REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/1208 AL COMISIEI
din 7 august 2020
privind structura, formatul, procedurile de transmitere și revizuirea informațiilor raportate de statele membre în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 749/2014 al Comisiei
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în special articolul 19 alineatul (5), articolul 26 alineatul (7), articolul 37 alineatul (6), articolul 38 alineatul (4) și articolul 39 alineatul (3),
întrucât:
|
(1)
|
Mecanismul de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2) stabilește un cadru de bază pentru monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul politicii privind clima. Dispozițiile acestui mecanism sunt pe deplin integrate în Regulamentul (UE) 2018/1999, care abrogă Regulamentul (UE) nr. 525/2013 începând cu 1 ianuarie 2021. În cadrul acestui mecanism, este necesar să se adopte norme pentru raportarea cu privire la acțiunile naționale de adaptare, utilizarea veniturilor din licitații, sprijinul financiar și tehnologic acordat țărilor în curs de dezvoltare, inventarele aproximative ale gazelor cu efect de seră, inventarele gazelor cu efect de seră și emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră contabilizate, normele privind sistemele naționale de inventariere, revizuirea cuprinzătoare și raportarea cu privire la politici, măsuri și prognoze.
|
|
(2)
|
Sistemul integrat de monitorizare și raportare pentru inventarele de gaze cu efect de seră, pentru prognoze și pentru politici și măsuri, care include sistemele naționale, contribuie la asigurarea consecvenței datelor între tendințele din trecut în materie de emisii, tendințele viitoare în materie de emisii și efectul politicilor și al măsurilor care vizează atingerea obiectivelor de atenuare a schimbărilor climatice. În plus, raportarea de către statele membre cu privire la inventarul național al gazelor cu efect de seră este strâns legată de sistemele naționale de inventariere, care constituie mecanismele instituționale, juridice și procedurale de estimare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Mai mult decât atât, procesul de revizuire cuprinzătoare analizează calitatea datelor din inventarele naționale care au fost transmise. Prin urmare, este oportun să se includă într-un singur regulament de punere în aplicare normele privind sistemele naționale de inventariere, revizuirea cuprinzătoare, sistemele de politici, măsuri și prognoze și obligațiile de raportare ale statelor membre în temeiul capitolului 4 din Regulamentul (UE) 2018/1999.
|
|
(3)
|
În Decizia 18/CMA.1, Conferința părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) (3), care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris (4) adoptat la 12 decembrie 2015 privind schimbările climatice, care a urmat celei de a 21-a Conferințe a părților la CCONUSC („Acordul de la Paris”), a adoptat modalitățile, procedurile și orientările privind cadrul de transparență pentru acțiuni și sprijin, care prevăd, printre altele, raportarea cu privire la inventarele gazelor cu efect de seră, politicile și măsurile, prognozele, impactul gazelor cu efect de seră și adaptarea la acestea, precum și sprijinul acordat țărilor în curs de dezvoltare. UE și statele sale membre trebuie să raporteze informațiile în conformitate cu aceste modalități, proceduri și orientări cel târziu până la 31 decembrie 2024.
|
|
(4)
|
În temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, statele membre trebuie să prezinte Comisiei rapoarte bienale cu informații privind planificarea și strategiile lor naționale de adaptare la schimbările climatice în conformitate cu cerințele de raportare convenite în temeiul CCONUSC și al Acordului de la Paris. Aceste informații vor fi utilizate pentru a monitoriza progresele și acțiunile întreprinse în vederea adaptării la schimbările climatice, pentru a orienta și a sprijini punerea în aplicare și revizuirile strategiei de adaptare a Uniunii, pentru a facilita evaluarea progreselor înregistrate de UE în direcția obiectivului de adaptare prevăzut în Acordul de la Paris, precum și pentru a le permite statelor membre și Uniunii Europene să facă schimb de bune practici și să își evalueze nevoile și nivelul de pregătire în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice. În conformitate cu mecanismele internaționale de raportare, statele membre trebuie să furnizeze, de asemenea, prezentări generale sau exemple de bune practici privind activitățile subnaționale, cu scopul de a spori gradul de sensibilizare cu privire la acțiunile de adaptare la alte niveluri de guvernanță și de a permite UE să promoveze mai bine astfel de acțiuni.
|
|
(5)
|
Având în vedere experiența anterioară în ceea ce privește raportarea cu privire la utilizarea veniturilor din licitații, este necesar ca statele membre, care raportează cu privire la utilizarea echivalentului în valori financiare al veniturilor lor din licitații, să raporteze valori care să fie reprezentative pentru cheltuielile lor în conformitate cu articolele 3d și 10 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5).
|
|
(6)
|
Raportarea statelor membre cu privire la sprijinul financiar și tehnologic acordat țărilor în curs de dezvoltare ar trebui să fie cât mai detaliată și să se realizeze la nivelul programelor sau al activităților. Elementele de informații cu mențiunea „dacă sunt disponibile” se raportează numai dacă se află la dispoziția statelor membre la momentul introducerii raportului în sistemul de raportare. Nu este necesar ca un stat membru să completeze și să prezinte tabelul cu privire la planificarea furnizării de sprijin în cazul în care informațiile relevante nu sunt disponibile pentru întregul tabel, printre altele din cauza faptului că procesele bugetare sunt încă în desfășurare sau nu au fost demarate. Pentru a asigura consecvența, statelor membre ar trebui să li se permită, de asemenea, să utilizeze, pentru raportarea către sistemul de raportare a creditorilor (CRS), formatul introdus de Comitetul de asistență pentru dezvoltare (CAD) al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În temeiul Deciziei 18/CMA.1, statele membre transmit CCONUSC informații cu privire la echivalentul-subvenție pe bază de voluntariat. Pentru a asigura coerența cu raportarea la nivel internațional, cerințele de raportare prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie aliniate, în măsura posibilului, la deciziile relevante ale Conferinței părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris și la modificările metodologice relevante efectuate de Comitetul de asistență pentru dezvoltare al OCDE, atunci când acestea sunt disponibile.
|
|
(7)
|
Domeniul de aplicare sectorial al inventarului aproximativ reprezintă o sinteză generală a domeniului de aplicare sectorial al inventarului total al gazelor cu efect de seră, care este mai detaliat. Acest lucru asigură faptul că estimările privind emisiile și absorbțiile raportate în inventarul aproximativ pentru anul t-1 concordă cu estimările din inventarul gazelor cu efect de seră raportate în anul t-2. Sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF) face parte integrantă din inventarul anual, iar statele membre ar trebui să includă estimări ale emisiilor și absorbțiilor din LULUCF în inventarul lor aproximativ al gazelor cu efect de seră.
|
|
(8)
|
Pentru a asigura transparența angajamentelor de reducere a emisiilor și îmbunătățirea continuă a calității și pentru a facilita procesul de revizuire de către experții tehnici, rapoartele statelor membre necesită un nivel ridicat de detalii și de informații tehnice. În plus, Regulamentul (UE) 2018/1999 integrează în raportarea anuală privind inventarele gazelor cu efect de seră cerințele de raportare prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului (6) și în Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului (7) și se adaptează ciclului de verificare a conformității pe o perioadă de cinci ani prevăzut în respectivele regulamente, prin instituirea unui proces de revizuire cuprinzătoare în 2027 și 2032. Prin urmare, este necesar să se specifice structura, formatul și procesul de raportare cu privire la utilizarea preconizată a flexibilităților, la transferurile de emisii încheiate și la utilizarea veniturilor astfel rezultate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, precum și să se integreze cerințele din Regulamentul (UE) 2018/841 în raportarea cu privire la prognoze. Din informațiile raportate cu privire la transferurile încheiate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841 și al Regulamentului (UE) 2018/842, nu vor fi făcute publice prețurile individuale raportate cu privire la transferurile încheiate, însă ar trebui pus la dispoziție intervalul de prețuri plătite pe unitate, adică prețul cel mai scăzut și prețul cel mai ridicat dintre toate tranzacțiile raportate de statele membre.
|
|
(9)
|
Pentru a se asigura faptul că obligațiile stabilite de către Conferința părților la Acordul de la Paris sunt respectate în timp util și cu eficacitate, este necesar să se prevadă calendare de cooperare și de coordonare între Comisie și statele membre, cu scopul de a se pregăti raportul privind inventarul gazelor cu efect de seră al Uniunii și revizuirea CCONUSC. De asemenea, pentru a se asigura implementarea în timp util și cu eficacitate a procesului de revizuire cuprinzătoare a inventarelor gazelor cu efect de seră ale statelor membre, este necesar să se stabilească procedura și calendarul desfășurării acestuia.
