(1)

La 10 octombrie 2019, Comisia Europeană a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile în Uniune de anumite tipuri de hârtie termică cu greutate mare originară din Republica Coreea (denumită în continuare „Coreea” sau „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Avizul de deschidere („AD”) a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 26 august 2019 de către Asociația europeană a fabricanților de hârtie termică (denumită în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de anumite tipuri de hârtie termică cu greutate mare (denumită în continuare „HWTP” sau „produsul în cauză”). Plângerea conținea elemente de probă care atestau existența dumpingului și a prejudiciului important rezultat din acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)

În temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază, Comisia trebuie să înregistreze importurile care fac obiectul unei anchete antidumping în perioada de informare prealabilă, cu excepția cazului în care are suficiente dovezi că anumite cerințe nu sunt îndeplinite. Una dintre aceste cerințe, astfel cum este menționată la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază, este aceea de a exista o nouă creștere substanțială a importurilor, suplimentară față de nivelul importurilor care a cauzat prejudicii în perioada de anchetă. Importurile de HWTP originare din Coreea au înregistrat o scădere puternică, cu 81 %, în cele patru luni de la deschiderea anchetei, în comparație cu aceeași perioadă din cursul perioadei de anchetă. Datele de după deschiderea anchetei s-au bazat pe codurile TARIC create pentru produsul în cauză la deschiderea anchetei. Aceste date au fost comparate cu importurile medii ale singurului exportator coreean timp de patru luni pe parcursul perioadei de anchetă. Prin urmare, nu au fost îndeplinite condițiile de înregistrare în conformitate cu articolul 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază. Comisia nu a impus obligativitatea înregistrării importurilor de produs în cauză în temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază, întrucât condiția prevăzută la articolul 10 alineatul (4) litera (d), și anume o nouă creștere substanțială a importurilor, nu a fost îndeplinită.

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific cu privire la deschiderea anchetei reclamantul, producători cunoscuți din Uniune, producătorii-(exportatori) cunoscuți și autoritățile din Republica Coreea, importatorii, utilizatorii și asociațiile cunoscute despre care se cunoaște că sunt părți vizate de deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(6)

Au avut loc două audieri cu Comisia. În cursul audierii care a avut loc la 5 decembrie 2019 la cererea producătorului-exportator cooperant, grupul Hansol, importatorul său afiliat din Uniune, o serie de utilizatori și reprezentanți ai guvernului coreean au adus în discuție chestiuni legate de piața de HWTP din Uniune, de prejudiciu, de cauzalitate, de aspecte juridice și/sau de interesul Uniunii. În cursul audierii din 7 ianuarie 2020, la cererea reclamantului, acesta din urmă și unii dintre membrii săi au adus în discuție chestiuni legate de prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii. Afirmațiile făcute în cursul acestor audieri sunt incluse în prezentul regulament.

(7)

În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(8)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a decis să limiteze la un număr rezonabil producătorii din Uniune care vor fi supuși anchetei prin aplicarea eșantionării și că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul provizoriu pe baza producției și a volumului vânzărilor din Uniune, raportate de către producătorii din Uniune, în contextul evaluării reprezentativității prealabile deschiderii anchetei. Eșantionul provizoriu astfel stabilit a fost format din trei producători din Uniune din două state membre diferite, care reprezentau, conform informațiilor disponibile, 58,2 % din producția totală estimată a Uniunii și 57,5 % din totalul vânzărilor Uniunii. Comisia a pus la dispoziție detaliile cu privire la acest eșantion provizoriu în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și le-a invitat pe acestea să își prezinte observațiile.

(9)

Două părți interesate au prezentat observații cu privire la eșantionul provizoriu. Reclamantul a susținut pe deplin eșantionul propus. Producătorul-exportator Hansol Paper Co., Ltd a susținut că eșantionul propus nu era reprezentativ, deoarece includea două societăți afiliate situate în aceeași țară. Hansol Paper Co., Ltd a afirmat, de asemenea, că eșantionul provizoriu nu asigura o repartizare geografică adecvată și a propus includerea în eșantion a societății Ricoh, cu sediul în Franța.

(10)

Comisia a considerat că cei doi producători stabiliți în Germania erau cei mai mari producători de produs similar din Uniunea Europeană (împreună, aceștia reprezentau circa 47 % din producția totală și 44 % din vânzările totale ale produsului similar în Uniune în perioada de anchetă) și că Germania avea cea mai mare producție și cea mai mare concentrație de producători de produs similar. În plus, Ricoh a indicat că, deși susținea plângerea, nu putea să coopereze în cadrul anchetei.

(11)

Eșantionul provizoriu format din trei producători din Uniune a fost astfel confirmat. Eșantionul final, format din Kanzan Spezialpapiere GmbH și Mitsubishi HiTec Paper Europe GmbH din Germania și de Jujo Thermal Ltd din Finlanda, a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(12)

Pentru a decide dacă era necesară constituirea unui eșantion și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(13)

Doi importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri primite, Comisia a decis că nu era necesară constituirea eșantionului. Nu au fost formulate observații cu privire la decizia respectivă.

(14)

Comisia a invitat cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, cei doi importatori neafiliați care au răspuns la formularul de eșantionare și producătorul-exportator cunoscut din Coreea, grupul Hansol, să completeze chestionarele relevante puse la dispoziție online.

(15)

La 20 octombrie 2019, producătorul-exportator a solicitat o scutire pentru ca trei întreprinderi prelucrătoare afiliate să nu completeze anexa I la chestionarul principal. Având în vedere informațiile furnizate, Comisia a aprobat cererea provizoriu, la 24 octombrie 2019.

(16)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, de la un importator neafiliat, Ritrama S.p.A., de la producătorul-exportator Hansol Paper Co., Ltd („Hansol Paper”) și de la importatorul său afiliat Hansol Europe B.V. („Hansol Europe”). În plus, doi utilizatori au trimis un răspuns.

(17)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți/entități:

(18)

Având în vedere numărul limitat de părți care au transmis anumite date, unele dintre cifrele de mai jos sunt prezentate sub formă de intervale, din motive de confidențialitate (3).

