REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/2085 AL COMISIEI

din 14 decembrie 2020

de modificare și de rectificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2066 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (1), în special articolul 14 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 al Comisiei (2) stabilește norme pentru monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din activitățile care fac obiectul Directivei 2003/87/CE. În special, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 stabilește norme privind monitorizarea emisiilor provenite din biomasă care sunt conforme cu normele privind utilizarea biomasei prevăzute în Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3). Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (4) abrogă Directiva 2009/28/CE cu efect de la 1 iulie 2021. Prin urmare, este oportun să se alinieze dispozițiile privind monitorizarea și raportarea emisiilor provenite din biomasă prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 la normele prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001, în special în ceea ce privește definițiile relevante și criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru utilizarea biomasei. În plus, întrucât Directiva (UE) 2018/2001 stabilește criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru combustibilii utilizați în scopuri energetice, criteriile de durabilitate pentru biomasă în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2066 ar trebui să se aplice numai în cazul arderii biomasei într-o instalație sau al utilizării biomasei ca biocarburant pentru aviație. Din motive de securitate juridică, este, de asemenea, necesar să se clarifice faptul că, în cazul în care biomasa utilizată pentru ardere nu respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, conținutul său de carbon ar trebui să fie considerat drept carbon fosil.

(2)

În temeiul Regulamentului delegat (UE) 2019/331 al Comisiei (5) și al Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1842 al Comisiei (6), operatorul unei instalații care solicită alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii în conformitate cu articolul 10a din Directiva 2003/87/CE trebuie să includă dispozițiile de monitorizare relevante într-un plan privind metodologia de monitorizare, sub rezerva aprobării de către autoritatea competentă. Nu este necesar să se includă alte elemente în planurile de monitorizare a instalațiilor cărora li se atribuie alocarea cu titlu gratuit. În consecință, nu mai este necesar să se ofere statelor membre posibilitatea de a solicita includerea unor astfel de elemente.

(3)

În cursul fazei de tranziție dintre notificarea unei modificări a unui plan de monitorizare și aprobarea noului plan de monitorizare modificat de către autoritatea competentă, ar trebui să se evite orice lacună în ceea ce privește monitorizarea sau orice aplicare a unei metodologii mai puțin precise. Prin urmare, ar trebui să se clarifice faptul că colectarea datelor în această perioadă de tranziție ar trebui să se bazeze atât pe planul de monitorizare inițial, cât și pe planul de monitorizare modificat și că ar trebui ținută o evidență a ambelor rezultate ale monitorizării.

(4)

În vederea asigurării unei monitorizări precise a fluxurilor-sursă de biogaz injectat într-o rețea de gaze, normele privind determinarea datelor de activitate pe bază de biogaz ar trebui să fie îmbunătățite și consolidate. În special, determinarea fracțiunii de biomasă ar trebui să depindă de achiziționarea efectivă a biogazului de către operator și ar trebui evitată orice eventuală dublă contabilizare a aceluiași biogaz de către utilizatori diferiți. Pe baza experienței dobândite în aplicarea metodologiei de determinare a fracțiunii de biomasă din gazele naturale provenite dintr-o rețea de gaze, Comisia va evalua necesitatea unei revizuiri a acestei metodologii.

(5)

Din cauza procedurilor administrative și practice obișnuite în aerodromuri, este dificil să se determine ce aeronavă este alimentată fizic cu un lot de carburant. Întrucât carburanții de aviație sunt uniformi în ceea ce privește specificațiile tehnice, este oportun să se permită o abordare de monitorizare pentru alimentările cu biocarburanți bazată pe datele de achiziție, cu condiția ca cerințele relevante prevăzute la articolele 29, 30 și 31 din Directiva (UE) 2018/2001 să fie respectate.

(6)	Din motive de consecvență, rotunjirea datelor privind emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui să fie aliniată cu modul în care emisiile verificate sunt rotunjite în registrul Uniunii, stabilit în conformitate cu articolul 19 din Directiva 2003/87/CE.

(7)

Pentru a reduce sarcina administrativă pentru operatorii care utilizează anumite materiale de proces mixte, ar trebui să se evite, în măsura posibilului, distincția dintre carbonul anorganic, în special sub formă de carbonați, și carbonul organic. Pentru a alinia practicile curente de laborator la terminologia diferitelor tipuri de fluxuri-sursă, este oportun să se includă toate formele de carbon în aceeași abordare pentru emisiile de proces. Prin urmare, ar trebui să se permită, în măsura posibilului, analiza carbonului total dintr-un material în locul tratării separate a carbonului anorganic total și a carbonului organic total. În consecință, ar trebui să se utilizeze expresia „carbon care nu provine din carbonați” în loc de „carbon organic” pentru a face referire la toate formele de carbon, cu excepția carbonaților.

(8)

Cel de al cincilea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (7) furnizează noi valori pentru potențialul de încălzire globală al gazelor cu efect de seră. Potențialul de încălzire globală al gazelor cu efect de seră utilizate în sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii ar trebui, prin urmare, să fie adaptat la aceste valori și aliniat la alte acte ale Uniunii.

(9)	În urma publicării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2066, a fost detectată o eroare într-o formulă utilizată pentru a determina emisiile de C2F6. Eroarea respectivă ar trebui corectată.

(10)

Statele membre trebuie să transpună Directiva (UE) 2018/2001 până la 30 iunie 2021. Întrucât monitorizarea și raportarea în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2066 are loc pe baza unui an calendaristic, modificările efectuate pentru a alinia dispozițiile respectivului regulament la Directiva (UE) 2018/2001 nu ar trebui să se aplice decât de la începutul perioadei de raportare ulterioare, și anume de la 1 ianuarie 2022. Data de aplicare a celorlalte modificări și a corecției ar trebui să fie aceeași ca pentru Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066, și anume 1 ianuarie 2021. În consecință, dispozițiile existente ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2066 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de CO2 provenite din biomasă în conformitate cu Directiva 2009/28/CE ar trebui să se aplice în continuare pentru emisiile generate în 2021.

(11)	Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 ar trebui modificat și rectificat în consecință.

(12)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului privind schimbările climatice,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificări aduse Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2066

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 se modifică după cum urmează:

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)

punctul 21 se înlocuiește cu următorul text:

„21.

«biomasă» înseamnă fracțiunea biodegradabilă din produse, deșeuri și reziduuri de origine biologică provenite din agricultură, inclusiv substanțe de origine vegetală și animală, silvicultură și industriile conexe, inclusiv pescuit și acvacultură, precum și fracțiunea biodegradabilă din deșeuri, inclusiv deșeuri industriale și municipale de origine biologică;”;

(b)

se introduc următoarele puncte 21a-21e:

„21a.

«combustibili proveniți din biomasă» înseamnă combustibili gazoși și solizi produși din biomasă;

21b.	«biogaz» înseamnă combustibili gazoși produși din biomasă;

21c.	«deșeuri» înseamnă deșeuri în sensul definiției de la articolul 3 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE, excluzând substanțele care au fost modificate sau contaminate intenționat pentru a corespunde acestei definiții;

21d.

«reziduu» înseamnă o substanță care nu reprezintă produsul/produsele finit(e) pe care un proces de producție urmărește să îl/le producă în mod direct; acesta nu constituie un obiectiv principal al procesului de producție, iar procesul de producție nu a fost modificat în mod deliberat pentru a-l produce;

21e.	«reziduuri agricole, din acvacultură, pescuit și silvicultură» înseamnă reziduuri care sunt generate în mod direct din agricultură, din acvacultură, din pescuit și din silvicultură, fără ca această categorie de reziduuri să includă reziduurile din prelucrare sau din industriile conexe;”;

(c)

punctul 23 se înlocuiește cu următorul text:

„23.	«biocarburanți» înseamnă combustibili lichizi pentru transport, produși din biomasă;”.

2.	La articolul 12, alineatul (3) se elimină.

La articolul 16 alineatul (1), paragraful al doilea se înlocuiește cu următorul text:

„În caz de dubii, operatorul sau operatorul de aeronave utilizează în paralel atât planul de monitorizare modificat, cât și planul de monitorizare inițial, pentru a desfășura întreaga activitate de monitorizare și de raportare în conformitate cu cele două planuri și ține o evidență a ambelor rezultate ale monitorizării.”

La articolul 18 alineatul (2), se adaugă al treilea paragraf, după cum urmează:

„În sensul prezentului alineat, se aplică articolul 38 alineatul (5), cu condiția ca operatorul să dispună de informațiile relevante privind criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale biocarburanților, ale biolichidelor și ale combustibililor proveniți din biomasă utilizați pentru ardere.”

5.	La articolul 19, se adaugă următorul alineat (6): „(6) În sensul prezentului articol, se aplică articolul 38 alineatul (5).”

Articolul 38 se modifică după cum urmează:

(a)	la alineatul (1) se adaugă următorul paragraf: „În sensul prezentului alineat, se aplică articolul 38 alineatul (5).”;

(b)	la alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Factorul de emisie al biomasei este zero. În sensul prezentului paragraf, se aplică articolul 38 alineatul (5).”;

(c)	la alineatul (4) se adaugă următorul paragraf: „În sensul prezentului alineat, se aplică articolul 38 alineatul (5).”;

(d)

se adaugă următorul alineat (5):

„(5) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, biocarburanții, biolichidele și combustibilii proveniți din biomasă utilizați pentru ardere îndeplinesc criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la articolul 29 alineatele (2)-(7) și (10) din Directiva (UE) 2018/2001.

Cu toate acestea, biocarburanții, biolichidele și combustibilii proveniți din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri, altele decât reziduurile agricole, din acvacultură, pescuit și silvicultură, trebuie să îndeplinească numai criteriile prevăzute la articolul 29 alineatul (10) din Directiva (UE) 2018/2001. Prezentul paragraf se aplică, de asemenea, deșeurilor și reziduurilor care sunt prelucrate întâi într-un produs înainte de a fi prelucrate ulterior în biocarburanți, biolichide și combustibili proveniți din biomasă.

Electricitatea, încălzirea și răcirea generate din deșeuri municipale solide nu fac obiectul criteriilor prevăzute la articolul 29 alineatul (10) din Directiva (UE) 2018/2001.

Criteriile prevăzute la articolul 29 alineatele (2)-(7) și (10) din Directiva (UE) 2018/2001 se aplică indiferent de originea geografică a biomasei.

Articolul 29 alineatul (10) din Directiva (UE) 2018/2001 se aplică unei instalații, astfel cum este definită la articolul 3 litera (e) din Directiva 2003/87/CE.

Respectarea criteriilor prevăzute la articolul 29 alineatele (2)-(7) și (10) din Directiva (UE) 2018/2001 se evaluează în conformitate cu articolul 30 și articolul 31 alineatul (1) din directiva menționată.

În cazul în care biomasa utilizată pentru ardere nu respectă dispozițiile prezentului alineat, conținutul său de carbon este considerat drept carbon fosil.”

Articolul 39 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Prin derogare de la alineatele (1) și (2) și de la articolul 30, operatorul nu utilizează analize sau metode de estimare în conformitate cu alineatul (2) pentru a determina fracțiunea de biomasă din gazele naturale primite dintr-o rețea de gaze la care se adaugă biogaz.

Operatorul poate determina dacă o anumită cantitate de gaze naturale din rețeaua de gaze este biogaz utilizând metodologia prevăzută la alineatul (4).”;

(b)

se adaugă următorul alineat (4):

„(4) Operatorul poate determina fracțiunea de biomasă utilizând registrele de achiziții pentru biogazul cu un conținut energetic echivalent, cu condiția ca operatorul să furnizeze dovezi, într-un mod considerat satisfăcător de către autoritatea competentă, că:

(a)	nu există nicio dublă contabilizare a aceleiași cantități de biogaz, în special că nimeni altcineva nu revendică utilizarea biogazului achiziționat, inclusiv prin prezentarea unei garanții de origine, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 12 din Directiva (UE) 2018/2001;

(b)	operatorul și producătorul de biogaz sunt racordați la aceeași rețea de gaze.

Pentru a demonstra că respectă dispozițiile prezentului alineat, operatorul poate utiliza datele înregistrate într-o bază de date creată de unul sau mai multe state membre care permite urmărirea transferurilor de biogaz.”

8.	La articolul 43 alineatul (4), se adaugă următorul paragraf: „În sensul prezentului alineat, se aplică articolul 38 alineatul (5).”

9.	La articolul 47 alineatul (2), se adaugă următorul paragraf: „În sensul prezentului alineat, se aplică articolul 38 alineatul (5).”

10.

Articolul 54 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 54

Dispoziții specifice privind biocarburanții

(1) Pentru carburanții micști, operatorul de aeronave poate fie să presupună absența biocarburanților și să aplice o fracțiune fosilă implicită de 100 %, fie să determine o fracțiune de biocarburant în conformitate cu alineatul (2) sau (3).

(2) În cazul în care biocarburanții sunt amestecați fizic cu combustibili fosili și sunt livrați aeronavelor în loturi identificabile fizic, operatorul de aeronave poate efectua analize în conformitate cu articolele 32-35 pentru a determina fracțiunea de biomasă, pe baza unui standard relevant și a metodelor analitice prevăzute la articolele respective, cu condiția ca utilizarea respectivului standard și a respectivelor metode analitice să fie aprobată de autoritatea competentă. În cazul în care operatorul de aeronave furnizează autorității competente dovezi că astfel de analize ar genera costuri nerezonabile sau nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic, operatorul de aeronave poate estima conținutul de biocarburant pe baza unui bilanț masic al combustibililor fosili și al biocarburanților achiziționați.

(3) În cazul în care loturile de biocarburant achiziționate nu sunt livrate fizic unei anumite aeronave, operatorul de aeronave nu utilizează analizele pentru a determina fracțiunea de biomasă a carburanților utilizați.

Operatorul de aeronave poate determina fracțiunea de biomasă utilizând registrele de achiziții pentru biocarburantul cu un conținut energetic echivalent, cu condiția ca operatorul să furnizeze dovezi, într-un mod considerat satisfăcător de către autoritatea competentă, că nu există nicio dublă contabilizare a aceleiași cantități de biocarburant, în special că nimeni altcineva nu revendică utilizarea biocarburantului achiziționat.

Pentru a demonstra că respectă cerințele menționate la al doilea paragraf, operatorul poate utiliza datele înregistrate în baza de date a Uniunii creată în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Directiva (UE) 2018/2001.

(4) Factorul de emisie pentru biocarburant este zero.

În sensul prezentului alineat, se aplică articolul 38 alineatul (5) în cazul arderii biocarburantului de către operatorii de aeronave.”

11.

La articolul 72 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Emisiile anuale totale ale fiecărui gaz cu efect de seră, CO2, N2O și PFC se declară ca tone rotunjite de CO2 sau CO2(e). Emisiile anuale totale ale instalației se calculează ca suma valorilor rotunjite pentru CO2, N2O și PFC.”

12.	Anexele I și X se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

13.	Anexele II, IV și VI se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Articolul 2

Rectificare adusă Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2066

În anexa IV secțiunea 8 subsecțiunea B la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066, „Metoda de calcul B – Metoda supratensiunii” se rectifică după cum urmează:

1.	formula „emisiile de C2F6 [t] = emisiile de CF4 × FCF2F6” se înlocuiește cu „emisiile de C2F6 [t] = emisiile de CF4 × FC2F6”;

2.	definiția „FCF2F6 = fracție masică de C2F6 (t C2F6/t CF4)” se înlocuiește cu „FC2F6 = fracție masică de C2F6 (t C2F6/t CF4)”.

Articolul 3

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Cu toate acestea, articolul 1 punctele 1, 4-10 și 12 se aplică de la 1 ianuarie 2022.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 14 decembrie 2020.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 275, 25.10.2003, p. 32.

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 al Comisiei din 19 decembrie 2018 privind monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 601/2012 al Comisiei (JO L 334, 31.12.2018, p. 1).

(3) Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE (JO L 140, 5.6.2009, p. 16).

(4) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(5) Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei din 19 decembrie 2018 de stabilire a normelor tranzitorii pentru întreaga Uniune privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a certificatelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 59, 27.2.2019, p. 8).

(6) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1842 al Comisiei din 31 octombrie 2019 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește noi modalități de ajustare a alocării cu titlu gratuit a cotelor de emisii din cauza modificării nivelului de activitate (JO L 282, 4.11.2019, p. 20).

(7) Coloana „GWP 100 ani” din tabelul 8.A.1 din apendicele 8.A la raportul intitulat „Climate Change 2013: The Physical Science Basis” (Schimbări climatice 2013: Elementele științifice). Contribuția Grupului de lucru I la cel de al cincilea Raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice”, p. 731; disponibil la adresa: https://www.ipcc.ch/assessment-report/ar5

ANEXA II

Anexele II, IV și VI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2066 se modifică după cum urmează:

Anexa II se modifică după cum urmează:

(a)	în secțiunea 2 primul paragraf, a doua teză se înlocuiește cu următorul text: „În cazul în care, pentru alimentarea procesului, se utilizează combustibili sau materiale combustibile care generează emisii de CO2, se aplică secțiunea 4 din prezenta anexă.”;

(b)

secțiunea 4 se înlocuiește cu următorul text:

„4. DEFINIREA NIVELURILOR PENTRU PARAMETRII DE CALCUL AFERENȚI EMISIILOR DE CO2 REZULTATE DIN PROCES

Pentru toate emisiile de CO2 rezultate din proces, în special pentru emisiile provenite din descompunerea carbonaților și din materialele de proces care conțin carbon sub o altă formă decât carbonații, inclusiv uree, cocs și grafit, în cazul în care acestea sunt monitorizate cu ajutorul metodologiei standard în conformitate cu articolul 24 alineatul (2), se aplică nivelurile definite în prezenta secțiune pentru parametrii de calcul aplicabili.

În cazul materialelor mixte care conțin forme de carbon anorganic și organic, operatorul poate decide:

—	să determine un factor de emisie preliminar total pentru materialul mixt analizând conținutul total de carbon și utilizând un factor de conversie și, după caz, o fracțiune de biomasă și puterea calorifică netă corespunzătoare acestui conținut total de carbon; sau

—	să determine separat conținutul organic și cel anorganic și să le trateze ca două fluxuri-sursă distincte.

Pentru emisiile provenite din descompunerea carbonaților, operatorul poate alege, pentru fiecare flux-sursă, una dintre următoarele metode:

(a)	Metoda A (pe baza materialelor de intrare): factorul de emisie, factorul de conversie și datele privind activitatea asociate cantității de material care intră în proces.

(b)	Metoda B (pe baza materialelor de ieșire): factorul de emisie, factorul de conversie și datele privind activitatea asociate cantității de material care iese din proces.

Pentru alte emisii de CO2 rezultate din proces, operatorul aplică numai metoda A.

4.1 Niveluri asociate factorului de emisie în cazul utilizării metodei A

Nivelul 1: Operatorul aplică una dintre următoarele valori:

(a)	factorii standard enumerați în anexa VI secțiunea 2 tabelul 2 în cazul descompunerii carbonaților sau în tabelele 1, 4 sau 5 pentru alte materiale de proces;

(b)	alte valori constante în conformitate cu articolul 31 alineatul (1) litera (e), atunci când nu există nicio valoare aplicabilă în anexa VI.

Nivelul 2: Operatorul aplică un factor de emisie specific țării în conformitate cu articolul 31 alineatul (1) litera (b) sau (c) ori valorile prevăzute la articolul 31 alineatul (1) litera (d).

Nivelul 3: Operatorul determină factorul de emisie în conformitate cu dispozițiile articolelor 32-35. Raporturile stoechiometrice enumerate în secțiunea 2 din anexa VI se utilizează pentru a transforma datele privind compoziția în factori de emisie, dacă este cazul.

4.2 Niveluri asociate factorului de conversie în cazul utilizării metodei A

Nivelul 1: Se utilizează un factor de conversie egal cu 1.

Nivelul 2: Carbonații și orice alt carbon care iese din proces se calculează cu ajutorul unui factor de conversie cu o valoare cuprinsă între 0 și 1. Operatorul poate pleca de la ipoteza conversiei complete a uneia sau mai multor intrări și atribui materialele netransformate sau alt carbon intrărilor rămase. Determinarea suplimentară a parametrilor chimici relevanți ai produselor se realizează în conformitate cu articolele 32-35.

4.3 Niveluri asociate factorului de emisie în cazul utilizării metodei B

Nivelul 1: Operatorul aplică una dintre următoarele valori:

(a)	factorii standard enumerați în secțiunea 2 tabelul 3 din anexa VI;

(b)	alte valori constante în conformitate cu articolul 31 alineatul (1) litera (e), atunci când nu există nicio valoare aplicabilă în anexa VI.

Nivelul 2: Operatorul aplică un factor de emisie specific țării în conformitate cu articolul 31 alineatul (1) litera (b) sau (c) ori valorile prevăzute la articolul 31 alineatul (1) litera (d).

Nivelul 3: Operatorul determină factorul de emisie în conformitate cu dispozițiile articolelor 32-35. Raporturile stoechiometrice indicate în secțiunea 2 tabelul 3 din anexa VI se utilizează pentru a transforma datele de compoziție în factori de emisie, pornind de la ipoteza că toți oxizii de metal relevanți au fost obținuți din carbonații respectivi. În acest scop, operatorul trebuie să ia în considerare cel puțin CaO și MgO și să prezinte autorității competente dovezi privind ceilalți oxizi metalici care sunt legați de carbonații prezenți în materiile prime.

4.4 Niveluri asociate factorului de conversie în cazul utilizării metodei B

Nivelul 1: Se utilizează un factor de conversie egal cu 1.

Nivelul 2: Cantitatea de compuși care nu provin din carbonați ai metalelor relevante din materiile prime, inclusiv praful de retur sau cenușa zburătoare sau alte materii deja calcinate, este reflectată cu ajutorul unor factori de conversie cu o valoare cuprinsă între 0 și 1, valoarea 1 corespunzând conversiei totale a carbonaților din materii prime în oxizi. Determinarea suplimentară a parametrilor chimici relevanți ai materialelor intrate în proces se realizează în conformitate cu articolele 32-35.

4.5 Niveluri asociate puterii calorifice nete (NCV)

Dacă este cazul, operatorul determină puterea calorifică netă a materialului de proces folosind nivelurile definite în secțiunea 2.2 din prezenta anexă. NCV nu este considerată relevantă pentru fluxurile-sursă de minimis sau în cazul în care materialul nu este combustibil ca atare, fără a se adăuga alți combustibili. În cazul în care există îndoieli, operatorul îi solicită autorității competente să confirme dacă NCV trebuie monitorizată și declarată.

4.6 Niveluri asociate fracțiunii de biomasă

Dacă este cazul, operatorul determină fracțiunea de biomasă a carbonului conținută în materialul de proces, folosind nivelurile definite în secțiunea 2.4 din prezenta anexă.”;

(c)	secțiunea 5 se elimină.

Anexa IV se modifică după cum urmează:

(a)

în secțiunea 1 subsecțiunea C.2, primul alineat se înlocuiește cu următorul text:

„Prin derogare de la secțiunea 4 din anexa II, emisiile de CO2 provenite din utilizarea ureei pentru epurarea fluxului de gaze de ardere se calculează în conformitate cu articolul 24 alineatul (2), aplicând următoarele niveluri.”;

(b)

în secțiunea 4, subsecțiunea B se înlocuiește cu următorul text:

„B. Reguli de monitorizare specifice

Pentru monitorizarea emisiilor provenite din prăjirea, sinterizarea sau peletizarea minereurilor metalice, operatorul poate alege să utilizeze metoda bilanțului masic, în conformitate cu articolul 25 și cu secțiunea 3 din anexa II, sau metoda standard, în conformitate cu articolul 24 și cu secțiunile 2 și 4 din anexa II.”;

(c)

secțiunea 9 se modifică după cum urmează:

subsecțiunea A se înlocuiește cu următorul text:

„A. Domeniu de aplicare

Operatorul include cel puțin următoarele surse potențiale de emisii de CO2: calcinarea calcarului din materiile prime, combustibilii fosili convenționali de alimentare a cuptoarelor, materiile prime și combustibili fosili alternativi de alimentare a cuptoarelor, combustibilii proveniți din biomasă pentru alimentarea cuptoarelor (deșeuri de biomasă), combustibilii care nu sunt destinați alimentării cuptoarelor, conținutul de carbon care nu provine din carbonați al calcarului și al șistului argilos și materiile prime utilizate pentru epurarea gazelor reziduale.”;

2.	în subsecțiunea B, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Se adaugă emisiile de CO2 asociate prafului eliminat din proces și carbonului care nu provine din carbonații prezenți în materiile prime în conformitate cu subsecțiunile C și D din prezenta secțiune.”;

în subsecțiunea D, al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Prin derogare de la secțiunea 4 din anexa II, pentru factorul de emisie se aplică următoarele definiții ale nivelurilor:

Nivelul 1: Conținutul de carbon care nu provine din carbonații prezenți în materiile prime relevante se determină utilizând orientările privind cele mai bune practici ale industriei.

Nivelul 2: Conținutul de carbon care nu provine din carbonații prezenți în materiile prime relevante se determină cel puțin o dată pe an, în conformitate cu dispozițiile articolelor 32-35.

Prin derogare de la secțiunea 4 din anexa II, pentru factorul de conversie se aplică următoarele definiții ale nivelurilor:

Nivelul 1: Se utilizează un factor de conversie egal cu 1.

Nivelul 2: Factorul de conversie se calculează aplicând cele mai bune practici ale industriei.”;

(d)

secțiunea 10 se modifică după cum urmează:

în subsecțiunea B, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Emisiile de ardere se monitorizează în conformitate cu secțiunea 1 din prezenta anexă. Emisiile de proces provenite de la materiile prime se monitorizează în conformitate cu secțiunea 4 din anexa II. Se iau întotdeauna în considerare carbonații de calciu și de magneziu. Se iau în considerare și alți carbonați și carbonul care nu provine din carbonații prezenți în materiile prime, ori de câte ori sunt relevanți pentru calcularea emisiilor.”;

se adaugă următoarea secțiune C:

„C. Emisii rezultate din carbonul care nu provine din carbonații prezenți în materiile prime

Operatorul determină emisiile rezultate din carbonul care nu provine din carbonați prezent mai ales în calcar, șistul argilos sau materiile prime alternative utilizate în compoziția materialului măcinat netratat din cuptor, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2).

Prin derogare de la secțiunea 4 din anexa II, pentru factorul de emisie se aplică următoarele definiții ale nivelurilor:

Nivelul 1: Conținutul de carbon care nu provine din carbonații prezenți în materiile prime relevante se determină utilizând orientările privind cele mai bune practici ale industriei.

Nivelul 2: Conținutul de carbon care nu provine din carbonații prezenți în materiile prime relevante se determină cel puțin o dată pe an, în conformitate cu dispozițiile articolelor 32-35.

Prin derogare de la secțiunea 4 din anexa II, pentru factorul de conversie se aplică următoarele definiții ale nivelurilor:

Nivelul 1: Se utilizează un factor de conversie egal cu 1.

Nivelul 2: Factorul de conversie se calculează aplicând cele mai bune practici ale industriei.”;

(e)

în secțiunea 11 subsecțiunea B, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Emisiile de ardere, inclusiv cele provenite din epurarea gazelor de ardere, se monitorizează în conformitate cu secțiunea 1 din prezenta anexă. Emisiile de proces provenite de la materiile prime se monitorizează în conformitate cu secțiunea 4 din anexa II. Printre carbonații care trebuie luați în considerare se numără cel puțin CaCO3, MgCO3, Na2CO3, NaHCO3, BaCO3, Li2CO3, K2CO3 și SrCO3. Se aplică doar metoda A. Emisiile provenite de la alte materiale de proces, inclusiv cocs, grafit și praf de cărbune, se monitorizează în conformitate cu secțiunea 4 din anexa II.”;

(f)

secțiunea 12 se modifică după cum urmează:

subsecțiunea A se înlocuiește cu următorul text:

„A. Domeniu de aplicare

Operatorul include cel puțin următoarele surse potențiale de emisii de CO2: combustibilii de alimentare a cuptoarelor, calcinarea calcarului/dolomitei și a altor carbonați din materiile prime, calcarul și alți carbonați destinați reducerii poluanților atmosferici și epurării altor gaze de ardere, aditivii fosili/de biomasă utilizați pentru a induce porozitatea, precum polistirenul, reziduurile rezultate din producerea hârtiei sau rumegușul, conținutul de carbon care nu provine din carbonați din argilă și alte materii prime.”;

în subsecțiunea B, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Emisiile de ardere, inclusiv cele provenite din epurarea gazelor de ardere, se monitorizează în conformitate cu secțiunea 1 din prezenta anexă. Emisiile de proces provenite din componentele materiilor prime și din aditivi se monitorizează în conformitate cu secțiunea 4 din anexa II. Pentru produsele ceramice pe bază de argilă purificată sau sintetică, operatorul poate utiliza fie metoda A, fie metoda B. Pentru produsele ceramice pe bază de argilă neprelucrată sau ori de câte ori se utilizează argilă sau aditivi cu un conținut de carbon care nu provine din carbonați semnificativ, operatorul utilizează metoda A. Carbonații de calciu se iau întotdeauna în considerare. Se iau în considerare și alți carbonați și carbonul care nu provine din carbonații prezenți în materiile prime, dacă sunt relevanți pentru calcularea emisiilor.”

În anexa VI, tabelul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Tabelul 6

Potențialul de încălzire globală

Gaze naturale	Potențialul de încălzire globală
N2O	265 t CO2(e)/t N2O
CF4	6 630 t CO2(e)/t CF4
C2F6	11 100 t CO2(e)/t C2F6”