(1)

La 14 februarie 2020, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile în Uniune de extrudate din aluminiu originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China” sau „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 regulamentul de bază.

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 3 ianuarie 2020 (denumită în continuare „plângerea”) de către asociația European Aluminium (denumită în continuare „reclamantul”). Reclamantul a reprezentat peste 25 % din producția totală de extrudate din aluminiu a Uniunii. Plângerea conținea elemente de probă privind dumpingul și prejudiciul important rezultat din acesta.

(3)

Pe această bază, Comisia a considerat că plângerea conținea suficiente elemente de probă pentru a justifica deschiderea anchetei.

(4)

În urma unei cereri adresate de către reclamant și susținute de documentele justificative necesare, Comisia a supus înregistrării importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1215 al Comisiei (2), în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(5)

În avizul de deschidere (3), Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod special reclamantul, producătorii cunoscuți din Uniune, asociațiile naționale ale producătorilor de aluminiu din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile din China, importatorii cunoscuți, comercianții cunoscuți și utilizatorii cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(6)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Părțile care au adresat o cerere în acest sens au primit permisiunea de a fi audiate.

(7)

Comisia a primit observații din partea a doi importatori (Airoldi și Kastens and Knauer) cu privire la deschiderea procedurii. Comisia a luat în considerare toate observațiile și le-a abordat în secțiunile de mai jos.

(8)

În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(9)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. La selectarea eșantionului, Comisia s-a bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de producție și pe vânzările pe piața Uniunii care puteau fi examinate în mod rezonabil având în vedere timpul disponibil. Acest eșantion a fost format din primii patru producători din Uniune ca mărime în termeni de producție și vânzări. Eșantionul selectat a produs și a vândut o gamă foarte largă de produse, inclusiv cele patru tipuri de produs de bază (bare și tije, profiluri solide, profiluri tubulare, țevi și tuburi) și a reprezentat puțin sub 10 % din producția și vânzările de pe piața Uniunii. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu.

(10)

European Aluminium a afirmat că bazarea eșantionului pe cei mai mari producători este posibil să nu permită stabilirea amplorii totale a prejudiciului. La baza acestei afirmații stă faptul că producătorii mai mici reprezentau cel mai mare volum de producție și de vânzări, iar aceste societăți nu au beneficiat de economii de scară similare celor de care au beneficiat cei mai mari producători. European Aluminium a propus includerea în eșantion a două societăți suplimentare, susținând, de asemenea, că acest lucru ar permite o acoperire mai mare a piețelor utilizatorilor finali.

(11)

Comisia a evaluat cererea și a decis să își mențină eșantionul inițial. Deși câteva societăți care ar putea îndeplini criteriile juridice pentru a fi considerate IMM-uri au furnizat informații necesare pentru eșantionare, acestea nu au reprezentat decât o proporție marginală a producției și a vânzărilor în Uniune. Producătorii mai mici menționați de European Aluminium erau, de fapt, prea mari pentru a se califica drept IMM-uri. Astfel, Comisia nu a avut niciun motiv obiectiv pentru a revizui eșantionul sau pentru a include cele două societăți propuse de European Aluminium.

(12)

Prin urmare, serviciile Comisiei au considerat că eșantionul a fost reprezentativ pentru industria din Uniune pe baza informațiilor disponibile la dosar.

(13)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(14)

Șase importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion care cuprinde doi importatori, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări ale produselor care fac obiectul anchetei originare din Republica Populară Chineză în cursul perioadei de anchetă. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți importatorii cunoscuți în cauză au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. Comisia nu a primit nicio observație în acest sens.

(15)

Un importator (Airoldi Metalli S.p.A.) a susținut că importatorii principali, în special din Germania, nu participau la anchetă, astfel, analiza pieței efectuată de Comisie, atât în ceea ce privește prejudiciul, cât și dumpingul, nu ar corespunde realității economice a industriei.

(16)

Toți importatorii au fost informați cu privire la deschiderea anchetei prin avizul de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și li s-a acordat posibilitatea de a coopera și de a fi incluși în eșantion. În plus, deși nivelul de cooperare al importatorilor a fost redus, a existat o cooperare din partea Germaniei, inclusiv a unuia dintre importatorii incluși în eșantion.

(17)

Prin urmare, Comisia a considerat că eșantionul a fost reprezentativ pe baza informațiilor privind eșantionarea disponibile la dosar.

(18)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din China să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(19)

Treizeci și șapte de producători-exportatori din China au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion în termenul stabilit. Doi dintre acești producători-exportatori au furnizat informațiile solicitate după termenul stabilit. Răspunsurile acestora au fost luate în considerare, dar nu au fost incluse în eșantion în etapa ulterioară, deoarece aceștia nu se numărau printre cei mai mari producători-exportatori în ceea ce privește volumul exporturilor. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion format din trei grupuri de producători-exportatori cooperanți, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea fi examinat în mod rezonabil în perioada de timp disponibilă, reprezentând 28,1 % din totalul exporturilor.

(20)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a consultat toți producătorii-exportatori cunoscuți de extrudate din aluminiu, precum și autoritățile din China, cu privire la selectarea eșantionului. Comisia nu a primit observații în ceea ce privește selecția sa preliminară.

(21)

Douăzeci și doi de producători-exportatori din China și-au exprimat intenția de a solicita o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, numai doi producători-exportatori au trimis chestionare completate în termenul stabilit. În această etapă, având în vedere constrângerile de timp, Comisia nu a fost în măsură să analizeze cererile respective. Prin urmare, Comisia va lua o decizie cu privire la oportunitatea acordării examinării individuale în etapa definitivă a anchetei.

(22)

Comisia a solicitat următoarelor părți să răspundă la chestionar (4):

(23)

Comisia a primit răspunsuri la chestionar din partea celor patru producători din Uniune incluși în eșantion, a asociației de producători din Uniune, a celor doi importatori neafiliați incluși în eșantion, a unui utilizator (Alstom Holdings) și a două grupuri de producători-exportatori: Grupul Haomei și Grupul Press Metal.

(24)

Grupul Liaoning Zhongang nu a transmis niciun răspuns la chestionar. Având în vedere cele de mai sus, la 1 aprilie 2020, Comisia a informat Grupul Liaoning Zhongwang în legătură cu intenția sa de a aplica dispoziția de la articolul 18 din regulamentul de bază. În această scrisoare, Comisia a solicitat Grupului Liaoning Zhongwang să își prezinte observațiile cu privire la aplicarea articolului 18, până la cel târziu 13 aprilie 2020. Grupul Liaoning Zhongang nu a transmis nicio observație. Eșantionul a fost redus la două grupuri de producători-exportatori reprezentând 20,9 % din totalul exporturilor.

(25)

Având în vedere pandemia de COVID-19 și măsurile de izolare puse în aplicare de diferite state membre, precum și de diferite țări terțe, Comisia nu a putut efectua, în etapa provizorie, vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază.

(26)

Comisia a efectuat o verificare la distanță a tuturor informațiilor considerate necesare pentru constatările sale provizorii. Comisia a efectuat verificări la distanță ale următoarelor societăți/părți:

(27)

Airoldi a solicitat ca, din cauza epidemiei de COVID-19, ancheta să fie suspendată până la îmbunătățirea situației, deoarece măsurile de izolare au avut un impact negativ asupra drepturilor lor la apărare (de exemplu, deoarece aceasta nu a putut avea acces la propriile evidențe sau nu au putut organiza audieri cu Comisia).

(28)

Această cerere nu a putut fi acceptată. În special, nu există niciun temei juridic în regulamentul de bază care să îi permită Comisiei să suspende ancheta. De fapt, Comisia face obiectul unor termene obligatorii pentru finalizarea anchetei. Prin urmare, Comisia nu are libertatea de a lua o astfel de decizie. Recunoscând dificultățile grave cu care se confruntă anumite societăți cooperante, Comisia a publicat un Aviz privind consecințele pandemiei de COVID-19, care prevede o flexibilitate cât mai mare cu putință în ceea ce privește termenele limită, ținând seama de constrângerile juridice și de necesitatea respectării termenelor aplicabile. În plus, astfel cum se menționează la punctul anterior, Comisia a verificat de la distanță informațiile furnizate de părți sau a organizat, în mod satisfăcător, audieri prin videoconferință cu părțile interesate. Toate aceste măsuri au permis părților implicate, inclusiv Airoldi, să își poată exercita pe deplin dreptul la apărare și să participe la anchetă.

(29)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2019 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(30)

Având în vedere dovezile suficiente disponibile la deschiderea anchetei, care indică existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a considerat adecvat să deschidă ancheta în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(31)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din China să furnizeze informațiile solicitate în anexa III la avizul de deschidere cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea extrudatelor din aluminiu. Treizeci și trei de producători-exportatori chinezi au transmis informațiile relevante.

(32)

În vederea obținerii informațiilor pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa referitoare la presupusele distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis, de asemenea, un chestionar guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”). Cu toate acestea, GC nu a răspuns la acest chestionar. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în China.

(33)

Prin avizul de deschidere, Comisia a invitat, de asemenea, toate părțile interesate să își exprime punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative cu privire la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Doi producători-exportatori au prezentat observații cu privire la existența unor distorsiuni semnificative. Aceste observații sunt analizate în detaliu în considerentele 74 și 89 de mai jos.

(34)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale bazate pe prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(35)

La 16 martie 2020, Comisia a publicat o primă notă la dosar privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale (denumită în continuare „nota din 16 martie 2020”), prin care solicita opiniile părților interesate cu privire la sursele relevante pe care Comisia le-ar putea utiliza pentru stabilirea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) al doilea paragraf din regulamentul de bază. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă utilizate de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului în cauză. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat, în această etapă, următoarele țări reprezentative potențiale: Brazilia, Columbia, Ecuador, Republica Islamică Iran, Kazahstan, Malaysia, Mauritius, Mexic, Muntenegru, Federația Rusă, Serbia, Sri Lanka, Thailanda și Turcia.

(36)

Comisia a oferit tuturor părților interesate posibilitatea de a-și prezenta observațiile. Comisia a primit observații din partea a doi producători-exportatori chinezi, a reclamantului și a unui importator. Autoritățile chineze nu au prezentat observații.

(37)

Comisia a abordat observațiile primite cu privire la nota din 16 martie în cadrul unei a doua note privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale, din 25 iunie 2020 („nota din 25 iunie 2020”). De asemenea, Comisia a stabilit o listă provizorie a factorilor de producție și a concluzionat că, în această etapă, Turcia este țara reprezentativă cea mai adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și a primit observații din partea reclamantului, a unui grup producător-exportator și a unui importator. Aceste observații sunt analizate în detaliu în considerentele 169-173.

(38)

Produsul care face obiectul anchetei este reprezentat de bare, tije, profiluri (chiar tubulare), tuburi, țevi; neasamblate; chiar pregătite în vederea utilizării lor în construcții (de exemplu, „tăiate la lungime”, perforate, curbate, șanfrenate, filetate); fabricate din aluminiu, chiar aliat, conținând maximum 99,3 % aluminiu

(39)

Produsul care face obiectul anchetei, originar din China, este încadrat în prezent la codurile NC ex 7604 10 10, ex 7604 10 90, 7604 21 00, 7604 29 10, 7604 29 90, ex 7608 10 00, 7608 20 81, 7608 20 89 și ex 7610 90 90 (codurile TARIC 7604101011, 7604109011, 7604109025, 7604109080, 7608100011, 7608100080, 7610909010) (denumit în continuare „produsul în cauză”). Aceste coduri NC și TARIC sunt menționate doar cu titlu informativ și nu au caracter obligatoriu în ceea ce privește clasificarea produsului.

(40)

Produsul în cauză este denumit în mod curent „extrudate din aluminiu”, făcând referire la cel mai obișnuit proces de fabricație, chiar dacă poate fi produs și prin alte procese de producție, cum ar fi laminarea, forjarea sau turnarea.

(41)

Următoarele produse nu fac obiectul prezentei anchete:

(42)

Produsul în cauză este utilizat într-o gamă largă de aplicații. Printre principalele aplicații de utilizare finală se numără:

(43)

Ancheta a arătat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(44)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(45)

Piața Uniunii pentru produsul care face obiectul anchetei constă în bare și tije, în tuburi și profiluri solide și tubulare, fabricate din diferite aliaje de aluminiu. Aceste produse au diferite dimensiuni, iar unele produse sunt finalizate prin mai multe metode, cum ar fi tragerea, tăierea, prelucrarea etc. Aceste produse sunt vândute în diverse industrii utilizatoare. Sectorul construcțiilor este principalul utilizator (aproximativ 50 %), urmat de sectorul transporturilor (aproximativ 30 %), de inginerie (aproximativ 12 %) și de sectorul produselor de consum (aproximativ 8 %). Produsele sunt fie vândute direct industriilor utilizatorilor finali, fie prin intermediul distribuitorilor.

(46)

Importurile din țara în cauză constau, de asemenea, în aceleași tipuri de produse de bază și au fost fabricate dintr-o varietate similară de aliaje de aluminiu, dimensiuni și tipuri de finisare. Compararea prețurilor tipurilor de produse importate cu cele vândute de producătorii din Uniune incluși în eșantion a arătat că peste 95 % din tipurile de produse importate au avut o corespondență directă cu vânzările industriei din Uniune. Prin urmare, era clar că exista o concurență foarte ridicată între importuri și vânzările industriei din Uniune.

(47)

Multe dintre produsele importate și dintre produsele industriei din Uniune care au fost vândute răspundeau unor specificații individuale ale clientului. Cu toate acestea, deși aceste produse pot fi considerate ca fiind personalizate, ele au aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază și trebuie să fie considerate un singur produs în sensul prezentei anchete.

(48)

Anumite părți interesate au susținut că produsul care face obiectul anchetei nu a fost definit în mod clar în avizul de deschidere. Argumentele prezentate au fost următoarele:

(49)

Produsul care face obiectul anchetei a fost definit pe baza unor caracteristici fizice, tehnice și chimice. Definiția prevede în mod clar că toate barele, tijele, profilurile, tuburile și țevile care conțin aluminiu în proporție de maximum 99,3 % fac obiectul anchetei.

(50)

Comisia confirmă că, în pofida afirmațiilor anumitor părți interesate, definiția produsului care face obiectul anchetei nu se bazează pe metode de producție. Deși extrudarea reprezintă într-adevăr cea mai comună metodă de producție, produsele care îndeplinesc caracteristicile fizice, tehnice și chimice ale definiției produsului sunt acoperite indiferent de metoda de producție.

(51)

În ceea ce privește presupusa extindere a definiției produsului prin termenul „fabricate din aluminiu”, aceasta a fost rezultatul unei lecturi incomplete a definiției produsului. Într-adevăr, termenul relevant este „fabricate din aluminiu, chiar în aliaj”. Aceasta este doar o clarificare a condiției „conținând maximum 99,3 % aluminiu”, conform căreia produsele atât din aluminiu nealiat, cât și din aliaje de aluminiu sunt acoperite, în măsura în care acestea conțin aluminiu în proporție de maximum 99,3 %.

(52)

În ceea ce privește faptul că codurile NC sunt menționate doar „cu titlu informativ” în avizul de deschidere, partea a susținut că includerea unei definiții atât de imprecise în versiunea provizorie sau finală a regulamentului de instituire a taxelor ar constitui o încălcare a principiilor generale ale legislației UE. Potrivit acestei părți, interpretarea codurilor NC nu este obligatorie și o astfel de trimitere generală ar afecta securitatea juridică în ceea ce privește definiția produsului. În acest sens, Comisia a remarcat că mențiunea „cu titlu informativ” a fost introdusă în avizul de deschidere pentru a se asigura că produsul care face obiectul anchetei este definit în conformitate cu definiția produsului cuprinsă în avizul de deschidere, spre deosebire de definiția de la codurile NC. În conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază, la deschiderea prezentei anchete, Comisia a creat o serie de coduri TARIC, pentru cazul în care codurile NC indicate ar avea un domeniu de aplicare mai larg decât cel al produsului în cauză. Aceste coduri TARIC, care pot fi consultate în considerentul 39, identifică produsul în cauză în partea dispozitivă a prezentului regulament provizoriu.

(53)

Importatorul Airoldi a susținut că extrudatele din aluminiu produse din aliaje dure, în special aliaje dure nestandardizate, ar trebui să fie excluse din definiția produsului, deoarece producția UE a fost departe de a satisface cererea reală a UE pentru astfel de produse.

(54)

În acest sens, ancheta a arătat că extrudatele din aluminiu obținute din aliaje dure au aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază cu alte produse cuprinse în definiția produsului în cauză. Airoldi nu a furnizat nicio dovadă că există un deficit de aprovizionare pentru acest tip de produs. De fapt, Comisia a constatat că industria din Uniune, inclusiv doi dintre producătorii incluși în eșantion, a investit în mod semnificativ în noi prese de aliaj dur în perioada examinată și, prin urmare, este capabilă să furnizeze o gamă largă de extrudate din aluminiu, inclusiv aliaje dure.

(55)

Producătorul-exportator Fuyao Glass a susținut că ancheta ar trebui să vizeze în principal acele extrudate din aluminiu utilizate în construcții și lucrări publice sau „destinate utilizării în structuri” și că produsele fabricate și exportate de Fuyao Glass, cum ar fi produsele auxiliare pentru automobile, ar trebui să fie excluse.

(56)

Fuyao Glass a susținut, de asemenea, că luarea în considerare a unor caracteristici distincte în ceea ce privește caracteristicile fizice, tehnice și chimice, procesul de fabricație, calitatea, canalele de distribuție, absența interschimbabilității și percepția diferită a consumatorilor, precum și diferențele în ceea ce privește costurile de producție și de stabilire a prețurilor între produsele cu utilizări finale foarte diferite ar impune excluderea din domeniul de aplicare al anchetei a extrudatelor lor din aluminiu pentru uz decorativ la automobile.