(19)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2018 și 30 iunie 2019 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(20)

Produsul în cauză este reprezentat de anumite tipuri de hârtie termică cu greutate mare, definită ca hârtie termică care cântărește peste 65 g/m2; care este vândută în rulouri cu o lățime de minimum 20 cm, cu o greutate de minimum 50 kg (inclusiv hârtia) și un diametru de 40 cm (rulouri jumbo); cu sau fără un strat de bază pe una sau pe ambele fețe; acoperită cu o substanță termosensibilă (și anume, un amestec între un colorant și un revelator care reacționează și formează o imagine odată cu aplicarea de căldură) pe o față sau pe ambele fețe; și cu sau fără un strat de suprafață, originară din Republica Coreea, încadrată în prezent la codurile NC ex 4809 90 00, ex 4811 59 00 și ex 4811 90 00 (coduri TARIC 4809900020, 4811590020 și 4811900020) (denumită în continuare „produsul în cauză”).

(21)

HWTP este o hârtie specială. Are un înveliș termic activ care reacționează pentru a forma o imagine atunci când se aplică căldură de către o imprimantă cu cap de imprimare termic. HWTP este utilizată în principal pentru etichete autoadezive pentru ambalaje în comerțul electronic, bilete și etichete.

(22)

HWTP poate fi produsă cu mai multe tipuri de revelatori: cu revelatori care conțin substanțe (bis)fenolice, cum ar fi bisfenol A și bisfenol S [HWTP care conține (bis)fenol] sau cu revelatori care nu conțin niciun fenol (HWTP fără fenol). Toate tipurile sunt vizate de prezenta anchetă. Cu toate acestea, Comisia remarcă faptul că, începând cu 2 ianuarie 2020, HWTP cu bisfenol A este interzis în Uniune (4).

(23)

Ancheta a arătat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(24)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(25)

Hansol Paper a fost aparent singurul producător-exportator al produsului în cauză din țara în cauză în cursul perioadei de anchetă.

(26)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor Hansol Paper pe piața internă a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză din Uniune în cursul perioadei de anchetă. În acest sens, vânzările totale ale produsului similar pe piața internă realizate de Hansol Paper au fost reprezentative.

(27)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă de Hansol Paper care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune cu vânzări interne reprezentative.

(28)

Ulterior, Comisia a examinat dacă vânzările efectuate de Hansol Paper pe piața sa internă pentru fiecare tip de produs identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export în Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs către clienți independenți în cursul perioadei de anchetă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil. Comisia a stabilit că un singur tip de produs (reprezentând 25-45 % din vânzările interne totale ale Hansol Paper pe piața sa internă) a înregistrat volume de vânzări mai mici de 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune. Pentru acest tip de produs, valoarea normală a fost construită astfel cum se explică în considerentele 33 și 34 de mai jos.

(29)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru tipul de produs în cauză, în cursul perioadei de anchetă, pentru a decide dacă este oportun să utilizeze vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(30)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă vânzările respective sunt sau nu rentabile, dacă:

(31)

În acest caz, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă ale respectivului tip de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(32)

Valoarea normală este prețul efectiv practicat pe piața internă pe tip de produs numai pentru vânzările interne rentabile ale tipurilor de produs din cursul perioadei de anchetă, în cazul în care:

(33)

Analiza vânzărilor interne a arătat că 60-80 % (5) din totalul vânzărilor interne ale tipului de produs care este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune au fost profitabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai mare decât costul de producție. În consecință, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată exclusiv a vânzărilor profitabile.

(34)

Pentru tipurile de produs în cazul cărora produsul similar nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă sau a fost vândut în cantități insuficiente, Comisia a calculat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(35)

Valoarea normală a fost calculată prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al producătorilor-exportatori cooperanți în timpul perioadei de anchetă a următoarelor:

(36)

Hansol Paper a efectuat exporturi către Uniune fie direct către clienți independenți, fie indirect, prin intermediul Hansol Europe, un importator afiliat din Uniune.

(37)

În cazul vânzărilor produsului în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau de plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(38)

În cazul vânzărilor de produs în cauză către Uniune, prin intermediul Hansol Europe acționând ca importator, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat era revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Prețul de vânzare al părții afiliate către clienți independenți a fost ajustat la nivelul prețului franco fabrică prin deducerea costurilor VAG ale părții afiliate, a unei marje de profit rezonabile și a costurilor de transport.

(39)

În ceea ce privește marja de profit utilizată, în conformitate cu jurisprudența consacrată a instanțelor Uniunii (6), Comisia nu a utilizat marja de profit a societății afiliate, întrucât aceasta este considerată ca fiind nefiabilă. O singură parte a completat un chestionar destinat importatorilor neafiliați din Uniune și a fost de acord să dezvăluie marja de profit pe care a obținut-o în cadrul activităților sale legate de produsul în cauză. Prin urmare, profitul Hansol Europa a fost înlocuit provizoriu cu marja de profit a părții respective.

(40)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export pe o bază franco fabrică.

(41)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Valoarea normală a fost ajustată pentru a ține cont de cheltuielile cu transportul, ambalajul și creditul. Prețul de export pentru manipulare, încărcare și costurile auxiliare, transport, asigurare, cheltuieli de ambalare, costuri de credit, taxele bancare, comisioane și reduceri de sfârșit de an, atunci când au fost considerate a fi rezonabile, precise și susținute de elemente de probă verificate.

(42)

Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a tipului de produs similar respectiv cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(43)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată provizorie, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este de 22,3 % pentru unicul producător-exportator cooperant.

(44)

Pentru toți ceilalți producători-exportatori din Republica Coreea, în cazul în care există, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza informațiilor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare reprezintă volumul exporturilor către Uniune realizate de producătorii-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din volumul total al exporturilor – astfel cum este raportat în statisticile Eurostat privind importurile – din țara în cauză în Uniune.

(45)

În cazul de față, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile realizate de Hansol Papers au reprezentat aproximativ 100 % din volumul total de exporturi din țara în cauză către Uniune din cursul perioadei de anchetă. Din aceste motive, Comisia a decis să stabilească marja de dumping reziduală la același nivel cu cel al producătorului-exportator cooperant.

(46)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(47)

Produsul similar a fost fabricat de șapte producători cunoscuți din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Ei constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(48)

Producția totală a Uniunii pe parcursul perioadei de anchetă a fost stabilită la 214 227 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza răspunsului la chestionar prezentat de reclamant, confruntat cu răspunsurile individuale la chestionar primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Astfel cum se arată în considerentele 8 și 11 de mai sus, în eșantion au fost selectați trei producători din Uniune, reprezentând 58,2 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(49)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza vânzărilor din Uniune efectuate de industria Uniunii, a estimărilor reclamantului cu privire la importurile de HWTP din alte țări și a vânzărilor din Uniune ale singurului producător-exportator coreean, astfel cum se prevede în răspunsul acestuia la chestionar.

(50)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(51)

În cursul perioadei luate în considerare, consumul la nivelul Uniunii a crescut ușor cu 1 %. El a crescut cu 5 % între 2016 și 2018, iar ulterior a scăzut cu 4 % în perioada de anchetă.

(52)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza răspunsului la chestionar trimis de unicul producător-exportator coreean. Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumului importurilor cu consumul la nivelul Uniunii.

(53)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(54)

În ansamblu, importurile din Coreea au crescut cu 83 % în cursul perioadei avute în considerare. După o scădere cu 31 % în 2017, importurile din Republica Coreea au crescut semnificativ cu 165 % între 2017 și perioada de anchetă. În ansamblu, cota lor de piață a crescut cu 80 % pe parcursul întregii perioade, iar creșterea cea mai semnificativă a avut loc între 2017 și perioada de anchetă (+ 165 %).

(55)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza răspunsului la chestionar trimis de producătorul-exportator.

(56)

Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețuri de import (EUR/tonă)

(57)

Prețurile de import din țara în cauză au crescut brusc în 2018 cu 17 puncte procentuale în comparație cu anul anterior, și cu 34 % în total în cursul perioadei luate în considerare.

(58)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă, comparând:

(59)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și ajustate în mod adecvat, când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri ipotetică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de anchetă. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată de 11,1 % pentru importurile din țara în cauză. S-a dovedit că aproximativ 99,4 % din volumele importurilor au făcut obiectul unei subcotări.

(60)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii include o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei luate în considerare.

(61)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 11, a fost utilizată eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(62)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a stabilit o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor conținute în răspunsul la chestionar al reclamantului. Aceste date se refereau la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(63)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea și amploarea marjei de dumping.

(64)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costurile unitare, costul cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(65)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei luate în considerare după cum urmează:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(66)

Producția de HWTP reprezintă un proces care implică costuri fixe ridicate. În cursul perioadei luate în considerare, volumul producției industriei Uniunii a scăzut cu 2 %, înregistrând o scădere și mai puternică, cu 6 puncte procentuale, față de 2017. Capacitatea de producție a crescut cu 6 %. Scăderea ratei de utilizare a capacității cu 8 % pe întreaga perioadă este legată atât de scăderea volumului de producție, cât și de creșterea capacității de producție.

(67)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei luate în considerare după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor și cota de piață

(68)

Deși volumul vânzărilor industriei Uniunii a crescut cu 9 % în perioada 2016-2017, s-a aflat într-o scădere constantă de atunci, fapt ce a dus la o scădere cu 2 % în cursul perioadei luate în considerare, proporțional cu scăderea volumului său de producție.

(69)

În cursul perioadei luate în considerare, cota de piață a industriei Uniunii exprimată în volum al vânzărilor a indicat o tendință similară, scăzând cu 3 %.

(70)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut ușor, cu 1 %, în cursul perioadei luate în considerare, în timp ce volumul vânzărilor industriei Uniunii a scăzut ușor, cu 2 %. Industria Uniunii a pierdut o parte din cota sa de piață, spre deosebire de importurile din țara în cauză, a căror cotă de piață a crescut considerabil în cursul perioadei luate în considerare, acaparând toată creșterea consumului.

(71)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei luate în considerare după cum urmează:

Tabelul 6

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(72)

Nivelul de ocupare a forței de muncă înregistrat de industria Uniunii a rămas relativ stabil în cursul perioadei luate în considerare, înregistrând o ușoară creștere, de 2 %. Această tendință se explică prin caracterul continuu al procesului de producție a HWTP, care este foarte automatizat, este continuu și a fost raționalizat în mare măsură. Producția de hârtie termică implică costuri fixe ridicate. Mașinile nu pot fi oprite cu ușurință, fără ca aceasta să aibă un impact semnificativ asupra procesului de producție. Prin urmare, în loc să reducă numărul de angajați care acționează oricare dintre aceste mașini, producătorii își transferă producția către un alt tip de hârtie. Prin urmare, nivelurile de ocupare a forței de muncă urmează producția de tipuri diferite de hârtie și repartizarea între aceste tipuri de hârtie. Industria Uniunii a depus eforturi pentru a menține locurile de muncă, în pofida scăderii rentabilității.

(73)

Marja de dumping a fost net superioară nivelului de minimis. Impactul amplorii marjei de dumping efective asupra industriei Uniunii nu a fost neglijabil, având în vedere volumul în creștere al importurilor din țara în cauză.

(74)

În perioada luată în considerare, prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion către clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Prețurile de vânzare din Uniune

(75)

În cursul perioadei luate în considerare, prețul de vânzare unitar mediu a crescut cu 14 %, iar costul unitar de producție cu 23 %. Această creștere a costurilor de producție s-a datorat în special costurilor crescute ale colorantului chimic leuco („ODB2”), care trebuie aplicat pe înveliș în cadrul procesului de producție a HWTP. La sfârșitul anului 2017 și în cursul anului 2018, închiderea temporară a instalațiilor de producție a ODB2 din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) a cauzat o penurie acută de această substanță la nivel mondial. Prin urmare, prețurile de producție au crescut vertiginos începând cu cel de-al patrulea trimestru al anului 2017 și pe parcursul anului 2018, afectând, prin urmare, perioada de anchetă.

(76)

Diferența dintre prețul unitar de vânzare mediu și costul de producție unitar arată că industria Uniunii nu a fost în măsură să se redreseze complet în urma creșterii costurilor de producție, din cauza presiunii exercitate asupra prețurilor de către importurile coreene care fac obiectul unui dumping.

(77)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei luate în considerare după cum urmează:

Tabelul 8

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(78)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion au crescut cu 4 % în cursul perioadei luate în considerare. Costurile cu forța de muncă pe angajat au crescut în special în 2017, când producția și productivitatea au crescut.

(79)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei luate în considerare după cum urmează:

Tabelul 9

Stocurile

(80)

În perioada în cauză, nivelurile stocurilor finale ale industriei Uniunii au crescut semnificativ, înregistrând o creștere de 19 % în cursul PA, în comparație cu 2016.

(81)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei luate în considerare după cum urmează:

Tabelul 10

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(82)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Rentabilitatea a scăzut drastic în perioada luată în considerare, cu aproape 70 %, deoarece industria nu a fost în măsură să compenseze costurile de producție tot mai mari cu prețuri de vânzare mai ridicate. Presiunea considerabilă asupra prețurilor exercitată de creșterea importurilor din Coreea asupra industriei Uniunii, în special în perioada cuprinsă între 2017 și perioada de anchetă, nu a permis industriei Uniunii să beneficieze de ușoara creștere a consumului la nivelul Uniunii.

(83)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Evoluția fluxului net de lichidități a urmat o tendință de scădere puternică, în special din cauza reducerii rentabilității.

(84)

Nivelul investițiilor anuale, care au vizat și alte produse decât HWTP, a crescut în perioada luată în considerare cu 137 %. Cu toate acestea, creșterea nivelurilor de investiții nu a determinat creșteri ale capacității corespunzătoare pentru HWTP (a se vedea tabelul 4). Investițiile în HWTP au vizat doar menținerea capacităților existente și înlocuirea în mod corespunzător a activelor de producție necesare. Producția de HWTP este o industrie cu utilizare intensivă a activelor. Industria Uniunii trebuie să înlocuiască în mod regulat utilajele care dau semne de uzură sau care au devenit inutilizabile. Un singur producător din Uniune a investit într-o nouă linie de producție (fabrică de hârtie și mașină de cretare) cu o capacitate suplimentară, care urmează să fie utilizată în principal pentru alte produse decât HWTP.

(85)

Nivelul total al investițiilor a fost nesemnificativ în raport cu costul total al construirii unei noi linii de producție. În cadrul societăților incluse în eșantion, investițiile au continuat să fie mai scăzute decât rata de amortizare. În decizia sa privind hârtia termică subțire (7) (lightweight thermal paper – LWTP), Comisia a considerat că „în pofida faptului că investițiile s-au dublat, nivelul absolut al investițiilor a rămas limitat, în special având în vedere faptul că, de exemplu, valoarea unei noi linii de producție de hârtie termică subțire este estimată la 120 milioane EUR”. Având în vedere că HWTP este produsă de aceleași mașini ca și LWTP și că nivelurile globale de investiții pentru HWTP au fost chiar mai mici decât nivelurile observate în cursul anchetei Comisiei privind LWTP (în cursul PA, investițiile în HWTP s-au ridicat la 6,5-7 milioane EUR, în comparație cu 4,5-9 milioane EUR pentru LWTP în 2015, și anume în cursul PA a anchetei privind LWTP), se poate concluziona că nivelul investițiilor industriei Uniunii s-a menținut la un nivel suficient de scăzut încât să cauzeze un prejudiciu.

(86)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a avut o evoluție negativă în cursul perioadei luate în considerare, reflectând tendința urmată de rentabilitate și de fluxul de lichidități. În ansamblu, producătorii incluși în eșantion și-au menținut nivelul de investiții în cuantumul necesar pentru a continua să funcționeze.

(87)

Pe parcursul perioadei luate în considerare, prejudiciul suferit de industria Uniunii este important și evident în ceea ce privește indicatorii de prejudiciu legați de prețuri, cum ar fi rentabilitatea sau fluxul de numerar.

(88)

În plus, în ceea ce privește indicatorii de prejudiciu legați de volum, volumul vânzărilor și cota de piață a producătorilor din Uniune au scăzut cu 10 puncte procentuale din 2017, ajungând la un volum de vânzări și mai scăzut în cursul PA, comparativ cu 2016. În schimb, în cursul perioadei luate în considerare, singurul exportator coreean a reușit să își dubleze exporturile și și-a majorat în mod semnificativ cota de piață, cu aproape 5 puncte procentuale. Creșterea din perioada 2017-PA a fost deosebit de remarcabilă. Exportatorul coreean aproape și-a triplat exporturile și cota de piață. Poziția industriei Uniunii s-a deteriorat substanțial, ca urmare a creșterii importurilor care fac obiectul unui dumping.

(89)

Dificultățile de mobilizare a capitalului au pus sub presiune capacitatea de a investi în procese de producție de HWTP noi și inovatoare. În cursul perioadei luate în considerare, industria Uniunii a investit la nivelul minim necesar pentru a moderniza și înlocui echipamentele depășite și pentru a pune în aplicare actualizările tehnice prevăzute de legislația de mediu. În pofida acțiunilor concrete, menite să optimizeze procesele interne, întreprinse de industria Uniunii în cursul perioadei luate în considerare pentru a își îmbunătăți performanța generală, situația s-a deteriorat în mod semnificativ în special în ceea ce privește rentabilitatea și pierderea cotei de piață.

(90)

Prin urmare, în acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(91)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping, provenite din țările în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți ar fi putut să cauzeze, în același timp, un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că acestor importuri nu li s-a atribuit niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping, provenite din țările în cauză. Acești factori sunt importurile din alte țări terțe, performanța la export a industriei Uniunii, creșterea prețurilor materiilor prime, presupusa incapacitate a industriei Uniunii de a satisface cererea de produse fără bisfenol A („fără BPA”) și concurența internă dintre producătorii din Uniune.

(92)

S-a constatat o corelație clară între creșterea importurilor din Coreea și deteriorarea situației industriei Uniunii. Importurile din Coreea au crescut cu 83 % în cursul întregii perioade luate în considerare. Creșterea substanțială a cotei de piață a importurilor din Coreea a fost în mod clar în detrimentul industriei Uniunii, a cărei cotă de piață a scăzut cu 3 % în cursul întregii perioade luate în considerare și cu 10 % din 2017.

(93)

Prețurile coreene au fost în mod constant și semnificativ mai mici decât prețurile practicate în Uniune. În cursul PA, prețurile importurilor coreene au subcotat prețurile industriei Uniunii, cu o marjă de subcotare de 11,1 %. Industria Uniunii nu a fost în măsură să țină seama de creșterea costului de producție în prețurile sale de vânzare în Uniune, ceea ce demonstrează presiunea exercitată asupra prețurilor de importurile în cauză. Această situație a avut un impact grav asupra rentabilității industriei Uniunii, care a scăzut până la niveluri foarte reduse în cursul PA.

(94)

Având în vedere coincidența în timp stabilită în mod clar între, pe de o parte, nivelul în creștere al importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri subcotate în raport cu prețurile Uniunii și, pe de altă parte, stagnarea volumelor de vânzări suferită de industria Uniunii, pierderea cotei de piață și scăderea rentabilității, se concluzionează că importurile care fac obiectul unui dumping au fost responsabile pentru situația prejudiciabilă a industriei Uniunii.

(95)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei luate în considerare după cum urmează:

Tabelul 11

Importurile din alte țări terțe

(96)

În ceea ce privește anii anteriori perioadei de anchetă, volumul importurilor din țări terțe s-a bazat pe datele din plângere. În ceea ce privește PA, volumul a fost calculat prin înmulțirea datelor din plângerea din 2018 cu varianța între 2018 și PA (-0,1 %) a datelor Eurostat privind codurile NC 4809 90 00, 4811 59 00 și 4811 90 00. Prețul pentru perioada luată în considerare s-a bazat pe datele Eurostat, în care diferența de preț din Coreea între produsul în cauză și celelalte produse care intră sub incidența acelorași coduri NC a fost considerată drept cea mai apropiată aproximare. Prin urmare, s-a efectuat o ajustare pe baza raportului dintre prețurile Eurostat pentru Coreea și prețurile de vânzare efective ale producătorului-exportator coreean.

(97)

Importurile din alte țări terțe au scăzut cu 31 % ca volum în perioada luată în considerare, iar cota lor de piață în Uniune a scăzut cu 32 %. Aceste volume de importuri au fost efectuate la prețuri ușor mai mici decât prețurile de vânzare ale industriei Uniunii, dar cu mult peste prețul mediu practicat de exportatorul coreean. Prin urmare, și importurile din alte țări terțe au suferit de pe urma creșterii importurilor coreene.

(98)

Producătorul-exportator a afirmat că importurile din RPC au contribuit la scăderea prețurilor și au agravat presiunea descendentă asupra prețurilor cauzată deja de politicile tarifare agresive ale anumitor producători din Uniune. Importurile din RPC au atins niveluri foarte scăzute, între 1 500 și 2 500 de tone metrice în 2018 (8). S-a estimat că cota de piață a acestor importuri s-a ridicat la aproximativ 1 % din consumul Uniunii. Prin comparație, importurile din Coreea, astfel cum au fost verificate, au oscilat între 15 500 și 17 500 de tone metrice în anul respectiv. La aceste niveluri scăzute, importurile din China nu au avut un efect semnificativ asupra situației industriei Uniunii în perioada în cauză. În plus, prețurile acestor importuri în Uniune, conform metodei descrise în considerentul 96, au fost mult mai mari decât prețurile importurilor din Coreea și la un nivel similar celui al industriei Uniunii.

(99)

Prin urmare, s-a concluzionat, cu titlu provizoriu, că este puțin probabil ca importurile din alte țări terțe să fi cauzat un prejudiciu producătorilor din Uniune și că nu atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(100)

Volumul exporturilor (vânzări independente) efectuate de industria Uniunii a evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei luate în considerare:

Tabelul 12

Performanța la export ale industriei Uniunii

(101)

Pe parcursul perioadei luate în considerare, volumul exporturilor către clienți neafiliați din industria Uniunii a scăzut cu 14 %. Prețurile au crescut cu 16 %. Ponderea exporturilor industriei Uniunii în volumul total al vânzărilor pe care le-a înregistrat a scăzut cu aproximativ 10 % în cursul perioadei luate în considerare, ajungând la 17,7 % în PA. Prin urmare, impactul rezultatelor la export ale industriei Uniunii a fost doar limitat.

(102)

S-a concluzionat în mod provizoriu că performanța la export a industriei Uniunii nu a putut avea un impact semnificativ asupra prejudiciului suferit de industria Uniunii și că nu atenuează legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(103)

Închiderea temporară a instalațiilor de producție din RPC în 2017 și 2018 a cauzat o penurie de ODB2, o componentă chimică, la sfârșitul anului 2017 și în cursul anului 2018. Prețurile ODB2 au crescut cu aproximativ 500 % între septembrie 2017, când s-au închis primele instalații chineze, și începutul anului 2018. În funcție de categoria specifică a produsului în cauză (9), această substanță chimică a reprezentat între 7 % și 15 % din costul total de producție al HWTP în perioada de anchetă (10). Această penurie a avut un impact asupra structurii costurilor industriei mondiale a hârtiei termice, având în vedere că i-a afectat în același mod pe toți producătorii de HWTP din lume, inclusiv pe cei coreeni.

(104)

Producătorul-exportator a afirmat că o creștere a prețurilor materiilor prime, în special în contextul deficitului de ODB2, coroborată cu contractele pe termen lung, a scăzut rentabilitatea și a cauzat un prejudiciu industriei Uniunii. Industria Uniunii nu a fost în măsură să reflecte creșterea costului său de producție în prețul său de vânzare din cauza caracterului pe termen lung al contractelor sale de furnizare de HWTP. Prin urmare, s-a concentrat pe segmentul LWTP, datorită flexibilității pieței de furnizare a HWTP, în care prețurile nu sunt negociate pe termen lung.

(105)

În acest context și contrar afirmațiilor producătorului-exportator, industria Uniunii și-a putut crește prețurile aproape imediat, deoarece nu avea contracte pe termen lung cu clienții săi, ci mai degrabă „acorduri tacite” flexibile. Marea majoritate a clienților, inclusiv marii laminatori, au acceptat o creștere imediată a prețurilor în urma crizei ODB2.

(106)

Cu toate acestea, întrucât creșterea costurilor de producție a coincis cu creșterea bruscă a importurilor care fac obiectul unui dumping din Coreea, producătorii europeni nu au putut transfera întreaga creștere a costurilor de producție către clienții lor. Aceștia au putut crește prețurile de vânzare doar parțial pentru a compensa creșterea prețurilor materiilor prime (11). Importurile care fac obiectul unui dumping au obligat producătorii europeni să absoarbă o mare parte din creșterea costurilor. Producătorul-exportator coreean a fost în măsură să transfere creșterea costurilor către clienții săi, crescându-și prețurile de vânzare cu 34 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Deoarece prețurile coreene au fost în mod constant mai mici decât prețurile practicate de Uniune și făceau obiectul unui dumping, ele au împiedicat industria Uniunii să transfere pe deplin creșterea costurilor. Având în vedere comportamentul agresiv al producătorului-exportator coreean în materie de prețuri, industria Uniunii a putut reflecta creșterea costului de producție în prețurile sale de vânzare în Uniune doar la un nivel de aproximativ 50 %.

(107)

Pentru a demonstra în continuare legătura de cauzalitate dintre creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping din Coreea și prejudiciul suferit de industria Uniunii, s-a efectuat o comparație cu performanța în ceea ce privește LWTP. Într-adevăr, pentru producția de HWTP și LWTP s-au utilizat tehnologii și utilaje identice; ambele au utilizat aceleași mijloace de producție și sau confruntat cu caracteristici de piață similare. LWTP a fost afectată de aceeași creștere a costurilor materiilor prime într-o măsură similară cu cea a produsului în cauză. În perioada de anchetă, importurile de LWTP din Coreea au făcut obiectul unor taxe antidumping.

(108)

De asemenea, în cursul perioadei luate în considerare, doi dintre cei trei producători incluși în eșantion au produs și au vândut cantități semnificative de LWTP. În cursul PA, marja de rentabilitate a producătorilor din Uniune incluși în eșantion în ceea ce privește HWTP a fost la un nivel cuprins între 2 % și 5 %. Această cifră este considerabil mai mică decât marja de rentabilitate verificată pentru alte produse fabricate, în care LWTP deține o cotă importantă, realizată de producătorii din Uniune incluși în eșantion în 2018 și în cursul PA, în pofida nivelului maxim atins de prețurile ODB2. Producătorii din Uniune erau în măsură să suporte creșteri ale costurilor de producție pe o piață care nu era denaturată prin importuri (12) la prețuri neloiale. Acest lucru demonstrează că presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping cauzează scăderea rentabilității industriei Uniunii în ceea ce privește HWTP.

(109)

Producătorul-exportator a afirmat, de asemenea, că, din cauza penuriei de ODB2, industria Uniunii nu a fost în măsură să satisfacă cererea de pe piața Uniunii și a adăugat că capacitatea de producție a industriei Uniunii a fost redusă în 2018 și în cursul PA din cauza deficitului de ODB2. Cu toate acestea, industria Uniunii a avut o capacitate de rezervă suficientă pentru a satisface cererea (a se vedea considerentul 65), iar ancheta Comisiei a constatat că niciunul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion nu a refuzat vreodată un ordin de cumpărare pe motiv că nu mai are stocuri de ODB2.

(110)

Prin urmare, s-a concluzionat, cu titlu provizoriu, că creșterea prețului ODB2 nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(111)

Producătorul-exportator a afirmat că tranziția lentă a industriei Uniunii către produse fără BPA a cauzat presupusa creștere slabă a vânzărilor sale.

(112)

În primul rând, ancheta a stabilit că majoritatea producătorilor europeni fabrică produse fără BPA de peste 20 de ani (13).

(113)

În plus, industria Uniunii a susținut și a demonstrat, prin vânzările sale din cursul PA, că a continuat să vândă hârtie care conținea BPA, deoarece a existat o cerere continuă pentru acest tip de hârtie, dat fiind prețul mai mic al produselor care conțin BPA (14). Utilizatorii HWTP, cum ar fi laminatorii și întreprinderile prelucrătoare, au continuat să comande HWTP care conține BPA, deși erau disponibile în mod liber produse fără BPA alternative. Acest lucru a sprijinit afirmația industriei Uniunii potrivit căreia clienții au ales să amâne schimbarea cât mai mult posibil (în practică, până la jumătatea anului 2019) din cauza prețului mai mare al alternativelor fără BPA.

(114)

Nu a fost furnizată nicio dovadă conform căreia producătorii din Uniune s-au confruntat în vreun moment cu o penurie fie de BPA, fie de bisfenol S („BPS”) (revelatorul care substituie în mare măsură BPA, începând din 2020, și care este deja utilizat pe scară largă cel puțin din 2018). În cursul PA, atât exportatorul coreean, cât și producătorii din Uniune vindeau cantități semnificative atât de HWTP care conține BPA, cât și de HWTP care conține BPS.

(115)

Prin urmare, industria Uniunii a fost în măsură să furnizeze produse fără BPA în cursul perioadei luate în considerare. Vânzările sale de produse fără BPA nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii și nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(116)

Conform afirmațiilor producătorului-exportator, concurența internă a continuat să scadă prețurile practicate în Uniune: unii producători din Uniune au reflectat pe deplin creșterea costurilor de producție în prețurile lor pentru HWTP, în timp ce alți producători din Uniune au decis să mențină prețurile scăzute pentru a câștiga cote de piață. Aceste strategii diferite ar fi agravat rentabilitatea scăzută a industriei Uniunii.

(117)

Producătorul-exportator nu a susținut această afirmație cu nicio dovadă de practici anticoncurențiale. Niciun element din dosar nu a arătat existența unei concurențe neloiale între producătorii din Uniune. În plus, faptul că există concurență între anumiți producători europeni nu înseamnă că prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping nu i-au împins pe respectivii producători să se întreacă în oferte mai mult decât ar fi făcut-o într-o situație de concurență loială din partea producătorilor chinezi și să vândă astfel la prețuri greu de menținut.

(118)

În rândul producătorilor europeni, societățile care au crescut prețurile relativ mai puțin ceva mai târziu nu au înregistrat o creștere a cotelor lor de piață. Dimpotrivă, asemenea celorlalți producători din Uniune, cotele lor de piață au continuat să scadă pe parcursul întregii perioade în cauză (15).

(119)

Prin urmare, concurența internă de pe piața Uniunii nu a contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii și nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(120)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, în această etapă, că importurile care fac obiectul unui dumping din Coreea au avut un impact major asupra prejudiciului important suferit de industria Uniunii. S-a considerat că alți factori, examinați separat sau împreună, cum ar fi importurile din alte țări terțe, rezultatele la export ale industriei Uniunii, creșterea prețurilor la materiile prime, presupusa incapacitate a industriei Uniunii de a satisface cererea de produse fără BPA, precum și presupusa concurență internă în rândul producătorilor europeni, doar au exacerbat prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din Coreea, dar s-a constatat, în mod provizoriu, că nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(121)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea concluziona în mod clar că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz în ceea ce privește importurile din țara în cauză, în pofida determinării dumpingului prejudiciabil. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate în ansamblul lor, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(122)

Comisia a trimis chestionare părților interesate cunoscute. Cu toate acestea, Comisia a primit răspunsuri doar din partea a doi importatori și a cinci utilizatori, dintre care un singur importator și doi utilizatori au furnizat răspunsuri la chestionar.

(123)

Toți membrii ETPA au susținut plângerea. Dintre toți membrii care nu fac parte din ETPA, Ricoh Industrie S.A.S. (Ricoh) a fost cel mai important în termeni de volume ale vânzărilor (estimate de către reclamant ca reprezentând aproximativ 20 % din totalul vânzărilor industriei Uniunii). Ricoh a declarat că susține plângerea.

(124)

Confederația Europeană a Industriei de hârtie („CEPI”) a făcut observații cu privire la anchetă și a sprijinit-o pe deplin, considerând că măsurile antidumping împotriva importurilor coreene ar contribui la restabilirea unor condiții de concurență echitabile în ceea ce privește HWTP și ar transmite exportatorilor un semnal inechivoc că Uniunea Europeană sprijină pe deplin comerțul liber la nivel mondial în condiții concurențiale și echitabile.

(125)

Producătorii din Uniune au susținut că instituirea de măsuri ar putea proteja locurile de muncă, ar promova investiții sporite și ar contribui la inversarea tendinței de scădere a rentabilității observate de la intrarea pe piață a exportatorului din Coreea de Sud. Instituirea de măsuri ar restabili condiții de concurență echitabile și un nivel corect al prețului pe piața Uniunii și ar îmbunătăți rentabilitatea industriei Uniunii până la niveluri considerate normale pentru această industrie cu utilizare intensivă a capitalului.

(126)

Prin urmare, Comisia a concluzionat, în mod provizoriu, în acest stadiu, că instituirea de taxe antidumping ar fi în interesul industriei Uniunii.

(127)

O parte a răspuns la chestionarul importatorului. Partea respectivă nu s-a exprimat dacă ar fi sau nu de acord cu instituirea de măsuri. Dintre toate achizițiile HWTP efectuate de această societate în PA, doar un procent relativ mic (între 10 % și 20 %) provenea din Coreea și societatea se baza în mare măsură pe producătorii din Uniune pentru livrările sale. Marjele de profit raportate, atât cele globale, cât și cele ale revânzărilor de HWTP importate, erau de ordinul a peste 20 % din cifra de afaceri. Având în vedere marja de profit solidă și partea relativ modestă a achizițiilor din Coreea, taxele nu ar trebui să aibă un efect disproporționat asupra situației acestui importator.

(128)

Prin urmare, în etapa provizorie, Comisia a considerat că interesele acestui importator neafiliat nu ar fi afectate de taxele antidumping instituite asupra HWTP.

(129)

Cinci utilizatori s-au făcut cunoscuți Comisiei și doar doi dintre ei au furnizat unele informații detaliate. Primul dintre aceștia a transmis un chestionar necompletat, indicând probleme legate de confidențialitate. Prin urmare, Comisia nu a putut cuantifica posibilele efecte ale unei eventuale taxe antidumping asupra situației sale.

(130)

Al doilea utilizator a afirmat că, în timpul crizei ODB2, producătorii din Uniune au crescut prețurile și nu au fost în măsură să furnizeze cantități suficiente și, din acest motiv, s-a adresat exportatorului coreean. Cu toate acestea, acest utilizator nu a furnizat nicio dovadă că industria Uniunii nu a putut furniza cantitățile solicitate și se pare că acest utilizator nu a acceptat creșterile de prețuri legate de criza ODB2 și a apelat la exportatorul coreean pentru prețuri mai mici. Comisia a remarcat, de asemenea, că evenimentele excepționale de natură temporară care au avut loc în trecut, cum ar fi criza ODB2, și pentru care nu există dovezi că ar reapărea în viitor în perioada de aplicare a măsurilor, nu ar putea să primeze asupra necesității de a elimina efectele de denaturare a schimburilor comerciale cauzate de dumpingul prejudiciabil. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(131)

Niciunul dintre acești doi utilizatori nu a furnizat suficiente informații verificabile care să permită Comisiei să efectueze o analiză obiectivă cu privire la impactul măsurilor asupra situației lor. În special, ambii au respins solicitarea Comisiei de a-i furniza marjele lor de profit, astfel încât Comisia să poată cuantifica posibilele efecte ale oricăror taxe antidumping asupra performanței lor.

(132)

Trei utilizatori au susținut că, spre deosebire de producătorii europeni, exportatorul coreean a fost în măsură să furnizeze hârtie termică fără BPA la prețuri accesibile. Ancheta Comisiei a demonstrat că această afirmație este nefondată, astfel cum se explică în considerentele 111-115. Nu a fost furnizată nicio dovadă că producătorii din Uniune nu au avut stocuri suficiente sau nu au fost în măsură să furnizeze produse fără BPA. Ancheta Comisiei a stabilit că majoritatea producătorilor europeni deja fabrică produse fără BPA de peste 20 de ani.

(133)

Trei utilizatori s-au opus posibilității de a institui măsuri pe motiv că producătorul-exportator a asigurat o aprovizionare stabilă și a fost un furnizor important pe piața Uniunii. Niciuna dintre aceste trei societăți nu a furnizat vreo dovadă în sprijinul afirmațiilor sale. Capacitatea de producție a industriei Uniunii a crescut cu 6 % în cursul perioadei luate în considerare, iar industria Uniunii dispune de o capacitate neutilizată semnificativă. În plus, astfel cum se explică în considerentele 111-115, în pofida condițiilor dificile de piață, industria Uniunii a fost întotdeauna în măsură să furnizeze atât hârtie termică fără BPA, cât și hârtie termică cu BPA în cursul perioadei luate în considerare.

(134)

Prin urmare, în etapa provizorie, Comisia a concluzionat că efectele unei eventuale instituiri de taxe asupra utilizatorilor nu par să depășească efectele pozitive ale măsurilor asupra industriei Uniunii. Într-adevăr, niciunul dintre utilizatori nu a furnizat vreo informație fiabilă pentru a permite Comisiei să evalueze dacă instituirea de taxe ar avea un impact semnificativ, dacă este cazul, asupra lor.

(135)

Exportatorul coreean și guvernul Coreei au susținut că instituirea de taxe antidumping ar împiedica clienții din Uniune să aibă acces la HWTP fără BPA la prețuri accesibile. Ancheta Comisiei a demonstrat că această afirmație este nefondată.

(136)

În primul rând, industria Uniunii a demonstrat că are o capacitate suficientă pentru a onora cererea de produse fără BPA și pentru a trece de la producția de HWTP cu BPA la producția de HWTP fără BPA. În al doilea rând, nivelul stocurilor industriei Uniunii a crescut în mod semnificativ în perioada în cauză, ceea ce înseamnă că era disponibil un stoc suficient de mare pentru a începe imediat aprovizionarea industriei Uniunii. În al treilea rând, taxele antidumping nu îi împiedică pe clienți să achiziționeze HWTP în afara Uniunii. Există și alte surse de aprovizionare disponibile, astfel cum se arată în tabelul 11 (Importurile din alte țări terțe). Prin urmare, clienții ar putea găsi surse alternative de aprovizionare la prețuri competitive și echitabile.

(137)

Exportatorul coreean și guvernul Coreei au susținut că, în cazul în care ar avea loc o altă penurie de materii prime, taxele antidumping asupra importurilor din Coreea ar aduce prejudicii grave utilizatorilor europeni de HWTP. Comisia a reamintit că efectul măsurilor antidumping este de a restabili o concurență loială și eficace între toți actorii, că industria Uniunii are o capacitate suficientă, astfel cum se menționează în considerentele 65 și 66, și că niciunul dintre utilizatorii care s-au manifestat nu a furnizat vreo informație care ar permite Comisiei să examineze afirmația respectivă.

(138)

Exportatorul coreean și guvernul Coreei au reamintit existența Acordului de liber schimb UE-Coreea, care a intrat în vigoare în 2015, și a susținut că instituirea de taxe antidumping ar dăuna relațiilor comerciale dintre Uniune și Coreea. Comisia a observat că aceasta nu este o considerație care poate fi abordată în cadrul analizei interesului Uniunii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. În orice caz, Comisia a reamintit că, în temeiul Acordului de liber schimb UE-Coreea de Sud, ambele părți au convenit că instrumentele de apărare comercială rămân pe deplin aplicabile și că la baza acestei proceduri stă comportamentul producătorilor-exportatori coreeni. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(139)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a stabilit în mod provizoriu că nu există motive imperioase care să conducă, în această etapă a anchetei, la concluzia că instituirea unor măsuri în cazul importurilor de HWTP originare din țara în cauză nu este în interesul Uniunii.

(140)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(141)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a stabilit, mai întâi, valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(142)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar fi în măsură să își acopere costurile de producție, inclusiv costurile care decurg din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora la care Uniunea este parte și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia la regulamentul de bază și să obțină un profit rezonabil („profit-țintă”).

(143)

Articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază stabilește nivelul minim al profitului-țintă la 6 %. În conformitate cu articolul respectiv, pentru stabilirea profitului-țintă, Comisia trebuie să ia în considerare factori precum: nivelul de rentabilitate înainte de creșterea importurilor din Coreea, nivelul de rentabilitate necesar pentru a acoperi pe deplin costurile și investițiile, costurile cu cercetarea și dezvoltarea (C&D) și inovarea, precum și nivelul de rentabilitate preconizat în condiții normale de concurență.

(144)

Ancheta a arătat că rentabilitatea reală a industriei Uniunii în anul 2016, și anume înainte de creșterea bruscă a importurilor coreene, se afla la un nivel cuprins între 8 % și 11 %.

(145)

Doi dintre producătorii incluși în eșantion au formulat o cerere cu privire la pierderi de investiții. Comisia a investigat această afirmație în temeiul articolului 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, societățile în cauză nu au fost în măsură să furnizeze documente justificative pentru a susține această afirmație, care a fost, prin urmare, respinsă provizoriu.

(146)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a decis să utilizeze marja de profit realizată de industrie în anul 2016 ca profit-țintă. Acest profit-țintă a fost adăugat costului real de producție al industriei Uniunii, pentru a stabili prețul neprejudiciabil.

(147)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, Comisia a evaluat costurile viitoare rezultate din acordurile multilaterale privind mediul și din protocoalele aferente acestora, la care Uniunea este parte, pe care industria Uniunii le va suporta în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Pe baza dovezilor disponibile, Comisia a stabilit un cost suplimentar cuprins între 6 și 10 EUR pe tonă, care a fost adăugat la prețul neprejudiciabil.

(148)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul de eliminare a prejudiciului pe baza comparării prețului de import mediu ponderat al producătorului-exportator cooperant din țara în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată. Marja de subcotare rezultată a fost stabilită provizoriu la 22,5 %.

(149)

Din motivele explicate în considerentul 45, aceeași marjă de subcotare este aplicabilă tuturor celorlalți producători-exportatori, dacă este cazul.

(150)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(151)

Trebuie instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de anumite tipuri de hârtie termică cu greutate mare originară din Republica Coreea, în conformitate cu regula taxei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marja de prejudiciu și marja de dumping. Valoarea taxelor trebuie stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu, și anume la nivelul marjei de dumping.

(152)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(153)

După cum s-a explicat, de asemenea, în considerentul 45, nivelul de cooperare în cazul de față este ridicat, întrucât exporturile producătorului-exportator cooperant au constituit totalitatea exporturilor către Uniune în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, taxa antidumping reziduală este stabilită la nivelul societății cooperante.

(154)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectau situația constatată în cursul prezentei anchete în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din Coreea și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(155)

O societate care își modifică ulterior denumirea entității poate solicita aplicarea nivelului individual al taxei antidumping. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (16). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante pentru a demonstra că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, o notificare privind schimbarea denumirii va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(156)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți trebuie să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă.

(157)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a taxelor provizorii. Această informație a fost, de asemenea, pusă la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului internet al DG Comerț. Părțile interesate au avut la dispoziție trei zile lucrătoare pentru a prezenta observații cu privire la exactitatea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(158)

S-au primit observații din partea grupului Hansol și a producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Comisia a ținut seama de aceste observații, care au fost considerate de natură administrativă, și a corectat marjele în consecință.

(159)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise în termen de 15 zile și/sau să solicite o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale în termen de 5 zile.

(160)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei,