiată de practicile de eludare prin Malaysia, care au condus la instituirea de taxe antieludare în ianuarie 2016, menționate în considerentul 5.

(204)

Astfel cum s-a explicat mai sus, dumpingul a continuat pentru marea majoritate a exporturilor chineze.

(205)

În plus, toate datele au indicat faptul că vânzările ar avea loc la prețuri de dumping în cazul expirării măsurilor.

(206)

În primul rând, faptul că toate societățile cu angajamente au vândut exact la prețul minim de import impus de angajament indica faptul că angajamentul acționa ca un preț minim. În absența unui astfel de preț minim și în fața concurenței din partea altor exporturi chineze ale căror prețuri sunt cu 30 până la 40 % mai mici decât cele prevăzute în angajament, firmele ar trebui să vândă în acest interval de prețuri mai scăzute pentru a rămâne pe piață. Acest lucru ar conduce, după toate probabilitățile, la marje de dumping mai mari pentru toate societățile care fac obiectul angajamentului.

(207)

În al doilea rând, practica de eludare putea fi considerată un factor suplimentar care indica interesul exportatorilor de a intra pe piața Uniunii și incapacitatea lor de a concura pe piața Uniunii fără a practica dumpingul. Exista, de asemenea, un tipar de comportament inechitabil în materie de prețuri al firmelor chineze atunci când acestea exportau către alte piețe, după cum arată numărul mare de măsuri de apărare comercială împotriva acidului citric din țările terțe menționate în considerentul 200.

(208)

În al treilea rând, prețurile de export către țări terțe practicate de cele patru societăți cooperante erau mult mai mici decât cele către Uniune, ceea ce indică probabilitatea unei noi scăderi a prețurilor de export și, prin urmare, a unei noi creșteri a marjelor de dumping în cazul expirării măsurilor.

(209)

Analiza de mai sus a evidențiat continuarea dumpingului și probabilitatea foarte mare de creștere a marjelor de dumping, cu o prezență și mai importantă a importurilor pe piața atractivă a Uniunii în cazul expirării măsurilor.

(210)

În urma comunicării constatărilor, CCCMC și trei producători-exportatori cooperanți au pus sub semnul întrebării constatările privind capacitatea neutilizată. Aceștia au susținut că, pe baza calculelor proprii ale Comisiei, capacitățile neutilizate s-au redus de la 192 000 de tone în 2015 (reexaminarea precedentă) la 129 000 de tone în cursul PAR, contrazicând astfel constatarea unei capacități de producție neutilizate din ce în ce mai mari, care se traduce printr-o presiune mai mare de a exporta. Comisia a remarcat faptul că a evaluat capacitățile neutilizate pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți. Acești producători-exportatori cooperanți sunt diferiți de producătorii-exportatori cooperanți din reexaminarea precedentă. Din acest motiv, comparația efectuată de CCCMC și de cei trei producători-exportatori cooperanți este eronată. În orice caz, chiar și 129 000 de tone reprezintă în continuare o supracapacitate masivă. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(211)

În urma comunicării constatărilor, CCCMC și trei producători-exportatori cooperanți au susținut că Comisia nu verificase fiabilitatea și exactitatea dovezilor pretinse cu privire la creșterile planificate ale capacității, prezentate de industria Uniunii. Comisia a observat că a examinat cu atenție observațiile industriei din Uniune și ale CCCMC în această privință, iar reexaminarea sa nu a evidențiat niciun element care ar putea modifica constatările sale, astfel cum sunt stabilite în considerentul 197.

(212)

În urma comunicării constatărilor, CCCMC și trei producători-exportatori cooperanți au susținut că concluzia Comisiei, potrivit căreia prețurile de export către Uniune ar scădea la nivelul țărilor terțe în absența unor noi măsuri, reprezintă o speculație totală. Aceste părți au susținut, de asemenea, că Comisia nu a furnizat nicio cuantificare sau analiză cu privire la concluzia sa potrivit căreia ar fi probabil ca exporturile din RPC să crească în volum și să continue să fie practicate la marje de dumping mai mari în absența măsurilor. În cele din urmă, potrivit afirmațiilor acestora, Comisia nu a prezentat un raționament economic valabil cu privire la motivul pentru care producătorii-exportatori chinezi și-ar scădea în mod substanțial prețurile către Uniune în absența unor măsuri reînnoite.