|
|
(10)
|
Statele membre ar trebui să instituie și să exploateze sisteme naționale de inventariere pentru a asigura și a îmbunătăți calitatea inventarului prin planificarea, pregătirea și gestionarea activităților de inventariere, care includ colectarea datelor de activitate și selectarea metodelor și a factorilor de emisie în mod corespunzător, estimarea emisiilor antropice de către surse și a absorbțiilor de către absorbanți ale gazelor cu efect de seră, punerea în aplicare a activităților de evaluare a incertitudinii, de asigurare a calității și de control al calității, precum și efectuarea de proceduri pentru verificarea la nivel național a datelor din inventar. Pentru a menține calitatea ridicată a sistemelor naționale de inventariere din perioada precedentă, statele membre trebuie să continue aplicarea acelorași standarde de planificare, pregătire și gestionare a inventarelor ca și cele prevăzute la articolele 27-29.
|
|
(11)
|
Normele privind sistemele de politici, măsuri și prognoze ar trebui să fie în concordanță cu deciziile relevante adoptate de organismele CCONUSC sau în temeiul Acordului de la Paris. Întrucât prin Decizia 18/CMA.1 a Conferinței părților la CCONUSC care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris se solicită informații care sunt necesare pentru a urmări progresele înregistrate în ceea ce privește contribuțiile stabilite la nivel național în temeiul articolului 4 din Acordul de la Paris, statele membre ar trebui să transmită informațiile relevante cu privire la mecanismele instituționale, administrative și procedurale de punere în aplicare la nivel intern a contribuției stabilite la nivel național a Uniunii.
|
|
(12)
|
Raportarea cu privire la poluanții atmosferici în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului (8) și cu privire la gazele cu efect de seră urmează, în mare măsură, abordări similare, inclusiv în ceea ce privește metodologiile utilizate de statele membre. Prin urmare, în raportările cu privire la politici, măsuri și prognoze și cu privire la sistemele acestora, în conformitate cu capitolul VI din prezentul regulament, se susține o abordare metodologică consecventă prin luarea în considerare a politicilor, a măsurilor și a prognozelor raportate în temeiul Directivei (UE) 2016/2284.
|
|
(13)
|
Platforma electronică menționată la articolul 28 din Regulamentul (UE) 2018/1999 ar trebui să fie utilizată pentru raportarea cu privire la toate dimensiunile uniunii energetice de către statele membre și Comisie, cu sprijinul Agenției Europene de Mediu. Comisia ia măsuri pentru a se asigura că informațiile transmise în acest context sunt direcționate sau canalizate prin ghișeul unic al Comisiei și că au făcut obiectul unor schimburi corespunzătoare cu sistemele de raportare conexe relevante, cum ar fi sistemul Reportnet al Agenției Europene de Mediu.
|
|
(14)
|
Pentru a se asigura consecvența cu data de aplicare a dispozițiilor relevante din Regulamentul (UE) 2018/1999, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2021.
|
|
(15)
|
În conformitate cu articolele 57 și 58 din Regulamentul (UE) 2018/1999, Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se abrogă începând cu 1 ianuarie 2021, cu excepția articolului 7, a articolului 17 alineatul (1) literele (a) și (d) și a articolului 19 din regulamentul respectiv, care trebuie să se aplice rapoartelor care conțin date pentru anii 2019 și 2020. Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 749/2014 ar trebui abrogat începând cu 1 ianuarie 2021, însă articolele sale 3-18 și 27-43 ar trebui să producă efecte în continuare în cazul rapoartelor care conțin date pentru anii respectivi.
|
|
(16)
|
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului privind schimbările climatice,
|
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII
Articolul 1
Obiect
În prezentul regulament sunt stabilite norme de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește:
|
(a)
|
raportarea de către statele membre cu privire la acțiunile naționale de adaptare, utilizarea veniturilor din licitații și sprijinul financiar și tehnologic acordat țărilor în curs de dezvoltare în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2018/1999;
|
|
(b)
|
raportarea de către statele membre a inventarelor aproximative ale gazelor cu efect de seră (sau GES), a inventarelor gazelor cu efect de seră, precum și a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră contabilizate, în temeiul articolului 26 din Regulamentul (UE) 2018/1999;
|
|
(c)
|
cerințele privind instituirea, operarea și funcționarea sistemelor naționale de inventariere în temeiul articolului 37 din Regulamentul (UE) 2018/1999;
|
|
(d)
|
calendarul și procedura de desfășurare a revizuirii cuprinzătoare în temeiul articolului 38 din Regulamentul (UE) 2018/1999;
|
|
(e)
|
raportarea de către statele membre cu privire la sistemele naționale de politici, măsuri și prognoze, în temeiul articolului 39 din Regulamentul (UE) 2018/1999.
|
Articolul 2
Domeniul de aplicare
Prezentul regulament se aplică rapoartelor transmise de statele membre care conțin datele necesare pentru anul 2021 și pentru anii ulteriori.
Articolul 3
Definiții
În sensul prezentului regulament, se folosesc următoarele definiții:
|
1.
|
„tabel în formatul comun de raportare” sau „CRF” înseamnă un tabel pentru informațiile referitoare la emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți ale gazelor cu efect de seră incluse în anexa II la Decizia 24/CP.19 a Conferinței părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) (Decizia 24/CP.19);
|
|
2.
|
„abordarea de referință” înseamnă abordarea adoptată ca referință de către Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), astfel cum figurează în Orientările IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră („Orientările IPCC din 2006”);
|
|
3.
|
„abordarea 1” înseamnă metoda de bază pentru estimarea incertitudinilor inclusă în Orientările IPCC din 2006;
|
|
4.
|
„categorie-cheie” înseamnă o categorie care are o influență semnificativă asupra inventarului total al gazelor cu efect de seră al unui stat membru sau al Uniunii în ceea ce privește nivelul absolut al emisiilor și al absorbțiilor, tendința emisiilor și absorbțiilor sau incertitudinea în ceea ce privește emisiile și absorbțiile;
|
|
5.
|
„abordare sectorială” înseamnă abordarea sectorială a IPCC, astfel cum figurează în Orientările IPCC din 2006;
|
|
6.
|
„fișa de sinteză pentru documentele privind inventarele gazelor cu efect de seră” înseamnă fișa de sinteză prevăzută în apendicele la orientările CCONUSC privind raportarea inventarelor anuale ale gazelor cu efect de seră, astfel cum figurează în anexa I la Decizia 24/CP.19;
|
|
7.
|
„MPO privind transparența” înseamnă modalitățile, procedurile și orientările referitoare la cadrul de transparență pentru acțiuni și sprijin menționat la articolul 13 din Acordul de la Paris, astfel cum figurează în anexa la Decizia 18/CMA.1 a Conferinței părților la CCONUSC care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris;
|
|
8.
|
„orientări privind inventarul gazelor cu efect de seră” înseamnă orientările prevăzute la articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2020/1044 al Comisiei (9);
|
|
9.
|
„recalcularea” este o procedură de reestimare, în conformitate cu orientările privind inventarul gazelor cu efect de seră, a emisiilor antropice de GES de către surse și a absorbțiilor de GES de către absorbanți raportate în inventarele de GES depuse anterior, ca urmare a modificării metodologiilor, a modificării modului în care sunt obținute și utilizate informațiile privind factorii de emisie și datele de activitate sau a includerii de noi categorii de surse și absorbanți.
|
CAPITOLUL II
RAPORTAREA DE CĂTRE STATELE MEMBRE CU PRIVIRE LA ACȚIUNILE NAȚIONALE DE ADAPTARE, VENITURILE DIN LICITAȚII ȘI SPRIJINUL ACORDAT ȚĂRILOR ÎN CURS DE DEZVOLTARE
Articolul 4
Informații privind acțiunile naționale de adaptare
Statele membre raportează informațiile referitoare la acțiunile lor naționale de adaptare, astfel cum sunt prevăzute la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1999, în conformitate cu formatul prevăzut în anexa I la prezentul regulament.
Articolul 5
Informații privind utilizarea veniturilor din licitații
Statele membre raportează informațiile referitoare la utilizarea veniturilor generate prin licitarea certificatelor, astfel cum sunt prevăzute la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999, în conformitate cu formatele prevăzute în anexa II la prezentul regulament.
Articolul 6
Informații privind sprijinul financiar și tehnologic acordat țărilor în curs de dezvoltare
(1) Statele membre raportează informațiile cantitative privind resursele financiare publice și mobilizate menționate la litera (a) punctul (i) și informațiile disponibile cu privire la activitățile statelor membre legate de proiectele de transfer tehnologic și de proiectele de consolidare a capacităților, finanțate din fonduri publice, pentru țările în curs de dezvoltare, în temeiul CCONUSC, menționate în partea 2 litera (a) punctul (iii) din anexa VIII la Regulamentul (UE) 2018/1999, în conformitate cu formatul comun tabelar introdus de Comitetul de asistență pentru dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru raportarea către sistemul de raportare a creditorilor sau cu formatele stabilite în anexa III la prezentul regulament.
(2) Statele membre raportează informațiile metodologice calitative care explică metoda utilizată pentru calcularea informațiilor cantitative menționate în partea 2 litera (a) punctul (ii) din anexa VIII la Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu formatul stabilit în anexa IV la prezentul regulament.
(3) Statele membre raportează informațiile disponibile cu privire la activitățile de furnizare a sprijinului planificate menționate în partea 2 litera (b) din anexa VIII la Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu formatul prevăzut în anexa V la prezentul regulament.
CAPITOLUL III
RAPORTAREA DE CĂTRE STATELE MEMBRE CU PRIVIRE LA INVENTARELE APROXIMATIVE ALE GAZELOR CU EFECT DE SERĂ, INVENTARELE GAZELOR CU EFECT DE SERĂ ȘI EMISIILE ȘI ABSORBȚIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ CONTABILIZATE
Articolul 7
Raportarea cu privire la inventarele aproximative ale gazelor cu efect de seră
(1) Statele membre prezintă inventarele lor aproximative ale gazelor cu efect de seră, astfel cum se prevede la articolul 26 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999, în conformitate cu formatul prevăzut în anexa VI:
|
(a)
|
la un nivel de dezagregare a categoriilor care să reflecte datele de activitate și metodele disponibile pentru elaborarea estimărilor pentru anul X-1;
|
|
(b)
|
în coloane separate care să marcheze defalcarea între emisiile reglementate de Directiva 2003/87/CE și emisiile reglementate de Regulamentul (UE) 2018/842 pe categorii de surse, în cazul în care acestea sunt disponibile.
|
(2) Statele membre oferă explicații inclusiv cu privire la principalii factori responsabili de modificările-cheie ale emisiilor și ale absorbțiilor raportate în conformitate cu formatul stabilit în anexa VI, în raport cu cel mai recent inventar final al gazelor cu efect de seră raportat.
Articolul 8
Norme generale de raportare cu privire la inventarele gazelor cu efect de seră
(1) Statele membre raportează informațiile menționate la articolul 26 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1999 completând, în conformitate cu orientările privind inventarul gazelor cu efect de seră și cu normele prevăzute în prezentul regulament:
|
(a)
|
tabelele în formatul comun de raportare, prin furnizarea unui set complet de foi de calcul sau XML (Extensible Markup Language), în funcție de software-ul adecvat avut la dispoziție, care să acopere zona geografică a statului membru în cauză, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999;
|
|
(b)
|
informațiile specificate la articolele 9-23 din prezentul regulament.
|
(2) Statele membre elaborează proiectul raportului inventarului național menționat la articolul 26 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1999 (denumit în continuare „raportul inventarului național”, „NIR”) bazându-se pe fișa de sinteză pentru documentele privind inventarele gazelor cu efect de seră și respectând normele prevăzute în prezentul regulament. Statele membre includ informațiile raportate în temeiul articolelor 9, 10, 12 și 14-18 din prezentul regulament în raportul inventarului național sau într-o anexă separată la raportul inventarului național și precizează în mod clar, în conformitate cu anexa VII, locul unde sunt furnizate informațiile.
Articolul 9
Raportarea cu privire la recalculări
Statele membre raportează motivele de recalculare a emisiilor și a absorbțiilor de gaze cu efect de seră menționate în partea 1 litera (d) din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999 în anii 1990, 2005 și X-3; acestea explică, de asemenea, modul în care se menține consecvența seriilor de timp pentru toți anii de raportare prezentând, în scris, un proiect al capitolului recapitulativ consacrat recalculărilor din raportul inventarului național.
Articolul 10
Raportarea cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor
(1) Statele membre raportează informațiile privind măsurile luate în vederea îmbunătățirii estimărilor din inventare menționate în partea 1 litera (g) din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu formatele prevăzute în anexa VIII la prezentul regulament.
(2) În rapoartele lor menționate la alineatul (1), statele membre acoperă atât aspectele invocate pentru prima dată în cele mai recente rapoarte de revizuire, cât și chestiunile reluate din rapoartele de revizuire precedente.
Articolul 11
Raportarea cu privire la metodele de inventariere, factorii de emisie și descrierile metodologice aferente pentru categoriile-cheie ale Uniunii
(1) Statele membre furnizează următoarele informații pentru pregătirea raportului privind inventarul Uniunii menționat în partea 1 litera (m) din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999:
|
(a)
|
informații sintetice privind metodele și factorii de emisie utilizați pentru categoriile-cheie ale Uniunii în fișierele XML relevante din tabelele în formatul comun de raportare;
|
|
(b)
|
pentru acele categorii-cheie ale Uniunii în cazul cărora nu sunt incluse informații privind metodele și factorii de emisie în tabelele în formatul comun de raportare, informații în conformitate cu partea 3 din anexa IX la prezentul regulament;
|
|
(c)
|
descrieri metodologice sintetice actualizate pentru categoriile-cheie ale Uniunii, în conformitate cu formatul stabilit în partea 4 din anexa IX.
|
(2) În scopul raportării în temeiul alineatului (1), Comisia furnizează statelor membre următoarele elemente:
|
(a)
|
lista celor mai recente categorii-cheie ale Uniunii, până la 31 octombrie, în conformitate cu formatul prevăzut în partea 1 din anexa IX;
|
|
(b)
|
lista actualizată menționată la alineatul (2) litera (a), cu modificările subliniate, până la 28 februarie;
|
|
(c)
|
informații privind metodele de inventariere, factorii de emisie și descrierile metodologice sintetice, în cazul în care sunt disponibile, în conformitate cu formatul prevăzut în partea 2 din anexa IX, până la 31 octombrie;
|
|
(d)
|
informațiile actualizate menționate la alineatul (2) litera (c), până la 28 februarie.
|
Articolul 12
Raportarea cu privire la incertitudine și la exhaustivitate
(1) Statele membre raportează cel puțin estimările gradului de incertitudine evaluate prin abordarea 1 și menționate în partea 1 litera (m) din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu formatul prevăzut în anexa X la prezentul regulament.
(2) Statele membre raportează informațiile privind evaluarea generală a gradului de exhaustivitate menționate în partea 1 litera (m) din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999 în raportul inventarului național, precizând:
|
(a)
|
categoriile care au fost raportate ca nefiind estimate (notate drept NE), astfel cum sunt definite în MPO privind transparența, precum și explicațiile detaliate privind utilizarea acestei convenții de notare, în special în cazul în care orientările privind inventarul gazelor cu efect de seră oferă metode de estimare a emisiilor de gaze cu efect de seră;
|
|
(b)
|
acoperirea geografică a inventarului gazelor cu efect de seră și orice diferențe dintre acoperirea geografică stabilită în temeiul CCONUSC și al Acordului de la Paris și cea stabilită în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999.
|
Articolul 13
Raportarea cu privire la indicatori
Statele membre raportează informațiile privind indicatorii menționate în partea 1 litera (e) din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu formatul prevăzut în anexa XI.
Articolul 14
Raportarea cu privire la consecvența dintre emisiile raportate și datele din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii
(1) Statele membre raportează informațiile menționate în partea 1 litera (h) din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999 în conformitate cu formatul prevăzut în anexa XII la prezentul regulament.
(2) Statele membre raportează informațiile privind rezultatele verificărilor menționate în partea 1 litera (i) din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999, sub formă de text.
Articolul 15
Raportarea cu privire la consecvența datelor raportate privind poluanții atmosferici
(1) Statele membre raportează informațiile privind rezultatele verificărilor menționate în partea 1 litera (j) punctul (i) din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999, precum și informațiile privind consecvența datelor, în temeiul părții 1 litera (b) din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999, sub formă de text, precizând:
|
(a)
|
dacă estimările emisiilor de monoxid de carbon (CO), dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) și compuși organici volatili, incluse în inventarele prezentate de statul membru în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 sunt consecvente cu estimările corespunzătoare ale emisiilor din inventarele gazelor cu efect de seră prezentate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999;
|
|
(b)
|
datele de transmitere a rapoartelor în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 care au fost comparate cu inventarele transmise în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999.
|
(2) În cazul în care verificările menționate la alineatul (1) au ca rezultat diferențe de peste ± 5 % între emisiile totale – cu excepția exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF) – pentru un anumit poluant atmosferic ce face obiectul raportării în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 și al Directivei (UE) 2016/2284, statul membru în cauză raportează, pe lângă informațiile textuale menționate la alineatul (1), informațiile privind poluantul atmosferic respectiv în conformitate cu formatul stabilit în anexa XIII la prezentul regulament.
(3) Statele membre pot să nu raporteze decât informațiile de la alineatul (1) dacă diferența mai mare de ± 5 % menționată la alineatul (2) rezultă din corectarea unor erori de date, din diferențe între acoperirile geografice sau din diferențe între domeniile de aplicare ale instrumentelor juridice respective.
