9.12.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CI 495/1


DECIZIA COMISIEI

din 8 decembrie 2021

privind licențele cu sursă deschisă și reutilizarea software-urilor Comisiei

(2021/C 495 I/01)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 249,

întrucât:

(1)

Comisia deține drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv dreptul de autor, în numele Uniunii, pentru un portofoliu amplu de programe informatice.

(2)

La 21 octombrie 2020, Comisia a adoptat o nouă strategie privind software-urile cu sursă deschisă (1), încurajând utilizarea software-urilor cu sursă deschisă de către Comisie, privind contribuția Comisiei la proiectele cu sursă deschisă ale terților și partajarea software-urilor Comisiei ca sursă deschisă. În comunicarea menționată se preciza că, ori de câte ori este posibil și oportun, Comisia va partaja codul sursă pentru orice program informatic pentru care deține drepturile de proprietate intelectuală în numele Uniunii.

(3)

Emiterea de licențe cu sursă deschisă a devenit o parte integrantă a modelelor de afaceri din industria de software și sunt utilizate în mare măsură de instituțiile publice din UE și din afara acesteia. Comisia a avut deja o serie de inițiative în acest domeniu, cum ar fi adoptarea Licenței publice a Uniunii Europene (EUPL) în 2007; versiunea actuală a acesteia a fost publicată în mai 2017 (2).

(4)

Prezenta decizie trebuie să stabilească condițiile de partajare a software-urilor Comisiei ca sursă deschisă, în scopul de a facilita reutilizarea pe scară mai largă a software-urilor, de a promova inovarea în materie de software și software-urile cu sursă deschisă, bazându-se pe politica de deschidere a Comisiei și evitând sarcina administrativă inutilă atât pentru cei care reutilizează software-urile, cât și pentru serviciile Comisiei.

(5)

Prezenta decizie trebuie să nu creeze nicio obligație pentru serviciile Comisiei de a partaja software-urile Comisiei ca licențe cu sursă deschisă și nici vreun drept pentru terți de a cere ca software-urile Comisiei să fie puse la dispoziție ca licențe cu sursă deschisă. Comisia trebuie să aibă în continuare libertatea de a decide dacă să partajeze software-urile Comisiei sau dacă să acorde licențe nelibere (proprietare) pentru aceste software-uri.

(6)

Prezenta decizie trebuie să prevadă excepții de la posibilitatea de a partaja software-urile ca sursă deschisă, cum ar fi software-urile pentru care publicarea sau partajarea codului sursă ar putea reprezenta un risc de securitate, sau software-urile care trebuie considerate confidențiale.

(7)

Decizia 2011/833/UE a Comisiei (3) se referă la reutilizarea documentelor Comisiei și nu se aplică software-urilor.

(8)

Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului (4) a introdus un sistem de armonizare minimă privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public. Considerentul 30 din directiva respectivă clarifică faptul că, deși termenul „document”, astfel cum este definit în Directiva (UE) 2019/1024, nu este destinat să acopere programele informatice, statele membre pot extinde aplicarea directivei respective la programele informatice.

(9)

Având în vedere demersul de a face activitățile Comisiei mai transparente și mai deschise, prezenta decizie trebui să se aplice, cu prioritate, (a) software-urilor care sunt relevante sau care au fost utilizate pentru a pregăti o inițiativă de politică publică a Comisiei, cum ar fi o inițiativă legislativă sau un proiect de cercetare al Centrului Comun de Cercetare, și (b) software-urilor care au fost utilizate pentru punerea în aplicare sau monitorizarea unei astfel de inițiative. În plus, prezenta decizie trebuie să se aplice software-urilor care au fost dezvoltate în scopuri interne ale Comisiei, ori de câte ori se consideră că este oportun să se partajeze astfel de software.

(10)

Prezenta decizie trebuie să se aplice, de asemenea, software-urilor a căror dezvoltare este în curs la data adoptării ei. Sub rezerva resurselor disponibile, serviciile Comisiei trebuie, de asemenea, să poată alege să o aplice în cazul software-urilor a căror dezvoltare este finalizată la data adoptării prezentei decizii.

(11)

Comisia trebuie să utilizeze un depozit de date de încredere ca punct de acces unic, pentru a facilita accesul la software-urile Comisiei și reutilizarea acestora.

(12)

În cazul în care modelele sau componentele de inteligență artificială dezvoltate de serviciile Comisiei includ elemente de software, prezenta decizie trebuie să se aplice elementelor respective, fără a aduce atingere eventualei aplicări a Deciziei 2011/833/UE pentru celelalte elemente, cum ar fi datele însoțitoare. În astfel de cazuri, alegerea licenței deschise corespunzătoare trebuie să se facă în funcție de natura și funcția elementului (elementelor) relevant(e).