(213)

Ca răspuns, Comisia a observat că ancheta a stabilit în mod clar că dumpingul continuă chiar și pe baza prețurilor de export susținute de PMI din cadrul angajamentelor. Prețurile practicate de producătorii-exportatori care nu sunt supuși angajamentelor au fost semnificativ mai mici, indicând în mod clar că prețurile ar putea scădea în absența angajamentelor. În plus, Comisia a constatat că prețurile de export către Uniune sunt semnificativ mai mari decât prețurile de export către alte piețe pentru toți producătorii-exportatori supuși angajamentelor, indicând faptul că piața Uniunii ar atrage o creștere a importurilor. Aceste elemente, împreună cu capacitatea neutilizată semnificativă din RPC, au sprijinit în mod clar constatarea potrivit căreia ar fi probabil ca exporturile către Uniune să continue să fie efectuate la prețuri de dumping și la volume mai mari în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(214)

Produsul similar a fost fabricat de doi producători din Uniune în cursul PAR. Acești doi producători constituie „industria din Uniune”, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(215)

În ceea ce privește faptul că doar doi producători constituie industria din Uniune, Comisia a prezentat unele dintre cifrele din prezentul regulament utilizând intervale și/sau indici, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază, pentru a proteja informațiile confidențiale.

(216)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost stabilită în intervalul de 300 000 – 350 000 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza răspunsurilor la chestionar ale celor doi producători din Uniune.

(217)

Comisia a stabilit consumul Uniunii pe piața liberă pe baza vânzărilor industriei din Uniune pe piața liberă destinate pieței Uniunii, precum și a importurilor din RPC și din alte țări terțe, astfel cum se indică în răspunsurile la chestionar și în statisticile privind importurile din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(218)

Consumul Uniunii pe piața liberă a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(219)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut inițial cu 7 %, cu un vârf al consumului în 2017 și 2018. Între 2018 și perioada anchetei de reexaminare, consumul a scăzut într-o oarecare măsură, dar a rămas cu 3 % mai mare decât la începutul perioadei examinate.

(220)

Motivul creșterii consumului de acid citric a fost creșterea consumului de produse care utilizează produsul care face obiectul reexaminării în diverse industrii, cum ar fi produsele alimentare, detergenții de uz casnic și produsele farmaceutice și cosmetice. În plus, legislația care impune înlocuirea fosfaților în detergenții de uz casnic a contribuit la creșterea consumului produsului care face obiectul reexaminării, deoarece acidul citric este unul dintre cei mai potriviți înlocuitori ai fosfaților în aceste întrebuințări.

(221)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza datelor furnizate de baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) și a răspunsurilor la chestionare ale industriei Uniunii.

(222)

Importurile din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(223)

Volumul importurilor din China a fost semnificativ pe parcursul perioadei examinate, rămânând aproape la același nivel în perioada anchetei de reexaminare în comparație cu 2016. Importurile mai scăzute din 2017 și importurile mai ridicate din 2018 sunt legate de faptul că acidul citric este un produs transportat în cantități mari, iar în ianuarie 2018 pe piața Uniunii a intrat o cantitate atât de mare încât, prin urmare, a fost atribuită importurilor din 2018 (importurile din ianuarie 2018 sunt cu aproximativ 50 % mai mari decât în decembrie 2017). În ansamblu, volumul importurilor din China a fost stabil.

(224)

Cota de piață a importurilor de acid citric din China a fost semnificativă și a rămas în mare parte în intervalul de 40 %, cu o ușoară scădere de 1,4 puncte procentuale în perioada examinată. Întrucât importurile din alte țări au scăzut, de asemenea, astfel cum se descrie în considerentele 234-235, Comisia a observat că creșterea cererii în cursul perioadei examinate a fost satisfăcută de creșterea producției industriei din Uniune.

(225)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Prețul mediu al importurilor din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețuri de import (EUR/tonă)

(226)

Prețul acidului citric importat din China a fost stabil în cursul perioadei examinate. În ansamblu, prețul acidului citric chinezesc a scăzut cu 5 % față de 2016. Prețurile de import din China au rămas substanțial mai mici în comparație cu prețurile din Uniune, astfel cum se arată în tabelul 8.

(227)

Creșterea prețurilor de import în 2017 poate fi legată de creșterea consumului, care, astfel cum s-a explicat în considerentul 219, a fost deosebit de ridicat în 2017, ca urmare a modificării legislative descrise în considerentul 220 privind fosfații. Această creștere a cererii a declanșat o creștere a prețurilor de import. Prețurile au scăzut apoi din nou în 2018 și 2019, pe măsură ce cererea a fost ajustată.