Articolul 16
Raportarea cu privire la consecvența datelor raportate privind gazele fluorurate cu efect de seră
Statele membre raportează informațiile privind rezultatele verificărilor menționate în partea 1 litera (j) punctul (ii) din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999, sub formă de text, precizând:
|
(a)
|
verificările efectuate de statul membru în ceea ce privește gradul de detaliere, seturile de date și rapoartele transmise care au fost comparate;
|
|
(b)
|
principalele rezultate ale verificărilor și explicații pentru principalele neconcordanțe;
|
|
(c)
|
dacă datele colectate de operatori în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (10) au fost utilizate și în ce mod;
|
|
(d)
|
motivele pentru care s-a considerat că verificările nu ar fi relevante, în cazul în care verificările respective nu au fost efectuate.
|
Articolul 17
Raportarea cu privire la consecvența cu statisticile din domeniul energiei
(1) Statele membre raportează informațiile privind rezultatele verificărilor menționate în partea 1 litera (j) punctul (iii) din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999 sub formă de text, precizând diferențele dintre abordarea de referință calculată pe baza datelor incluse în inventarul gazelor cu efect de seră și abordarea de referință calculată pe baza statisticilor în domeniul energiei raportate în temeiul articolului 4 și al anexei B la Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (11).
(2) Statele membre transmit informații cantitative și explicații pentru diferențele mai mari de ± 2 % din totalul național al consumului aparent de combustibili fosili la nivel agregat pentru toate categoriile de combustibil fosil pentru anul X-2, astfel cum figurează la alineatul (1), în conformitate cu anexa XIV la prezentul regulament.
Articolul 18
Raportarea cu privire la modificările din descrierile sistemelor naționale de inventariere sau ale registrelor naționale
Statele membre indică în mod clar, în capitolele corespunzătoare din raportul inventarului național, dacă, de la depunerea raportului inventarului național anterior nu au apărut modificări în descrierea sistemelor lor naționale de inventariere sau, dacă este cazul, a registrelor lor naționale, menționate în partea 1 literele (k) și (l) din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999.
Articolul 19
Raportarea cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră care intră sub incidența Regulamentului (UE) 2018/842
Statele membre raportează emisiile antropice de gaze cu efect de seră enumerate în partea 2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999 în domeniul de aplicare specificat la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842, astfel cum sunt menționate în partea 1 litera (a) din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999, precum și actualizările acestor informații menționate în partea 1 litera (d) din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999, în conformitate cu formatul stabilit în anexa XV la prezentul regulament.
Articolul 20
Raportarea cu privire la informațiile sintetice privind transferurile încheiate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/841
Statele membre raportează informațiile sintetice privind transferurile încheiate în temeiul articolelor 12 și 13 din Regulamentul (UE) 2018/841, menționate în partea 1 litera (f) din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999, în conformitate cu formatul prevăzut în anexa XVI la prezentul regulament. După compilarea de către Comisie, se pune la dispoziție un rezumat al informațiilor furnizate în temeiul prezentului alineat în termen de trei luni de la primirea rapoartelor statelor membre, în format electronic. În acest rezumat trebuie să se furnizeze intervalul de prețuri plătite pentru fiecare tranzacție aferentă unităților de atenuare legate de terenuri.
Articolul 21
Raportarea cu privire la informațiile sintetice privind transferurile încheiate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/842
(1) Statele membre raportează informațiile sintetice privind transferurile încheiate în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2018/842, menționate în partea 1 litera (f) din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999, în conformitate cu formatul prevăzut în tabelul 1 din anexa XVII la prezentul regulament. După compilarea de către Comisie, se pune la dispoziție un rezumat al informațiilor furnizate în temeiul prezentului alineat în termen de trei luni de la primirea rapoartelor statelor membre, în format electronic. În acest rezumat trebuie să se furnizeze gama prețurilor plătite pentru fiecare tranzacție de alocare anuală de emisii.
(2) În cele două perioade cuprinse între publicarea actelor de punere în aplicare menționate la articolul 38 alineatul (4) și demararea procedurii de verificare a conformității prevăzute la articolul 38 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2018/1999 în temeiul articolului 9 din Regulamentul (UE) 2018/842, statele membre pot raporta Comisiei, la data de 15 a fiecărei luni, cu privire la transferurile încheiate în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2018/842, în conformitate cu formatul stabilit în tabelul 2 din anexa XVII la prezentul regulament. După compilarea de către Comisie, se pune la dispoziție un rezumat al informațiilor primite în temeiul prezentului alineat, în timp util și în format electronic.
Articolul 22
Raportarea informațiilor privind utilizarea preconizată a flexibilităților în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/842
(1) Statele membre raportează informațiile privind utilizarea preconizată a flexibilităților prevăzute la articolul 5 alineatele (4) și (5) și la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/842, astfel cum sunt menționate în partea 1 litera (n) din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999, în conformitate cu formatul prevăzut în anexa XVIII la prezentul regulament.
(2) În cele două perioade cuprinse între publicarea actelor de punere în aplicare menționate la articolul 38 alineatul (4) și demararea procedurii de verificare a conformității prevăzute la articolul 38 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2018/1999 în temeiul articolului 9 din Regulamentul (UE) 2018/842, statele membre pot raporta Comisiei, la data de 15 a fiecărei luni, cu privire la utilizarea preconizată a flexibilităților prevăzute la articolul 5 alineatele (4) și (5) din Regulamentul (UE) 2018/842, în conformitate cu formatul stabilit în tabelul 1 din anexa XVIII la prezentul regulament. După compilarea de către Comisie, informațiile primite în temeiul prezentului alineat sunt puse la dispoziție în format electronic și cel târziu la sfârșitul lunii sus-menționate.
(3) Informațiile raportate în temeiul alineatelor (1) și (2) de la prezentul articol nu includ niciun transfer finalizat raportat în temeiul articolului 21.
Articolul 23
Raportarea cu privire la utilizarea veniturilor din transferuri în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/842
Statele membre raportează informațiile privind utilizarea veniturilor în conformitate cu articolul 5 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2018/842, astfel cum sunt menționate în partea 1 litera (n) din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999, în conformitate cu formatul prevăzut în anexa XIX la prezentul regulament.
Articolul 24
Raportarea cu privire la emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră contabilizate
Statele membre raportează cu privire la emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră contabilizate în temeiul articolului 26 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2018/1999, în conformitate cu formatul prevăzut în anexa XX.
Articolul 25
Calendarele de cooperare și coordonare pentru pregătirea inventarului gazelor cu efect de seră al Uniunii și a revizuirii CCONUSC
(1) Statele membre și Comisia cooperează și se coordonează în ceea ce privește pregătirea inventarului gazelor cu efect de seră al Uniunii și a raportului privind inventarul Uniunii în conformitate cu termenele stabilite în anexa XXI.
(2) Atunci când retransmite un inventar Secretariatului CCONUSC, un stat membru furnizează Comisiei un rezumat al modificărilor efectuate în inventarul retransmis, cel târziu în termen de o săptămână de la retransmitere.
(3) În cadrul revizuirii de către CCONUSC a inventarului Uniunii, la cererea Comisiei, statele membre îi furnizează acesteia, în cel mai scurt timp posibil, răspunsurile la întrebările formulate de revizuitorii CCONUSC.
CAPITOLUL IV
CERINȚE PRIVIND INSTITUIREA, OPERAREA ȘI FUNCȚIONAREA SISTEMELOR NAȚIONALE DE INVENTARIERE
Articolul 26
Funcțiile sistemelor naționale de inventariere
Atunci când implementează sistemele naționale de inventariere în temeiul articolului 37 din Regulamentul (UE) 2018/1999, fiecare stat membru:
|
(a)
|
instituie și menține mecanismele instituționale, juridice și procedurale necesare pentru îndeplinirea funcțiilor prevăzute la articolele 27-29 de către agenții guvernamentale și alte entități responsabile de îndeplinirea tuturor funcțiilor;
|
|
(b)
|
asigură capacități suficiente pentru executarea la timp a funcțiilor prevăzute la articolele 27-29, inclusiv colectarea datelor pentru estimarea emisiilor antropice de GES de către surse și a absorbțiilor de GES de către absorbanți, precum și mecanisme de asigurare a competenței tehnice a personalului implicat în procesul de elaborare a inventarelor.
|
Articolul 27
Planificarea inventarului
(1) În cadrul planificării inventarului, fiecare stat membru:
|
(a)
|
desemnează o entitate națională unică având responsabilitatea generală pentru inventarul național și pune la dispoziție adresele poștale și electronice ale acesteia;
|
|
(b)
|
definește și alocă responsabilități specifice în procesul de elaborare a inventarului, inclusiv responsabilități legate de alegerea metodelor, colectarea datelor, în special în ceea ce privește datele de activitate și factorii de emisie furnizate de serviciile statistice și alte entități, precum și responsabilități legate de prelucrare și arhivare, de controlul calității și de asigurarea calității;
|
|
(c)
|
elaborează un plan de asigurare a calității și de control al calității inventarului, care să descrie procedurile specifice de control al calității care urmează să fie puse în aplicare în cursul procesului de elaborare a inventarului, facilitează procedurile generale de asigurare a calității care urmează să fie efectuate și stabilește obiectivele privind calitatea;
|
|
(d)
|
are în vedere instituirea unor procese pentru examinarea și aprobarea oficială a inventarului, inclusiv a recalculărilor, dacă este cazul, înainte de prezentarea acestuia și pentru a răspunde oricăror aspecte invocate în procesele de revizuire a inventarului.
|
(2) În cadrul planificării inventarului, fiecare stat membru analizează, dacă acest lucru este relevant, modalitățile de îmbunătățire a calității datelor de activitate, a factorilor de emisie, a metodelor și a altor elemente tehnice relevante ale inventarelor. Informațiile obținute în urma punerii în aplicare a planului de asigurare a calității și de control al calității și în urma revizuirilor efectuate în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013, al articolului 38 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și al CCONUSC se iau în considerare, dacă este cazul, în momentul elaborării și/sau al revizuirii planului de asigurare a calității și de control al calității și a obiectivelor privind calitatea.
Articolul 28
Pregătirea inventarului
(1) În conformitate cu orientările privind inventarul gazelor cu efect de seră, fiecare stat membru:
|
(a)
|
identifică categoriile-cheie și pregătește estimări aplicând metode adecvate de estimare a emisiilor și a absorbțiilor rezultate din categoriile-cheie;
|
|
(b)
|
colectează suficiente date de activitate, suficiente informații referitoare la procese și suficienți factori de emisie care sunt necesari pentru a sprijini metodele selectate pentru estimarea emisiilor antropice de GES de către surse și a absorbțiilor de GES de către absorbanți;
|
|
(c)
|
realizează o estimare cantitativă a incertitudinii cu privire la inventar pentru fiecare categorie și pentru inventarul total și pregătește recalculări ale estimărilor emisiilor antropice de GES de către surse și a absorbțiilor de GES de către absorbanți care au fost transmise anterior;
|
|
(d)
|
compilează inventarul național și pune în aplicare proceduri generale de control al calității inventarului în conformitate cu propriul plan de asigurare a calității și de control al calității.
|
(2) În cadrul planificării inventarului, fiecare stat membru trebuie, dacă este cazul:
|
(a)
|
să aplice proceduri de control al calității specifice categoriei pentru categoriile-cheie și pentru categoriile individuale în cazul cărora au avut loc revizuiri metodologice și/sau revizuiri ale datelor semnificative, în conformitate cu orientările privind inventarul gazelor cu efect de seră;
|
|
(b)
|
să prevadă o revizuire de bază a inventarului de către o parte terță independentă sau un membru al personalului care nu este implicat în elaborarea inventarului, înainte de transmiterea inventarului, în conformitate cu procedurile planificate de asigurare a calității menționate la articolul 27 alineatul (1) litera (c);
|
|
(c)
|
să prevadă o revizuire mai aprofundată pentru categoriile-cheie și pentru categoriile în cazul cărora au avut loc modificări semnificative ale metodelor;
|
|
(d)
|
pe baza revizuirilor efectuate în conformitate cu MPO privind transparența și în conformitate cu articolul 38 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și cu evaluările interne periodice ale procesului de pregătire a inventarului, să reevalueze procesul de planificare a inventarului pentru a îndeplini obiectivele de calitate stabilite care sunt menționate la articolul 27 alineatul (1) litera (c) din prezentul regulament.
|
Articolul 29
Gestionarea inventarului
(1) În cadrul gestionării inventarului, fiecare stat membru:
|
(a)
|
arhivează în fiecare an, pentru seriile de timp raportate, informații din inventar, inclusiv: toți factorii de emisie dezagregați, datele de activitate și documentația cu privire la modul în care acestea au fost generate și agregate; documentația internă privind procedurile de asigurare a calității și de control al calității, revizuirile externe și interne, documentația privind sursele anuale cheie și identificarea surselor-cheie, precum și îmbunătățirile planificate ale inventarelor;
|
|
(b)
|
furnizează echipe de revizuitori în conformitate cu MPO privind transparența și cu articolul 38 din Regulamentul (UE) 2018/1999, care să aibă acces la toate informațiile arhivate utilizate de statul membru pentru a pregăti inventarul, ținând seama de normele de confidențialitate specifice fiecărei țări;
|
|
(c)
|
răspunde în timp util la cererile de clarificare a informațiilor din inventar care rezultă din diferitele etape ale proceselor de revizuire a informațiilor din inventar, precum și a informațiilor privind sistemul național.
|
(2) În cadrul gestionării inventarului, fiecare stat membru asigură, dacă este cazul, accesibilitatea colectării informațiilor arhivate.
CAPITOLUL V
PROCEDURA ȘI CALENDARUL DESFĂȘURĂRII REVIZUIRII CUPRINZĂTOARE
Articolul 30
Procedura revizuirii cuprinzătoare
(1) Atunci când efectuează revizuirea cuprinzătoare („revizuirea”) menționată la articolul 38 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1999, Comisia și Agenția Europeană de Mediu sunt asistate de o echipă de experți tehnici revizuitori și respectă procedura prevăzută în anexa XXII.
(2) Agenția Europeană de Mediu îndeplinește sarcinile de secretariat pentru revizuirile cuprinzătoare prevăzute în anexa XXII.
(3) Comisia, asistată de Agenția Europeană de Mediu, selectează un număr suficient de experți revizuitori pentru a acoperi sectoarele corespunzătoare din inventar. Experții revizuitori selectați trebuie să aibă experiență în domeniul compilării inventarelor gazelor cu efect de seră și să își desfășoare activitatea, de preferință, în domeniul proceselor de revizuire a gazelor cu efect de seră. Nu participă la revizuirea inventarului unui anumit stat membru acei experți tehnici care au contribuit la compilarea inventarului gazelor cu efect de seră al statului membru respectiv sau care sunt cetățeni ai acelui stat membru.
(4) Revizuirile cuprinzătoare sunt efectuate sub formă de revizuiri documentare și centralizate, astfel cum se specifică în anexa XXII. În plus, se pot organiza vizite la fața locului, la recomandarea echipei experților tehnici revizuitori și în consultare cu statul membru în cauză.
(5) Verificările efectuate în temeiul articolului 38 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1999 includ, dacă este cazul, informațiile menționate în anexa XXII.
(6) Verificările prevăzute la articolul 38 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2018/1999 includ, dacă este cazul, o examinare detaliată privind consecvența cu normele Uniunii a emisiilor și a absorbțiilor contabilizate.
(7) Revizuirea cuprinzătoare include, dacă este cazul, și verificări efectuate pentru a se stabili dacă aspectele care au fost identificate ca necesitând îmbunătățiri în cazul unui stat membru, în cadrul revizuirilor realizate de CCONUSC sau de Uniune, pot constitui un aspect care necesită îmbunătățiri și în cazul altor state membre.
(8) Revizuirea inventarelor gazelor cu efect de seră se efectuează în mod consecvent pentru toate statele membre vizate și în mod obiectiv.
Articolul 31
Corecții tehnice
(1) Se consideră că o corecție tehnică a unei estimări a emisiilor, în sensul articolului 38 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2018/1999, este necesară dacă o subestimare sau o supraestimare depășește pragul de semnificație prevăzut la alineatul (2) de la prezentul articol. Detaliile corecțiilor tehnice sunt specificate în anexa XXII la prezentul regulament.
(2) Pragul de semnificație pentru o anumită sursă sau un anumit absorbant este cea mai mică din următoarele două valori: fie 0,05 % din totalul emisiilor naționale de gaze cu efect de seră ale unui stat membru, cu excepția celor aferente LULUCF, pentru anul inventarului care face obiectul revizuirii, fie 500 kt de echivalent CO2.
(3) Ca răspuns la o constatare efectuată de către Comisie și comunicată unui stat membru în cursul revizuirii, statul membru poate solicita o modificare a estimărilor sale privind emisiile sau emisiile și absorbțiile contabilizate, furnizând estimări revizuite. În cazul în care o estimare revizuită este considerată adecvată de către echipa experților tehnici revizuitori, aceasta este inclusă în raportul de revizuire menționat la articolul 32 și este însoțită de o justificare.
Articolul 32
Rapoartele de revizuire finale
Comisia informează statul membru în cauză cu privire la încheierea revizuirii cuprinzătoare și furnizează statului membru un raport de revizuire final până la 30 august 2027 și, respectiv, 30 august 2032.
Articolul 33
Cooperarea cu statele membre
(1) Statele membre:
|
(a)
|
participă la revizuire conform calendarului stabilit în anexa XXII;
|
|
(b)
|
desemnează un punct de contact național pentru revizuirea efectuată de Uniune;
|
|
(c)
|
dacă este necesar, participă la organizarea unei vizite la fața locului și facilitează organizarea acestei vizite;
|
|
(d)
|
transmit, dacă este cazul, răspunsuri și informații suplimentare, precum și observații cu privire la rapoartele de revizuire.
|
(2) La cererea statelor membre, Comisia include observații cu privire la constatările revizuirii din raportul de revizuire final menționat la articolul 32.
(3) Comisia informează statele membre cu privire la componența echipei de experți tehnici revizuitori care a fost selectată în temeiul articolului 30.
Articolul 34
Calendarul revizuirii cuprinzătoare
Revizuirea cuprinzătoare se efectuează conform calendarelor prevăzute în anexa XXII.
CAPITOLUL VI
POLITICI, MĂSURI ȘI PROGNOZE
Articolul 35
Procesele de transmitere utilizate pentru raportare
Statele membre utilizează platforma electronică menționată la articolul 28 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și instrumentele și modelele conexe ale Comisiei, care beneficiază de asistența Agenției Europene de Mediu în temeiul articolului 42 din Regulamentul (UE) 2018/1999 pentru transmiterea informațiilor în temeiul prezentului capitol.
Articolul 36
Raportarea cu privire la sistemele naționale de politici, măsuri și prognoze
Statele membre furnizează descrierea sistemelor lor naționale pentru raportarea cu privire la politicile, la măsurile sau grupurile de măsuri și la prognozele menționate la litera (a) din anexa VI la Regulamentul (UE) 2018/1999, în formatul prevăzut în anexa XXIII la prezentul regulament.
Articolul 37
Raportarea cu privire la politici și măsuri naționale
(1) Statele membre raportează informațiile referitoare la politicile și la măsurile sau grupurile de măsuri naționale menționate la litera (c) din anexa VI la Regulamentul (UE) 2018/1999, în formatul prevăzut în anexa XXIV la prezentul regulament.
(2) Statele membre raportează următoarele informații sub formă de text:
|
(a)
|
actualizările relevante pentru strategiile lor pe termen lung menționate la litera (b) din anexa VI la Regulamentul (UE) 2018/1999;
|
|
(b)
|
politicile și măsurile suplimentare planificate menționate la litera (d) din anexa VI la Regulamentul (UE) 2018/1999;
|
|
(c)
|
legăturile dintre diferitele politici și măsuri și modul în care aceste politici și măsuri contribuie la diferite scenarii de prognoze, astfel cum se menționează la litera (e) din anexa VI la Regulamentul (UE) 2018/1999.
|
Articolul 38
Raportarea cu privire la prognozele naționale
(1) Statele membre raportează informațiile privind prognozele lor naționale referitoare la emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți ale gazelor cu efect de seră, grupate pe gaze sau grupuri de gaze, menționate la articolul 18 alineatul (1) litera (b) și la litera (a) din anexa VII la Regulamentul (UE) 2018/1999, în formatul stabilit în anexa XXV la prezentul regulament.
(2) Statele membre furnizează informațiile suplimentare privind prognozele lor naționale referitoare la emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți ale gazelor cu efect de seră menționate în anexa VII la Regulamentul (UE) 2018/1999, sub formă de text, precizând:
|
(a)
|
rezultatele prognozelor pentru emisiile totale de gaze cu efect de seră, pentru emisiile reglementate de Regulamentul (UE) 2018/842 și, respectiv, de Directiva 2003/87/CE, precum și pentru prognozele referitoare la emisii de către surse și la absorbții de către absorbanți în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841, astfel cum se prevede la litera (b) din anexa VII la Regulamentul (UE) 2018/1999;
|
|
(b)
|
rezultatele analizei de sensibilitate realizate în temeiul literei (d) din anexa VII la Regulamentul (UE) 2018/1999,
|
1.
|
pentru totalul emisiilor de gaze cu efect de seră raportate, împreună cu o scurtă explicație privind parametrii care au variat și modul în care au variat,
|
|
2.
|
defalcate în funcție de emisiile totale reglementate de Directiva 2003/87/CE și, respectiv, de Regulamentul (UE) 2018/842 și în funcție de prognozele emisiilor de către surse și ale absorbțiilor de către absorbanți în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841, în cazul în care aceste informații sunt disponibile;
|
|
|
(c)
|
anul datelor din inventar (anul de bază) și anul raportului privind inventarul utilizat ca punct de plecare pentru prognoze;
|
|
(d)
|
metodologiile utilizate pentru prognoze, inclusiv o scurtă descriere a modelelor utilizate și a acoperirii sectoriale, geografice și temporale a acestora, precum și trimiteri la informații suplimentare despre modele și informații despre sursele de date, principalele ipoteze exogene și parametrii utilizați, în temeiul literei (e) din anexa VII la Regulamentul (UE) 2018/1999.
|
(3) În rapoartele privind prognozele care trebuie furnizate în temeiul articolului 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre țin seama de valorile armonizate pentru parametrii-cheie pentru prognoze – cel puțin pentru prețurile la importul de petrol, gaze și cărbune, precum și pentru prețurile carbonului în cadrul sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii în temeiul Directivei 2003/87/CE – pe care Comisia le-a recomandat, în consultare cu statele membre, cu douăsprezece luni înainte de termenul de transmitere a rapoartelor.
CAPITOLUL VII
DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE
Articolul 39
Abrogare
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 749/2014 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021, sub rezerva dispozițiilor tranzitorii prevăzute la articolul 40 din prezentul regulament.
Articolul 40
Dispoziție tranzitorie
Prin derogare de la articolul 39 din prezentul regulament, articolele 3-18 și articolele 27-43 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 749/2014 produc în continuare efecte în cazul rapoartelor care conțin datele necesare pentru anii 2019 și 2020.
Articolul 41
Intrarea în vigoare și aplicarea
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2021.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 7 august 2020.
Pentru Comisie
Președintele
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 328, 21.12.2018, p. 1.
(2) Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice și de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE (JO L 165, 18.6.2013, p. 13).
(3) Aprobată prin Decizia Consiliului din 15 decembrie 1993 privind încheierea Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (94/69/CE) (JO L 33, 7.2.1994, p. 11).
(4) Aprobat prin Decizia (UE) 2016/1841 a Consiliului din 5 octombrie 2016 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (JO L 282, 19.10.2016, p. 1).
(5) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).
(6) Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).
(7) Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).
(8) Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1).
(9) Regulamentul delegat (UE) 2020/1044 al Comisiei din 8 mai 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește valorile potențialului de încălzire globală și orientările privind inventarierea și în ceea ce privește sistemul de inventariere al Uniunii și de abrogare a Regulamentului delegat (UE) nr. 666/2014 al Comisiei (JO L 230, 17.7.2020, p. 1).
(10) Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 842/2006 (JO L 150, 20.5.2014, p. 195).
(11) Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei (JO L 304, 14.11.2008, p. 1).
ANEXA I
Informații privind acțiunile naționale de adaptare în temeiul articolului 4
1. Circumstanțele naționale, impactul, vulnerabilitățile, riscurile și capacitatea de adaptare (1)
|
1.1
|
Circumstanțele naționale relevante pentru acțiunile de adaptare:
|
a)
|
caracteristici biogeofizice;
|
|
c)
|
economie și infrastructură.
|
|
|
1.2
|
Cadrul de monitorizare și de modelare în domeniul climei:
|
a)
|
principalele activități de monitorizare, modelare, prognozare și stabilire de scenarii în domeniul climei;
|
|
b)
|
principalele abordări, metodologii și instrumente și incertitudinile și provocările aferente acestora.
|
|
|
1.3
|
Evaluarea impactului schimbărilor climatice și a vulnerabilității și riscurilor climatice, inclusiv a capacității de adaptare:
|
a)
|
prezentarea generală a pericolelor climatice observate dintre cele enumerate în tabelul 1 (2), precum și a presiunilor existente (3);
|
|
b)
|
identificarea principalelor pericole climatice viitoare din cele enumerate în tabelul 1 și a principalelor sectoare afectate (4).
Tabelul 1 — Clasificarea pericolelor legate de climă (5)
|
|
Legate de temperatură
|
Legate de vânt
|
Legate de ape
|
Legate de masa solidă
|
|
Cronice
|
Schimbarea temperaturii (aer, apă dulce, apă de mare)
|
Schimbarea regimului vântului
|
Schimbarea regimului precipitaților și a tipurilor de precipitații (ploaie, grindină, zăpadă/gheață)
|
Eroziunea costieră
|
|
|
|
Precipitații și/sau variabilitate hidrologică
|
Degradarea terenurilor (inclusiv deșertificarea)
|
|
Variabilitatea temperaturii
|
|
Acidificarea oceanelor
|
Eroziunea solului
|
|
Topirea permafrostului
|
|
Intruziunea salină
|
Solifluxiune
|
|
|
|
Creșterea nivelului mării
|
|
|
|
|
Schimbare la nivelul gheții marine
|
|
|
|
|
Deficitul de apă
|
|
|
Acute
|
Val de căldură
|
Ciclon
|
Secetă
|
Avalanșă
|
|
Val de frig/îngheț
|
Furtună (inclusiv viscole și furtuni de praf și de nisip)
|
Precipitații abundente (ploaie, grindină, zăpadă/gheață)
|
Alunecare de teren
|
|
Incendiu forestier
|
Tornadă
|
Inundație (costieră, fluvială, pluvială, subterană, viitură rapidă)
|
Surpare de terenuri
|
|
|
|
Încărcarea din zăpadă și gheață
|
|
|
|
|
Golirea bruscă a lacurilor glaciare
|
|
|
|
c)
|
Pentru fiecare sector esențial afectat, o prezentare generală a următoarelor elemente, evaluate pe o scară calitativă cu nivelurile înalt/mediu/scăzut/nu se aplică și însoțite de explicații, dacă este cazul (6):
|
i.
|
impactul observat al principalelor pericole, inclusiv modificările în ceea ce privește frecvența și amploarea acestora;
|
|
ii.
|
probabilitatea de apariție a principalelor pericole și expunerea la acestea în contextul viitoarelor scenarii climatice, pe baza celor mai bune tehnici științifice disponibile de modelare climatică;
|
|
iii.
|
vulnerabilitatea, inclusiv capacitatea de adaptare;
|
|
iv.
|
riscul unui potențial impact în viitor.
|
|
|
2. Cadrele juridice și de politică și mecanismele instituționale
|
2.1
|
Cadrele juridice și de politică și reglementările, inclusiv strategiile naționale de adaptare (SNA), planurile naționale de adaptare (PNA) (7) și orice planuri de adaptare sectoriale.
|
|
2.2
|
Prezentarea generală a mecanismelor instituționale și a guvernanței la nivel național pentru:
|
a)
|
evaluarea vulnerabilității și a riscurilor climatice;
|
|
b)
|
planificarea, punerea în aplicare, monitorizarea, evaluarea și revizuirea politicii de adaptare (8);
|
|
c)
|
integrarea impactului schimbărilor climatice și a rezilienței la schimbările climatice în procedurile de evaluare a impactului asupra mediului;
|
|
d)
|
colectarea, deținerea și reutilizarea datelor relevante (cum ar fi datele privind pierderile în caz de dezastre legate de schimbările climatice sau datele referitoare la riscuri) și accesul la acestea;
|
|
e)
|
integrarea impactului schimbărilor climatice și a planificării măsurilor de adaptare în cadrele de gestionare a riscului de dezastre și viceversa (9).
|
|
|
2.3
|
Prezentarea generală a mecanismelor instituționale și a guvernanței la nivel subnațional (10):
|
a)
|
cerințe legale și documente strategice;
|
|
b)
|
rețele sau alte tipuri de colaborare în materie de adaptare între autoritățile naționale;
|
|
c)
|
exemple de bune practici privind rețelele sau alte tipuri de colaborare în materie de adaptare între autoritățile locale și regionale.
|
|
3. Strategii, politici, planuri și obiective de adaptare
|
3.1
|
Priorități în materie de adaptare
|
|
3.2
|
Provocări, lacune și obstacole în calea adaptării (11)
|
|
3.3
|
Sinteze ale strategiilor, politicilor, planurilor și eforturilor naționale, cu accent pe ținte și obiective, acțiuni prevăzute (12), buget și calendar (13)
|
|
3.4
|
Prezentarea generală a conținutului strategiilor, politicilor, planurilor și eforturilor subnaționale
|
|
3.5
|
Prezentarea generală a eforturilor de integrare a adaptării la schimbările climatice în politicile, planurile și programele sectoriale, inclusiv strategiile de gestionare a riscurilor de dezastre și planurile de acțiune în caz de dezastre
|
|
3.6
|
Implicarea părților interesate
Prezentarea generală a măsurilor legate de politica de adaptare de la nivel național și exemple de bune practici de la nivelurile subnaționale pentru implicarea:
|
a)
|
părților interesate deosebit de vulnerabile la impactul schimbărilor climatice;
|
|
b)
|
sectorului privat (14).
|
|
4. Monitorizarea și evaluarea acțiunilor și proceselor de adaptare
|
4.1
|
Metodologia de monitorizare și evaluare (15) în ceea ce privește:
|
a)
|
reducerea impactului schimbărilor climatice și a vulnerabilităților și riscurilor climatice și sporirea capacității de adaptare;
|
|
b)
|
punerea în aplicare a acțiunilor de adaptare.
|
|
|
4.2
|
Situația actuală în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor planificate de la punctele 3.3-3.6, inclusiv o prezentare generală a nivelului subnațional și a finanțării acordate pentru sporirea rezilienței la schimbările climatice. Raportarea privind finanțarea trebuie să acopere:
|
a)
|
cheltuielile alocate pentru adaptarea la schimbările climatice, inclusiv în ceea ce privește gestionarea riscurilor de dezastre;
|
|
b)
|
în măsura posibilului, ponderea cheltuielilor utilizate pentru a sprijini adaptarea la schimbările climatice (16) în fiecare sector (17).
|
|
|
4.3
|
Evaluarea progreselor realizate în ceea ce privește (18):
|
a)
|
reducerea impactului schimbărilor climatice și a vulnerabilităților și riscurilor climatice;
|
|
b)
|
sporirea capacității de adaptare;
|
|
c)
|
realizarea priorităților în materie de adaptare;
|
|
d)
|
eliminarea obstacolelor din calea adaptării.
|
|
|
4.4
|
Măsurile luate pentru revizuirea și actualizarea următoarelor elemente:
|
a)
|
evaluările vulnerabilității și ale riscurilor;
|
|
b)
|
politicile, strategiile, planurile și măsurile de adaptare la nivel național.
|
|
|
4.5
|
Prezentarea generală a bunelor practici în ceea ce privește măsurile luate pentru revizuirea și actualizarea planurilor, politicilor, strategiilor și măsurilor de adaptare la nivel subnațional.
|
5. Cooperarea, bunele practici, sinergiile, experiența și lecțiile învățate în domeniul adaptării
|
5.1
|
Bune practici și lecții învățate, inclusiv la nivel subnațional (19)
|
|
5.2
|
Sinergiile dintre acțiunile de adaptare și alte cadre și/sau convenții internaționale, în special obiectivele de dezvoltare durabilă și Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre
|
|
5.3
|
Cooperarea cu statele membre ale Uniunii, cooperarea internațională și cooperarea cu organizațiile regionale și internaționale (20):
|
a)
|
cooperarea în vederea schimbului de informații și a consolidării cunoștințelor științifice, a instituțiilor și a cunoștințelor în materie de adaptare;
|
|
b)
|
cooperarea în vederea consolidării acțiunilor de adaptare la nivel subnațional, național, macroregional și internațional, inclusiv domeniul și amploarea cooperării și tipurile de cooperare.
|
|
6. Orice alte informații legate de impactul schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice
|
6.1
|
Principalele date de contact ale coordonatorului național și ale organizației naționale
|
|
6.2
|
Site-urile și rețelele de socializare relevante utilizate pentru comunicarea cu privire la acțiunile de adaptare la nivel național și subnațional, după caz
|
|
6.3
|
Principalele rapoarte și publicații la nivel național și subnațional
|
|
6.4
|
Orice alte informații relevante.
|
(1) „Capacitatea de adaptare”, astfel cum este definită în cel de al cincilea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice din cadrul Organizației Națiunilor Unite (IPCC AR5): „Capacitatea sistemelor, a instituțiilor, a oamenilor și a altor organisme de a se adapta la eventuale daune, de a profita de oportunități sau de a reacționa la consecințe.”
(2) Lista nu este exhaustivă.
(3) Statele membre trebuie să raporteze presiunile de mediu, economice și sociale existente care ar putea fi afectate în mod semnificativ de schimbările climatice: de exemplu, pierderea biodiversității, recolte slabe, sărăcie energetică, șomaj, migrație.
(4) Statele membre trebuie să selecteze sectoarele-cheie dintre următoarele sectoare: agricultură și alimente, biodiversitate (inclusiv abordări ecosistemice), clădiri, zone de coastă, protecție civilă și gestionarea situațiilor de urgență, energie, finanțe și asigurări, silvicultură, sănătate, mediul marin și pescuit, transporturi, mediul urban, gospodărirea apelor, TIC (tehnologia informației și comunicațiilor), amenajarea teritoriului, afaceri, industrie, turism, dezvoltare rurală, altele [precizați].
(5) Atunci când este relevant, statele membre trebuie să ia în considerare și efectele secundare ale acestor pericole, cum ar fi incendiile forestiere, răspândirea speciilor invazive și a bolilor tropicale, efectele în cascadă și pericolele multiple care apar în același timp.
(6) În analiza menționată la punctele (i)-(iv) se aplică cele mai bune cunoștințe științifice disponibile pentru analiza vulnerabilității și a riscurilor de către Grupul interguvernamental privind schimbările climatice și cele mai recente orientări ale Comisiei privind asigurarea rezilienței la efectele schimbărilor climatice a proiectelor finanțate de Uniune.
(7) Statele membre trebuie să raporteze titlul, anul adoptării și statutul [înlocuit/adoptat/completat și transmis pentru adoptare/în curs de elaborare] pentru fiecare SNA și PNA.
(8) Printre aspectele care trebuie avute în vedere se numără luarea deciziilor, planificarea și coordonarea în legătură cu strategiile, politicile, planurile și obiectivele de adaptare, abordarea aspectelor transversale, ajustarea priorităților și activităților în materie de adaptare, punerea în aplicare a acțiunilor de adaptare, inclusiv facilitarea acțiunilor de prevenire, minimizare și abordare a efectelor negative ale schimbărilor climatice.
(9) Inclusiv articolul 6 alineatul (1) din Decizia 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (JO L 347 I, 20.12.2013, p. 924).
(10) În întreaga anexă, termenul „subnațional” înseamnă local și regional.
(11) Inclusiv obstacolele instituționale, cele legate de guvernanță și alte obstacole care restricționează capacitatea de adaptare, astfel cum sunt identificate în evaluarea vulnerabilității.
(12) Inclusiv soluțiile și acțiunile naturale care produc beneficii conexe în ceea ce privește atenuarea și alte beneficii conexe relevante
(13) Sintezele trebuie să acopere, de asemenea, eforturile de consolidare a rezilienței și de prevenire, minimizare și abordare a consecințelor negative ale schimbărilor climatice și să includă o explicație a modului în care au fost luate în considerare perspectivele de gen.
(14) Statele membre trebuie să furnizeze o prezentare generală a informațiilor disponibile cu privire la planurile, prioritățile, acțiunile și programele din sectorul privat, parteneriatele public-privat și alte inițiative și/sau proiecte de adaptare relevante din sectorul privat.
(15) Statele membre trebuie să raporteze cu privire la abordările aplicate, sistemele utilizate, transparență și indicatori.
(16) Investițiile suplimentare care fac ca un proiect (care ar fi fost realizat în orice caz) să fie rezilient la schimbările climatice.
(17) Statele membre trebuie să raporteze cu privire la investițiile în acțiuni de adaptare clasificate în funcție de următoarele sectoare: agricultură și alimente, biodiversitate (inclusiv abordări ecosistemice), clădiri, zone de coastă, protecție civilă și gestionarea situațiilor de urgență, energie, finanțe și asigurări, silvicultură, sănătate, mediul marin și pescuit, transporturi, mediul urban, gospodărirea apelor, TIC (tehnologia informației și comunicațiilor), amenajarea teritoriului, afaceri, industrie, turism, dezvoltare rurală; altele [precizați].
(18) Pe baza metodologiei de monitorizare și evaluare raportată la punctul 4.1.
(19) Statele membre pot raporta cu privire la bunele practici și lecțiile învățate în următoarele domenii, dacă este cazul: activitățile și metodologiile de modelare climatică; evaluarea impactului schimbărilor climatice și a vulnerabilității și riscurilor climatice, inclusiv a capacității de adaptare; mecanismele instituționale și guvernanța la nivel național; schimbările la nivelul politicilor și reglementărilor; mecanismele de coordonare; prioritățile în materie de adaptare; obstacolele din calea adaptării; țintele, obiectivele, acțiunile întreprinse, eforturile, strategiile, politicile și planurile în materie de adaptare; eforturile de integrare a adaptării la schimbările climatice în politicile, planurile și programele sectoriale și de dezvoltare; integrarea perspectivelor de gen în adaptarea la schimbările climatice; integrarea cunoștințelor autohtone, tradiționale și locale în adaptarea la schimbările climatice; implicarea părților interesate; comunicarea privind riscurile climatice; monitorizarea și evaluarea; consolidarea cercetării și a cunoștințelor științifice; reducerea și gestionarea riscurilor de dezastre, soluțiile inovatoare de adaptare și mecanismele inovatoare de finanțare.
(20) Cu excepția informațiilor privind sprijinul acordat țărilor în curs de dezvoltare menționat în partea 2 din anexa VIII la Regulamentul (UE) 2018/1999.
ANEXA IV
Informații metodologice calitative în temeiul articolului 6 alineatul (2)
Formularul 1: Furnizarea informațiilor metodologice calitative, după caz, și a altor informații privind definițiile și metodologiile
1. Finanțarea combaterii schimbărilor climatice
2. Nou și suplimentar
3. Țară în curs de dezvoltare
4. Principal/general
5. Destinat în mod specific climei
6. Instrumente financiare [de exemplu, grant, împrumut concesional, împrumut neconcesional, titluri de capital, garanție, asigurare, altele (precizați)]
7. Sursa de finanțare (AOD, OOF, altele)
8. Statut (angajat și acordat)
9. Sprijinul mobilizat [de exemplu (i) Identificarea unei legături de cauzalitate clare între o intervenție publică și finanțarea privată mobilizată, atunci când activitatea nu ar fi avansat sau ar fi avansat puțin în absența intervenției părții; (ii) Furnizarea de informații privind punctul în care se măsoară finanțarea privată (de exemplu, în momentul angajării, în momentul plății) ca urmare a intervenției publice, precizând, dacă este posibil, tipul instrumentului sau mecanismului utilizat pentru mobilizarea fondurilor; (iii) Furnizarea de informații cu privire la limitele utilizate pentru identificarea finanțării mobilizate prin intervenție publică)
10. Sectorul, subsectorul
11. Tipul de sprijin (atenuarea schimbărilor climatice / adaptarea la schimbările climatice / transversal)
12. Finanțare publică/finanțare privată (de exemplu, în special în cazul în care entitățile sau fondurile sunt mixte)
13. Aplicarea markerilor Rio (coeficienți)
14. Determinarea componentei echivalent-subvenție a sprijinului acordat și a sprijinului mobilizat atunci când au fost raportate informații privind echivalentul-subvenție
15. Metodologiile utilizate pentru determinarea cifrelor corespunzătoare sprijinului mobilizat
16. Modul în care s-a evitat dubla contabilizare între, pe de o parte, resursele raportate ca fiind angajate sau acordate și, pe de altă parte, resursele utilizate în conformitate cu articolul 6 din Acordul de la Paris de către partea care le-a dobândit în vederea utilizării lor pentru a-și îndeplini contribuția stabilită la nivel național
17. O descriere a sistemelor și a proceselor utilizate pentru identificarea, urmărirea și raportarea sprijinului angajat, acordat și mobilizat prin intervenții publice
18. O descriere a sistemelor naționale și a mecanismelor instituționale pentru furnizarea de informații privind acordarea planificată de sprijin, inclusiv informații privind activitățile planificate legate de proiectele de transfer de tehnologie și de consolidare a capacităților care beneficiază de finanțare publică pentru țările în curs de dezvoltare în temeiul CCONUSC
19. Informații, dacă sunt disponibile, și o descriere a sistemelor naționale și a mecanismelor instituționale pentru acordarea de sprijin pentru transferul de tehnologie și consolidarea capacităților, inclusiv informații privind ipotezele, definițiile și metodologiile subiacente utilizate pentru a furniza informații privind sprijinul pentru transferul de tehnologie și consolidarea capacităților
20. Informații privind canalele și obstacolele întâlnite, lecțiile învățate și măsurile luate pentru depășirea dificultăților
21. Informații privind modul în care s-a încercat să se asigure conformitatea sprijinului angajat, acordat și mobilizat prin intervenții publice cu obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris
22. Informații privind modul în care sprijinul angajat, acordat și mobilizat este destinat să ajute țările în curs de dezvoltare în eforturile lor de a îndeplini obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris, inclusiv ajutându-le în eforturile depuse pentru a asigura consecvența fluxurilor financiare cu tranziția către o dezvoltare cu emisii reduse de gaze cu efect de seră și rezilientă la schimbările climatice
23. Informații privind modul în care informațiile furnizate reflectă o evoluție în ceea ce privește acordarea de sprijin și mobilizarea de finanțare în temeiul Acordului de la Paris în comparație cu nivelurile anterioare
24. Modul în care se urmărește asigurarea faptului că sprijinul furnizat și mobilizat prin intervenții publice abordează în mod eficace nevoile și prioritățile țărilor în curs de dezvoltare care sunt părți la punerea în aplicare a Acordului de la Paris, astfel cum sunt identificate în strategiile și instrumentele naționale, cum ar fi rapoartele bienale privind transparența, contribuțiile stabilite la nivel național (CSN) și planurile naționale de adaptare
25. Informații privind acțiunile și planurile menite să mobilizeze finanțare suplimentară pentru combaterea schimbărilor climatice ca parte a efortului global de mobilizare a finanțării pentru combaterea schimbărilor climatice dintr-o gamă largă de surse, inclusiv informații privind relația dintre intervenția publică ce urmează să fie utilizată și finanțarea privată mobilizată
26. Informații privind raportarea finanțării multilaterale, inclusiv: (i) Dacă finanțarea multilaterală raportată se bazează pe intrările de contribuții la instituția multilaterală corespunzătoare părții și/sau pe partea de ieșiri de resurse financiare ale instituției multilaterale corespunzătoare părții; (ii) Dacă și în ce mod finanțarea multilaterală a fost raportată ca fiind destinată în mod specific climei și modul în care a fost calculată partea destinată în mod specific climei, inclusiv, de exemplu, prin utilizarea standardelor internaționale existente; (iii) Dacă finanțarea multilaterală a fost raportată ca principală/generală, înțelegându-se că valoarea reală a finanțării pentru combaterea schimbărilor climatice care va fi transferată va depinde de alegerile în materie de programare ale instituțiilor multilaterale; (iv) Dacă și în ce mod finanțarea multilaterală a fost atribuită părții raportoare.