(57)

În sprijinul cererii lor, Fuyao Glass a susținut că există o serie de diferențe tehnice între produsele fabricate și exportate de ei și produsele utilizate în sectorul construcțiilor, cum ar fi tipul de aliaj de aluminiu utilizat, anumite etape de producție specifice, sistemul codurilor de identificare, uzura, controlul aparenței produsului și ambalarea. În plus, Fuyao Glass a susținut că omogenitatea sau similaritatea reprezintă un element care trebuie luat în considerare în definiția produsului.

(58)

În această privință, Comisia a observat că Fuyao Glass nu a explicat motivul pentru care ancheta ar trebui să vizeze doar extrudatele din aluminiu utilizate în construcții sau lucrări publice sau cele „destinate utilizării în structuri”, și nu și extrudatele din aluminiu utilizate de alte industrii. Extrudatele din aluminiu sunt utilizate în numeroase industrii, inclusiv în industria automobilelor, și toate au aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază. Deși este adevărat că există anumite diferențe între diferitele extrudate din aluminiu din punct de vedere al formei și al proprietăților, este important să se observe că aceste produse au aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază, cum ar fi faptul că sunt fabricate din aluminiu și că sunt utilizate ca mijloace de producție (și anume, produse intermediare) în producția de produse din aval. Prin urmare, diferitele tipuri constituie într-adevăr produsul în cauză, astfel cum este descris în definiția produsului.

(59)

Anumiți producători-exportatori (Jilin Qixing, Shandong Nollvetec Lightweight Equipment) și utilizatorul Alstom și asociația acestuia, UNIFE, au susținut că extrudatele din aluminiu destinate industriei transportului feroviar ar trebui să fie excluse din anchetă. Principalele argumente în această privință au fost că acesta este un sector de consum de mici dimensiuni pentru industria din Uniune, că utilizatorul ar fi afectat în mod disproporționat și că importurile din China reprezintă soluții personalizate. De asemenea, s-a afirmat că în acest sector se aplică standarde și caracteristici tehnice diferite extrudatelor din aluminiu, ceea ce face ca acest sector să fie diferit de alte sectoare.

(60)

Industria din Uniune a contestat cererea de excludere pe motiv că industria din Uniune are capacitatea de a produce produse pentru industria transportului feroviar. De asemenea, industria din Uniune a declarat că produsul care face obiectul anchetei este definit în linii mari, iar caracteristicile fizice, chimice și tehnice ale acestei industrii sunt incluse în definiția respectivă.

(61)

Comisia a respins această cerere de excludere deoarece nu a fost prezentată nicio dovadă convingătoare pentru a demonstra că extrudatele din aluminiu pentru sectorul transportului feroviar prezintă caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază diferite. De fapt, toate sectoarele utilizatoare și mulți utilizatori individuali au standarde și cerințe tehnice specifice, ceea ce înseamnă că industria transportului feroviar este doar un alt sector utilizator, mai degrabă decât un sector care ar trebui să fie exclus de la aplicarea măsurilor. În mod similar, alte cereri bazate pe standarde tehnice specifice respectate de produsele importate sau de utilizările finale specifice nu au putut fi acceptate deoarece conformitatea cu un standard specific nu este, în sine, o cauză de excludere din definiția produsului, în cazul în care produsul se încadrează în definiția relevantă. Este inevitabil ca societățile care produc extrudate din aluminiu care se concentrează din ce în ce mai mult pe produse personalizate să aibă cerințe și standarde specifice; totuși, aceasta nu înseamnă că acestea au caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază diferite.

(62)

În plus, mai mulți producători din Uniune sunt în mod clar în măsură să aprovizioneze acest sector cu majoritatea cerințelor sale. Acest lucru a fost confirmat, de exemplu, în ceea ce privește importurile de extrudate din aluminiu mari pentru vagoanele de cale ferată, caz în care, industria transportului feroviar a afirmat că trei producători din China și unul din Uniune au fost în măsură să o aprovizioneze în mod satisfăcător.

(63)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive pentru excluderea sectorului feroviar (sau a unei părți a acestuia) din definiția produsului care face obiectul anchetei.

(64)

Mai multe părți interesate au prezentat observații cu privire la produsele pe care le produc sau le importă, solicitând clarificări cu privire la includerea lor în definiția produsului. Deși industria din Uniune a formulat observații cu privire la astfel de cereri într-o notă la dosarul destinat consultării de către părțile interesate, Comisia observă că, în cele din urmă, astfel de decizii intră în competența autorităților vamale naționale la momentul importului. O atenție deosebită va fi acordată acestei chestiuni în ceea ce privește o posibilă descriere alternativă a produsului în cauză.

(65)

Astfel cum se menționează în considerentul 24 de mai sus, Grupul Liaoning Zhongwang nu a cooperat în cadrul anchetei. De asemenea, nu a prezentat observații cu privire la scrisoarea prin care i s-a adus la cunoștință intenția Comisiei de a aplica dispoziția de la articolul 18 din regulamentul de bază.

(66)

Astfel cum se menționează în considerentul 32, ancheta a fost deschisă în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Comisia a trimis GC două chestionare privind existența unei distorsiuni (5) la deschiderea anchetei. Cu toate acestea, GC nu a trimis niciun răspuns. Comisia a informat autoritățile chineze, prin nota verbală din 25 martie 2020, că intenționează să recurgă la utilizarea datelor disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază în această privință și a invitat autoritățile chineze să își prezinte observațiile cu privire la aplicarea articolului 18. Autoritățile chineze nu au prezentat observații.

(67)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(68)

Cu toate acestea, articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază stipulează că în cazul în care se stabilește că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri.

(69)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta anchetă că, pe baza dovezilor disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a autorităților chineze, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(70)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(71)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază ia în considerare, printre altele, lista neexhaustivă a elementelor enumerate în dispoziția anterioară. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele respective asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare a produsului în cauză. În fapt, întrucât lista nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forțelor de pe piață.

(72)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede următoarele: „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(73)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind China (denumit în continuare „raportul”) (6), care arată existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și sectoare specifice (printre care cel siderurgic și cel chimic). Raportul a fost inclus în dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia. Plângerea conținea, de asemenea, unele elemente de probă relevante care au completat raportul. Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze probele din dosarul de anchetă la momentul deschiderii acesteia.

(74)

Plângerea conținea informații privind studii și rapoarte suplimentare care analizează situația industriei aluminiului din China. O primă sursă a fost Raportul privind supracapacitățile din China, emis de Camera de Comerț a Uniunii Europene în China („Raportul Camerei de Comerț a Uniunii Europene”), care a fost utilizat pentru a demonstra existența unei capacități de producție excedentare în China. În al doilea rând, reclamantul a inclus documentul OCDE intitulat „Măsurarea distorsiunilor de pe piețele internaționale – lanțul valoric al aluminiului” („studiul OCDE”) (7), care analizează îndeaproape problema subvențiilor financiare acordate întreprinderilor din industria aluminiului, precum și faptul că taxele la export pentru aluminiul primar și reducerile parțiale de TVA la exporturile de anumite produse din aluminiu au descurajat exporturile de aluminiu primar și au încurajat producția și exportul de semifabricate și produse fabricate din aluminiu, inclusiv de extrudate din aluminiu. În cele din urmă, reclamantul a subliniat că, într-o reexaminare recentă efectuată în perspectiva expirării măsurilor privind taxele antidumping la importurile de anumite folii de aluminiu în rulouri originare din China (8), Comisia a confirmat existența unor distorsiuni semnificative, iar această constatare a fost de natură sistemică și nu s-a limitat la produsul în cauză în ancheta respectivă, prin urmare, nu exista niciun motiv de se abate de la această metodologie.

(75)

Astfel cum se precizează în considerentul 66, GC nu a prezentat observații și nu a furnizat dovezi care să susțină sau să respingă dovezile existente la dosarul cazului în etapa de deschidere, inclusiv raportul, precum și dovezile suplimentare furnizate de reclamant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la adecvarea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(76)

Observațiile în această privință au fost prezentate la deschidere în numele a doi producători-exportatori, GuangDong HaoMei New Materials Co., Ltd, și GuangDong King Metal Light Alloy Technology Co., Ltd (Haomei și King Metal). În primul rând, aceste părți interesate au susținut că subvențiile primite au fost de o valoare minimă și s-au concentrat asupra îmbunătățirilor tehnologice și informatice. În continuare, producătorii-exportatori au susținut că ajutoarele pe care le-au primit erau comparabile cu cele acordate în UE unor întreprinderi de înaltă tehnologie în vederea atingerii unor obiective de interes public, cum ar fi modernizarea transformării tehnologice și a digitalizării, enumerând o serie de legi europene privind ajutoarele financiare acordate întreprinderilor.

(77)

Comisia reamintește că, în scopul stabilirii existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, impactul potențial al unuia sau al mai multor elemente cu potențial perturbator menționate în dispoziția respectivă este analizat pe baza prețurilor și a costurilor din țara exportatoare. Structura costurilor și mecanismele de formare a prețurilor pe alte piețe, inclusiv aspectele legate de sprijinul financiar, cum ar fi sprijinul acordat de UE, nu sunt luate în considerare în acest context. În plus, Comisia reamintește că distorsiunile semnificative din China au fost evaluate la nivel național. Prin urmare, chiar dacă, de fapt, producătorii-exportatori care au formulat observațiile nu au beneficiat de finanțare de stat semnificativă, ambele societăți erau eligibile pentru sprijin financiar, astfel cum se descrie în secțiunea 3.2.1.8, împreună cu secțiunea 3.2.1.5 de mai jos. Acest lucru se datorează faptului că, astfel cum s-a explicat în secțiunea 3.2.1.4, ambii producători-exportatori au fost supuși, la fel ca toate societățile din sectorul aluminiului, documentelor de planificare și orientare ale statului chinez și au beneficiat de acces la finanțare, prin intermediul sistemului financiar chinez descris în secțiunea 3.2.1.8. În această privință, băncile și alte instituții financiare, după îndrumarea autorităților chineze, facilitează accesul la finanțare al operatorilor de pe piață, inclusiv al producătorilor de produse din aluminiu, creând astfel o plasă de siguranță financiară pentru aceste întreprinderi și oferindu-le un avantaj suplimentar față de omologii lor situați în afara Chinei.

(78)

În al doilea rând, producătorii-exportatori au afirmat că plângerea făcea referire la distorsiuni semnificative care afectează prețurile și costurile în termeni foarte generali și că aceste elemente nu li se aplicau în mod special. Producătorii-exportatori au susținut că, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, pentru a construi valoarea normală, Comisia poate alege să utilizeze costurile interne, în măsura în care a fost stabilit în mod cert că nu sunt distorsionate, pe baza unor elemente de probă precise și adecvate, evaluarea trebuind să fie efectuată pentru fiecare exportator și producător în parte. Haomei și King Metal au afirmat că elementele de probă privind distorsiunile semnificative cuprinse în plângere, pe baza mai multor rapoarte, se refereau, în mare măsură, la economia chineză și la sectorul aluminiului din China, nefiind aplicabile în mod automat celor doi producători-exportatori.

(79)

În ceea ce privește afirmațiile de mai sus, Comisia remarcă faptul că existența unor distorsiuni semnificative care determină aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este stabilită la nivelul întregii țări. Dacă se stabilește existența unor distorsiuni semnificative, dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) se aplică tuturor producătorilor-exportatori din China. În orice caz, aceeași dispoziție din regulamentul de bază permite producătorilor-exportatori să demonstreze că costurile lor interne nu sunt afectate de distorsiuni semnificative, iar în acest caz costurile respective pot fi utilizate la calcularea valorii normale. Cu toate acestea, nu a fost identificat niciun cost intern nedistorsionat pe baza unor elemente de probă precise și adecvate, inclusiv în cadrul dispoziției privind părțile interesate de la articolul 2 alineatul (6a) litera (c). În special, producătorii-exportatori nu au prezentat dovezi precise și adecvate cu privire la prețurile și costurile nedistorsionate. Având în vedere constatările din ancheta menționată la punctul 3.2.1.10 și în absența unor elemente de probă relevante care să demonstreze că aceste constatări nu se aplică în ceea ce privește costurile interne ale acestor producători-exportatori, această afirmație a fost respinsă.

(80)

În al treilea rând, producătorii-exportatori au susținut că atât raportul Comisiei, cât și raportul Camerei de Comerț a Uniunii Europene cu privire la dosar sunt foarte generale, întrucât acestea se referă la probleme generale din industria aluminiului, care nu se aplică însă în mod specific Haomei și King Metal. În mod similar, studiul OCDE s-a concentrat pe cei mai mari producători și în timp ce aceștia sunt beneficiari majori ai subvențiilor de stat în China, documentul recunoaște că alți producători, inclusiv producătorii de semifabricate, nu beneficiază de subvenții de stat extensive. În plus, cei doi producători-exportatori nu primesc sume excesive sub formă de subvenții de stat, astfel cum s-a descris în detaliu în observațiile primite, care enumeră toate ajutoarele de stat primite de Haomei și de King Metal. Prin urmare, cei doi producători-exportatori nu beneficiază de subvenții de stat în aceeași măsură ca cei mai mari producători și, prin urmare, prețurile lor nu sunt distorsionate.

(81)

Comisia a reamintit că existența unor distorsiuni semnificative este stabilită pentru întreaga țară exportatoare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b). Prin urmare, cele trei rapoarte utilizate pentru a demonstra existența unor distorsiuni semnificative sunt relevante pentru îndeplinirea cerințelor de la articolul 2 alineatul (6a) litera (b). În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a), utilizarea costurilor interne este permisă în măsura în care a fost stabilit în mod cert că nu sunt distorsionate la nivelul producătorilor exportatori individuali. Faptul că cei doi producători-exportatori nu au beneficiat de subvenții la același nivel ca și alți producători mai mari este irelevant în cazul de față, astfel cum se explică în considerentele 76-77.

(82)

În plus, cei doi producători-exportatori au susținut că prețurile lor la energie și costurile salariale nu erau distorsionate și că nu existau dovezi care să susțină afirmația potrivit căreia acești doi factori de producție erau afectați de distorsiuni semnificative.

(83)

După cum s-a explicat deja în considerentul 77, existența unor distorsiuni semnificative care determină aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este stabilită la nivel național, iar dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) permit producătorilor-exportatori să demonstreze că propriile lor costuri interne nu sunt afectate de distorsiuni semnificative, caz în care acestea pot fi utilizate pentru calcularea valorii normale. Cu toate acestea, în cazul de față, nu a fost identificat niciun cost al energiei sau niciun cost salarial de pe piața internă care să nu fie distorsionat pe baza unor elemente de probă precise și adecvate, inclusiv în cadrul dispoziției privind părțile interesate de la articolul 2 alineatul (6a) litera (c). Niciun producător-exportator nu a prezentat dovezi care să demonstreze că costurilor lor de energie și cu forța de muncă nu sunt distorsionate. Prin urmare, cererea lor în această privință a fost respinsă.

(84)

În ceea ce privește reducerile de TVA acordate de China exporturilor de anumite produse din aluminiu, Haomei și King Metal au declarat că nu au beneficiat de reduceri de TVA în ceea ce privește barele și tijele și că au beneficiat doar de o reducere fiscală de 10 % a impozitului pe profit.

(85)

În primul rând, producătorii-exportatori care au formulat observații nu au comunicat în detaliu dacă, în afară de bare și tije, și alte produse exportate de aceștia ar putea fi supuse unei reduceri de TVA. În al doilea rând, astfel cum a stabilit Comisia în raportul său, politica Chinei de reducere a TVA-ului este deosebit de relevantă ca element de probă al distorsiunii costurilor mijloacelor de producție (și anume aluminiul primar) utilizate pentru fabricarea produsului în cauză. Faptul că exporturile de anumite produse din aluminiu de către Haomei și King Metal nu ar fi supuse unor reduceri de TVA nu ar modifica faptul că prețurile materiilor prime utilizate de acestea în procesul de producție ar fi distorsionate ca urmare a politicii de scutire de TVA la nivel național. Producătorii-exportatori menționați nu au furnizat nicio probă care să demonstreze contrariul. Prin urmare, afirmația lor a fost respinsă.

(86)

În plus, cei doi producători-exportatori au afirmat că legislația lor comercială și statutul societăților nu menționează rolul Comitetului de partid și că ambele societăți sunt supuse legislației privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Acestea au susținut că fac obiectul unor audituri efectuate în mod regulat de către contabili publici certificați, iar bugetele lor sunt transparente și accesibile publicului.

(87)

Comisia reamintește că, în conformitate cu Constituția CPC, toate societățile chineze sunt obligate să înființeze celule de partid, astfel cum se explică în detaliu în considerentul 105. Prin urmare, faptul că nu au existat dispoziții specifice în statutul ambilor producători-exportatori nu modifică faptul că CPC a influențat deciziile comerciale în cazul majorității structurilor corporative chineze, prin prezența statului în celulele de partid (9). Acest lucru a contribuit la influența și controlul globale exercitate de CPC asupra economiei chineze. În consecință, o astfel de intervenție a statului nu a afectat numai producătorii-exportatori chinezi, ci și producătorii de materii prime și de mijloace de producție utilizați de acești producători-exportatori (inclusiv Haomei și King Metal), ceea ce a dus la distorsionarea prețurilor acestor mijloace de producție. În dosar nu există dovezi care să conteste acest fapt. În al doilea rând, în secțiunea 3.2.1.6, Comisia a stabilit existența distorsiunilor la nivel național în ceea ce privește aplicarea legislației privind falimentul, societățile și proprietatea, în conformitate cu cerințele de la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță. Nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că distorsiunile care există la nivelul întregii țări nu sunt aplicabile celor doi producători-exportatori. Prin urmare, ambele afirmații au fost respinse.

(88)

Un alt producător-exportator, și anume Press Metal Group, a prezentat observații cu privire la existența unor distorsiuni semnificative ca urmare a notei din 16 martie 2020. Producătorul-exportator a afirmat că Comisia nu ar trebui să inițieze procedura bazată pe articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază înainte de a stabili existența unor distorsiuni semnificative. Prin urmare, în conformitate cu acest exportator, Comisia nu ar trebui să întreprindă măsuri precum trimiterea chestionarelor legate de articolul 2 alineatul (6a) și să înceapă să caute o țară reprezentativă până când nu se constată existența unor distorsiuni semnificative.