(228)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare comparând:

(229)

Două niveluri ale marjelor de subcotare sunt prezentate mai jos. Primul acoperă producătorii-exportatori cooperanți care nu fac obiectul angajamentului menționat în considerentul 189. Al doilea nivel include, de asemenea, cele trei societăți cooperante care au făcut obiectul angajamentului. Se face o distincție deoarece prețurile societăților care fac obiectul angajamentului au fost influențate de condițiile angajamentului.

(230)

Pentru producătorii-exportatori care nu au cooperat, subcotarea prețurilor nu a putut fi stabilită utilizând prețurile pe tip de produs, deoarece aceste informații nu au fost disponibile. Prin urmare, subcotarea prețurilor a fost determinată prin compararea prețurilor de vânzare medii ponderate globale, atât pentru producătorii din Uniune, cât și pentru producătorii-exportatori chinezi care nu au cooperat.

(231)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și ajustate în mod adecvat, când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatele comparațiilor au fost exprimate ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Acestea au indicat o marjă de subcotare medie ponderată de peste 19 % pentru producătorii-exportatori care nu fac obiectul angajamentelor și de peste 10 % pentru producătorii-exportatori care fac obiectul angajamentului.

(232)

Importurile de acid citric din țări terțe, altele decât China, au provenit în principal din Cambodgia, Columbia și Thailanda.

(233)

Volumul (agregat) al importurilor, precum și cota de piață și evoluția prețurilor pentru importurile de acid citric din celelalte țări terțe a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Importuri din țări terțe

(234)

Cele mai mari volume de importuri de acid citric din alte țări terțe decât China în cursul perioadei examinate au provenit din Thailanda. Importurile din Thailanda au scăzut cu 31 % în cursul perioadei examinate. În fiecare an al perioadei examinate, prețurile au urmat tendința de evoluție a prețurilor importurilor din China, dar au fost cu 11 % până la 15 % mai mari.

(235)

Importurile de acid citric din toate țările terțe au scăzut cu 30 % în cursul perioadei examinate. Prețurile acestora au fost, de asemenea, mai mari decât prețurile importurilor din China.

(236)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(237)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a acestei capacități au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 5

Volumul producției, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune

(238)

Volumul producției a crescut cu 9 % în cursul perioadei examinate, dar nivelul maxim al producției a fost atins în 2017 (când a fost cu 14 % mai mare decât în 2016). Tendința volumului producției industriei din Uniune urmează în mare măsură tendința consumului din Uniune.

(239)

Capacitatea de producție a crescut constant în cursul perioadei examinate și, în comparație cu 2016, a fost cu 13 % mai mare în perioada anchetei de reexaminare.

(240)

Gradul de utilizare a capacității a fluctuat în cursul perioadei examinate, atingând cel mai scăzut nivel în cursul perioadei anchetei de reexaminare, cu 3 % sub nivelul din 2016.

(241)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune și cota de piață a acesteia au evoluat după cum urmează în perioada examinată:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață a Uniunii

(242)

Vânzările pe piața captivă, legate în principal de producția de specialități și de săruri speciale care utilizează acidul citric ca materie primă, s-au situat la un nivel mic de sub 5 000 de tone în fiecare an al perioadei examinate și, prin urmare, nu au avut nicio influență semnificativă asupra situației industriei din Uniune, inclusiv asupra cotelor sale de piață.

(243)

Vânzările au evoluat în mod similar cu tendința producției și au crescut cu 10 % în cursul perioadei examinate, situându-se la cel mai înalt nivel în 2017.

(244)

Cota de piață a industriei din Uniune a fost cuprinsă între 50 % și 64 % în fiecare an al perioadei examinate. Aceasta a crescut în perioada anchetei de reexaminare cu aproximativ 4 puncte procentuale.

(245)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în Uniune în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea în Uniune

(246)

Numărul de angajați exprimat în echivalent normă întreagă a crescut cu aproximativ 7 % în cursul perioadei examinate, pentru a atinge un nivel de peste 640 de angajați în perioada anchetei de reexaminare.

(247)

Productivitatea a crescut doar ușor în cursul perioadei examinate, cu aproximativ 2 %. În acest sens, productivitatea este exprimată ca număr de tone pe număr de angajați (echivalent normă întreagă) în cursul anului.

(248)

Impactul marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune a fost atenuat de angajamentul aplicabil nivelului prețurilor marilor producători-exportatori chinezi, care a acționat ca un preț minim pentru prețurile de export chineze relevante.

(249)

Prin urmare, se poate concluziona că industria din Uniune s-a redresat de pe urma prejudiciului cauzat de practicile anterioare de dumping ale producătorilor-exportatori chinezi. În cursul perioadei examinate, procesul de redresare a industriei din Uniune a continuat, după cum o demonstrează o tendință favorabilă a principalilor indicatori de prejudiciu.

(250)

Prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorilor din Uniune către clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare în Uniune

(251)

Prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune față de clienți neafiliați din Uniune au fost foarte stabile și au crescut cu doar 1 % în cursul perioadei examinate.

(252)

Costul unitar de producție a fluctuat în cursul perioadei examinate, atingând un nivel cu 5 % mai ridicat în perioada anchetei de reexaminare în comparație cu 2016. Creșterea costurilor combinată cu o ușoară creștere a prețurilor de vânzare a dus la o scădere a profitabilității, astfel cum se descrie în considerentul 257.

(253)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costul mediu cu forța de muncă per angajat

(254)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune au crescut cu 4 % în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o creștere mai mică decât inflația din Uniune în cursul acestei perioade.

(255)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(256)

Stocurile finale ale producătorilor din Uniune au crescut în cursul perioadei examinate. Nivelul stocurilor se situează la un nivel stabil, ca urmare a creșterii vânzărilor și a producției. Nivelul mult mai scăzut al stocurilor a fost excepția pentru sfârșitul anului 2017. Excepția este legată de creșterea cererii de acid citric ca urmare a înlocuirii fosfaților în compoziția chimică a anumitor produse, astfel cum se explică în considerentul 220.

(257)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(258)

Comisia a determinat profitabilitatea producătorilor din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți independenți din Uniune, ca procentaj din cifra de afaceri generată de aceste vânzări.

(259)

Profitabilitatea în cursul perioadei examinate a fost la cel mai înalt nivel în 2017. Circumstanțele excepționale au fost legate de înlocuirea fosfaților, astfel cum se descrie în considerentul 220, iar o profitabilitate mai mare în anul respectiv ar trebui să fie legată de creșterea cererii în anul respectiv. Profitabilitatea globală a industriei în perioada anchetei de reexaminare a fost de peste 10 %.

(260)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Evoluția sa a rămas la niveluri similare pe parcursul perioadei examinate, cu excepția anului 2017.

(261)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Evoluția sa a fost similară evoluției profitabilității și a rămas la niveluri satisfăcătoare în toată perioada examinată.

(262)

Niciun producător din Uniune nu a raportat dificultăți de procurare de capitaluri în cursul perioadei examinate.

(263)

Majoritatea indicatorilor de prejudiciu, cum ar fi producția, volumul vânzărilor, ocuparea forței de muncă, capacitatea, productivitatea și fluxul de lichidități, au evoluat pozitiv. Deși tendința indicatorilor financiari, cum ar fi profitabilitatea și randamentul investițiilor, este negativă, nivelurile absolute ale acestora sunt satisfăcătoare și nu indică un semn de prejudiciu important.

(264)

Prin urmare, Comisia concluzionează că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(265)

Comisia a concluzionat în considerentul 262 că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei examinate și a evaluat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din China în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva importurilor din China (64).

(266)

Tendințele de mai sus privind prețurile și volumele importurilor de produs care face obiectul reexaminării din China arată că, în timp ce exportatorii chinezi au menținut o prezență semnificativă pe piața Uniunii, măsurile în vigoare (taxe și angajamente) au condus la o îmbunătățire a condițiilor de piață. Industria din Uniune a fost principalul beneficiar al acestei evoluții, deoarece prezența pe piață a altor țări terțe a rămas limitată. Aceasta indică faptul că înlăturarea prejudiciului se datorează în principal existenței măsurilor în vigoare.

(267)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 196-197, producătorii-exportatori din RPC dispun de capacități neutilizate masive și în creștere, care le permit să-și sporească exporturile foarte rapid. Date fiind prețurile mai lucrative de pe piața Uniunii în raport cu majoritatea piețelor din țările terțe, este probabil ca importante cantități exportate în prezent în aceste țări să fie, de asemenea, redirecționate către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping.

(268)

În plus, principalele piețe internaționale au adoptat măsuri de apărare comercială împotriva acidului citric chinez. Prin urmare, va fi mai dificil pentru producătorii-exportatori chinezi să vândă pe respectivele piețe decât pe o piață a Uniunii neprotejată, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping.

(269)

În plus, nivelurile prețurilor practicate de exportatorii chinezi au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei din Uniune, în pofida măsurilor în vigoare. Fără taxe, subcotarea din partea producătorilor-exportatori fără angajamente ar depăși 29 %. Din cele expuse anterior rezultă nivelurile prețurilor la care ar exista o probabilitate ca producătorii-exportatori chinezi să intre pe piața Uniunii în absența măsurilor. În absența măsurilor în vigoare, industria Uniunii nu ar fi capabilă să își mențină prețurile, suferind probabil pierderi precum cele din ancheta inițială.

(270)

Probabilitatea efectuării unor exporturi chineze la prețuri scăzute în absența măsurilor este, de asemenea, confirmată de numeroasele anchete antidumping privind acidul citric chinez din alte țări, menționate în considerentul 200.

(271)

Combinația dintre capacitatea mare de export a producătorilor chinezi și prețurile generatoare de prejudiciu ar conduce în mod direct la o pierdere rapidă a vânzărilor industriei din Uniune și/sau la o scădere a prețurilor acesteia, al cărei efect ar conduce la o deteriorare financiară profundă, punând în pericol supraviețuirea industriei din Uniune, astfel cum reiese din încetarea activității altor producători din Uniune, menționată în considerentul 276.

(272)

În urma comunicării constatărilor, CCCMC și trei producători-exportatori cooperanți au afirmat, cu privire la probabilitatea reapariției prejudiciului, că o creștere a importurilor la prețuri mai mici nu ar avea sens din punct de vedere comercial sau din punctul de vedere al pieței în cazul expirării măsurilor. În plus, CCCMC a susținut, de asemenea, că măsurile de apărare comercială din alte țări nu ar avea un impact semnificativ asupra procesului decizional al producătorilor-exportatori din China. Aceste afirmații nu au fost nici susținute de probe, nici nu au demonstrat în vreun fel că numeroasele elemente de fond și de raționament menționate mai sus ar fi incorecte. În plus, Comisia a observat că prețurile de import fără taxe, astfel cum se arată în tabelul 3, sunt deja cu mult sub costurile de producție ale industriei Uniunii (astfel cum se arată în tabelul 11). În consecință, chiar și menținerea unor astfel de prețuri de import scăzute ar exercita presiuni asupra industriei Uniunii, care s-ar materializa probabil din nou într-un prejudiciu. Prin urmare, aceste argumente nu pot fi acceptate.

(273)

Prin urmare, se concluzionează că absența măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China la prețuri prejudiciabile și la o posibilă reapariție a unui prejudiciu important.

(274)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, inclusiv ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(275)

Ambii producători din Uniune, reprezentând împreună 100 % din producția Uniunii, au cooperat în cadrul prezentei anchete. Astfel cum se menționează în considerentul 263, industria din Uniune s-a redresat în urma prejudiciului cauzat de dumpingul anterior, iar operațiunile sale sunt viabile atunci când nu sunt supuse concurenței neloiale din partea importurilor care fac obiectul unui dumping.

(276)

Industria din Uniune a urmărit creșterea cererii de acid citric, inclusiv investițiile necesare pentru a-și spori capacitatea de producție și intenționează să extindă în continuare această capacitate.

(277)

În același timp, eliminarea măsurilor ar conduce, foarte probabil, la creșterea concurenței neloiale din partea importurilor chineze care fac obiectul unui dumping, amenințând continuarea activităților producătorilor rămași într-un sector, de altfel, viabil. Se reamintește faptul că trei producători din Uniune și-au încetat producția înainte de instituirea măsurilor împotriva importurilor chineze.

(278)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că este în interesul industriei din Uniune ca măsurile în vigoare să fie menținute.

(279)

În conformitate cu mențiunile din considerentul 18, doar un singur importator neafiliat a răspuns la chestionar. Prin urmare, nu a existat un mare interes în rândul importatorilor față de ancheta actuală.

(280)

Importatorii de acid citric sunt adesea comercianți ai unei game mai largi de produse chimice și, prin urmare, nu se limitează la acidul citric. În plus, comercianții importă produse chimice din alte țări terțe în afară de China și comercializează de asemenea, produse fabricate de industria din Uniune. Prin urmare, se preconizează că impactul potențial al menținerii taxelor asupra importatorilor va fi foarte limitat.

(281)

Astfel cum se menționează în considerentul 23, Comisia a primit răspunsuri la chestionar de la patru utilizatori din industria sănătății, a frumuseții și a igienei casnice. În pofida faptului că industria alimentară și a băuturilor constituie cel mai mare utilizator de acid citric, niciun utilizator din industria respectivă nu a cooperat la anchetă.

(282)

Pentru majoritatea utilizatorilor, acidul citric reprezintă o parte mică sau chiar neglijabilă a structurii costurilor. În anumite tipuri specifice de produse, în special în domeniul produselor de igienă casnică, cum ar fi tabletele pentru mașini de spălat vase, conținutul de acid citric este mult mai mare.

(283)

În observațiile lor, utilizatorii cooperanți au susținut că industria din Uniune este pe deplin recuperată și au indicat că aceasta nu este în măsură să satisfacă pe deplin cererea din Uniune. Observațiile au menționat, de asemenea, că, în special pentru produsele cu un conținut excepțional de ridicat de acid citric, fabricarea acestor produse în Uniune este mai puțin competitivă în comparație cu țările în care acidul citric nu face obiectul taxelor. Utilizatorii au evidențiat, de asemenea, situația financiară bună a producătorilor din Uniune.

(284)

Măsurile existente nu au afectat disponibilitatea acidului citric din surse din afara Uniunii, după cum confirmă prezența semnificativă continuă a exporturilor chineze. În Uniune sunt planificate creșteri ale capacității de producție, atât din partea producătorilor din Uniune, cât și prin intermediul investițiilor chineze în Uniune menționate în considerentul 199.

(285)

Profitabilitatea utilizatorilor cooperanți a fost ridicată, iar pentru marea majoritate a utilizatorilor impactul financiar al costului acidului citric ca materie primă a fost neglijabil. Pentru utilizatorii implicați în fabricarea tipului de produse cu un conținut mai ridicat de acid citric, aceste produse făceau parte doar dintr-un portofoliu mult mai larg. În cursul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, atunci când mai mulți utilizatori au cooperat la anchetă, Comisia a stabilit că acidul citric nu reprezintă mai mult de 5 % din costurile materiilor prime pentru utilizatorii care fabrică produse chimice. Prin urmare, efectul măsurilor asupra acestor utilizatori a fost considerat a fi limitat.

(286)

În ansamblu, efectul pozitiv al măsurilor asupra industriei din Uniune a depășit cu mult impactul negativ limitat al măsurilor în vigoare asupra utilizatorilor.

(287)

Securitatea aprovizionării este un element important al pieței acidului citric. Pentru majoritatea aplicațiilor acidului citric, factorul de preț era neglijabil, în timp ce disponibilitatea produsului care face obiectul reexaminării ca materie primă era esențială. În absența măsurilor, supraviețuirea industriei din Uniune ar fi pusă în pericol, cu efecte dincolo de industrie (de exemplu, reducerea surselor disponibile de aprovizionare sau scăderea numărului de concurenți de pe piață).

(288)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase din sfera interesului Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente vizând importurile de acid citric originar din China.

(289)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia privind reapariția dumpingului, reapariția prejudiciului și interesul Uniunii, măsurile antidumping privind acidul citric din China ar trebui menținute.

(290)

Având în vedere retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (denumit în continuare „Regatul Unit”) din Uniunea Europeană, cu efect de la 1 ianuarie 2021, Comisia a analizat, de asemenea, impactul acestei retrageri asupra concluziilor prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(291)

În acest sens, Comisia a observat că ponderea importurilor totale de acid citric în Regatul Unit din totalul importurilor la nivelul UE-28 a fost mai mică de 10 % pe parcursul perioadei examinate (sursa: baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Nici atractivitatea pieței Uniunii, nici nivelul prețurilor importurilor produsului în cauză în Uniune nu ar fi afectate de reducerea pieței interne la UE-27.

(292)

Vânzările către Regatul Unit ale celor doi producători unici din Uniune au fost în același ordin de mărime.

(293)

În cazul celor doi producători-exportatori chinezi pentru care marja de dumping a fost calculată astfel cum se explică în considerentul 189, eliminarea vânzărilor la export către Regatul Unit în scopul calculării unei marje de dumping nu ar avea un impact mai mare decât 1 punct procentual. De asemenea, marjele de dumping ale producătorilor care nu au cooperat nu s-ar modifica.

(294)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că rezultatele acestei anchete care a condus la menținerea măsurilor antidumping nu ar varia, indiferent dacă Regatul Unit ar fi luat în considerare pentru analiză sau nu. Nicio parte interesată nu a formulat observații cu privire la acest punct.

(295)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea menținerii măsurilor în vigoare. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile cu privire la prezenta comunicare.

(296)

Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (65), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(297)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,