(13)

Pentru a discuta aspecte de interes comun și pentru a monitoriza punerea în aplicare a prezentei decizii trebuie să se instituie un grup interservicii,

DECIDE:

Articolul 1

Obiect

Prezenta decizie stabilește condițiile pentru reutilizarea software-urilor și acordarea de licențe pentru software-urile produse de Comisie sau în numele ei și pentru care Comisia deține drepturi de proprietate intelectuală.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

„software” înseamnă un program pentru calculator în sensul Directivei 2009/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5);

„software al Comisiei” înseamnă (i) un software pentru care drepturile de proprietate intelectuală sunt deținute de Comisie, în numele Uniunii, și (ii) un software deținut de un terț, disponibil în baza unei licențe cu sursă deschisă și care a fost modificat de Comisie sau de un terț la cererea Comisiei;

„reutilizare” înseamnă utilizarea software-ului de către persoane fizice sau juridice, în scopuri comerciale sau necomerciale, inclusiv dreptul utilizatorilor respectivi de a utiliza, studia, copia, partaja și modifica software-ul;

„EUPL” înseamnă Licența publică a Uniunii Europene, o licență standard cu sursă deschisă a cărei versiune actuală (versiunea 1.2) a fost adoptată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/863 a Comisiei, precum și orice versiuni viitoare ale licenței;

„licență” înseamnă acordarea permisiunii de reutilizare a software-ului în condiții specifice;

„licență cu sursă deschisă” înseamnă o licență prin care reutilizarea software-ului este permisă pentru toate utilizările specificate într-o declarație unilaterală a titularului de drepturi și în care codurile sursă ale software-ului sunt puse la dispoziția utilizatorilor;

„licență standard cu sursă deschisă” înseamnă o licență cu sursă deschisă recunoscută în general ca atare de către organizațiile relevante;

„depozit de date” înseamnă un punct de acces online la codul sursă al software-ului și la informațiile conexe, cum ar fi scripturile de generare și de instalare, lista de materiale necesare, drepturile de autor, atribuirea și documentația licenței.

Articolul 3

Principiu general

Serviciile Comisiei pot alege să pună la dispoziție software-ul Comisiei în vederea reutilizării în conformitate cu prezenta decizie. Acest software face obiectul unei licențe cu sursă deschisă selectate în conformitate cu articolul 5 și se pune la dispoziție prin intermediul depozitului de date menționat la articolul 6, după ce s-a urmat procedura descrisă la articolul 8.

Articolul 4

Excepții

Prezenta decizie nu se aplică:

(a)

software-urilor pentru care Comisia nu este în măsură să aprobe reutilizarea, din cauza drepturilor de proprietate intelectuală ale terților;

(b)

software-urilor Comisiei pentru care publicarea sau partajarea codului sursă ar constitui un risc real sau potențial pentru securitatea sistemelor informatice sau a bazelor de date ale Comisiei sau ale unei alte instituții, alte agenții sau alt organism european;

(c)

software-urilor Comisiei care trebuie considerate confidențiale în conformitate cu normele sau legislația aplicabilă, cu obligațiile contractuale sau ca urmare a naturii sau conținutului lor;

(d)

în cazurile în care, în baza uneia dintre excepțiile enumerate la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 (6), cu modificările necesare, software-ul Comisiei trebuie să fie exclus de la acces sau poate fi pus la dispoziția unei părți doar în temeiul unor norme specifice care reglementează un acces privilegiat;

(e)

software-urilor Comisiei care rezultă din proiectele de cercetare în curs de desfășurare gestionate de Comisie sau în numele acesteia, care nu sunt publicate și în cazul cărora publicarea (i) ar interfera cu validarea rezultatelor provizorii ale cercetării sau (ii) ar constitui un motiv de refuz al înregistrării drepturilor de proprietate industrială în favoarea Comisiei, în cazul în care o astfel de înregistrare este considerată adecvată.

În aceste cazuri, software-urile nu se pun la dispoziție în baza unei licențe cu sursă deschisă.

Articolul 5

Alegerea licenței cu sursă deschisă adecvate

Alegerea licenței cu sursă deschisă adecvate pentru fiecare caz se face în conformitate cu următoarele norme, după verificarea drepturilor de proprietate intelectuală menționate la articolul 8:

(a)

licența cu sursă deschisă acordată de Comisie trebuie să fie EUPL, cu excepția cazurilor enumerate la literele (b) și (c);

(b)

în cazul în care utilizarea unei alte licențe cu sursă deschisă devine obligatorie ca urmare a clauzelor reciproce („copyleft”) care se aplică unor părți ale software-ului care provin de la un terț sau în cazul în care se consideră că o licență cu sursă deschisă alternativă este de preferat față de EUPL pentru anumite programe informatice, în special pentru a facilita adoptarea acestora de către comunitatea de utilizatori, poate fi utilizată acea licență cu sursă deschisă alternativă, cu condiția să fie o licență standard cu sursă deschisă.

(c)

în cazul în care, ca urmare a clauzelor licenței, aplicabile părților din software care provin de la un terț, există opțiunea de a alege dintre mai multe licențe standard deschise, cu excepția EUPL, se preferă licența cu sursă deschisă care acordă utilizatorilor cele mai ample drepturi de utilizare („licențe permisive”).

Articolul 6

Depozit de date

Comisia utilizează un depozit de date ca punct de acces unic la software-urile Comisiei pentru a facilita accesul la ele și reutilizarea lor.

Serviciile Comisiei pot identifica și pune la dispoziție treptat, prin intermediul depozitului de date, software-urile Comisiei care au fost dezvoltate înainte de adoptarea prezentei decizii, în cazul în care partajarea este considerată a fi de interes, în conformitate cu procedura internă descrisă la articolul 8.

Serviciile Comisiei pot, de asemenea, să pună la dispoziție prin intermediul acestui depozit de date software-urile Comisiei care au făcut obiectul unor licențe cu sursă deschisă înainte de adoptarea prezentei decizii.

Depozitul de date poate fi pus la dispoziție pentru software-uri pentru care alte instituții, organe, oficii și agenții ale UE dețin drepturi de proprietate intelectuală, la cererea lor.

Articolul 7

Formate pentru software-urile Comisiei disponibile pentru reutilizare

1.   Software-urile Comisiei sunt puse la dispoziție în format electronic în depozitul de date sub formă de cod sursă lizibil pentru om și, după caz, într-o formă care poate fi citită automat.

Documentația necesară trebuie, de asemenea, să fie pusă la dispoziție, ori de câte ori este cazul, împreună cu software-urile Comisiei.

2.   Prezenta decizie nu impune Comisiei, în ceea ce privește software-urile Comisiei puse la dispoziție prin intermediul depozitului de date:

(a)

să adapteze sau să actualizeze software-urile;

(b)

să traducă software-urile și informațiile aferente în orice alte versiuni lingvistice decât cele deja disponibile în depozitul de date;

(c)

să continue dezvoltarea sau stocarea software-urilor sau să păstreze software-urile într-un anumit format;

(d)

să înființeze sau să sprijine o comunitate de utilizatori ai software-urilor.

Articolul 8

Procedura de acordare de licențe pentru software-urile Comisiei

Procedura de aplicare a prezentei decizii include: (i) un proces de identificare a software-ului; (ii) verificarea drepturilor de proprietate intelectuală pentru software-uri în conformitate cu orientările de punere în aplicare care se elaborează de serviciul central pentru proprietatea intelectuală; și (iii) o verificare de securitate.

Articolul 9

Contribuții la proiecte externe cu sursă deschisă

Serviciilor Comisiei trebuie să li se permită să participe și să contribuie la proiecte externe cu sursă deschisă considerate a fi în interesul Uniunii sau al unuia dintre obiectivele sale de politică. În cazul în care este necesar în baza normelor aplicabile proiectului, proprietatea asupra drepturilor de proprietate intelectuală vizând software-ul furnizat poate fi transferată entității publice sau private responsabile de respectivele proiecte cu sursă deschisă.

Articolul 10

Licențe nelibere (proprietare)

Prin derogare de la principiul general de la articolul 3, Comisia poate decide ca software-urile Comisiei să fie puse la dispoziție în condiții de licență neliberă (proprietară) numai unuia sau mai multor beneficiari de licență selectați, de exemplu pentru furnizarea unui serviciu de interes public sau în cazuri justificate obiectiv, din motive legate de interese de politică publică, din motive legate de opțiuni politice sau din considerente de transfer de tehnologie. Licența neliberă (proprietară) poate fi acordată în condiții de exclusivitate, dacă este necesar, și poate implica plata de redevențe.

În astfel de cazuri, se aplică delegarea de competențe în domeniul proprietății intelectuale prevăzută în [SEC (2001) 1397] și se adoptă o decizie a Comisiei.

Articolul 11

Grupul interservicii

Se instituie un grup interservicii, prezidat de directorul general responsabil cu executarea administrativă a deciziilor referitoare la drepturile de proprietate intelectuală în cadrul Comisiei. Grupul trebuie să fie format din reprezentanți ai direcțiilor generale și ai serviciilor Comisiei. În cadrul lui se discută chestiuni de interes comun și, cu excepția cazului în care președintele consideră că nu este necesar, se întocmesc rapoarte privind punerea în aplicare a prezentei decizii în conformitate cu articolul 12.

Articolul 12

Reexaminare

Prezenta decizie se reexaminează pentru prima dată la 3 ani de la adoptare și, ulterior, din 5 în 5 ani.

Articolul 13

Publicare

Prezenta decizie se publică în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 8 decembrie 2021.

Pentru Comisie

Mariya GABRIEL

Membru al Comisiei


(1)  Comunicare către Comisie intitulată „Open Source Software Strategy 2020-2023, Think Open”, 21 octombrie 2020, C (2020) 7149 final.

(2)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/863 a Comisiei din 18 mai 2017 privind actualizarea licenței EUPL pentru software cu sursă deschisă pentru a facilita în continuare punerea în comun și reutilizarea programelor informatice dezvoltate de administrațiile publice (JO L 128, 19.5.2017, p. 59).

(3)  Decizia Comisiei din 12 decembrie 2011 privind reutilizarea documentelor Comisiei (2011/833/UE) (JO L 330, 14.12.2011, p. 39).

(4)  Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 172, 26.6.2019, p. 56).

(5)  Directiva 2009/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind protecția juridică a programelor pentru calculator (JO L 111, 5.5.2009, p. 16).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).