(89)

Comisia a clarificat faptul că, deși constatarea existenței efective a unor distorsiuni semnificative și utilizarea ulterioară a metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) se produce numai la momentul comunicării constatărilor provizorii și/sau definitive, articolul 2 alineatul (6a) litera (e) prevede obligația de a colecta datele necesare pentru aplicarea acestei metodologii atunci când ancheta a fost deschisă pe această bază. În acest caz, Comisia a considerat că elementele de probă prima facie prezentate de reclamant cu privire la distorsiunile semnificative erau suficiente pentru a deschide ancheta pe această bază. Avizul de deschidere a specificat în mod clar acest lucru la punctul 3, în conformitate cu obligația prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a luat măsurile necesare în aplicarea articolului 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază. Această procedură include trimiterea de chestionare, precum și căutarea unor posibile țări reprezentative adecvate. În plus, articolul 2 alineatul (6a) litera (e) al doilea paragraf impune o obligație suplimentară Comisiei de a informa părțile în cel mai scurt timp după deschiderea anchetei cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze în acest sens. Acesta constituie temeiul juridic pentru informarea solicitată în chestionarele referitoare la notele privind factorii de producție, astfel cum se prezintă în detaliu în considerentele 35-37. Pe baza tuturor acestor elemente, Comisia a respins cererea.

(90)

Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să se folosească prețurile și costurile de pe piața internă din China, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă cuprinse în raport, care se bazează pe surse disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză.

(91)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a Chinei. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (10). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un prim exemplu: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (11).

(92)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză a dispoziției deja existente: „sistemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China.” (12) Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al Chinei. Această autoritate și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în ale cărui limite acționează forțele de pe piața liberă.

(93)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (13). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și la nivelul cadrului de reglementare.

(94)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Ansamblul acestor planuri acoperă o matrice cuprinzătoare și complexă de sectoare și politici transversale și este prezent la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, de asemenea, modalitatea de sprijinire a industriilor/sectoarelor relevante, precum și termenele în care trebuie realizate obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările, în timp ce aceasta a fost o caracteristică obișnuită în ciclurile anterioare de planificare. În cadrul planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și cu obiectivele de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.) care le sunt atribuite. Operatorii economici, atât cei privați, cât și cei de stat, trebuie să își adapteze efectiv activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Aceasta se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează competențele în mod corespunzător, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.1.5 de mai jos) (14).

(95)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat. Aceste bănci, atunci când își elaborează și pun în aplicare politica de creditare, trebuie să se alinieze la obiectivele politicii industriale a guvernului, și nu să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect (a se vedea și secțiunea 3.2.1.8 de mai jos) (15). Același raționament este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele de acțiuni, piețele de obligațiuni, piețele de participații private etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar, altele decât sectorul bancar, sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (16).

(96)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii obiectivelor de politică, altele decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în acest domeniu. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale (17) o marjă largă de apreciere. În mod similar, în domeniul investițiilor, guvernul chinez menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (18).

(97)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (19).

(98)

În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(99)

GC și PCC mențin structuri care asigură influența lor continuă asupra întreprinderilor, în special a întreprinderilor deținute de stat (IDS). Statul (și, în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către IDS individuale, dar își revendică și dreptul de a participa la procesul decizional operațional al acestora. Acest lucru se realizează de obicei prin rotația cadrelor între autoritățile publice și IDS, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale IDS și a celulelor de partid în cadrul societăților (a se vedea și secțiunea 3.2.1.4), precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului IDS (20). În schimb, IDS se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea de concurență și accesul preferențial la factorii de producție relevanți, inclusiv la finanțare (21). Elementele care indică existența controlului exercitat de stat asupra întreprinderilor din sectorul aluminiului sunt detaliate în continuare la punctul 3.2.1.5 de mai jos.

(100)

Studiul OCDE, prezentat ca element de probă de către solicitant, menționează IDS din sectorul aluminiului care subliniază în mod specific în declarațiile lor reglementare modul în care influențează proprietatea de stat politicile industriale relevante și modul în care proprietatea de stat se traduce în sprijin din partea guvernului. În mod mai specific, o IDS menționează în prospectul obligațiunilor din 2016 că este una dintre cele 52 de întreprinderi de stat centrale, că joacă un rol-cheie în formularea și implementarea politicilor în sectorul energetic și că primește un sprijin cuprinzător și de durată din partea GC. O altă IDS face referire în prospectul obligațiunilor din 2017 la faptul că autoritățile provinciei în cauză pot exercita o influență semnificativă asupra grupului (22).

(101)

China este cel mai mare producător de aluminiu din lume, mai multe IDS mari din China numărându-se printre cei mai mari producători individuali de la nivel mondial. Conform estimărilor, IDS reprezintă peste 50 % din producția totală de aluminiu primar din China (23). Un studiu privind industria metalelor neferoase din China arată, de asemenea, că IDS dețin o cotă dominantă pe piața internă (24). Deși o anumită creștere a capacității din ultimii ani este atribuită în parte întreprinderilor private, o astfel de creștere a capacității implică, de obicei, diverse forme de implicare a autorităților (locale), cum ar fi tolerarea extinderii ilegale a capacității (25). În plus, a crescut și capacitatea de producție a aluminiului în rândul principalelor IDS, deși într-o măsură mai mică (26).

(102)

În afară de controlul exercitat asupra întreprinderilor de stat, autoritățile chineze influențează, de asemenea, întreprinderile private din China. De exemplu, Comisia a constatat că una dintre societățile incluse în eșantion, Press Metal Group, a recunoscut că primește sprijin financiar din partea statului în ultimii ani. Președintele consiliului de administrație al societății, dl Guan Baoqiang, a declarat: „Guvernul sprijină în diferite moduri transformarea întreprinderii noastre într-o fabrică inteligentă. În 2011, filiala noii noastre întreprinderi de înaltă tehnologie a beneficiat de politici guvernamentale preferențiale, cum ar fi scutirea de impozite, etc. Anul trecut, pentru ca lanțul de producție să devină mai inteligent și automat, am introdus mari echipamente inteligente de calitate superioară, în valoare de peste 100 de milioane RMB, iar guvernul ne-a acordat o subvenție pentru transformarea tehnologică. De acum înainte, vom acorda în mod spontan atenție politicilor guvernamentale de sprijinire a industriei. (27)”

(103)

În plus, conform prospectului de ofertă publică inițială al producătorului-exportator Guangdong Haomei New Materials Co. Ltd, societatea a beneficiat de subvenții guvernamentale periodice. În perioada de raportare, respectivul producător-exportator a beneficiat de următoarele sume: 11 318 300 RMB în 2016, 17 020 800 RMB în 2017, 11 486 700 RMB în 2018. Aceste transferuri au reprezentat 11,28 %, 13,24 % și, respectiv, 11,16 % din profitul societății. În acest sens, același document precizează importanța subvențiilor pentru întreprindere: „În perioada de raportare, subvențiile guvernamentale primite de întreprindere au oferit o anumită garanție de finanțare. În ceea ce privește rata de subvenții guvernamentale/profit, performanța operațională a întreprinderii nu depinde în mare măsură de subvenții guvernamentale. Cu toate acestea, în cazul în care întreprinderea nu va fi în măsură să primească subvenții guvernamentale în viitor, acest lucru ar putea avea un impact asupra fluxului de lichidități și a profitului din exploatare ale întreprinderii.” (28)

(104)

Având în vedere nivelul ridicat de intervenție guvernamentală în industria aluminiului și o pondere semnificativă a IDS în cadrul sectorului, chiar și producătorii privați sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul aluminiului fac, de asemenea, obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor, astfel cum se arată în secțiunea 3.2.1.5 de mai jos.

(105)

Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul deținerii IDS și al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere-cheie din cadrul IDS de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate (29) corespunzătoare, celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului întreprinderilor comerciale din China, se înființează o organizație PCC în fiecare întreprindere (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (30)), iar întreprinderea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat intenția de a controla deciziile de afaceri din cadrul IDS, aceasta fiind o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăților private să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (31). În 2017 s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul întreprinderilor (32) respective. Aceste norme se aplică la scară largă, în întreaga economie chineză, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor de produse din aluminiu și furnizorilor de inputuri ai acestora.

(106)

Următoarele exemple ilustrează tendința de intervenție din ce în ce mai mare menționată mai sus a GC în sectorul aluminiului.

(107)

Astfel cum a constatat Comisia în cadrul unei alte anchete privind anumite folii de aluminiu în rulouri originare din China (33), în 2017, un producător chinez de aluminiu deținut de stat, China Aluminium International Engineering Corporation Limited (denumit în continuare „Chalieco”), și-a modificat statutul, acordând o importanță mai mare rolului celulelor de partid în cadrul întreprinderii. Acesta a inclus un întreg capitol privind comitetul de partid, iar articolul 113 din statut prevede: „În procesul de luare a deciziilor importante privind întreprinderea, consiliul de administrație consultă în prealabil Comitetul de partid al întreprinderii.” (34) Mai mult, în raportul (35) său anual pe 2017, Aluminum Corporation of China (denumită în continuare „Chalco”) a afirmat că o serie de directori, supervizori și alte cadre superioare de conducere ale întreprinderilor – inclusiv președintele, directorul executiv și președintele Comitetului de supraveghere – sunt membri ai PCC.

(108)

În ceea ce privește o altă întreprindere de stat activă în sectorul aluminiului din China, Comisia a stabilit că directorul executiv și președintele societății, He Zhihui, ocupa postul de secretar al Comitetului Partidului Comunist, în timp ce președintele Comitetului de supraveghere al companiei, Ye Guohua, era membru al Comitetului Partidului Comunist.

(109)

Legături strânse cu statul și ideologia acestuia se reflectă, de asemenea, în descrierea site-ului internet al unei alte societăți – Xinfa Group. Societatea „aderă la orientările ideologiei socialiste chineze a lui Xi Jinping pentru noua eră (36)”. În același timp, președintele Shandong Xinfa Group, Zhang Gang, a primit în 2001 titlul de titlu onorific de „Membru Distins al Partidului Comunist din provincia Shandong” din partea Comitetului PCC din provincia respectivă. Acesta a fost, de asemenea, membru al celui de al 10-lea și al celui de al 11-lea Congres național al poporului (37).

(110)

În mod similar, directorul executiv și directorul general al marelui producător Hongqiao Group, Zhang Bo, a fost ales membru în cadrul celei de a 12-a sesiuni a Congresului poporului din provincia Shandong și i s-a acordat titlul de „muncitor-model național” în 2010. În același timp, Zhang Bo deține pozițiile de vicepreședinte al Asociației industriei metalelor neferoase din China și de președinte al Asociației industriei aluminiului din Shandong (38). Comisia a constatat, de asemenea, că vicepreședintele Hongqiao Group, Deng Wenqiang, era membru al sesiunilor 15, 16 și 17 ale Congresului Poporului din Districtul Zouping și al sesiunilor a 9-a și a 10-a a Congresului Poporului din Orașul Binzhou (39).

(111)

Într-un alt exemplu, prezența PCC într-una dintre societățile incluse în eșantion, Liaoning Zhongwang Group Co. Ltd., a fost confirmată de următoarele informații: „Printre cei șapte membri ai comitetului de partid al grupului, secretarul comitetului de partid este directorul general adjunct al grupului, iar ceilalți șase membri ai comitetului de partid ocupă funcțiile de director general adjunct, director de fabrică și, respectiv, alte funcții. Împreună cu nivelul de conducere al grupului, Comitetul de partid al grupului a stabilit „reuniuni comune” și „reuniuni periodice cu două sensuri” și alte sisteme și furnizează conducerii un feedback în ceea ce privește opiniile și sugestiile primite de la personal și lucrători, care pot fi utilizate ca material de referință pentru procesul decizional științific al întreprinderii. Centralismul democratic al partidului se aplică procesului decizional al întreprinderii în chestiuni majore, iar sistemul intern de evaluare al Partidului se introduce în gestionarea resurselor umane ale întreprinderii, astfel încât să se garanteze procesul decizional științific.” (40)

(112)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și punctul 3.2.1.8 de mai jos), precum și în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime și inputuri au un efect suplimentar de distorsionare a pieței (41). Astfel, prezența statului în întreprinderile – inclusiv IDS – din sectorul aluminiului și din alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al inputurilor) permite guvernului să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(113)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem complex de planificare care stabilește priorități și prevede obiective asupra cărora trebuie să se concentreze administrațiile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător de guvernare. În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau altfel importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (42).

(114)

De exemplu, guvernul joacă un rol esențial în dezvoltarea sectorului chinez al aluminiului. Acest lucru este confirmat în numeroasele planuri, directive și alte documente care țin direct sau indirect de sector, care sunt emise la nivel național, regional și municipal. Prin aceste instrumente și prin altele, guvernul conduce și controlează practic fiecare aspect al dezvoltării și funcționării sectorului aluminiului. Astfel de politici au un impact direct sau indirect important asupra costurilor de producție ale extrudatelor din aluminiu.

(115)

În conformitate cu constatările Comisiei în cauza referitoare la anumite folii de aluminiu în rulouri originare din China (43), următoarele fapte sunt aplicabile prin analogie prezentei cauze privind extrudatele din aluminiu, care sunt, în mod similar, un produs din aluminiu din aval:

(116)

Deși cel de al 13-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială (44) nu conține dispoziții specifice privind aluminiul, acesta prevede, pentru industria metalelor neferoase în general, o strategie de promovare a cooperării internaționale în ceea ce privește capacitatea de producție și fabricarea de echipamente. Pentru a atinge aceste obiective, planul confirmă că va îmbunătăți sistemele de sprijin legate de impozitare, finanțe, asigurări, investiții și platforme de finanțare, precum și de platformele de evaluare a riscurilor (45).

(117)

Planul sectorial corespunzător, „Planul de dezvoltare a industriei metalelor neferoase (2016-2020)” (denumit în continuare „planul”) stabilește politicile și obiectivele specifice pe care guvernul intenționează să le realizeze pentru o serie de industrii ale metalelor neferoase (46), inclusiv aluminiu.

(118)

Planul vizează îmbunătățirea gamei de tipuri de produse fabricate de industria aluminiului din China, printre altele prin susținerea inovației. Acesta îndeamnă la dezvoltarea rapidă a sistemului de proprietate mixtă și la stimularea vitalității IDS. În plus, planul prevede posibilitatea stocării metalelor neferoase, îmbunătățirea securității resurselor, inclusiv a aluminiului, și stabilește obiective cantitative specifice în materie de reducere a consumului de energie, de creștere a ponderii aluminiului reciclat în producție și de creștere a utilizării capacităților (47).

(119)

Planul prevede, de asemenea, ajustări structurale, cu un control mai strict asupra noilor instalații de topire și eliminarea capacităților depășite. Acesta prevede repartizarea geografică a instalațiilor de prelucrare, se axează pe proiecte de dezvoltare a exploatării resurselor de bauxită și de alumină și cuprinde furnizarea energiei electrice și politica de stabilire a prețurilor (48).

(120)

Cu această gamă largă de măsuri și de politici, planul reprezintă o continuare a Planului de ajustare și revitalizare a industriei metalelor neferoase din 2009, care a fost adoptat pentru a atenua efectele negative ale crizei financiare asupra industriei metalelor neferoase. Principalele obiective stabilite în plan includ, printre altele, controlul volumului produs, restructurarea, aprovizionarea cu materii prime, politica privind taxele la export, securitatea resurselor, constituirea de stocuri, inovarea tehnologică, politica financiară și planificarea și punerea în aplicare (49).

(121)

Un alt document de politică prin care se vizează sectorul aluminiului este reprezentat de Condițiile standard aplicabile industriei aluminiului, elaborate de Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației (denumit în continuare „MITI”) la 18 iulie 2013, pentru a accelera ajustarea structurală și a reduce extinderea dezordonată a capacităților de topire a aluminiului. Condițiile standard introduc cantități minime ale producției pentru instalațiile noi, standarde de calitate și norme de securitate a aprovizionării pentru bauxita și alumina importate și provenind din surse naționale. Condițiile standard arată că MITI este autoritatea responsabilă pentru standardizarea și gestionarea industriei aluminiului, precum și pentru publicarea listei de întreprinderi autorizate să activeze în industria aluminiului (50).

(122)

În avizul de orientare privind crearea unui mediu de piață excelent, promovarea ajustării și transformării structurale a industriei metalelor neferoase și creșterea beneficiilor elaborat de Biroul General al Consiliului de Stat în 2016 (2016/42) (51), autoritățile chineze declară ca principale obiective „Optimizarea structurii industriei metalelor neferoase; echilibrarea cererii și ofertei principalelor categorii de produse; menținerea ratei de utilizare a capacității de producție a aluminiului electrolitic la peste 80 %; creșterea semnificativă a capacității de securitate a aprovizionării cu resurse minerale, cum ar fi cuprul și aluminiul” (52). Documentul recomandă, de asemenea, „controlul strict al noii capacități de producție.” Pentru a atinge acest obiectiv, Statul solicită: „Garantarea punerii în aplicare a unor noi proiecte de construcție (reformate, extinse) și indispensabile din domeniul aluminiului electrolitic; […] Utilizarea supravegherii sociale și a altor instrumente; Intensificarea eforturilor de supraveghere și inspecție; Investigarea și abordarea cu strictețe a noilor proiecte din domeniul aluminiului electrolitic care încalcă normele” (53). Aceste dispoziții demonstrează gradul substanțial de intervenție a autorităților chineze în sectorul metalelor neferoase, inclusiv în sectorul aluminiului.

(123)

Ingerința de mai sus în funcționarea sectorului aluminiului prin intermediul documentelor de planificare se reflectă și la nivel de provincie. De exemplu, Comunicarea Guvernului provinciei Shandong privind planul de punere în aplicare pentru accelerarea dezvoltării de înaltă calitate a celor șapte industrii mari consumatoare de energie (2018/248) din 6 noiembrie 2018 prevede „încurajarea extinderii lanțului industrial al aluminiului electrolitic” prin intermediul următoarelor acțiuni: „Creșterea în continuare a proporției aluminiului electrolitic lichid care face obiectul unei înalte prelucrări și a materialelor de prelucrare a aluminiului; Accelerarea și promovarea extinderii lanțului industrial al aluminiului la produsele finite și produsele de calitate superioară; Extinderea utilizării materialelor din aluminiu de calitate superioară; Creșterea posibilităților de dezvoltare a industriei de prelucrare a aluminiului (54).”

(124)

Astfel cum a stabilit Comisia în raportul său, statul a intervenit timp de mai mulți ani în funcționarea sectorului aluminiului înainte de emiterea documentelor de politică menționate mai sus, ceea ce este, de exemplu, ilustrat de Orientările pentru accelerarea restructurării industriei aluminiului („Orientările privind restructurarea”) (55), publicate de CNDR în aprilie 2006. Acesta din urmă a considerat că aluminiul este un produs fundamental în dezvoltarea economiei naționale. Orientările privind restructurarea menționau că, în cadrul punerii în aplicare a politicii de dezvoltare industrială aprobată de Consiliul de Stat, se vor atinge obiective specifice în anumite domenii. Aceste domenii au fost: creșterea gradului de concentrare al industriei; accesul la capitalul financiar (a se vedea și secțiunea 3.2.1.8 de mai jos); organizarea industriei; controlul strict al exporturilor de aluminiu electrolitic; și eliminarea capacităților depășite.

(125)

În plus, Comisia a constatat că statul chinez a afectat jocul liber al forțelor pieței în sectorul produselor din aluminiu din amonte, prin urmare în ceea ce privește producția de mijloace de producție și a materiilor prime pentru mijloacele de producție utilizate de producătorii produsului în cauză. În această privință, de exemplu, Comunicarea privind promovarea dezvoltării ordonate a industriei aluminei (2018/1655), emisă la 28 decembrie 2018 de Biroul General al MITI (56), stipulează, în ceea ce privește alumina (un element -cheie al producției de aluminiu primar), că „sub îndrumarea ideologiei socialiste cu caracteristici chineze într-o nouă eră a lui Xi Jinping, [toate părțile relevante] pun în aplicare în mod cuprinzător și aprofundat spiritul celui de al 19-lea Congres național al Partidului; respectă orientarea generală privind stabilitatea activităților în curs; respectă noul concept de dezvoltare; pun accentul pe reformele structurale din perspectiva ofertei; exploatează pe deplin rolul decisiv al pieței în ceea ce privește alocarea resurselor, asigură o participare mai mare a statului […] răspunde necesităților de dezvoltare la nivel național și promovează dezvoltarea ordonată și sănătoasă a sectorului aluminei.” (57) Același document stipulează: „Comisiile provinciale pentru dezvoltare și reformă și administrațiile MITI: sunt la curent cu evoluțiile actuale din industria aluminei în regiunea lor; combină dezvoltarea economică și socială, baza industrială, cererea de pe piață și consumul de energie și capacitatea de mediu din regiunile lor; consolidează planificarea științifică pentru dezvoltarea industriei aluminei; coordonează scara și planul de dezvoltare a industriei din regiunea lor; asigură demonstrații de proiect; pun în aplicare cu strictețe cerințele de construcție; sprijină în mod ordonat proiectele de construcție; consolidează supravegherea întregului proces; se asigură că scala de dezvoltare a sectorului corespunde cererii pieței interne și capacității locale portante; evită realizarea în grabă a proiectelor de construcții.” (58) Pentru a realiza cele de mai sus, documentul recomandă consolidarea supravegherii și a inspecțiilor: „În conformitate cu cerințele prezentei comunicări, Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă, Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației, împreună cu Asociația industriei metalelor neferoase din China și cu alte părți interesate, procedează la inspectarea proiectelor de construcție a aluminei, sub formă de scrisori de anchetă, cercetare și anchete aleatorii. Eventualele nereguli detectate vor fi abordate cu strictețe în conformitate cu reglementările relevante.” (59) Dispozițiile descrise anterior indică nivelul de intervenție și control al statului pe piața chinezească a aluminei – un mijloc de producție cheie în producția de aluminiu primar, care este materia primă folosită de producătorii de extrudate din aluminiu.

(126)

Un alt mijloc de producție în producția produsului în cauză este electricitatea, care reprezintă 2 %-3 % din costul de producție al extrudatelor din aluminiu. În această privință, Comisia a găsit dovezi ale distorsiunilor cauzate de stat care afectează prețul energiei electrice furnizate producătorilor de aluminiu din China. În special, s-a stabilit că statul a intervenit în favoarea producătorilor chinezi prin stabilirea de prețuri la energie diferențiate și mai avantajoase. În avizul de orientare privind crearea unui mediu de piață excelent, promovarea ajustării și transformării structurale a industriei metalelor neferoase și creșterea beneficiilor menționat mai sus, autoritățile chineze au recunoscut drept obiectiv politic „continuarea punerii în aplicare a politicii diferențiate în materie de prețuri la energia electrică”; Încurajarea utilizatorilor eligibili de energie electrică să încheie acorduri directe cu întreprinderile producătoare de energie electrică; Stabilirea prețurilor prin negociere.” (60) Comisia a stabilit, de asemenea, că politici similare au fost puse în aplicare la nivel de provincie. De exemplu, în provincia Yunnan, potrivit informațiilor raportate de China Industry Journal în noiembrie 2019: „În vederea punerii în aplicare a planului, Yunnan a adoptat succesiv politici specifice precum „Avizul de punere în aplicare privind promovarea dezvoltării integrate a materialelor hidroelectrice și a celor din aluminiu” și „Planul de implementare a prețurilor preferențiale pentru promovarea utilizării hidroelectricității”. Reiese în mod clar că orice întreprindere care își repartizează cota de capacitate în Yunnan beneficiază de politica „prețului preferențial, transmisie integrală”, ceea ce înseamnă că, în primii 5 ani, aluminiul electrolitic beneficiază de un preț special al energiei electrice preferențiale, în valoare de 0,25 RMB per kWh. În ceea ce privește prelucrarea aprofundată a materialelor, se acordă un preț special preferențial pentru energia electrică, și anume 0,20 RMB pe kWh. Potrivit rapoartelor, proiectele integrate ale Henan Shenhuo și Sichuan Qiya, cu respectivele cote de capacitate pentru construcție în Yunnan, au beneficiat deja de pe urma politicii privind proiectele de integrare și au semnat acorduri relevante cu guvernele locale, întreprinderile producătoare de energie electrică și societățile producătoare de energie electrică.” (61)

(127)

Ca un alt exemplu de intervenție a statului, la nivel de provincie, în Comunicarea guvernului provinciei Shandong privind planul de punere în aplicare pentru accelerarea dezvoltării de înaltă calitate a celor șapte industrii mari consumatoare de energie, autoritățile au emis obiective de transformare și de modernizare a industriei electrolitice de aluminiu în ceea ce privește utilizarea energiei: „Până în 2022, consumul de energie electrică al aluminiului electrolitic pe tonă de aluminiu trebuie să scadă la aproximativ 12800 kWh, rata de înaltă prelucrare electrolitică a aluminiului în provincie trebuie să fie de aproximativ 50 %, iar valoarea adăugată a aluminiului pe tonă trebuie să crească cu mai mult de 30 % în medie” (62).

(128)

Asociațiile industriale chineze joacă un rol important în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor cuprinse în documentele de planificare de mai sus. Aceste entități trebuie să garanteze că industria pune în aplicare politicile autorităților chineze. Această responsabilitate este confirmată de faptul că, în activitatea lor, acestea colaborează îndeaproape cu autoritățile de stat, ceea ce se reflectă în statutul lor. În cazul sectorului aluminiului, statutul asociației industriei metalelor neferoase din China afirmă, în special, că „Asociația aderă la linia de bază a partidului și la diverse principii și politici, respectă Constituția, legile, reglementările și politicile naționale și respectă valorile sociale și morale. Aceasta respectă scopul de a servi guvernul, industria, întreprinderile și administratorii de întreprinderi; instituie și îmbunătățește mecanismul de autodisciplină industrială; implică pe deplin personalul guvernului pentru a obține asistență; joacă un rol de legătură între guvern și întreprinderi”. (Articolul 3) În același sens, articolul 25 prevede că președintele asociației, vicepreședintele și secretarul general al asociației trebuie să îndeplinească ca primă condiție: „Să adere la linia, principiile și politicile partidului și să aibă bune calități politice” (63).

(129)

În mod similar, statutul asociației industriei producătoare de produse neferoase din China prevede că „Asociația acceptă activitatea de orientare, supraveghere și gestionare în afaceri a Comisiei de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat din cadrul Consiliului de Stat, al Ministerului Afacerilor Civile și a Asociației industriei metalelor neferoase din China” (articolul 4). Unul dintre elementele stabilite ale domeniului de activitate al asociației este, de asemenea, acela de „A prezenta în mod activ sugestii și opinii cu privire la dezvoltarea industriei, politicile, actele cu putere de lege și normele administrative ale industriei, în conformitate cu principiile și sarcinile generale ale partidului și ale statului referitoare la construirea unui sistem de economie socialistă de piață și ținând seama de situația reală a industriei.” (Articolul 6) În cele din urmă, articolul 22 prevede, de asemenea, că președintele asociației, vicepreședintele și secretarul general adjunct trebuie să îndeplinească, printre altele, următoarele condiții: „Să adere la linia, principiile și politicile partidului și să aibă bune calități politice” (64).

(130)

Astfel, numeroasele planuri, directive și alte documente referitoare la aluminiu emise la nivel național, regional și municipal ilustrează în mod clar gradul ridicat de intervenție a guvernului chinez în sectorul aluminiului (65). Prin aceste instrumente și prin altele, guvernul conduce și controlează practic fiecare aspect al dezvoltării și funcționării sectorului.

(131)

Dincolo de planuri, statul a intervenit în acest sector, printre altele, prin măsuri legate de export, inclusiv instituirea unor taxe la export, a unui contingent la export, a unor cerințe privind performanța exporturilor și a unor cerințe privind prețurile minime de export pentru diferite materii prime necesare în producția de aluminiu.

(132)

De asemenea, GC descurajează exporturile de aluminiu primar și de inputuri ale acestuia, cu scopul de a promova produse din aluminiu cu valoare adăugată mai mare. Acest obiectiv este urmărit prin acordarea de reduceri de TVA complete sau parțiale pentru produsele de aluminiu din aval, în combinație cu reduceri parțiale de TVA și taxe la export pentru aluminiul primar (66).

(133)

Astfel cum s-a constatat de către Comisie (a se vedea considerentul 126), prețul inputurilor esențiale, cum ar fi energia și electricitatea, este influențat de diferitele tipuri de intervenții ale statului (67). Printre alte tipuri de intervenții ale statului care conduc la distorsiuni ale pieței se numără politica de stocare prin Biroul rezervelor de stat și rolul SHFE (68). În plus, mai multe anchete în materie de apărare comercială au stabilit că guvernul chinez a acordat în mod constant diferite tipuri de măsuri de ajutor de stat producătorilor de aluminiu (69). Intervenția extinsă a GC în sectorul aluminiului a condus la supracapacitate (70), care este, fără îndoială, cea mai clară ilustrare a implicațiilor politicilor GC și a distorsiunilor rezultate.

(134)

Studiul OCDE a identificat, de asemenea, un sprijin guvernamental suplimentar care influențează forțele pieței din sectorul aluminiului. Un astfel de sprijin ar lua în mod obișnuit forma vânzării inputurilor, în special a energiei electrice și a aluminei primare, la prețuri inferioare pieței (71). Studiul OCDE descrie în continuare modul în care sunt transpuse obiectivele GC pentru sectorul aluminiului în politici industriale și acțiuni specifice la nivel provincial și local, inclusiv, de exemplu, prin injecții de capital, drepturi prioritare de posesie asupra resurselor minerale, granturi guvernamentale și subvenții sau stimulente fiscale (72).

(135)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică de sprijinire a industriilor-cheie, inclusiv a sectorului aluminiului, care cuprinde producția de extrudate din aluminiu, precum și de aluminiu primar – principala materie primă utilizată la fabricarea produsului în cauză (peste 50 % din costurile sale de producție). Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(136)

În conformitate cu informațiile disponibile, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât China, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică. Este bine știut că numărul falimentelor rămâne scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedura de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurilor (73).

(137)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China (74). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea terenurilor se face exclusiv de către stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținând terenul gratuit sau sub prețul pieței (75). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice în cadrul alocării terenurilor (76).

(138)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii de sticlă solară se supun normelor obișnuite prevăzute de legislația Chinei privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Acest lucru are ca efect faptul că și aceste societăți sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Prezenta anchetă nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări.

(139)

Această constatare este susținută de determinarea provizorie afirmativă a Departamentului de Comerț al SUA din cadrul anchetei sale privind taxa compensatorie aferentă anumitor folii de aluminiu provenite din Republica Populară Chineză, care a constatat, pe baza datelor nefavorabile disponibile, că furnizarea de terenuri de către guvernul RPC pentru o remunerație mai mică decât cea adecvată constituie o contribuție financiară în sensul secțiunii 771 (5)(D) din Legea privind tarifarea din 1930, astfel cum a fost modificată (77).

(140)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că aplicarea legilor privind falimentul și proprietatea în sectorul aluminiului, inclusiv în ceea ce privește produsul în cauză, a fost discriminatorie sau inadecvată.

(141)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în China, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile de a se organiza colectiv. China nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (denumită în continuare „OIM”), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (78). Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este totuși independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (79). În plus, mobilitatea forței de muncă din RPC este limitată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și de alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație vulnerabilă de muncă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (80). Aceste constatări conduc la distorsiunea costurilor salariale în China.

(142)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul siderurgic, inclusiv producătorii de RO și de OLC, nu ar fi supuși sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul aluminiului este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a materiei prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la capital sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China).

(143)

Accesul la capital al actorilor corporativi din China este supus unor diverse distorsiuni.

(144)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (81), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS nefinanciare, băncile rămân conectate la stat nu numai prin statutul proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari de stat sunt, la urma urmei, numiți de PCC) (82) și, tot ca în cazul IDS nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (83). Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante (84) într-un alt mod.

(145)

Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de dovezi, inclusiv constatările efectuate în cadrul anchetelor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(146)

În plus, ratingurile obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod clar că ratingurile de credit din RPC corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (85).

(147)

Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante (86) într-un alt mod. Aceasta are drept rezultat o favorizare a împrumuturilor acordate întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți jucătorii de pe piață.

(148)

În acest sens, studiul OCDE menționează dovezi empirice potrivit cărora anumiți producători de aluminiu din China au obținut finanțare în condiții preferențiale, costul finanțării nefiind, se pare, influențat de nivelul corespunzător de îndatorare al întreprinderilor. Potrivit studiului respectiv, un producător de aluminiu deținut de stat a declarat în mod explicit în prospectul obligațiunilor din 2016 că atrage un sprijin financiar considerabil din partea băncilor chineze de susținere a politicilor, la o rată a dobânzii sub nivelul de referință. În mod similar, prospectul obligațiunilor din 2017 al unui alt producător deținut de stat menționează legăturile puternice ale întreprinderii cu băncile chineze, inclusiv băncile de susținere a politicilor, care au oferit întreprinderii respective surse de finanțare la costuri reduse. Studiul OCDE concluzionează în această privință că, deși pot exista multe motive pentru care ratele dobânzii sunt scăzute în cazul acestor întreprinderi, discrepanța dintre indicatorii financiari neperformanți și ratele scăzute ale dobânzii poate sugera o eventuală subevaluare a riscului asociat acestor debitori (87)

(149)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor; ceea ce a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu profitabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale.

(150)

În al treilea rând, deși liberalizarea ratei nominale a dobânzii a fost realizată în octombrie 2015, semnalele la nivel de prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Într-adevăr, cota împrumuturilor la sau sub rata de referință reprezintă încă 45 % din totalul împrumuturilor, iar recurgerea la credite specifice pare să se fi intensificat, având în vedere că această cotă a crescut semnificativ din 2015 în ciuda înrăutățirii condițiilor economice. Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri reduse au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(151)

Creșterea totală a creditelor în China indică o înrăutățire a eficienței alocării de capital, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Ca urmare, creditele neperformante au crescut rapid în ultimii ani. Confruntat cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, GC a optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creditele irecuperabile au fost soluționate prin reînnoirea datoriilor, creând așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea dreptului de proprietate asupra datoriilor (de exemplu, prin fuziuni sau prin conversia creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema datoriei globale sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(152)

În esență, în ciuda măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al Chinei este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital.

(153)

Nu s-au prezentat dovezi care să ateste că sectorul aluminiului, inclusiv al produsului care face obiectul reexaminării, ar fi scutit de intervenția statului în sistemul financiar descrisă mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile.

(154)

Comisia a remarcat faptul că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice pentru economia chineză. Dovezile disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise mai sus în secțiunile 3.2.1.1-3.2.1.5, precum și în partea A a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați în secțiunile 3.2.1.6-3.2.1.8 de mai sus și în partea B a raportului.

(155)

Comisia reamintește că, pentru a produce mese de călcat, este necesară o gamă largă de inputuri. Conform dovezilor din dosar, toți producătorii-exportatori incluși în eșantion achiziționau din China toate inputurile necesari. Atunci când producătorii chinezi de extrudate din aluminiu cumpără/contractează aceste inputuri, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de inputuri angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, aceștia fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(156)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale PVA pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, toate costurile de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.) sunt afectate deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga Chină. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un mijloc de producție care a fost, în sine, produs în China prin combinarea unei serii de factori de producție, este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. Nici autoritățile chineze, nici producătorii-exportatori nu au prezentat dovezi sau argumente contrare în cadrul prezentei anchete.

(157)

Analiza prezentată la punctele 3.2.1.2-3.2.1.9, care include o examinare a tuturor dovezilor disponibile referitoare la intervenția RPC în economia sa în general, precum și în sectorul PVA (inclusiv în sectorul produsului în cauză), a arătat că prețurile sau costurile produsului în cauză, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(158)

În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, astfel cum se descrie în secțiunea următoare.

(159)

Comisia a ales țara reprezentativă pe baza următoarelor criterii:

(160)

Astfel cum se explică în considerentele 31-37, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru determinarea valorii normale.

(161)

În nota din 16 martie 2020, Comisia a furnizat informații detaliate cu privire la cele patru criterii de mai sus și a identificat următoarele țări ca potențiale țări reprezentative: Brazilia, Columbia, Ecuador, Republica Islamică Iran, Kazahstan, Malaysia, Mauritius, Mexic, Muntenegru, Federația Rusă, Serbia, Sri Lanka, Thailanda și Turcia. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în această privință. Comisia a primit observații cu privire la diferite aspecte ale selectării țării reprezentative de la producătorii-exportatori, industria din Uniune și importatorii neafiliați.

(162)

Ulterior, Comisia a publicat nota din 25 iunie 2020 care abordează observațiile primite și informează părțile interesate că, pe baza criteriilor enumerate în considerentul 159, intenționa să folosească Turcia ca țară reprezentativă. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații.

(163)

Un importator a susținut că ar fi mai potrivit să se facă distincția între aliajele moi și aliajele dure. În cadrul acestei distincții, Turcia ar fi țara reprezentativă adecvată pentru aliajele moi, în timp ce Federația Rusă ar fi mai potrivită pentru aliajele dure.

(164)

În primul rând, tipurile de produse nu sunt în mod necesar determinante pentru selectarea unei țări reprezentative adecvate. În al doilea rând, ancheta a arătat că, de fapt, în Turcia sunt produse extrudate din aluminiu obținute din ambele tipuri de aliaje. În cele din urmă, astfel cum se indică în nota din 25 iunie 2020, s-a constatat că Federația Rusă nu este o țară reprezentativă adecvată în cazul de față din cauza restricțiilor la export privind aluminiul (88).

(165)

Prin urmare, Comisia a confirmat că Turcia este țara reprezentativă cea mai adecvată în acest caz.

(166)

Pe baza informațiilor furnizate de părțile interesate și a altor informații relevante disponibile în dosar, Comisia a stabilit în nota din 16 martie 2020 o primă listă de factori de producție și surse destinate a fi utilizate pentru toți factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, care sunt utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul anchetei.

(167)

Comisia a identificat, de asemenea, sursele care trebuie utilizate pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază [Global Trade Atlas („GTA”), statisticile naționale etc.]. În aceeași notă, Comisia a identificat codurile factorilor de producție din Sistemul armonizat (SA) care, pe baza informațiilor furnizate de părțile interesate, au fost avute în vedere inițial pentru a fi utilizate în scopul analizei GTA.

(168)

În nota din 25 iunie 2020, Comisia a confirmat că va utiliza datele GTA pentru a stabili costul nedenaturat al factorilor de producție, inclusiv al materiilor prime. De asemenea, Comisia a confirmat că va utiliza date de la Institutul de Statistică din Turcia pentru a stabili costurile cu forța de muncă, costurile cu energia electrică și costurile gazelor. În cele din urmă, Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că, pentru a stabili costurile VAG și profitul nedistorsionate, va utiliza datele financiare ale următoarelor societăți:

(169)

În urma notei din 25 iunie 2020, reclamantul a susținut că marja de profit pe această bază era prea scăzută. Potrivit reclamantului, profitul corespunzător înainte de impozitare ar trebui să fie de 16 %, și nu de 7,3 %, astfel cum a fost identificat de Comisie. În opinia reclamantului, acesta ar fi profitul necesar, având în vedere investițiile continue semnificative pentru a asigura sustenabilitatea activelor pe termen lung.

(170)

Reclamantul a mai adăugat că, în cazul în care Comisia nu ar accepta să utilizeze marja de profit țintă propusă de 16 %, ar trebui să excludă din calculul marjei de profit medii cele două societăți turce care au înregistrat cel mai scăzut profit. Potrivit reclamantului, acest lucru ar fi adecvat întrucât aceste două societăți nu au atins profitul minim de 6 % prevăzut la articolul 7 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază.

(171)

Comisia a respins acest argument. În nota din 25 iunie 2020, Comisia a explicat în detaliu modul în care a fost stabilit profitul care urmează să fie utilizat în calculele bazate pe profitul celor cinci societăți turce enumerate în considerentul 168. Comisia a exclus deja în cadrul exercițiului respectiv societățile care nu au raportat profit. Toate societățile profitabile care îndeplinesc criteriile stabilite au fost luate în considerare, indiferent de nivelul lor de profit, atât timp cât nu au suferit pierderi. Aceasta reflectă marja medie de profit obținută în țara reprezentativă în cursul perioadei de anchetă. Comisia a remarcat, de asemenea, că articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază se aplică în contextul subcotării prețurilor indicative, în timp ce, în acest context, Comisia urmărește să stabilească profitul nedistorsionat în țara de origine.

(172)

Producătorul-exportator, Press Metal Group, a susținut că prețurile London Metal Exchange (denumită în continuare „LME”) au reprezentat un preț internațional nedistorsionat mai adecvat pentru aluminiu, în comparație cu datele GTA. Cu toate acestea, producătorul-exportator a indicat că a revizuit datele GTA pentru importurile în Turcia, incluse în documentul Excel al Comisiei în urma notei din 25 iunie 2020 și a constatat că datele GTA privind produsele din aluminiu din Turcia sunt, în general, conforme cu cele publicate de LME.

(173)

Un importator a remarcat că datele sursă pentru diverși factori de producție (costurile cu forța de muncă, profitul mediu și costurile VAG, energia electrică și gazele naturale) s-au bazat pe informații din ani diferiți. Comisia precizează că, atunci când este necesar, Comisia ia acest lucru în considerare, în calculul său, prin aplicarea, ori de câte ori este cazul, a deflatorilor pentru a stabili valoarea relevantă pentru factorii de producție din cursul perioadei de anchetă.

(174)

Comisia a urmărit întocmirea unei liste inițiale de factori de producție și surse destinate a fi utilizate pentru toți factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă utilizate la fabricarea produsului în cauză de către producătorii-exportatori.

(175)

Comisia nu a primit nicio observație cu privire la lista factorilor de producție ca urmare a notei din 25 iunie 2020, în care Comisia a stabilit, pe baza informațiilor primite de la părțile interesate, o listă cu toate codurile pentru mărfuri turcești corespunzătoare factorilor de producție utilizați pentru fabricarea produsului în cauză.

(176)

Având în vedere toate informațiile prezentate de părțile interesate și colectate cu ocazia vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și următoarele coduri SA, după caz:

Tabel

Factori de producție și surse de informații

(177)

Pentru toate materiile prime și materialele auxiliare, Comisia s-a bazat pe prețurile de import în țara reprezentativă. Prețul de import în țara reprezentativă a fost stabilit ca media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC. Comisia a decis să excludă importurile din China în țara reprezentativă din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă care să arate că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. În mod similar, au fost excluse, de asemenea, datele privind importurile în țara reprezentativă din țările care nu sunt membre ale OMC enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (89). După excluderea importurilor în cauză, importurile din alte țări terțe au rămas reprezentative, la un nivel de 97 % din volumele totale importate în Turcia pentru factorii de producție enumerați în tabelul de mai sus.

(178)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a aplicat taxele la import relevante ale țării reprezentative. Într-o etapă ulterioară, în cadrul calculului marjei de dumping individuale, Comisia a adăugat la prețul de import costurile de transport intern specifice societăților. Costurile de transport internațional și intern pentru toate materiile prime, precum și costurile de asigurare au fost estimate pe baza datelor verificate furnizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(179)

Pentru materiile prime cu impact neglijabil în ceea ce privește costurile, pe care societățile nu le-au raportat în anexa III la avizul de deschidere, aceste costuri au fost incluse în cheltuielile generale de producție, astfel cum se explică în considerentul 189. Factorii de producție care au fost incluși în cheltuielile generale au fost enumerați în comunicările specifice societăților.

(180)

Pentru a stabili criteriul de referință pentru costurile cu forța de muncă, astfel cum se indică în nota din 25 iunie 2020, Comisia a utilizat statisticile Institutului de Statistică din Turcia.

(181)

În ceea ce privește costurile forței de muncă, în nota din 25 iunie 2020, Comisia a indicat că intenționează să utilizeze costul orar al forței de muncă în sectorul de producție pentru anul 2016, pentru activitatea economică C.24 (fabricarea metalelor de bază (90)). Această activitate corespunde cel mai bine codurilor NACE Rev. 2 (91) și NAICS (92) identificate, precum și codului raportat de societățile turce selectate. Acestea sunt cele mai recente statistici disponibile (93). Valorile au fost ajustate în mod corespunzător utilizând ca deflator indicele prețurilor producției interne (94) publicat de Institutul de Statistică din Turcia.

(182)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru costurile energiei electrice și ale gazelor, Comisia a utilizat statisticile Institutului de Statistică din Turcia.

(183)

În ceea ce privește costurile energiei electrice, în nota sa din 25 iunie 2020, Comisia și-a exprimat intenția de a aplica prețul unitar mediu al energiei electrice pentru utilizatorii industriali, menționat într-un comunicat de presă emis de Institutul de Statistică al Turciei (95). În ceea ce privește costurile gazelor, Comisia și-a exprimat intenția de a aplica prețul unitar mediu al gazelor pentru utilizatorii industriali, menționat în același comunicat de presă. Atât pentru energie electrică, cât și pentru gaze, Comisia a dedus TVA și a redus prețurile la nivelul net. În lipsa altor observații, Comisia a adoptat prezenta abordare.

(184)

În ceea ce privește prețurile motorinei, Comisia a aplicat prețul mediu al motorinei pentru sectorul industrial din Turcia din surse OCDE (96).

(185)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale (VAG) și pentru profituri. În plus, trebuia stabilită o valoare pentru cheltuielile generale de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție. În nota din 25 iunie 2020, Comisia a identificat cinci societăți din Turcia, enumerate în considerentul 168.

(186)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a costurilor VAG și a profiturilor, Comisia a utilizat proporția costurilor de producție pe care costurile VAG le reprezintă în structura costurilor acestor cinci societăți din Turcia. Comisia a utilizat cifrele raportate în baza de date Orbis pentru perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2018. Comisia a pus aceste date la dispoziția părților interesate ca anexă la nota din 25 iunie 2020.

(187)

Pentru a stabili valoarea normală, Comisia a parcurs etapele descrise mai jos.

(188)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile nedistorsionate de producție (care acoperă consumul de materii prime, forța de muncă și energia). Ea a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Din costurile de fabricație s-au scăzut costurile nedistorsionate ale subproduselor reutilizate în procesul de producție, astfel cum au fost raportate de societăți.

(189)

În al doilea rând, pentru a se ajunge la costurile nedistorsionate ale producției, Comisia a adăugat cheltuielile generale de producție. Cheltuielile generale de producție suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost majorate cu costurile materiilor prime și ale materialelor auxiliare menționate în considerentul 179 și, ulterior, au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de fiecare dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(190)

În cele din urmă, calculul de mai sus, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul mediu ponderat al celor cinci societăți turcești, astfel cum se explică în considerentul 186 de mai sus.

(191)

Costurile VAG exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute („CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate au fost de 15,16 %.

(192)

Profitul exprimat ca procent din costurile de producție și aplicate la costurile nedistorsionate de producție s-a ridicat la 9,07 %, care este mai ridicat decât marja de profit exprimată ca procent din veniturile din considerentul 169.

(193)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Comisia a construit valoarea normală pe tip de produs pentru cei doi producători-exportatori cooperanți incluși în eșantion.

(194)

Producătorii-exportatori cooperanți au exportat către Uniune în trei moduri diferite: direct către clienți independenți, prin intermediul unui importator afiliat din Uniune sau prin intermediul unei societăți afiliate care acționează în calitate de comerciant.

(195)

În cazul vânzărilor directe sau al vânzărilor prin intermediul unui comerciant afiliat către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau de plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(196)

În cazul vânzărilor realizate prin intermediul unei societăți afiliate care acționează în calitate de importator, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima oară unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Pentru aceste vânzări, Comisia a ajustat prețul pentru toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv cheltuielile VAG, și pentru profiturile înregistrate.

(197)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorului-exportator care a cooperat pe bază franco fabrică.

(198)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Ajustările prețului de export au fost efectuate pentru transport, asigurare, manipulare și încărcare, costuri de credit, taxe bancare, alte impuneri la import, reduceri la sfârșitul anului și comisioane ale comerciantului neafiliat dintr-o țară terță.

(199)

Comisia a efectuat, de asemenea, o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază pentru diferența în termeni de taxe indirecte dintre vânzările la export din China în Uniune și valoarea normală în cazul în care taxele indirecte, cum ar fi TVA, au fost excluse. Ancheta a concluzionat că, în China, producătorii-exportatori fac obiectul unei obligații în materie de TVA de 17 % la export, în timp ce 0 % (bare și tije) sau 13 % (alte extrudate din aluminiu) sunt rambursate. Prin urmare, diferența în ceea ce privește impozitarea indirectă, în acest caz TVA-ul care este rambursat parțial în ceea ce privește vânzările la export, a fost ajustată în valoarea normală.

(200)

În plus, Comisia a ajustat prețul de export al unui producător-exportator în ceea ce privește comerciantul din țara terță în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază. Ajustarea a corespuns comisionului constituit din onorariile unui agent înregistrate în costurile VAG ale comerciantului, costurile VAG restante și profitul.

(201)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(202)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(203)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Această marjă a fost calculată ca o medie ponderată pe baza marjelor stabilite pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(204)

Pe această bază, marja de dumping provizorie calculată a producătorilor-exportatori cooperanți care nu au fost incluși în eșantion este de 34,9 %.

(205)

În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din China, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza informațiilor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare a fost stabilit luând în considerare volumul exporturilor către Uniune realizate de producătorii-exportatori cooperanți, și volumul total al exporturilor – astfel cum este raportat în statisticile Eurostat privind importurile – din China în Uniune.

(206)

În cazul de față, nivelul de cooperare a fost considerat scăzut, întrucât importurile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat aproximativ 48 % din volumul total de exporturi către Uniune din cursul perioadei de anchetă. În plus, un producător-exportator nu a cooperat în mod deliberat, nerăspunzând la chestionar, în pofida acordului de a fi inclus în eșantion. Din aceste motive, Comisia a decis că este adecvat să stabilească marja de dumping reziduală la nivelul de 48,0 %. Această marjă a fost stabilită la nivelul celei mai ridicate marje de dumping stabilite pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți.

(207)

În concluzie, marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(208)

Produsul similar a fost fabricat de aproximativ 200 de producători din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Ei constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(209)

Producția totală din Uniune în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la aproximativ 3,3 milioane de tone. Comisia a stabilit cifra pe baza datelor privind producția Uniunii furnizate de European Aluminium, care, pentru a se asigura fiabilitatea și integralitatea, au făcut obiectul unei verificări încrucișate cu informațiile furnizate de producătorii din Uniune, inclusiv datele producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(210)

Pentru a stabili dacă industria din Uniune a suferit un prejudiciu și pentru a determina consumul și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei din Uniune, Comisia a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar a industriei din Uniune trebuia să fie luată în considerare în cadrul analizei.

(211)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei din Uniune, Comisia a obținut date pentru întreaga producție de extrudate din aluminiu și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere.

(212)

Comisia a constatat că o parte foarte mică a producției totale a producătorilor din Uniune a fost destinată utilizării captive, astfel cum se arată în tabelul 1 de mai jos. Piața captivă a rămas stabilă la doar aproximativ 2 % din consum. După caz, cifrele pentru piața captivă de dimensiuni reduse sunt prezentate și incluse în evaluarea generală a indicatorului respectiv. Pentru alți indicatori, cum ar fi producția, capacitatea, productivitatea, ocuparea forței de muncă și salariile, cifrele menționate mai jos se referă la întreaga activitate și nu este adecvată separarea cifrelor.

(213)

Fuyao Glass a susținut că, în cazul în care nu este exclusă din domeniul de aplicare al produsului, utilizarea finală a extrudatelor din aluminiu pentru uz decorativ la automobile ar trebui luată în considerare în toate aspectele anchetei, inclusiv o evaluare separată a prejudiciului. Astfel cum se explică în considerentele 43-47, aceste extrudate au aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază ca cele pentru alte utilizări și, prin urmare, aparțin produsului în cauză, iar evaluarea prejudiciului este efectuată pentru industria din Uniune în ansamblu. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(214)

Comisia a stabilit consumul Uniunii, astfel cum se menționează în considerentul 209, pe baza datelor furnizate de European Aluminium pentru vânzările de pe piața Uniunii, la care se adaugă date privind importurile furnizate de Eurostat.

(215)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(216)

Consumul pe piața liberă în Uniune a crescut cu 7 % în cursul perioadei examinate. O analiză detaliată arată că, în perioada 2016-2018, piața Uniunii a crescut cu 11 %, de la aproximativ 3,0 la 3,3 milioane de tone, iar în 2019 a scăzut cu 4 puncte procentuale, ajungând la aproximativ 3,2 milioane de tone. Fluctuația și creșterea globală în cursul perioadei examinate au fost cauzate de creșterea anumitor sectoare utilizatoare, cum ar fi industria automobilelor.

(217)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Produsul în cauză este importat în principal pe piața Uniunii sub următoarele coduri NC: 7604 21 00 (profiluri tubulare), 7604 29 10 (bare și tije), 7604 29 90 (profiluri solide), 7608 20 81 și 7608 20 89 (2 tipuri de țevi și tuburi, fără sudură) și 7610 90 90. Acest din urmă cod acoperă diverse structuri de aluminiu, părți ale structurilor și ansambluri de asamblare din aluminiu (toate acestea nefiind produsul în cauză), la care se adaugă anumite tipuri de produs în cauză, inclusiv barele, tijele și profilurile.

(218)

În plângere, importurile produsului în cauză au fost calculate pe baza tuturor importurilor primelor 5 coduri, plus 95 % din codul NC 7610 90 90, numai pentru importurile originare din China. Justificarea acestei metodologii este că importurile cu codul 7610 90 90 din China au fost evaluate la aproximativ 2 900 EUR pe tonă în PA, ceea ce corespundea foarte bine importurilor din China cu celelalte 5 coduri NC. În schimb, importurile din alte țări au fost efectuate la un preț mediu de aproximativ 6 500 EUR pe tonă. Aceste informații privind prețurile sugerează că importurile din China au fost produsul în cauză, în timp ce pentru alte țări, ele au fost produse cu o valoare adăugată mai mare, cum ar fi structuri, care nu sunt produsul în cauză. Reclamantul a declarat că, din motive de prudență, 95 % din codul NC 7610 90 90 ar trebui să fie considerat ca fiind produsul în cauză.

(219)

Comisia a examinat problema inițial prin examinarea fluxurilor comerciale la nivelul codurilor TARIC (codurile mărfurilor din 10 cifre). Aceste informații existau de la data deschiderii (14 februarie 2020). Aceste date au sprijinit abordarea reclamantului în ceea ce privește prețul. În același timp, o mare parte a importurilor din China au fost declarate la codul TARIC 7610909090, care nu este produsul în cauză. Prin urmare, serviciile Comisiei au decis să solicite opinii și date de la părțile interesate într-o notă adăugată la dosar. De asemenea, DG TAXUD și autoritățile vamale naționale din statele membre au fost contactate pentru a solicita date suplimentare existente în registrele lor cu privire la acest cod.

(220)

Doi importatori neafiliați și European Aluminium au furnizat anumite observații și date ca urmare a cererii de informații suplimentare.

(221)

Cei doi importatori neafiliați au indicat că codul NC 7610 90 90 ar trebui, în mod normal, să includă produse cu valoare mai mare, deoarece codul se referă, printre altele, la structurile din aluminiu. Prin urmare, prețurile de import inferioare mediei din China de la acest cod pot indica faptul că a fost inclusă o cantitate mare de produse neasamblate, pentru a beneficia de o taxă convențională mai mică (6 %) la acest cod NC, decât nivelul taxei pentru pozițiile tarifare 7604 și 7608 (7,5 %).

(222)

European Aluminium a susținut că importurile originare din China încadrate la codul NC 7610 90 90 sunt, în principal, extrudate din aluminiu „pregătite în vederea utilizării lor în construcții”, incluse în definiția produsului, deoarece prețul mediu este similar celui pentru produsele declarate la codurile NC 7604 și 7608 (și anume 2 770 EUR/tonă), iar prețul mediu nu este în conformitate cu cel al produselor declarate la codul NC 7610 90 90, originare din toate celelalte țări terțe, cu excepția Chinei (adică 6 000 EUR/tonă), ceea ce corespunde valorii adăugate economice a transformării extrudatelor din aluminiu în construcții.

(223)

De asemenea, autoritățile vamale naționale din patru state membre și DG TAXUD au furnizat informații mai detaliate privind importurile. Cu toate acestea, în etapa provizorie a anchetei, erau pendinte informații din partea altor state membre. Prin urmare, s-a decis provizoriu că plângerea a reprezentat cea mai bună informație disponibilă cu privire la volumul importurilor și toate datele prezentate și analizate în continuare utilizează metodologia din plângere pentru a stabili importurile pe piața Uniunii. Cu toate acestea, serviciile Comisiei solicită din nou părților interesate să se prezinte pentru a putea lua o decizie definitivă cu privire la date care să fie cât mai complete posibil.

(224)

Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza volumului importurilor în raport cu volumul consumului pe piața liberă indicat în tabelul 1.

(225)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(226)

Importurile din țara în cauză au crescut de la aproximativ 210 000 de tone la aproximativ 310 000 de tone în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o creștere de 48 %.

(227)

Cota de piață a acestor importuri a crescut de la 6,9 % la 9,6 % în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o creștere de 39 %.

(228)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat, utilizând codurile NC și metodologia menționate în considerentele 217-223.

(229)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețuri de import (EUR/tonă)

(230)

Prețurile importurilor din China au crescut de la 2 812 la 2 912 EUR/tonă în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o creștere de 4 %. Această evoluție ar trebui privită prin prisma evoluției indicilor mondiali în ceea ce privește aluminiul, cum ar fi cotațiile London Metals Exchange (LME) pentru biletele de aluminiu din tabelul 7. Biletele de aluminiu reprezintă principala materie primă a produsului care face obiectul anchetei. Pe parcursul aceleiași perioade, prețul LME pentru biletele de aluminiu a crescut cu 10 %, astfel cum se arată în tabelul 7. Pe parcursul PA, pe baza prețurilor medii din Uniune menționate în tabelul 7 de mai jos, a existat o diferență de preț între importurile vizate și prețurile din Uniune de aproximativ 20 %.

(231)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă, comparând:

(232)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și ajustate în mod adecvat, când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de anchetă. El a indicat o marjă de subcotare medie ponderată de peste 25 %. Cifrele reale calculate nu sunt înregistrate aici din motive de confidențialitate, dar au fost dezvăluite producătorilor-exportatori care au cooperat în cauză și se apropie de intervalul cuprins între 15 % și 35 %. S-a dovedit că aproximativ 99 % din volumele importurilor au făcut obiectul unei subcotări Toate vânzările producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost efectuate direct către clienți independenți, fără entități de vânzare afiliate. Un producător-exportator a vândut către clienți independenți din Uniune, fără entități de vânzare afiliate din Uniune. În ceea ce privește celălalt producător-exportator, majoritatea vânzărilor sale au fost efectuate prin intermediul unei entități de vânzare afiliate din Uniune. În orice caz, întrucât mai puțin de jumătate din exporturile totale ale societăților exportatoare incluse în eșantion au fost ajustate în temeiul articolului 2 alineatul (9), Comisia a considerat că ar exista o subcotare semnificativă pentru întreaga țară, de asemenea, având în vedere diferențele de preț observate menționate în considerentul 230.

(233)

Un importator (Kastens și Knauer) a susținut că produsul care face obiectul anchetei include atât produse cu preț scăzut, standard, cât și produse cu preț ridicat, non-standard, care nu ar trebui comparate între ele. Conform importatorului, aceste produse nu trebuie comparate.

(234)

După cum s-a menționat, a fost utilizat un sistem foarte detaliat de comparare a prețurilor, care implică forme și dimensiuni ale produsului, diferite tipuri de finisare și tipuri de aliaje de materii prime. S-a constatat un grad ridicat de corelare între produsele importate și cele ale industriei din Uniune. Prin urmare, Comisia confirmă faptul că au fost posibile comparații corecte ale prețurilor, pe baza unor criterii detaliate și obiective.

(235)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii include o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(236)

Astfel cum se menționează în considerentul 9, Comisia a utilizat eșantionarea pentru a determina potențialul prejudiciu suferit de industria din Uniune.

(237)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul Asociației Europene a Aluminiului care includea date referitoare la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(238)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(239)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(240)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(241)

Pe parcursul perioadei examinate, volumul producției industriei Uniunii a crescut cu 2 %. O analiză detaliată arată că, între 2016 și 2018, producția din Uniune a crescut cu 7 %, în timp ce, în perioada de anchetă, producția din Uniune a scăzut cu 5 puncte procentuale.

(242)

Creșterea globală în cursul perioadei examinate s-a datorat creșterii cererii descrise în tabelul 1. Cu toate acestea, industria din Uniune a reușit să își crească producția doar cu 2 % în cursul perioadei examinate, pe o piață care a crescut cu 7 %. Prin urmare, industria din Uniune nu a fost în măsură să beneficieze pe deplin de creșterea pieței.

(243)

În cursul perioadei examinate, capacitățile de producție ale Uniunii au crescut cu 4 %. Această creștere moderată a capacității reflectă încercările unor producători din Uniune de a crește capacitatea pentru a fi pe măsura potențialului de creștere al extrudatelor din aluminiu.

(244)

În cursul perioadei examinate, rata de utilizare a capacității Uniunii a scăzut cu 2 %, deoarece producătorii din Uniune nu au reușit să își crească producția în conformitate cu creșterea pieței.

(245)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor și cota de piață

(246)

Pe parcursul perioadei examinate, volumul total al vânzărilor realizate de industria din Uniune în Uniune a crescut cu 2 %.

(247)

Volumul vânzărilor Uniunii pe piața liberă a crescut, de asemenea, cu 2 % pe parcursul perioadei examinate. Din 2016 până în 2018, volumul vânzărilor Uniunii pe piața liberă a crescut cu 7 %, iar în perioada de anchetă a scăzut cu 5 %. Vânzările Uniunii au urmat foarte îndeaproape tendința producției din Uniune întrucât industria utilizează în mare măsură un sistem de producție la comandă.

(248)

Piața captivă a industriei din Uniune (exprimată ca procent din producția totală a Uniunii) a fost de aproximativ 2 % pe parcursul perioadei examinate. Piața captivă de mici dimensiuni a suferit o scădere de 8 % în cursul perioadei examinate, dar acest lucru a avut un impact marginal datorită dimensiunii limitate a acestei piețe.

(249)

Din scăderea cotei de piață a vânzărilor totale din Uniune reiese că industria din Uniune nu a fost în măsură să țină pasul cu creșterea pe piața Uniunii în cursul perioadei examinate.

(250)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(251)

Rata de ocupare a forței de muncă în industria din Uniune a crescut cu 8 % din 2016 până în 2018, în echivalent normă întreagă Această creștere a fost urmată de o scădere cu 7 % în perioada de anchetă. Din nou, această evoluție urmează tendința observată în ceea ce privește volumul producției, indicat în tabelul 4.

(252)

Euro Aluminium a explicat că a realizat studii periodice privind ocuparea forței de muncă, care s-au bazat, de obicei, pe 40 % din producția Uniunii. Cifrele menționate mai sus reprezintă o extrapolare a datelor astfel încât să acopere întreaga industrie. Prin urmare, rezultatele acestor anchete sunt considerate reprezentative pentru întreaga industrie din Uniune.

(253)

Întrucât cifrele pentru producție și ocuparea forței de muncă s-au reflectat reciproc îndeaproape, productivitatea în tone per angajat a rămas, în mare măsură, stabilă.

(254)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(255)

Aceasta este prima anchetă antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(256)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Prețurile de vânzare din Uniune

(257)

Prețurile de vânzare de pe piața Uniunii către părți independente (piața liberă) au crescut de la 3 053 EUR/ tonă la 3 619 EUR/tonă pe parcursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o creștere de 19 %.

(258)

Această tendință de creștere ar trebui să fie privită din perspectiva evoluțiilor importante din acest sector. În primul rând, în cursul perioadei examinate, toți cei patru producători din Uniune incluși în eșantion și-au modificat gama de produse. În special, producătorii din Uniune și-au sporit vânzările de produse cu valoare adăugată ridicată care au prețuri mai mari. De asemenea, prețurile pieței au crescut ca urmare a creșterii prețurilor la biletele de aluminiu, astfel cum a demonstrat prețul practicat pe LME în cursul unei perioade de 3 luni.

(259)

Costul unitar de producție al producătorilor incluși în eșantion a fost, de asemenea, puternic influențat de evoluția prețurilor LME și conținea costurile suplimentare suportate de producătorii incluși în eșantion în ceea ce privește trecerea la produse cu o valoare adăugată mai mare.

(260)

Costul de producție unitar a crescut cu (20 %), adică la o rată mai mare decât prețul mediu pe piața liberă a Uniunii (19 %).

(261)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(262)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut cu 2 % în perioada examinată.

(263)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Stocurile

(264)

Stocurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut cu 26 % în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, stocurile finale ca procent din producție au fost scăzute în perioada respectivă. Acest lucru se datorează faptului că industria de extrudare a aluminiului operează, în general, pe baza unei comenzi. Acest indicator nu este cu adevărat relevant în analiza prejudiciului global.

(265)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Rentabilitate, flux de lichidități, investiții și randamentul investițiilor

(266)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Costurile extraordinare și câștigurile și pierderile nerealizate din acoperirea riscurilor nerealizate nu au fost incluse în cifrele din tabelul 10. Rentabilitatea producătorilor incluși în eșantion a fost pozitivă, dar scăzută pe tot parcursul perioadei și a scăzut de la 4,9 % în 2016 la 2,0 % în perioada de anchetă. Această evoluție indică o blocare semnificativă a prețurilor. Astfel cum se explică în considerentul 272, costurile suportate de producătorii din Uniune au crescut mai mult decât prețurile practicate de aceștia. Industria din Uniune nu a fost în măsură să crească prețurile în aceeași măsură în care au crescut costurile, din cauza presiunii de scădere provocate de importurile din China (atât în ceea ce privește volumele, cât și prețurile scăzute) Într-adevăr, pe parcursul întregii perioade, prețurile chineze au fost în mod constant scăzute și semnificativ mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune, limitând creșterile de prețuri care ar fi fost preconizate, printre altele, în contextul creșterii costurilor materiilor prime și, de asemenea, al creșterii cererii. Importurile din China au fost semnificative în perioada în cauză. Aceasta a dus la o scădere a rentabilității.

(267)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Evoluția fluxului net de lichidități a fluctuat. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au avut un flux de lichidități pozitiv, dar scăzut pe parcursul perioadei examinate. Fluxul de lichidități a scăzut cu 77 % din 2016 în 2018, dar s-a redresat în mod semnificativ în cursul perioadei de anchetă. Această redresare s-a bazat în mare parte pe unul dintre producătorii incluși în eșantion, care a convertit, la începutul anului 2019, cantități mari de lucrări în curs de desfășurare în vânzări de produse finite în perioada de anchetă.

(268)

Producătorii din Uniune au continuat să investească în perioada examinată, după cum o demonstrează cifrele privind investițiile de mai sus. Investițiile s-au situat între 27 și 47 milioane EUR pe an. Investițiile au fost realizate în principal pentru a spori eficiența și pentru a permite întreprinderilor să se orienteze către produse cu valoare adăugată ridicată și către clienți. Acest lucru a fost considerat esențial pentru ca producătorii incluși în eșantion să își mențină competitivitatea pe piață.

(269)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a avut o evoluție negativă pe parcursul perioadei examinate și, de fapt, a scăzut cu 71 %. Această evoluție negativă arată că, deși investițiile au continuat să fie făcute, pentru a menține competitivitatea, rentabilitatea investițiilor respective a scăzut semnificativ în perioada examinată.

(270)

Toți cei patru producători incluși în eșantion fac parte din grupuri mari de societăți și au continuat să mobilizeze capital pentru investiții în perioada analizată. Cu toate acestea, dacă randamentul investițiilor este atât de scăzut, capacitatea entităților de producție incluse în eșantion de a mobiliza capitaluri în viitor este în mod clar pusă în pericol.

(271)

Mai mulți indicatori au arătat o tendință pozitivă, cum ar fi producția, capacitatea, volumul vânzărilor pe piața Uniunii și ocuparea forței de muncă. Cu toate acestea, evoluția pozitivă a acestor indicatori era legată de creșterea consumului și, de fapt, astfel de indicatori ar fi trebuit să crească în continuare, în cazul în care industria din Uniune ar fi fost în măsură să beneficieze pe deplin de piața în creștere. Într-adevăr, în ciuda creșterii volumului vânzărilor, industria din Uniune a pierdut din cota de piață pe piața liberă.

(272)

Prețurile vânzărilor pe piața liberă au crescut cu 19 %. Cu toate acestea, aceste creșteri de prețuri nu au ținut pasul cu creșterile costurilor (20 %). Această evoluție a fost cauzată de blocarea prețurilor. Industria din Uniune nu a fost în măsură să crească prețurile în aceeași măsură ca și creșterea costurilor, din cauza presiunii în sensul scăderii provocate de importurile din China, care au subcotat prețurile industriei din Uniune. Ținând cont de faptul că nivelurile de rentabilitate au fost sub nivelul-țintă pe parcursul perioadei examinate și de volumele și prețurile scăzute ale importurilor chinezești, Comisia a concluzionat că majorările de prețuri au fost blocate în cursul perioadei de analiză. În consecință, toți indicatorii de performanță financiară, și anume rentabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități au înregistrat o tendință descrescătoare, iar profiturile realizate s-au situat sub nivelul de profit țintă pe parcursul perioadei examinate. Acest lucru este deosebit de dăunător, deoarece piața pentru produsul care face obiectul anchetei a crescut în perioada de analiză, dar industria din Uniune a suferit încă profituri scăzute și în scădere. Deși a menținut investițiile la un nivel cât mai ridicat cu putință pentru a rămâne competitivă, industria din Uniune nu a înregistrat în mod clar niveluri de profit suficient de ridicate pentru a încuraja investițiile viitoare. În plus, declinul industriei din Uniune a avut loc într-o perioadă de creștere pe piața Uniunii. Industria din Uniune a pierdut 5 % din cota de piață pe o piață în creștere și, în mod evident, nu a reușit să profite de creșterea pieței Uniunii.

(273)

În plus, ar trebui reamintit faptul că industria din Uniune deservește o clientelă diversă, ale cărei cerințe evoluează în permanență. Este esențial ca industria din Uniune să continue să investească în cercetare și dezvoltare și în soluțiile axate pe client. Prin urmare, deteriorarea rapidă a evoluției rentabilității investițiilor (-71 %) reprezintă, prin urmare, o amenințare gravă la adresa viabilității continue a sectorului.

(274)

În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(275)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping, provenite din țările în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți au adus în același timp un prejudiciu industriei din Uniune. Comisia s-a asigurat de faptul că acestor importuri nu li s-a atribuit niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping, provenite din țările în cauză. Factorii respectivi sunt: importurile din țări terțe, rezultatele la export ale industriei din Uniune, vânzările captive, prețurile materiilor prime și evoluția consumului.

(276)

Deteriorarea situației industriei din Uniune coincide cu pătrunderea semnificativă a importurilor din China, care au subcotat în mod constant prețurile industriei din Uniune și au blocat nivelurile prețurilor de pe piața UE, stabilind o legătură cauzală între cele două.

(277)

Volumul importurilor din China a crescut (astfel cum se arată în tabelul 2) de la aproximativ 209 000 de tone în 2016 la aproximativ 310 000 de tone în perioada de anchetă, ceea ce reprezintă o creștere de 48 %. În ceea ce privește cota de piață, creșterea în aceeași perioadă a fost de la 6,9 % la 9,6 %, ceea ce reprezintă o creștere de 39 %. În aceeași perioadă (astfel cum se arată în tabelul 5), vânzările industriei din Uniune pe piața liberă au crescut cu numai 2 %, iar cota sa de piață a scăzut de la 85,1 % la 81,1 %, o scădere de 5 %. Vânzările pe piața captivă de dimensiuni reduse au scăzut cu 8 %. Importurile care fac obiectul unui dumping au crescut constant de la an la an, atât în termeni absoluți, cât și relativi. Astfel cum se arată în tabelul 1, consumul de pe piața Uniunii a crescut cu 7 % pe parcursul perioadei examinate. Cu toate acestea, este clar că în principal importurile din China au profitat de această creștere.

(278)

Prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping au crescut cu 4 % în perioada examinată (astfel cum se arată în tabelul 3) de la 2 812 EUR/tonă în 2016 la 2 912 EUR/tonă în perioada de anchetă. În aceeași perioadă, prețurile mondiale la aluminiu au crescut cu aproximativ 10 % (după cum indică indicele LME în tabelul 7). În plus, prețurile industriei din Uniune au crescut cu 19 % în cursul perioadei examinate, astfel cum se arată în tabelul 7. Cu toate acestea, tabelul arată, de asemenea, că costurile medii ale industriei din Uniune au crescut cu 20 % în aceeași perioadă. În sfârșit, marja de subcotare a prețurilor calculată pentru producătorii-exportatori este în medie de peste 25 %.

(279)

Astfel cum s-a explicat mai sus, creșterea prețurilor și a costurilor industriei din Uniune trebuie să fie analizată din perspectiva creșterii prețurilor la aluminiu și a modificării gamei de produse a industriei din Uniune. Cu toate acestea, creșterile prețurilor practicate de industria din Uniune și încercările sale de a trece la o producție de produse cu o valoare adăugată mai mare nu au fost suficiente pentru a crește rentabilitatea vânzărilor sale, care au continuat să scadă pe întreaga perioadă de analiză. Acest lucru a fost cauzat de presiunea în sensul scăderii exercitate asupra prețurilor pieței de creșterea volumului importurilor care fac obiectul unui dumping din China la prețuri mici. Prin urmare, s-a concluzionat că importurile din China au cauzat, de asemenea, blocarea prețurilor și au prevenit creșterea prețurilor.

(280)

O parte interesată (Airoldi) a pus sub semnul întrebării modul în care importurile din China, care aveau o cotă de piață limitată în perioada de anchetă, ar putea avea un astfel de impact semnificativ. În această privință, se remarcă faptul că produsul care face obiectul anchetei este vândut, de obicei, pe baza unui contract, prețul fiind un element important în acest caz, adesea cel mai important. Existența pe piață a ofertelor la prețuri scăzute ale producătorilor-exportatori chinezi explică motivul pentru care aceste vânzări au fost în măsură să exercite o astfel de influență semnificativă asupra prețurilor de piață în general. Producătorii chinezi în cursul perioadei de anchetă au vândut atât comercianților din Uniune, cât și utilizatorilor finali. Aceasta a însemnat că influența lor negativă asupra prețurilor de pe piață a fost resimțită în toate canalele de vânzare ale pieței și nu doar asupra prețurilor pentru vânzările de produse simple către distribuitori.

(281)

Piața Uniunii pentru producerea de extrudate din aluminiu se concentrează din ce în ce mai mult pe furnizarea de soluții personalizate pentru clienții din diferite sectoare, cum ar fi industria automobilelor, ingineria, transportul și construcțiile. Această evoluție înseamnă că producătorii care aprovizionează piața Uniunii trebuie să investească în cercetare și dezvoltare pentru noi produse și să ofere soluții complicate pentru a răspunde nevoilor clienților. Cu toate acestea, în pofida acestor investiții, industria din Uniune a înregistrat o pierdere progresivă a rentabilității și a cotei de piață. Această evoluție este cauzată de presiunea asupra prețurilor exercitată de producătorii-exportatori chinezi prin volume semnificative.

(282)

În plus, pătrunderea importurilor din China pe parcursul perioadei examinate a fost realizată nu numai pe acele segmente ale pieței care achiziționează produse simple de bază. Există dovezi clare că chinezii pătrund treptat pe piață prin creșterea prezenței lor pe piața vânzărilor bazate pe contracte. Prețul nu este singurul element important al unor astfel de contracte, dar este clar că marjele de subcotare menționate mai sus (peste 25 %) joacă un rol esențial în procesul decizional al clienților.

(283)

Prin urmare, s-a concluzionat că importurile din China au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune. Un astfel de prejudiciu a avut, în principal, efecte asupra prețurilor, dar și efecte asupra volumului.

(284)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Importuri din țări terțe

(285)

Importurile din Turcia au crescut cu 43 % în perioada examinată, de la aproximativ 77 000 de tone în 2016 la aproximativ 110 000 în perioada de anchetă. Cota de piață a acestor importuri a crescut de la 2,6 % în 2016 la 3,4 % în cursul perioadei de anchetă.

(286)

O examinare globală a importurilor de produs care face obiectul anchetei arată un preț mediu de 3 448 EUR/tonă pentru Turcia în cursul perioadei de anchetă, care este cu 18 % mai mare decât prețul mediu global al importurilor din China, și anume 2 912 EUR/tonă. O examinare mai detaliată a diferitelor coduri NC arată că cea mai mare parte a acestor importuri (89 %) se refereau la codurile NC 7604 21 00 și, respectiv, 7604 29 90, care reprezintă profiluri tubulare și, respectiv, solide. Având în vedere importanța covârșitoare a acestor tipuri de produse, a fost efectuată o comparație separată a prețului. Prețul mediu al acestor profiluri a fost de 3 458 EUR/tonă în cursul perioadei de anchetă. Acest preț este cu 19 % mai mare decât prețul mediu al importurilor din China pe baza acelorași două coduri NC pentru aceeași perioadă.

(287)

Importurile din alte țări terțe (în principal Rusia, Elveția, Norvegia și Bosnia și Herțegovina) au constat, de asemenea, în principal în profiluri solide și tubulare (69 %). Importurile din alte țări terțe au crescut cu 16 % în perioada examinată, de la aproximativ 163 000 de tone în 2016 la aproximativ 189 000 în perioada de anchetă. Cota de piață a acestor importuri a crescut ușor de la 5,4 % în 2016 la 5,8 % în cursul perioadei de anchetă. Prețul mediu al acestor importuri a fost de 3 720 EUR/tonă, care este chiar mai mare decât prețul din Turcia.

(288)

Având în vedere volumul, prețul și cota de piață a importurilor din Turcia și din alte țări terțe, impactul acestora asupra industriei din Uniune nu este de natură să provoace deteriorarea acesteia.

(289)

Volumul exporturilor producătorilor din Uniune a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune

(290)

Exporturile industriei Uniunii au crescut cu 3 % în perioada examinată, de la aproximativ 202 000 de tone în 2016 la aproximativ 208 000 în perioada de anchetă.

(291)

Prețul mediu al acestor importurilor a crescut cu 11 % în perioada examinată, de la 5 213 EUR/tonă în 2016 la 5 797 EUR/tonă în perioada de anchetă.

(292)

În contextul contribuției lor la producția și vânzările totale ale industriei din Uniune și având în vedere prețul ridicat al acestor exporturi și volumul lor stabil, este clar că aceste exporturi nu ar fi cauzat un prejudiciu industriei din Uniune.

(293)

Astfel cum se arată în tabelul 1, în perioada 2016-2018, piața liberă din Uniune a crescut cu 11 %, de la aproximativ 3 la 3,35 milioane de tone, iar în perioada de anchetă, aceasta a scăzut cu 4 puncte procentuale, ajungând la aproximativ 3,2 milioane de tone. Creșterea globală pe parcursul perioadei examinate demonstrează că nu a existat o reducere a cererii.

(294)

Ținând seama de faptul că consumul a crescut în perioada examinată, s-ar putea concluziona că evoluția consumului nu ar fi cauzat un prejudiciu industriei din Uniune.

(295)

Astfel cum se arată în tabelul 5, în cursul perioadei examinate, vânzările industriei din Uniune către piața captivă au scăzut cu 8 %. Cu toate acestea, volumele implicate în fiecare an au reprezentat 2 % sau mai puțin din totalul vânzărilor industriei din Uniune.

(296)

Având în vedere dimensiunea foarte limitată a pieței captive, evoluțiile acesteia nu ar fi cauzat un prejudiciu industriei din Uniune.

(297)

Principala materie primă utilizată de industria din Uniune o reprezintă biletele din aliaj de aluminiu, deși unii producători sunt mai integrați și produc, de asemenea, aliaje de aluminiu utilizate în producerea de extrudate din aluminiu.

(298)

Prețurile aluminiului sunt stabilite de LME și reprezintă aproximativ două treimi din costul extrudatelor tipice din aluminiu, deși acest procent variază în funcție de complexitatea produsului final vândut.

(299)

Astfel cum se arată în tabelul 7, începând cu 2016 și până la perioada de anchetă, indicii LME franco destinație pentru bilete au crescut cu 10 % pe parcursul perioadei examinate. Aceasta ar reprezenta o creștere a costului de producție de aproximativ 6-7 % pentru produsul care face obiectul anchetei.

(300)

Cu toate acestea, industria din Uniune vinde, de regulă, prin intermediul unor contracte prin care este cotat cel mai recent preț LME, împreună cu costurile de conversie și de livrare. Producătorii din Uniune utilizează apoi facilitățile de acoperire pentru a compensa diferența dintre prețul aluminiului cotat în contract și prețul real de achiziție a aluminiului.

(301)

Având în vedere modul în care prețurile aluminiului sunt stabilite pe baza unor contracte, precum și faptul că industria din Uniune se autoprotejează împotriva fluctuațiilor materiilor prime, era clar că creșterea prețurilor materiilor prime nu ar fi cauzat un prejudiciu industriei din Uniune.

(302)

Comisia a făcut distincția și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping. Efectul tuturor celorlalți factori asupra evoluției negative a industriei din Uniune în ceea ce privește pierderea cotei de piață, subcotarea prețurilor și scăderea rentabilității, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități a fost practic inexistent.

(303)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, în această etapă, că importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important. Prejudiciul constă în principal în pierderea cotei de piață, în subcotarea și în scăderea prețurilor și în scăderea rentabilității, a randamentului investițiilor și a fluxului de lichidități.

(304)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea concluziona că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz în ceea ce privește importurile din China, în pofida determinării dumpingului prejudiciabil. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor diferitelor interese implicate, inclusiv a celor ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale utilizatorilor și ale altor operatori economici relevanți.

(305)

Există aproximativ 200 de societăți care produc extrudate din aluminiu în Uniune. Instituirea de măsuri ar permite industriei din Uniune să recupereze cota de piață pierdută, îmbunătățind, în același timp, rentabilitatea scăzută a acestora către niveluri considerate sustenabile.

(306)

Industria din Uniune angajează aproximativ 40 000 de angajați în mod direct și mulți alții se bazează pe aceasta în mod indirect. Producătorii sunt răspândiți pe scară largă în întreaga Uniune.

(307)

Absența măsurilor ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii în ceea ce privește scăderea volumului vânzărilor și scăderea în continuare a prețurilor, reducând astfel profitabilitatea și investițiile. Măsurile vor permite industriei din Uniune să își exploateze potențialul pe o piață a Uniunii, să recupereze cota de piață pierdută și să îmbunătățească rentabilitatea la niveluri preconizate în condiții normale de concurență.

(308)

Aluminiul este mult mai ușor decât oțelul și este considerat în Uniune ca o materie primă esențială pentru a înregistra progrese în direcția îndeplinirii obiectivelor privind emisiile stabilite de Acordul de la Paris (2015). Un exemplu în acest sens este utilizarea sporită a extrudatelor din aluminiu în industria automobilelor, acestea fiind esențiale pentru crearea industriei vehiculelor electrice în Uniune.

(309)

Pe lângă industria din Uniune, Aluminium European reprezintă, de asemenea, o mare parte a sectorului aluminiului primar din Uniune. Extrudatele din aluminiu consumă aproximativ 20 % din aluminiul primar produs în Uniune. Sectorul aluminiului primar este, de asemenea, un angajator important în Uniune și se bazează pe sănătatea clienților săi din aval. Principalul produs al acestui sector pentru industria extrudatelor din aluminiului este reprezentată de bilete. Viabilitatea acestor furnizori din amonte va fi, de asemenea, pusă în pericol dacă industria de extrudate din aluminiu continuă să se contracte.

(310)

Sectorul importator a cooperat într-un mod foarte limitat. Numai 6 importatori neafiliați au prezentat un formular de eșantionare, ceea ce reprezintă aproximativ 2 % din importurile din China.

(311)

Importatorii de extrudate din aluminiu incluși în eșantion sunt specialiști în sectorul aluminiului și aproximativ 50 % din cifra lor de afaceri provenea din furnizarea de extrudate din aluminiu. Importatorii au achiziționat aproximativ 50 % din extrudatele din aluminiu ale acestora din țara în cauză, restul de 50 % provenind de la industria din Uniune și din alte țări terțe. Deși importurile de extrudate din aluminiu din China au făcut obiectul de obicei al unei taxe vamală de între 6 % și 7,5 %, această activitate a fost semnificativ mai profitabilă decât alte produse importate și mai rentabilă decât industria din Uniune, în ciuda faptului că sectorul importator se confruntă cu mai puține riscuri decât sectorul de producție.

(312)

Importatorii au afirmat că nu își pot procura toate extrudatele din aluminiu din industria din Uniune, deoarece industria nu poate furniza întreaga gamă necesară. Mai precis, un importator (Airoldi) a declarat că importă în principal extrudate din aluminiu din aliaje dure, în cazul cărora el afirmă că industria din Uniune impune termene mai lungi. Acesta susține că o altă dovadă a deficitelor de aprovizionare o constituie faptul că anumite produse sunt scutite de taxe vamale în cadrul contingentelor tarifare autonome. Industria din Uniune a respins această afirmație privind problemele de aprovizionare, susținând că industria dispune de o capacitate neutilizată, și poate furniza întreaga gamă de produse solicitate de către importatori și industriile utilizatoare din Uniune, inclusiv extrudate din aluminiu fabricate din aliaje dure.

(313)

Conform informațiilor din dosar, nu pare să existe o penurie în Uniune de niciun produs sau aliaj specific. Doi dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion produc cantități mari de extrudate din aluminiu obținute din aliaje dure și dețin o capacitate neutilizată semnificativă. Industria din Uniune a furnizat dovezi că numeroși producători din Uniune au capacitatea de a produce extrudate din aluminiu din aliaje dure. În plus, există surse alternative de aprovizionare în țări terțe.

(314)

În ceea ce privește scutirile de taxe la import, într-adevăr, contingentele tarifare autonome care totalizează 3 000 de tone de produs în cauză sunt în prezent scutite de taxele vamale prin Regulamentul (UE) 2019/2220 al Consiliului (97). Industria din Uniune a explicat că a contestat aceste derogări pe motiv că industria din Uniune este în măsură să furnizeze produsele specifice exceptate. O decizie cu privire la necesitatea menținerii acestor scutiri este prevăzută să fie publicată înainte de sfârșitul anului 2020. Având în vedere că cantitatea implicată este marginală (aproximativ 1 % din totalul importurilor din perioada de anchetă), nu se consideră că această problemă reprezintă o problemă semnificativă de aprovizionare. În cazul în care apar informații suplimentare, această chestiune va fi examinată în etapa finală a anchetei.

(315)

Un importator (Airoldi) a susținut că pandemia de COVID-19 constituie un caz de forță majoră și ar fi împotriva interesului Uniunii să instituie taxe antidumping asupra importurilor produsului în cauză. De asemenea, acesta a susținut că nu ar fi adecvat să se aplice taxe în 2020, pe baza situației din 2019, întrucât 2020 este afectat de epidemia de COVID-19. Cu toate acestea, perioada examinată în cadrul prezentei anchete este 2016-2019. Evenimentele din 2020 nu ar trebui să fie luate în considerare în mod normal în ceea ce privește instituirea de măsuri, cu excepția cazului în care a existat o schimbare de durată a circumstanțelor. Elementele de probă cuprinse în regulamentul de impunere a înregistrării importurilor sugerează că presiunea exercitată de importuri în perioada martie-mai 2020 a crescut asupra industriei din Uniune. Nu a fost prezentat niciun element de probă care să justifice încheierea anchetei fără instituirea de măsuri din motive de interes pentru Uniune. Prin urmare, această pretenție a fost respinsă. Airoldi a primit deja o scrisoare pentru a explica faptul că nu există niciun temei juridic pentru încheierea anchetei actuale din cauza pandemiei de COVID-19 din motive de forță majoră.

(316)

De asemenea, Airoldi a susținut că industria din Uniune utilizează instrumentul antidumping pentru a consolida un presupus oligopol, care este un abuz de drept în temeiul jurisprudenței Uniunii. European Aluminium a respins cu fermitate aceste afirmații Cu toate acestea, nu există indicii conform cărora industria din Uniune are un comportament anticoncurențial sau constituie un oligopol abuziv, iar Airoldi nu a furnizat nicio dovadă privind constatările în acest sens sau vreo analiză care să îi explice relevanța în contextul regulamentului de bază.

(317)

Este probabil ca măsurile antidumping să aibă un anumit impact negativ asupra importatorilor din Uniune, deoarece măsurile privind importurile din China pot reduce cifra de afaceri și rentabilitatea întreprinderilor lor de extrudate din aluminiu. Cu toate acestea, importatorii vor fi în măsură să transfere taxa asupra clienților lor, având în vedere marjele lor de profit semnificative de aproximativ 7 % până la 13 %. Aceștia au, de asemenea, posibilitatea de a găsi surse alternative de aprovizionare, inclusiv furnizori din alte țări terțe și industria din Uniune. Într-adevăr, ambii importatori incluși în eșantion au o structură de aprovizionare echilibrată și nu se bazează doar pe importurile din China. De asemenea, ambii importatori incluși în eșantion desfășoară activități semnificative care nu sunt legate de produsul care face obiectul anchetei, care nu sunt afectate de instituirea taxelor. Prin urmare, combinația dintre alte activități, alte surse de aprovizionare pentru produsul care face obiectul anchetei și capacitatea de a transfera parțial efectul taxelor asupra clienților lor ar însemna că importatorii neafiliați nu sunt afectați de instituirea măsurilor.

(318)

Produsul care face obiectul anchetei provine din mai multe sectoare utilizatoare, în principal construcții, transporturi, inginerie și altele, inclusiv produse de consum. Anumite extrudate din aluminiu sunt vândute distribuitorilor înainte de a fi revândute către utilizatorii finali.

(319)

Deși unii utilizatori și asociațiile acestora s-au înregistrat în calitate de părți interesate, majoritatea sectoarelor utilizatoare nu au cooperat la anchetă prin completarea răspunsurilor la chestionar.

(320)

Un singur răspuns la chestionar a fost primit de la Grupul Alstom, care achiziționează extrudate din aluminiu pentru activitățile sale de transport feroviar. Alstom și Asociația Europeană a Industriei Feroviare (UNIFE) au prezentat, de asemenea, observații relevante pentru chestiuni de interes pentru Uniune.

(321)

Extrudatele din aluminiu sunt importante pentru industria transportului feroviar, ele fiind esențiale pentru modernizarea materialului rulant în vederea îndeplinirii standardelor legate de siguranța călătorilor, a rezistenței la coliziune și pentru a ajuta industria să își reducă amprenta de carbon prin reducerea greutății materialului rulant și creșterea eficienței consumului de combustibil. Industria a explicat că stabilește relații cu furnizorii săi, atât din Uniune, cât și din China, pentru a produce extrudate din aluminiu personalizate, ceea ce înseamnă că schimbarea furnizorilor devine indezirabilă și implică costuri suplimentare. În plus, industria de profil a susținut că un număr limitat de producători din Uniune au putut să îndeplinească cerințele sale specializate. Alstom a subliniat că unele dintre produsele sale puteau fi furnizate numai de 3 de producători din China și de un producător din Uniune. European Aluminium a susținut că membrii săi au atât capacitatea, cât și cunoștințele tehnice necesare pentru aprovizionarea industriei de transport feroviar.

(322)

Serviciile Comisiei au concluzionat că era inevitabil ca schimbarea furnizorilor să aibă implicații financiare pentru Alstom și pentru alte societăți din această industrie. Cu toate acestea, achiziționarea de către Alstom a produsului care face obiectul anchetei reprezintă un procent nesemnificativ din cifra de afaceri a societății, iar societatea cumpără de la mai multe surse de aprovizionare, inclusiv China și alte țări. Astfel, în cazul în care ar decide să se aprovizioneze din China și să plătească taxe antidumping la import, valoarea acestor taxe ar fi un cost suplimentar marginal mai mic de 1 % din cifra de afaceri corespunzătoare.

(323)

Alstom și UNIFE au susținut, de asemenea, că instituirea de măsuri antidumping asupra extractelor din aluminiu utilizate în industria transportului feroviar nu ar fi în interesul Uniunii, deoarece:

(324)

Cu toate acestea, faptul că produsele pentru industria de transport feroviar reprezintă o parte minoră a importurilor pe piața Uniunii nu este specifică sectorului transportului feroviar. Nu a fost furnizată nicio dovadă că deprecierea prețurilor cauzată de importurile din China nu este prezentă în ceea ce privește furnizarea de extrudate din aluminiu pentru industria de transport feroviar, sau este prezentă doar într-o măsură mai mică. Dimpotrivă, pe baza informațiilor furnizate de unicul utilizator cooperant din industria de transport feroviar, importurile din China au înregistrat o pătrundere mult mai mare pe piață în această industrie în cursul perioadei de anchetă decât în general, iar această pătrundere pe piață a progresat într-un ritm mult mai rapid. Astfel, efectul prejudiciabil al importurilor de extrudate din aluminiu asupra industriei de transport feroviar nu este diferit de prejudiciul cauzat de alte tipuri de produse care fac obiectul anchetei.

(325)

În ceea ce privește industria automobilelor, care este una dintre cele mai importante industrii din aval, nu s-a primit nicio cooperare din partea utilizatorilor din acest sector. European Aluminium și producătorii din Uniune incluși în eșantion au indicat că extrudatele din aluminiu joacă un rol din ce în ce mai important, în special în ceea ce privește piața vehiculelor electrice aflată în creștere, în care extrudatele din aluminiu sunt importante pentru reducerea greutății vehiculelor și pentru creșterea gamei sale. Aceste informații au fost confirmate în raport cu datele de vânzări ale industriei din Uniune și prin intermediul informațiilor disponibile public publicate de asociația industriei automobilelor. Cu toate acestea, se presupune că unii factori atenuanți similari s-ar aplica industriei automobilelor ca și în cazul industriei feroviare:

(326)

În ceea ce privește industria construcțiilor, care este cea mai importantă industrie din aval, nu s-a primit nicio cooperare din partea utilizatorilor din acest sector. European Aluminium și producătorii din Uniune incluși în eșantion au confirmat că furnizarea de extrudate din aluminiu joacă un rol important, reprezentând aproximativ 50 % din consumul Uniunii. Aceste informații au fost confirmate prin referire la datele privind vânzările industriei din Uniune. În timp ce vânzările de extrudate din aluminiu către industria construcțiilor au reprezentat aproximativ 5 miliarde EUR, acest lucru trebuie privit în raport cu dimensiunea enormă a sectorului construcțiilor din Uniune. Potrivit celor mai recente informații publicate de Eurostat, în 2018, achizițiile de bunuri și servicii efectuate de industria construcțiilor au reprezentat 1 277 miliarde EUR, în timp ce cifra de afaceri a fost de 1 874 miliarde EUR (99). Achizițiile de extrudate din aluminiu reprezintă, prin urmare, o parte nesemnificativă a costurilor și a cifrei de afaceri a industriei construcțiilor.

(327)

Prin urmare, impactul oricăror măsuri asupra acestei industrii sunt considerate minime în ansamblu. Cu toate acestea, este recunoscut faptul că importanța extrudatelor din aluminiu asupra diferiților actori de pe piață din industria construcțiilor poate fi diferită. În lipsa cooperării, nu sunt disponibile informații detaliate.

(328)

Nu s-au primit date verificabile pentru celelalte sectoare principale utilizatoare, care sunt ingineria și industriile consumatoare. Există multe industrii în aceste sectoare, iar gradul de importanță a extrudatelor din aluminiu și a factorilor atenuanți pentru fiecare sector industrial nu sunt cunoscute. Prin urmare, nu se poate exclude faptul că unii utilizatori, care nu au cooperat la anchetă, pot întâmpina anumite efecte negative care decurg din aceste măsuri. Cu toate acestea, nu există informații în dosarul cazului care să susțină sau să cuantifice aceste efecte.

(329)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că nu existau motive covârșitoare în baza cărora instituirea măsurilor provizorii asupra importurilor de extrudate din aluminiu originare din China să nu fie în interesul Uniunii.

(330)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă inferioară marjei de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(331)

Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În acest caz, prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar fi în măsură să își acopere costurile de producție, inclusiv costurile care decurg din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora la care Uniunea este parte și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia la regulamentul de bază și să obțină un profit rezonabil („profit-țintă”).

(332)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului-țintă, Comisia a luat în considerare următorii factori:

(333)

European Aluminium și unul dintre producătorii din Uniune au susținut că era necesar un nivel-țintă de profit de cel puțin 16 %, deoarece producerea de extrudate din aluminiu necesită investiții considerabile atât în echipamente de producție, cât și în dezvoltarea de produse cu clienții. Un al doilea producător din Uniune a susținut că profitul normal ar trebui să fie mai mare de 8 %. Aceste afirmații au fost susținute de faptul că orientarea către client este din ce în ce mai importantă în această industrie, iar investițiile suplimentare de această natură sunt esențiale pentru supraviețuirea viitoare a industriei. Această investiție este necesară pentru a oferi soluții personalizate pentru clienții din principalele sectoare ale industriei (automobile, inginerie, transport și construcții).

(334)

Pentru a stabili profitul-țintă, Comisia a examinat aceste afirmații împreună cu datele disponibile la dosarul cazului relevante pentru cerințele de la articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază.

(335)

Ținând seama de faptul că prețurile practicate de industria din Uniune au fost blocate în cursul perioadei examinate, ca urmare a importurilor care fac obiectul unui dumping, astfel cum se explică în considerentul 272, profiturile realizate în această perioadă nu au fost considerate o bază adecvată pentru stabilirea profitului-țintă. Prin urmare, Comisia a examinat rentabilitatea industriei din Uniune înainte de perioada examinată, având în vedere, de asemenea, afirmațiile industriei UE referitoare la nivelul ridicat al investițiilor necesare în această activitate.

(336)

În ceea ce privește profitul preconizat în condiții normale de concurență, Comisia a observat că, înainte de 2014, criza financiară a avut un impact negativ asupra rentabilității, iar începând cu 2014 nivelurile importurilor din China au crescut brusc și au produs prejudicii. Prin urmare, anul 2014 este considerat a fi anul cel mai reprezentativ pentru rentabilitatea în condiții normale de concurență în această industrie. Doi dintre cei patru producători incluși în eșantion, Constellium Decin și Impol, au atins niveluri ale rentabilității de cel puțin 10 % în 2014. Al treilea producător, Hydro Hungary, a suferit modificări structurale în această perioadă și, prin urmare, nivelul său de rentabilitate nu a fost pe deplin reprezentativ. Nu sunt disponibile date pentru cel de-al patrulea producător STEP G, care a fost înființat abia în 2015. Pe această bază, Comisia a considerat că un profit-țintă de 10 %, bazat pe nivelurile de rentabilitate atinse în anul 2014, ar reflecta nivelul rentabilității înainte de creșterea importurilor din țara care face obiectul anchetei, precum și nivelul de rentabilitate preconizat în condiții normale de concurență.

(337)

Având în vedere afirmațiile industriei UE, astfel cum se explică în considerentul 333 de mai sus, Comisia a analizat apoi dacă un astfel de nivel ar acoperi costurile și investițiile totale, cercetarea și dezvoltarea (C & D) și inovarea, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (2c).

(338)

Datele verificate privind investițiile sprijină afirmația potrivit căreia industria de extrudare a aluminiului necesită investiții considerabile atât în echipamente de producție, cât și în dezvoltarea de produse cu clienții. Într-adevăr, în pofida scăderii rentabilității, investițiile au crescut în perioada examinată cu 72 % pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion, reprezentând peste 4,4 % din cifra de afaceri pentru societățile incluse în eșantion, pe parcursul perioadei examinate și 5,4 % în PA. Acest lucru sprijină afirmațiile industriei UE, conform cărora un nivel semnificativ de investiții este necesar în mod consecvent pentru a rămâne competitivă și pentru a putea menține orientarea către client, indiferent de situația economică. Prin urmare, în prezența unui dumping prejudiciabil care afectează condițiile normale de concurență și care, în cele din urmă, are un impact asupra rentabilității industriei, acest nivel al investițiilor trebuie luat în considerare la stabilirea profitului-țintă relevant. Pe această bază, Comisia a concluzionat că un profit-țintă de 10 % ar acoperi investițiile, cercetarea și dezvoltarea (C & D) și inovarea industriei de extrudare a aluminiului și ar lăsa și o marjă pentru profituri pentru a compensa alți factori de producție.

(339)

În timp ce acest obiectiv de profit de 10 % este în mare măsură în concordanță cu nivelul declarat de unul dintre producătorii din UE (un nivel de profit de peste 8 %), European Aluminium și un alt producător din Uniune au susținut că era necesar un nivel-țintă de profit de cel puțin 16 % pentru a acoperi investițiile. Deși acest nivel a fost într-adevăr obținut de una dintre societățile incluse în eșantion în perioada 2014-2016, acesta ar reflecta doar societatea de mare succes cu cea mai sofisticată gamă de produse și, prin urmare, cu nevoi de investiții mai mari. Dimpotrivă, nivelul de 10 % reflectă pe deplin gama de produse și investițiile tuturor producătorilor din UE incluși în eșantion și, în ultimă instanță, ale industriei în ansamblu. Prin urmare, argumentul referitor la nivelul de profit țintă mai ridicat a fost respins.

(340)

Având în vedere toate cele de mai sus, Comisia consideră că stabilirea cu titlu provizoriu a nivelului de profit țintă la 10 % îndeplinește toate cerințele de la articolul 7 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază.

(341)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, Comisia a evaluat viitoarele costuri care decurg din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele la acestea la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia la regulamentul de bază, pe care industria Uniunii le va suporta pe parcursul perioadei de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Comisia a stabilit un cost suplimentar de 0,04 %, care a fost adăugat la prețul neprejudiciabil. O notă la dosar cu privire la modul în care Comisia a stabilit acest cost suplimentar este disponibilă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate.

(342)

Aceste costuri au inclus costurile viitoare suplimentare, pentru a asigura conformitatea cu sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS). EU ETS este o piatră de temelie a politicii UE pentru respectarea acordurilor multilaterale de mediu. Aceste costuri suplimentare au fost calculate pe baza mediei estimate a certificatelor de emisii UE suplimentare (EUA) care vor trebui să fie achiziționate pe durata aplicării măsurilor (2020-2024). EUA utilizate în calcul nu au inclus certificatele cu titlu gratuit și au fost ajustate pentru a se asigura că acestea se refereau exclusiv la produsul care face obiectul anchetei. Costurile EUA au fost extrapolate pentru a ține seama de variația preconizată a prețurilor pe parcursul duratei de aplicare a măsurilor. Sursa acestor prețuri proiectate este un extras Bloomberg New Energy Finance din 7 iulie 2020. Prețul mediu preconizat pentru EUA pentru această perioadă este de 36,4 EUR/tonă pentru CO2 produs.

(343)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria Uniunii.

(344)

În continuare, Comisia a stabilit nivelul de eliminare a prejudiciului comparând prețul de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți, stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, cu prețul neprejudiciabil mediu ponderat al produsului similar vândut de producătorii cooperanți din Uniune pe piața Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(345)

În ceea ce privește marja reziduală, ținând seama nivelul scăzut de cooperare al exportatorilor chinezi și de alte considerații explicate în considerentul 206, Comisia a decis să stabilească marja de subcotare reziduală la 65,6 %. Această marjă a fost stabilită la nivelul celei mai ridicate marje de subcotare stabilite pentru un tip de produs vândut în cantități reprezentative, pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți.

(346)

Rezultatul acestor calcule este prezentat în tabelul următor.

(347)

Astfel cum se explică în avizul de deschidere, reclamantul a furnizat Comisiei dovezi suficiente cu privire la existența unor distorsiuni privind materiile prime în țara în cauză în ceea ce privește produsul care face obiectul anchetei. Distorsiunile respective par a avea drept rezultat prețuri care sunt mai scăzute decât prețurile cotate pe piețele internaționale pentru același produs. Prin urmare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, ancheta va examina presupusele distorsiuni pentru a evalua dacă, eventual, o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul.

(348)

Cu toate acestea, întrucât marjele adecvate pentru eliminarea prejudiciului sunt mai mari decât marjele de dumping, Comisia a considerat că, în această etapă, nu era necesar să se abordeze acest aspect.

(349)

În urma evaluării de mai sus, Comisia a concluzionat că este în interesul Uniunii să se stabilească cuantumul taxelor provizorii în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(350)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(351)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(352)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectau situația constatată în cursul prezentei anchete în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”. Acestea nu trebuie să facă obiectul niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(353)

O societate care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (100). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicată o notificare privind schimbarea denumirii.

(354)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile care beneficiază de taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(355)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei antidumping la importuri, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(356)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de împrejurări și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate iniția o anchetă privind eludarea. O astfel de anchetă poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

(357)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți trebuie să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă.

(358)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 4, Comisia a supus înregistrării importurile de extrudate din aluminiu originare din Republica Populară Chineză. Înregistrarea a avut loc cu scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază. Prin urmare, înregistrarea era în desfășurare în cursul etapei premergătoare deschiderii anchetei.

(359)

Având în vedere constatările din etapa provizorie, înregistrarea importurilor trebuie să înceteze.

(360)

În etapa actuală a procedurii, nu s-a luat nicio decizie privind posibila aplicare retroactivă a unor măsuri antidumping. O astfel de decizie va fi adoptată în etapa definitivă.

(361)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a taxelor provizorii. Această informație a fost, de asemenea, pusă la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului internet al DG TRADE. Părțile interesate au avut la dispoziție trei zile lucrătoare pentru a prezenta observații cu privire la exactitatea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(362)

Doi producători-exportatori din China și alte părți interesate, inclusiv un importator inclus în eșantion, și-au prezentat observațiile. Observațiile nu au vizat erori materiale în efectuarea calculelor și vor fi abordate în etapa definitivă, dacă este necesar.

(363)

În interesul unei bune administrări, Comisia invită părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru procedurile comerciale, până la un termen stabilit.

(364)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei,