(1)

La 21 februarie 2019, Comisia Europeană a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile în Uniune de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă (denumite în continuare „GFF”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) și din Egipt (denumite împreună în continuare „țările în cauză”), în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis ancheta ca urmare a unei plângeri depuse la 8 ianuarie 2019 de către Tech-Fab Europe (denumită în continuare „reclamantul”) în numele unor producători reprezentând peste 25 % din producția totală de GFF din Uniune. Plângerea a conținut elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)

La 16 mai 2019, Comisia a deschis o anchetă separată antisubvenție privind importurile în Uniune de GFF originare din China și din Egipt și a demarat o anchetă separată. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3).

(4)

La 31 iulie 2019, reclamantul a depus o cerere de înregistrare a importurilor de GFF originare din țările în cauză, în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază. Reclamantul a argumentat că, după perioada de anchetă, importurile de GFF au crescut în mod considerabil, iar constituirea de stocuri în Uniune a ajuns la un nivel care amenință să compromită efectul corectiv al potențialelor măsuri antidumping.

(5)

Un producător-exportator, un utilizator și Camera de comerț pentru importul și exportul produselor din industria ușoară și de artizanat din China (denumită în continuare „CCCLA”) s-au opus cererii de înregistrare. Părțile respective au argumentat că cererea nu furniza dovezi suficiente în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază. Părțile au argumentat, în plus, că datele privind importurile din RPC și din Egipt ar trebui să fie analizate separat și că, în orice caz, este improbabil ca importurile în cauză să submineze în mod grav efectul corectiv al taxei antidumping definitive, întrucât prețul unitar mediu al importurilor a crescut în 2019 față de 2018.

(6)

Astfel cum se explică la considerentele 48 și 50, Comisia a hotărât să nu instituie măsuri provizorii în acest caz. Prin urmare, cererea de înregistrare a devenit redundantă și, astfel, analiza suplimentară a acesteia, împreună cu analiza observațiilor rezumate la considerentul 5 au devenit inutile.

(7)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, alți producători din Uniune cunoscuți, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile chineze și egiptene, precum și importatorii și utilizatorii cunoscuți în legătură cu deschiderea anchetei și i-a invitat să participe.

(8)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(9)

Intervenția consilierului-auditor a fost solicitată de Zhejiang Hengshi Fiberglass Fabrics Co. Ltd. Audierea a avut loc la 28 octombrie 2019. Pe ordinea de zi a audierii s-a aflat propunerea de aplicare a articolului 18 din regulamentul de bază în cazul societății respective. Comisia a analizat aspectele formulate și le-a abordat în comunicarea constatărilor finale. Consilierul-auditor nu a recomandat nicio acțiune de urmărire specifică.

(10)

Astfel cum se menționează la considerentul 48, Comisia a clarificat definiția produsului în timpul anchetei și le-a acordat părților interesate vizate de clarificare sau celor care s-ar putea să nu se fi făcut cunoscute deoarece au considerat că nu sunt vizate de procedură, posibilitatea de a se face cunoscute și de a solicita un chestionar până la un anumit termen. Nu s-a prezentat nicio altă parte interesată.

(11)

În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea include părțile interesate într-un eșantion în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a decis să își limiteze ancheta la un număr rezonabil de producători din Uniune prin aplicarea eșantionării. Comisia a adăugat că a selectat provizoriu un eșantion de producători din Uniune bazându-se pe volumul producției de produs similar din Uniune raportat pentru perioada octombrie 2017-septembrie 2018, precum și ținând seama de distribuția geografică. Acest eșantion a fost alcătuit din trei producători din Uniune care au reprezentat peste 40 % din producția totală estimată de GFF din Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu.

(13)

Numai un producător din Uniune a prezentat observații, sugerând includerea în eșantion a unei a patra societăți pentru a extinde reprezentativitatea geografică, volumul producției și tipurile de produse vizate.

(14)

În încercarea de a crea un eșantion cu cel mai mare volum reprezentativ al producției, Comisia a decis să extindă eșantionul la patru societăți. Eșantionul final de producători din Uniune a reprezentat peste 40 % din producția totală estimată de GFF din Uniune. Eșantionul este reprezentativ pentru industria din Uniune.

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(16)

Numai un singur importator neafiliat (Euroresins UK Ltd.) a furnizat informațiile solicitate și a fost de acord să fie inclus în eșantion. Având în vedere numărul mic al acestora, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion.

(17)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(18)

Nouă producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion format din două grupuri de producători-exportatori bazându-se pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea fi examinat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. Grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion au reprezentat 79 % din exporturile raportate de GFF din RPC către Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(19)

Eșantionul de producători-exportatori sau de grupuri de producători-exportatori este alcătuit din:

(20)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din RPC, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului.

(21)

S-au primit observații cu privire la selectarea eșantionului de la un producător-exportator care nu a fost inclus în eșantion, de la un producător-exportator inclus în eșantion și de la CCCLA.

(22)

Producătorul-exportator care nu a fost inclus în eșantion a afirmat că ambele grupuri de producători-exportatori care au alcătuit eșantionul au un proces de producție integrat pe verticală, care era diferit de propriul său proces de fabricație (neintegrat) și, prin urmare, a considerat că grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion nu ar fi reprezentative pentru situația sa. De asemenea, CCCLA a afirmat că cele două grupuri de producători-exportatori incluse în eșantion erau integrate pe verticală și, prin urmare, eșantionul nu era reprezentativ pentru industria chineză a materialelor din fibră de sticlă, care includea și producători neintegrați.

(23)

În temeiul articolului 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, selectarea unui eșantion ar trebui să se bazeze pe cel mai mare volum reprezentativ al producției, al vânzărilor sau al exporturilor, care poate face, în mod rezonabil, obiectul unei anchete, ținând seama de timpul disponibil. Astfel cum se precizează la considerentul 18, grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion au reprezentat 79 % din exporturile raportate din RPC către Uniune în cursul perioadei de anchetă și care au fost considerate reprezentative. În orice caz, cele două grupuri de producători-exportatori incluse în eșantion au cuprins entități atât integrate pe verticală, cât și neintegrate, iar analiza Comisiei ține seama în mod corespunzător de acest element. De fapt, majoritatea exporturilor către UE au fost realizate de entități neintegrate. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(24)

În plus, toți producătorii-exportatori care nu au fost incluși în eșantion au avut posibilitatea de a solicita o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Astfel cum se precizează la considerentul 39, niciunul dintre producătorii-exportatori nu a solicitat o examinare individuală.

(25)

CCCLA a afirmat, de asemenea, că selectarea a numai două grupuri de producători-exportatori riscă să afecteze considerabil rezultatul anchetei în sensul articolului 17 alineatul (4) din regulamentul de bază, în cazul în care unul dintre grupurile selectate ar înceta cooperarea sau ar decide să se retragă din anchetă.

(26)

CCCLA a argumentat că, într-un astfel de scenariu, nivelul taxei pentru eventualii producători-exportatori chinezi cooperanți care nu au fost incluși în eșantion s-ar baza pe taxa stabilită pentru grupul rămas inclus în eșantion și că eșantionul nu ar mai fi reprezentativ. Prin urmare, CCCLA a solicitat Comisiei să extindă eșantionul prin includerea unui producător-exportator suplimentar.

(27)

Astfel cum se menționează la considerentul 19, grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion au cuprins cinci entități producătoare-exportatoare. În plus, astfel cum se precizează la considerentul 18, eșantionul a acoperit 79 % din exporturile raportate din RPC către Uniune și a fost considerat reprezentativ. Prin urmare, Comisia a decis să nu extindă eșantionul, întrucât acest lucru ar fi împiedicat-o să supună anchetei toate entitățile în termenele disponibile pentru anchetă. Cu toate acestea, astfel cum se menționează la considerentul 24, societățile cooperante care nu au fost incluse în eșantion au avut posibilitatea de a solicita o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază, dar niciunul dintre producătorii-exportatori nu a solicitat o astfel de examinare.

(28)

În ceea ce privește grupul CNBM, deși Jushi și Hengshi nu au contestat faptul că sunt societăți afiliate, acestea au afirmat că nu sunt afiliate societății Taishan. Jushi a afirmat că, pentru a trata Hengshi, Jushi și Taishan ca entitate unică, Comisia nu se putea baza în mod mecanic pe articolul 127 alineatul (1) litera (d) sau (f) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 (4) (denumit în continuare „Actul de punere în aplicare a Codului vamal al Uniunii”). În sprijinul afirmației respective, Jushi s-a referit la raportul grupului special al OMC în „Coreea – anumite tipuri de hârtie” (5) și la Orientările pentru tranzacțiile cu entități afiliate ale societăților cotate la Bursa de Valori din Shanghai.

(29)

De asemenea, Taishan a contestat faptul că este afiliată societăților Jushi și Hengshi, argumentând că (i) nu există acțiuni ale societăților deținute reciproc în mod direct, (ii) societățile nu au o participație directă comună (iii) societățile au procese decizionale și instituții de conducere diferite, (iv) membrii consiliului de administrație sunt diferiți, (v) între Hengshi/Jushi și Taishan nu există tranzacții cu entități afiliate, (vi) societățile sunt concurenți pe piață și (vii) din punct de vedere geografic, Taishan se află departe de Jushi și Hengshi. În cele din urmă, Taishan a afirmat că, într-o situație similară dintr-o anchetă antidumping anterioară cu privire la importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și de componente-cheie ale acestora originare din RPC (6), societățile nu au fost tratate ca societăți afiliate.

(30)

Ancheta a evidențiat că China National Building Material (denumită în continuare „CNBM”) este o întreprindere chineză deținută de stat, deținută în mod direct și indirect în proporție de 41,27 % de întreprinderea-mamă a CNBM, care este, la rândul său, deținută integral de Comisia pentru supravegherea și administrarea activelor deținute de stat a Consiliului de Stat (denumită în continuare „SASAC”). CNBM deține un pachet de acțiuni de 26,97 % din China Jushi Co., Ltd. (denumită în continuare „China Jushi”), care este acționarul unic al grupului Jushi (7).

(31)

În septembrie 2017, CNBM a încheiat un acord de fuziune (8) cu Sinoma, care a fost finalizat în mai 2018. Sinoma, prin intermediul filialei sale Sinoma Science & Technology Co., a fost proprietarul Taishan. După fuziune, Sinoma a fuzionat cu CNBM și a fost absorbită de aceasta. Drept rezultat, CNBM deține un pachet de acțiuni de 26,97 % din China Jushi (unicul acționar al Jushi) și de 60,24 % din Sinoma Science & Technology Co., Ltd. (unicul acționar al Taishan).

(32)

Articolul 127 litera (d) din Actul de punere în aplicare a Codului vamal al Uniunii stabilește că două persoane sunt considerate a fi afiliate dacă: o terță parte posedă, controlează sau deține direct sau indirect 5 % sau mai mult din acțiunile sau părțile emise cu drept de vot de ambele persoane. CNBM deține un pachet de acțiuni de 26,97 % din China Jushi (unicul acționar al Jushi) și de 60,24 % din Sinoma Science & Technology Co., Ltd. (unicul acționar al Taishan). Prin urmare, s-a constatat că societățile sunt afiliate.

(33)

În plus, potrivit unui raport din 2019 privind societatea (9), întocmit de societatea chineză de brokeraj Guotai Junan Securities, începând din 2017, CNBM și-a reorganizat entitățile operaționale pentru a îmbunătăți coordonarea regională și a elimina concurența orizontală dintre filialele cotate la bursă. În plus, CNBM intenționează să rezolve, până în 2020, problemele legate de concurența orizontală. Potrivit informațiilor publice disponibile din raport, CNBM a planificat să înceapă acest proces prin consolidarea activității sale în sectorul fibrei de sticlă prin injecții de capital realizate între China Jushi și Sinoma Science & Technology (unicul acționar al Taishan). Astfel, dovezile colectate în timpul anchetei nu sprijină argumentul societăților potrivit căruia participația comună nu are nicio implicație practică și potrivit căruia societățile își desfășoară activitatea în mod independent. Dimpotrivă, dovezile respective sugerează că, pe lângă simpla participație (care, în mod individual, este un factor determinant pentru concluzia că societățile sunt afiliate), cele trei societăți sunt capabile, de asemenea, să își influențeze în mod reciproc deciziile de afaceri și că societatea care deține controlul asupra lor (CNBM) vizează cel puțin să coordoneze operațiunile lor, dacă nu să le integreze („soluționarea problemelor legate de concurența orizontală”). Prin urmare, Comisia a respins afirmația potrivit căreia concluzia sa de a considera cele trei societăți ca fiind afiliate nu a ținut seama de realități factuale și economice.

(34)

În legătură cu argumentul că Comisia nu putea trata Hengshi, Jushi și Taishan ca grup unic, articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază permite Comisiei să instituie o taxă antidumping individuală unică atunci când între furnizori există legături la nivel de societate. Aceasta are rolul de a asigura faptul că autoritățile vamale pot aplica măsuri în mod eficace, evitând ca societățile afiliate să își canalizeze exporturile prin intermediul societății care beneficiază de cea mai mică taxă. În plus, articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază prevede, în legătură cu valoarea normală, că, atunci când stabilește dacă două părți sunt afiliate, Comisia poate ține seama de articolul 127 din Actul de punere în aplicare a Codului vamal al Uniunii. Nu există niciun motiv pentru care Comisia ar aplica standarde diferite producătorilor-exportatori în contextul valorii normale și atunci când stabilește dacă aceștia sunt afiliați sau nu în scopul articolului 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Astfel, atunci când Comisia aplică articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, aceasta utilizează în mod consecvent criteriile prevăzute la articolul 127 din Actul de punere în aplicare a Codului vamal al Uniunii. În plus, această practică consecventă a fost comunicată tuturor părților, la începutul procedurii, în avizul de deschidere. Cauza supusă OMC (10) la care a făcut referire Jushi la considerentul 28 nu sprijină afirmația societății. De fapt, spre deosebire de ceea ce încearcă Jushi și Hengshi să arate, grupul special al OMC implicat în cauza respectivă a confirmat că, pentru scopurile determinării dumpingului în cadrul anchetelor antidumping, regula de la articolul 6.10 din Acordul OMC privind practicile antidumping (în cazul în care ar trebui calculată o marjă de dumping per producător-exportator) nu exclude neapărat posibilitatea de a trata unele entități juridice distincte ca pe un exportator sau producător unic. Grupul special al OMC a remarcat faptul că acest tratament ar fi permis „în cazurile în care relația structurală și comercială dintre societățile în cauză este suficient de strânsă încât acestea să poată fi considerate ca fiind un exportator unic” (11). Prin aplicarea acestui principiu, grupul special al OMC nu a stabilit criteriile pe care autoritățile de anchetă trebuie să le aplice pentru a evalua dacă societățile sunt afiliate. Grupul special a analizat doar elementele specifice (precum participația, consiliul de administrație, canalele de vânzări) care au fost prezentate autorității de anchetă în cauza respectivă. Organul de apel din litigiul CE – elemente de fixare a confirmat posibilitatea de a trata mai mulți exportatori ca fiind o entitate unică, enumerând, de asemenea, elemente care ar putea fi relevante, precum (i) existența unor legături la nivel de societate și structură între exportatori, cum ar fi controlul, participația și conducerea comună; (ii) existența unor legături la nivel de societate și structură între stat și exportatori, cum ar fi controlul, participația și conducerea comună; și (iii) controlul sau influența considerabilă exercitată de stat în ceea ce privește stabilirea prețurilor și volumul de producție (12). În acest sens, pe baza elementelor juridice și factuale specifice cazului respectiv, legăturile la nivel de societate dintre Jushi, Hengshi și Taishan nu pot fi contestate. Prin urmare, Comisia poate trata aceste societăți ca o entitate unică în sensul articolului 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(35)

În ceea ce privește afirmația formulată de Taishan, potrivit căreia, într-o situație similară dintr-o anchetă antidumping anterioară (13), anumite societăți nu au fost tratate ca fiind afiliate, Comisia a observat că, în ancheta indicată de Taishan, nu a existat nicio problemă în ceea ce privește relația dintre societăți. Astfel, Comisia nu a înțeles cum cazul respectiv ar sprijini afirmația formulată de Taishan în ceea ce privește relația sa cu Jushi și cu Hengshi. Oricum, situația în cazul respectiv a fost evaluată pe baza propriilor caracteristici, în concordanță cu cadrul juridic aplicabil.

(36)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că societățile sunt societăți afiliate în scopul prezentei anchete și toate afirmațiile în această privință au fost respinse.

(37)

După primirea documentului de informare generală (denumit în continuare „comunicarea finală”) la 19 decembrie 2019, Taishan a afirmat că CNBM avea doar un control foarte limitat asupra activității și a deciziilor operaționale ale Jushi sau Hengshi. Aceasta a reiterat că Taishan și Hengshi/Jushi sunt concurente pe piață și a subliniat că aceste societăți prezentaseră anterior probe în sprijinul acestor afirmații, astfel cum se arată la considerentul 29. În plus, Taishan a afirmat că, deși este afiliată cu Hengshi/Jushi prin proprietatea comună a statului asupra acestor societăți, Taishan nu are interesul de a-și coordona activitățile de export cu Hengshi/Jushi după instituirea măsurilor. Taishan a oferit un angajament care ar întrerupe în mod eficace orice legătură comercială între această societate și Hengshi/Jushi, ceea ce ar împiedica direcționarea oricăror exporturi de GFF către Uniune din partea Hengshi/Jushi prin intermediul Taishan. Prin urmare, nu ar fi necesară instituirea unei taxe antidumping unice pentru întregul grup.

(38)

Astfel cum s-a descris la considerentul 33, ancheta a dezvăluit că, prin intermediul acționarilor lor comuni, cele trei societăți sunt în măsură să își influențeze reciproc, în mod semnificativ, deciziile de afaceri. Elementele de probă la dosar au arătat că societățile sunt în curs de consolidare și coordonare a operațiunilor legate de fibra de sticlă. Nu s-au prezentat informații sau elemente noi de probă care să infirme aceste constatări. În fapt, Taishan nu a contestat planurile acționarului său principal de a-și consolida afacerea cu fibră de sticlă. Aceste planuri sunt în contradicție evidentă cu orice angajament de întrerupere a legăturilor comerciale dintre Taishan și Hengshi/Jushi. În plus – și fără a exprima o poziție cu privire la aspectul dacă Comisia ar putea să accepte un astfel de angajament – societatea nu este în măsură, în mod evident, să ofere niciun angajament fără aprobarea entităților care o controlează. Prin urmare, afirmațiile Taishan și cererea de angajament a acestei societăți au fost respinse.

(39)

Șapte dintre producătorii-exportatori chinezi care au returnat formularul de eșantionare au informat Comisia că intenționează să solicite examinarea individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Comisia a publicat chestionarul online în ziua deschiderii procedurii. În plus, Comisia a informat producătorii-exportatori care nu au fost incluși în eșantion că trebuie să furnizeze un răspuns la chestionar dacă doresc să fie examinați individual. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste societăți nu a furnizat un răspuns la chestionar.

(40)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Chestionarele pentru producătorii, importatorii și utilizatorii din Uniune, precum și pentru producătorii-exportatori din RPC și din Egipt au fost publicate online (14) în ziua deschiderii procedurii.

(41)

Comisia a primit răspunsuri la chestionare din partea celor patru producători din Uniune care au fost incluși în eșantion, a cinci utilizatori și a unui importator neafiliat, a tuturor producătorilor-importatori din RPC incluși în eșantion și a doi producători-exportatori din Egipt care aparțin aceluiași grup (CNBM). GC nu a răspuns la chestionarul referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC.

(42)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare în vederea stabilirii existenței dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. În temeiul articolului 16 din regulamentul de bază, au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

(43)

Doi producători-exportatori chinezi incluși în eșantion (Jushi și Hengshi) – membri ai grupului CNBM – nu au cooperat în cadrul anchetei. Din acest motiv, Comisia a decis să își bazeze constatările pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, astfel cum se explică în detaliu în secțiunea 3.1. În plus, Comisia a acceptat informații din partea unui comerciant care este parte afiliată la grupul CNBM [CNBM International Corporation (denumit în continuare „CNBM International”)], care a prezentat parțial informațiile solicitate într-o fază ulterioară, în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din regulamentul de bază (a se vedea considerentele 85-87).

(44)

Producătorii-exportatori Jushi și Hengshi au solicitat ca una dintre observațiile lor să facă obiectul unui tratament confidențial. În ciuda mai multor cereri în acest sens, societățile nu au putut justifica motivul pentru care informațiile specifice respective ar trebui să fie tratate ca fiind confidențiale. În special, ar trebui remarcat faptul că aproape aceleași informații au fost prezentate deja de o altă parte interesată fără a fi considerate confidențiale și au fost disponibile celorlalte părți interesate în dosarul deschis. Prin urmare, cererea de tratament confidențial nu a putut fi aprobată. Având în vedere faptul că societățile au continuat să refuze să prezinte observații fără ca acestea să fie considerate confidențiale, Comisia a decis să nu prezinte observațiile respective în prezentul regulament.

(45)

În orice caz, ținând seama de faptul că o altă parte interesată a furnizat aproape aceleași observații/informații fără a solicita tratarea acestora ca fiind confidențiale, fondul argumentelor formulate de Jushi și Hengshi este abordat pe deplin în prezentul regulament.

(46)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și 31 decembrie 2018 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(47)

Atât ancheta antidumping actuală, cât și ancheta antisubvenție menționată la considerentul 3 au aceeași perioadă de anchetă și aceeași perioadă examinată.

(48)

În timpul anchetei, a devenit clar faptul că s-ar putea ca unii operatori economici să nu se fi făcut cunoscuți din cauză că au înțeles incorect definiția produsului care face obiectul anchetei. Din acest motiv, la 18 septembrie 2019, Comisia a clarificat formularea folosită pentru a descrie definiția produsului inclusă în avizul de deschidere, prin publicarea unui aviz (denumit în continuare „aviz de clarificare”) (15). De asemenea, avizul de clarificare le-a oferit părților interesate posibilitatea de a se face cunoscute într-un termen stabilit pentru a-și manifesta disponibilitatea și de a solicita un chestionar, dacă doreau acest lucru. Nicio parte interesată nu a prezentat observații cu privire la avizul de clarificare și nu a solicitat un chestionar.

(49)

Având în vedere posibilitatea ca noi părți interesate să se facă cunoscute și, ca urmare, necesitatea de a le respecta pe deplin drepturile procedurale la apărare, Comisia a decis să continue ancheta fără a institui măsuri provizorii.

(50)

La 26 septembrie 2019, în conformitate cu articolul 19a alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la intenția sa de a nu institui măsuri provizorii și de a continua ancheta.

(51)

După publicarea avizului de clarificare și pe parcursul anchetei ulterioare s-a confirmat faptul că niciun operator economic nu s-a făcut cunoscut ca urmare a posibilei înțelegeri greșite a definiției produsului în cauză, inclusă în avizul de deschidere.

(52)

Produsul în cauză (16) constă în materiale țesute și/sau cusute din semitorturi și/sau fire din fibră de sticlă cu filament continuu, cu sau fără alte elemente, cu excepția produselor impregnate sau preimpregnate (pre-preg) și cu excepția țesăturilor cu ochiuri deschise cu o dimensiune a ochiului mai mare de 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și cu o greutate mai mare de 35 g/m2 (denumite în continuare „GFF”), originare din RPC și din Egipt, încadrate în prezent la codurile NC ex 7019 39 00, ex 7019 40 00, ex 7019 59 00 și ex 7019 90 00 (codurile TARIC 7019390080, 7019400080, 7019590080 și 7019900080) (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(53)

GFF sunt utilizate într-o gamă largă de aplicații, de exemplu, pentru producția de palete pentru turbinele eoliene, în producția de ambarcațiuni, de camioane și de echipamente sportive, precum și în sistemul de reabilitare a conductelor.

(54)

În urma comunicării finale, CCCLA a afirmat că definiția produsului este neclară și că ar trebui să se clarifice dacă produsele care se încadrează la codurile NC 7019 59 00 și 7019 90 00 sunt incluse în domeniul de aplicare al anchetei.

(55)

Comisia reamintește că, astfel cum s-a afirmat în avizul de deschidere, produsul care face obiectul anchetei este definit prin intermediul definiției produsului, și nu prin codurile NC sau TARIC (care sunt indicate doar în scop informativ). Comisia a definit în mod clar produsul în cauză în avizul de deschidere. Acest lucru este confirmat de faptul că, după ce Comisia a emis avizul de clarificare privind definiția produsului menționat la considerentul 48, niciuna dintre părțile interesate nu a prezentat observații. Prin urmare, afirmația că definiția produsului nu ar fi clară a fost respinsă.

(56)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(57)

Comisia a decis că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(58)

Un producător-exportator și Ministerul Comerțului din Republica Arabă Egipt au afirmat că seturile de GFF pre-profilate nu ar trebui să fie incluse în domeniul de aplicare al anchetei. Aceste părți au argumentat că seturile de GFF pre-profilate ar reprezenta un produs din aval care necesită etape de producție suplimentare și care prezintă diferențe în ceea ce privește caracteristicile fizice, având o dimensiune mult mai mică. Acest produs ar fi furnizat într-o formă diferită și într-un ambalaj diferit, fiind alcătuit din mai multe bucăți de material mai mici cusute împreună. S-a argumentat, în plus, că prin excluderea seturilor nu ar exista niciun risc de circumvenție, întrucât procesul de profilare ar fi ireversibil, precum și că produsul nu este interschimbabil cu GFF neprofilate.

(59)

Reclamantul a argumentat că seturile de GFF pre-profilate și GFF neprofilate au aceleași caracteristici de bază și aceiași utilizatori finali. Întrucât GFF sunt materiale de armare, profilarea într-o anumită formă este necesară pentru ca materialele să se potrivească cu forma produsului care urmează să fie armat, dar, ca atare, profilarea nu schimbă caracteristicile de bază ale acestora. Procesul de profilare poate fi realizat de producătorul de GFF, de un furnizor independent de servicii de profilare sau de clientul însuși. Aceasta este o operațiune foarte simplă și cu cost redus. Reclamantul a argumentat, în plus, că utilizatorii nu percep GFF pre-profilate ca fiind diferite de alte GFF, deoarece GFF sunt fabricate, în general, în conformitate cu specificațiile utilizatorului. Dacă procesul de profilare ar schimba caracteristicile GFF, acest lucru le-ar face să fie inutilizabile de către clientul respectiv.

(60)

Ancheta a arătat că procesele de pre-profilare și de pregătire și ambalare a seturilor nu schimbă caracteristicile fizice, tehnice sau chimice de bază ale GFF, nici utilizările finale de bază ale acestora. Clienții ambelor produse sunt în mare parte aceiași și ambele produse sunt vândute prin intermediul acelorași canale de distribuție.

(61)

Ancheta a confirmat, de asemenea, că, pentru majoritatea aplicațiilor, GFF sunt fabricate la comandă și în conformitate cu specificațiile clienților. Seturile de GFF pre-profilate constituie doar o specificație suplimentară din comanda clientului. De asemenea, faptul că seturile de GFF pre-profilate au ambalaje diferite nu schimbă caracteristicile. Întrucât GFF sunt comandate tot mai mult sub formă de seturi de GFF pre-profilate și întrucât se folosesc tot mai mult serviciile furnizorilor de servicii de pregătire și ambalare a seturilor, ar exista un risc de circumvenție ridicat dacă GFF pre-profilate ar fi excluse din domeniul de aplicare al anchetei. Prin urmare, Comisia a concluzionat că excluderea GFF pre-profilate din domeniul de aplicare al anchetei nu ar fi adecvată.

(62)

În urma comunicării finale, CCCLA și guvernul egiptean (denumit în continuare „GE”) au afirmat că seturile de GFF pre-profilate ar trebui să fie excluse din definiția produsului, întrucât acestea ar fi produse din avalul procesului, care necesită etape suplimentare de fabricație și prezintă caracteristici fizice diferite, cu impact apreciabil asupra costurilor și prețurilor. Cele două părți au susținut, de asemenea, că excluderea seturilor de GFF pre-profilate din domeniul de aplicare a măsurilor nu ar crea niciun risc de eludare, în special din cauza costului suplimentar implicat și a faptului că procesul de profilare ar fi ireversibil.

(63)

Comisia nu poate accepta afirmația. Astfel cum s-a explicat la considerentul 61, profilarea și pregătirea nu generează un produs în aval, ci o specificație suplimentară din comanda clientului. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(64)

Un alt producător-exportator a argumentat că ar trebui să se ia în considerare excluderea din domeniul de aplicare al anchetei a firelor din fibră de sticlă. Acest producător-exportator a argumentat că firele din fibră de sticlă nu au fost menționate în mod explicit în chestionar, în plângere sau în avizul de deschidere, lucru care ar indica faptul că acestea nu se încadrează în definiția produsului. Producătorul-exportator respectiv a afirmat, în plus, că GFF din fire nu pot fi clasificate în temeiul caracteristicilor numărului de control al produsului (denumit în continuare „NCP”), că GFF din fire ar fi importate în baza unor coduri NC diferite de cele menționate în plângere și că, nici în alte proceduri, firele din fibră de sticlă nu ar face obiectul măsurilor instituite asupra semitorturilor din fibră de sticlă.

(65)

Reclamantul și un alt producător din Uniune (care nu s-a constituit ca parte la plângere) au afirmat că ar trebui să facă obiectul anchetei numai GFF din fire din fibră de sticlă nerăsucite (denumite și fără răsucire), în timp ce firele răsucite ar putea fi excluse din domeniul de aplicare al anchetei. Reclamantul a afirmat că firele din fibră de sticlă nerăsucite au în comun cu semitorturile din fibră de sticlă următoarele caracteristici: sunt alcătuite dintr-un mănunchi de filamente sau de fire nerăsucite, sunt utilizate, de asemenea, în aceleași scopuri ca semitorturile, au în mod normal un diametru de 13-24 de micrometri și o densitate liniară a fibrelor de 300-4 800 tex.

(66)

În ceea ce privește includerea GFF din fire din fibră de sticlă, avizul de deschidere a definit produsul care face obiectul anchetei astfel: „materiale țesute și/sau cusute din semitorturi și/sau fire din fibră de sticlă cu filament continuu, […]” (17). Ancheta a arătat că firele din fibră de sticlă nerăsucite au în comun cu semitorturile din fibră de sticlă aceleași caracteristici de bază, și anume sunt alcătuite dintr-un mănunchi de filamente sau de fire nerăsucite și sunt utilizate, de asemenea, în aceleași scopuri. Ambele au în mod normal un diametru de 13-24 de micrometri și o densitate liniară a fibrelor de 300-4 800 tex. Astfel, excluderea acestor tipuri de produse din domeniul de aplicare al anchetei nu ar fi adecvată.

(67)

În ceea ce privește GFF fabricate în principal din fire din fibră de sticlă răsucite, Comisia observă că acest produs, care are caracteristici de bază diferite, precum și utilizări finale diferite – de exemplu, pentru plăci de circuite imprimate – nu a făcut parte niciodată din produsul în cauză. Comisia a clarificat în mod explicit acest aspect în avizul de clarificare.

(68)

Astfel cum se menționează la considerentul 43, Jushi și Hengshi nu au cooperat la anchetă. Comisia a acceptat informații din partea unei a treia societăți afiliate, care a furnizat informațiile solicitate într-o etapă ulterioară. Situația celor trei societăți și observațiile lor sunt abordate în această secțiune.

(69)

Jushi, un producător-exportator integrat pe verticală, nu a furnizat informații esențiale care reflectă procesul său de fabricație, nici în răspunsul la chestionar, nici în urma scrisorii de clarificare. Informațiile lipsă erau esențiale pentru stabilirea valorii normale a societății în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, care ar trebui să reflecte procesul de fabricație al unei societăți integrate pe verticală. Comisia a solicitat informații cu privire la costurile de fabricație per NCP. Informațiile respective au cuprins volumul și valoarea tuturor factorilor de producție utilizați de către Jushi pentru fabricarea GFF per NCP. Totuși, Jushi a refuzat să furnizeze informațiile solicitate pentru anumiți factori de producție, precum detaliile, per NCP, cu privire la amestecul de încleiere utilizat pentru a fabrica semitorturi din fibră de sticlă (denumite în continuare „GFR”) – materia primă principală pentru fabricarea GFF. În ciuda mai multor solicitări ale Comisiei cu privire la informațiile respective, sprijinite de explicații referitoare la necesitatea acestora, Jushi a refuzat să le furnizeze. Ca urmare, Comisia a informat Jushi despre intenția sa de a aplica, în legătură cu stabilirea valorii normale, datele disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(70)

În plus, societatea a fost informată că, având în vedere refuzul acesteia de a coopera, în timpul vizitei de verificare nu se va accepta nicio informație cu privire la valoarea normală. Analiza informației respective înaintea vizitei de verificare a fost esențială pentru a asigura o vizită de verificare la fața locului eficace și semnificativă, în ceea ce privește stabilirea valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În plus, având în vedere termenele statutare aplicabile anchetei, precum și timpul amplu și posibilitățile acordate producătorului-exportator pentru a furniza informațiile necesare, Comisia nu s-a mai aflat în poziția de a accepta informații noi cu privire la valoarea normală.

(71)

Jushi a afirmat că Comisia ar putea ajunge, totuși, la o constatare rezonabilă prin tratarea acesteia ca producător neintegrat pe verticală, adică prin stabilirea factorilor săi de producție și a costurilor sale de producție pe baza GFR – materia primă principală utilizată pentru fabricarea GFF. Societatea a argumentat că informațiile relevante au fost prezentate respectând termenele și că acestea sunt verificabile. Producătorul-exportator a afirmat că a acționat cât a putut de bine prezentând Comisiei toate informațiile pe care nu le-a considerat ca fiind informații comerciale confidențiale. Producătorul-exportator a afirmat că nu a putut furniza costul de producție al GFR în special în ceea ce privește amestecul de încleiere, care este o combinație de mai multe substanțe chimice unice societății și, prin urmare, constituie informație comercială confidențială.

(72)

Totuși, informațiile lipsă (detaliile cu privire la amestecul de încleiere per NCP pentru costurile de fabricație ale GFR) erau esențiale pentru stabilirea valorii normale în cazul aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, întrucât ar trebui să reflecte procesul de fabricație al producătorului-exportator. În plus, producătorul-exportator nu a demonstrat felul în care Comisia ar putea ajunge la o constatare rezonabilă în ciuda faptului că acesta nu a prezentat informațiile necesare cu privire la costul său total de fabricație.

(73)

Comisia a clarificat, de asemenea, faptul că toate informațiile comerciale confidențiale furnizate în procedura antidumping sunt tratate ca fiind strict confidențiale în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază și că niciuna dintre celelalte părți interesate nu va avea acces la astfel de informații.

(74)

Prin urmare, Comisia a respins argumentele prezentate de producătorul-exportator și a decis să își bazeze constatările pe datele disponibile în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(75)

Hengshi, o altă societate neintegrată membră a grupului CNBM, a furnizat informații false și înșelătoare în timpul vizitei de verificare și a împiedicat în mod grav procesul de verificare prin ascunderea de informații importante și prin întârzierea în mod inutil și repetat a procesului de verificare. În special, informațiile furnizate cu privire la NCP, la cheile de repartizare utilizate pentru a calcula volumul consumului de energie electrică, la costul forței de muncă și la cheltuielile indirecte din costul de producție per NCP, la balanța sa de verificare pe 2018 și la structura acționariatului nu au fost considerate de încredere și nu au putut fi utilizate pentru a stabili marja de dumping a producătorului-exportator respectiv.

(76)

Prin urmare, Comisia a informat societatea în cauză despre intenția sa de a aplica datele disponibile în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază în ceea ce privește calcularea valorii normale, în cazul în care în urma anchetei s-ar concluziona că ar trebui să se aplice articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază, partea interesată a fost informată cu privire la motivele ignorării informațiilor furnizate și i s-a acordat posibilitatea de a oferi explicații suplimentare.

(77)

Hengshi a prezentat observații cu privire la intenția Comisiei de a-și baza constatările pe datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază și a solicitat o audiere cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, care a avut loc la 28 octombrie 2019. Societatea a afirmat că nu a întârziat și nu a stopat în mod voit desfășurarea anchetei și că a acționat cât de bine a putut. În special, societatea a afirmat că informațiile prezentate nu sunt false sau înșelătoare și că, în timpul vizitei de verificare, a prezentat o versiune aproape în întregime corectă a tabelului privind NCP. Societatea a furnizat un tabel privind NCP în întregime corect în ancheta paralelă antisubvenție aflată în desfășurare, care a fost verificat în contextul anchetei antisubvenție respective și care ar fi trebuit să fie utilizat în această procedură ca date disponibile. În plus, societatea a afirmat că cheile de repartizare prezentate pentru costul de fabricație per NCP sunt coeficienți întrebuințați în trecut în scopuri manageriale și de contabilitate analitică și că sunt utilizate de aceasta în mod cotidian. Societatea a insistat că aceste chei de repartizare reflectă în mod obiectiv costurile de fabricație efective. În legătură cu balanța de verificare pe 2018, societatea a explicat că, atunci când a prezentat documente justificative în timpul vizitei de verificare, nu și-a dat seama că ajustările respective nu figurau în documente din cauza unor limitări tehnice ale sistemului său. S-a explicat faptul că acest lucru a fost determinat de tranziția către un sistem contabil nou, care a avut loc la 1 ianuarie 2019, fapt care nu a fost prezentat anterior Comisiei. Societatea a contestat faptul că neprezentarea existenței acestui sistem nou a întârziat în mod inutil verificarea. Producătorul-exportator a afirmat, în plus, că raportarea greșită a procentului unuia dintre acționari a fost urmarea unei greșeli de tipar, care a fost corectată în timpul vizitei de verificare la fața locului. Prin urmare, o astfel de greșeală nu ar trebui să fie calificată ca fiind informație „înșelătoare”, care să determine aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază. În cele din urmă, producătorul-exportator a contestat faptul că ar fi împiedicat de mai multe ori procesul de verificare, în special prin neprezentarea (i) de explicații în legătură cu un anumit document (confidențial) prezentat în chestionarul său și (ii) de foi de lucru revizuite.

(78)

În primul rând, NCP prezentate de Hengshi în cadrul prezentei anchete au fost incorecte în ciuda posibilităților multiple acordate producătorului-exportator de a revizui NCP în timpul vizitei de verificare care a durat șase zile. Pe baza informațiilor prezentate, Comisia nu a putut stabili prețuri de vânzare medii fiabile per NCP și, prin urmare, informațiile prezentate nu au fost luate în considerare.

(79)

În al doilea rând, ancheta a evidențiat că cheia de repartizare utilizată de producătorul-exportator nu a reflectat în mod corect volumul de energie electrică, costurile cu forța de muncă și cheltuielile indirecte per NCP. Acest lucru a fost determinat de faptul că, la stabilirea cheilor de repartizare, societatea nu a ținut seama de timpul de nefuncționare al utilajelor de producție. Rezultatul a fost o suprarepartizare a volumului de energie electrică consumat și a cheltuielilor indirecte din procesul de fabricație pentru produsele fabricate în volum mic și o subrepartizare a acelorași elemente pentru produsele fabricate în volume mari. Cheile de repartizare utilizate de producătorul-exportator au condus, de asemenea, la o repartizare inconsecventă a numărului de ore de lucru per NCP. Producătorul-exportator a recunoscut această greșeală în scrisoarea sa din 22 iulie 2019 către serviciile Comisiei. În plus, în timpul vizitei de verificare, echipa a evidențiat în mod repetat rezultatele inconsecvente obținute atunci când s-au folosit cheile de repartizare sugerate de societate, dar aceasta din urmă a refuzat să le analizeze. Chiar dacă producătorul-exportator a folosit anterior cheile de repartizare respective, acestea nu reflectă în mod corect volumul de energie electrică, costurile cu forța de muncă și cheltuielile indirecte per NCP. Pe această bază, Comisia a constatat că cheile de repartizare utilizate nu au stabilit în mod fiabil costurile de fabricație ale societății per NCP. În consecință, a fost necesar să nu se țină seama nici de informațiile respective.

(80)

În al treilea rând, Comisia nu este de acord cu faptul că acest producător-exportator nu a împiedicat procesul de verificare prin neprezentarea existenței sistemului contabil nou. Evaluarea impactului acestui sistem nou asupra informațiilor furnizate de societate a durat mai mult timp decât era necesar. La fel de surprinzător este faptul că directorul financiar al societății, prezent în timpul vizitei de verificare, nu a prezentat imediat această informație echipei. Dacă acest fapt ar fi fost prezentat echipei de anchetă, nu ar fi fost necesar să se verifice dacă sistemul nou a avut sau nu un impact asupra datelor raportate pentru 2018. Timpul suplimentar ar fi putut să fie folosit pentru verificarea mai multor componente esențiale ale chestionarului. Comisia observă că, chiar dacă echipa și-a prelungit vizita de verificare cu încă o zi, aceasta tot nu a reușit să finalizeze verificarea datelor furnizate de societate într-un mod satisfăcător și în limita timpului (suplimentar) disponibil.

(81)

În al patrulea rând, greșeala de raportare cu privire la acționar a avut un impact substanțial și a fost decisivă pentru stabilirea afilierii producătorului-exportator respectiv la un alt producător-exportator (și, prin urmare, membru al aceluiași grup, primind o taxă antidumping). Prin urmare, această greșeală a fost considerată ca fiind gravă și înșelătoare, indiferent dacă informațiile incorecte au fost furnizate în mod intenționat sau nu.

(82)

În cele din urmă, Comisia își menține punctul de vedere potrivit căruia societatea a împiedicat de mai multe ori procesul de verificare. În legătură cu lipsa de explicații cu privire la documentul confidențial furnizat împreună cu răspunsul la chestionar, Comisia observă că, în timpul verificării la fața locului, echipei nu i-au fost prezentate informații esențiale și că acestea au fost furnizate numai după lungi întârzieri, astfel cum este consemnat în raportul de misiune furnizat societății (18). În plus, în timpul vizitei de verificare, Comisia a solicitat informații pentru a verifica dacă structura NCP pentru produsul în cauză a fost corectă. Totuși, Hengshi a furnizat informații care detaliază structura NCP numai după ce s-a constatat că NCP este incorect. În plus, în timpul vizitei de verificare, societatea nu a prezentat un dosar revizuit cu privire la NCP decât după ce echipa responsabilă de caz a identificat mai multe greșeli în dosarul furnizat. Până în acel moment, echipa responsabilă de caz petrecuse deja timp considerabil încercând să verifice NCP și îi acordase deja societății posibilitatea de a furniza dosare de lucru și de a reîncepe verificarea NCP. Acest comportament a împiedicat în mod cert ancheta, întrucât i-a împiedicat pe funcționarii Comisiei să finalizeze verificarea NCP furnizate. Astfel, Comisia nu poate fi de acord cu faptul că societatea nu a împiedicat în mod grav procesul de verificare.

(83)

Având în vedere deficiențele considerabile în ceea ce privește informațiile furnizate de acest producător-exportator, astfel cum au fost descrise, Comisia a decis să nu țină seama de informațiile respective (toate NCP și costul de producție per NCP) și și-a bazat constatările pe datele disponibile în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază (19).

(84)

Întrucât observațiile formulate de societate și în cadrul audierii cu consilierul-auditor nu au modificat datele și concluziile stabilite, Comisia a confirmat utilizarea datelor disponibile în temeiul articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază în ceea ce privește acest producător-exportator pentru prețul de export și pentru valoarea normală.

(85)

În cele din urmă, CNBM International, un comerciant care este parte afiliată a grupului CNBM, nu a prezentat, astfel cum i s-a solicitat, un răspuns la anexa I la chestionar. Totuși, ancheta a evidențiat faptul că au lipsit informații necesare cu privire la vânzările de GFF, iar Comisia a solicitat CNBM International să prezinte vânzările respective și să clarifice motivul pentru care acestea nu au fost prezentate înainte.

(86)

CNBM International a prezentat informațiile solicitate cu privire la vânzări și a afirmat că a luat cunoștință de aceste vânzări numai în momentul în care întocmea răspunsul la scrisoarea de clarificare a Comisiei, transmisă în cadrul anchetei paralele antisubvenție menționate la considerentul 3.

(87)

Totuși, informațiile prezentate într-o etapă atât de târzie au putut fi verificate numai parțial. Având în vedere volumul redus implicat ca excepție, Comisia a decis să accepte informațiile cu privire la tranzacțiile de vânzări respective și să utilizeze datele disponibile pentru anumite informații, precum costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale ale comerciantului afiliat, în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(88)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea anchetei, care indică existența unor distorsiuni semnificative pe piața internă din RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a considerat oportun să deschidă ancheta în ceea ce privește RPC în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(89)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru posibila aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în avizul de deschidere, Comisia a invitat toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informațiile solicitate în anexa III la avizul de deschidere cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea GFF. Nouă producători-exportatori din RPC, care au acoperit totalitatea exporturilor de GFF către Uniune în timpul perioadei de anchetă, au prezentat informațiile relevante.

(90)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative de pe piața internă din RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis, de asemenea, un chestionar guvernului chinez. Nu s-a primit niciun răspuns din partea GC. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în RPC. GC nu a furnizat niciun răspuns.

(91)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat, de asemenea, toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în ceea ce privește China, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Hengshi, Jushi și CCCLA au prezentat o observație cu privire la existența unor distorsiuni semnificative în China, care este abordată la considerentele 106 și 107.

(92)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pentru un producător-exportator din RPC pe baza unor prețuri sau a unor valori de referință nedistorsionate.

(93)

La 27 martie 2019, Comisia a pus la dispoziția părților interesate prima notă la dosar (denumită în continuare „nota din martie 2019”), prin care solicită opiniile lor cu privire la sursele relevante pe care Comisia le poate utiliza pentru a stabili valoarea normală pentru producătorii-exportatori din RPC, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) a doua liniuță din regulamentul de bază. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materialele, energia, forța de muncă și deșeurile utilizate de către producătorii-exportatori la fabricarea produsului în cauză. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat o serie de țări reprezentative posibile, și anume Brazilia, Mexic, Federația Rusă și Turcia.

(94)

Comisia a oferit tuturor părților interesate posibilitatea de a-și prezenta observațiile. Comisia a primit observații de la Taishan, de la Jushi, de la Hengshi și de la reclamant. Autoritățile chineze nu au prezentat observații.

(95)

Comisia a abordat observațiile primite cu privire la nota din martie 2019 în cadrul unei a doua note la dosar, din 4 septembrie 2019, privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale (denumită în continuare „nota din septembrie 2019”). De asemenea, Comisia a furnizat lista revizuită a factorilor de producție și a concluzionat că, în această etapă, Turcia a fost considerată țară reprezentativă în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. Comisia a stabilit, de asemenea, lista codurilor folosite de Turcia și a pus la dispoziție, în dosarul deschis, statisticile vamale relevante din Turcia. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații. Comisia a primit observații din partea a doi producători-exportatori chinezi care sunt membri ai grupului CNBM. Prezentul regulament abordează aceste observații la considerentele 106, 177 și 207-211.

(96)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(97)

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” . Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta anchetă că, pe baza dovezilor disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, se aplică articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(98)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede următoarea definiție: „[d]istorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(99)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază trebuie să ia în considerare, printre altele, lista neexhaustivă a elementelor enumerate. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, la evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative trebuie să se țină seama de impactul potențial al unuia sau mai multora dintre aceste elemente asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare a produsului în cauză. În fapt, întrucât lista nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie să se bazeze pe toate elementele de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forțelor de pe piață.

(100)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede următoarele: „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(101)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind RPC (denumit în continuare „raportul”) (20), care indică existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și sectoare specifice (printre care cel siderurgic și cel chimic). Raportul a fost inclus în dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia. Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă din dosarul de anchetă la momentul deschiderii acesteia. Plângerea conținea, de asemenea, unele elemente de probă relevante care au completat raportul.

(102)

În special, plângerea a cuprins informații cu privire la faptul că industriile GFF și GFR din China sunt amplu promovate de GC. Potrivit plângerii, Al 12-lea plan cincinal al Chinei a pus accent pe importanța unui sector al materialelor noi, care să includă GFF, ca „industrie emergentă strategică”, și stipulează că acesta ar trebui să fie dezvoltat pentru a deveni o „industrie-cheie principală” printr-un sprijin considerabil al politicilor și prin orientări cuprinzătoare. În plus, Al 13-lea plan cincinal vizează să dezvolte și mai mult sectoarele materialelor noi prin consolidarea cercetării și dezvoltării și prin creșterea capacității de inovare a industriei prelucrătoare (21).

(103)

În plângere se afirmă, în plus, că sectorul materialelor noi este, de asemenea, un sector încurajat în cadrul inițiativei „Made in China 2025” și, astfel, este eligibil pentru a beneficia de o finanțare substanțială din partea statului. Plângerea enumeră o serie de fonduri instituite pentru a sprijini inițiativa „Made in China 2025” și, prin urmare, pentru a sprijini în mod direct industria GFF (22).

(104)

În cele din urmă, în plângere se menționează că Al 13-lea plan cincinal pentru industria materialelor de construcții face apel la optimizarea structurii industriale, printre altele prin extinderea sectoarelor emergente, precum materialele pe bază de sticlă, ceramica industrială, lentilele intraoculare, fibrele și materialele compozite de înaltă performanță, precum și grafenul și materialele modificate. Această optimizare va fi realizată prin politici financiare și în materie de finanțare guvernamentală, de impozitare, de stabilire a prețurilor, de energie și de protecție a mediului, precum și prin sprijin al capitalului necesar pentru a participa la fuziuni cu întreprinderi de materiale de construcții, la achiziții ale unor astfel de întreprinderi și la restructurarea acestora, prin diverse mijloace, inclusiv prin creditare (23).

(105)

Astfel cum se arată la considerentul 41, GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să respingă dovezile existente la dosarul cazului, inclusiv raportul, sau dovezile suplimentare furnizate de reclamant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(106)

S-au primit observații cu privire la distorsiuni din partea Hengshi, a Jushi și a CCCLA, care au afirmat că Uniunea, în temeiul normelor OMC, are obligația de a stabili costuri pentru construirea valorii normale, astfel încât reflecte condițiile predominante din RPC, în conformitate cu articolul 2 din Acordul privind practicile antidumping, și care s-au referit la Raportul organului de apel al OMC privind litigiul DS473 UE-Biomotorină (Argentina).

(107)

În scopul prezentei anchete, Comisia a concluzionat la considerentul 161 că este oportun să se aplice articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Comisia consideră, prin urmare, că se aplică articolul 2 alineatul (6a). În plus, Comisia consideră că această dispoziție este în concordanță cu obligațiile Uniunii Europene în contextul normelor OMC. În opinia Comisiei, potrivit clarificării din litigiul DS473 UE-Biomotorină (Argentina), dispozițiile regulamentului de bază care se aplică în general tuturor membrilor OMC, în special articolul 2 alineatul (5) al doilea paragraf din regulamentul de bază, permit utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător, atunci când această ajustare este necesară și justificată. În cele din urmă, Comisia a reamintit că litigiul DS473 UE-Biomotorină (Argentina) nu a vizat aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, care este temeiul juridic relevant pentru stabilirea valorii normale în prezenta anchetă. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(108)

Comisia a analizat dacă este adecvat sau nu să folosească prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă cuprinse în raport, care se bazează pe surse disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză.

(109)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a populației active”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (24). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra proprietății private se raportează la întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un prim exemplu: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, legislația permițând dezvoltarea acestora alături de proprietatea statului (25).

(110)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză a dispoziției deja existente: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze”, s-a adăugat o a doua teză: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este poziția de lider a Partidului Comunist Chinez” (26). Aceasta ilustrează controlul incontestabil și tot mai mare al PCC asupra sistemului economic din China. Această autoritate și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în ale cărui limite acționează forțele de pe piața liberă.

(111)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în îndeplinirea unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (27). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și la nivelul cadrului de reglementare.

(112)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Ansamblul acestor planuri acoperă o matrice cuprinzătoare și complexă de sectoare și politici transversale și este prezent la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, de asemenea, modalitatea de sprijinire a industriilor/sectoarelor relevante, precum și termenele în care trebuie realizate obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările, aceasta fiind o caracteristică obișnuită în ciclurile anterioare de planificare. În cadrul planurilor, sectoarele industriale și/sau proiectele individuale sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative) în conformitate cu prioritățile guvernului și le sunt atribuite obiective de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.). Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Aceasta se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează competențele în mod corespunzător, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.3.1.5) (28).

(113)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al RPC este dominat de băncile comerciale deținute de stat. La elaborarea și la punerea în aplicare a politicii de creditare, aceste bănci trebuie mai degrabă să se alinieze la obiectivele politicii industriale ale guvernului, decât să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect (a se vedea și secțiunea 3.3.1.8) (29). Același lucru este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele titlurilor de capital, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar, altele decât sectorul bancar, sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului exercitat de către stat și de către PCC și spre facilitarea intervenției acestora (30).

(114)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii obiectivelor de politică, altele decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în acest domeniu. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (31). În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și dimensiunii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (32).

(115)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (33).

(116)

În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(117)

GC și PCC mențin structuri care asigură influența lor continuă asupra întreprinderilor, în special a întreprinderilor deținute de stat (IDS). Statul (și, în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către IDS individuale, dar își revendică și dreptul de a participa la procesul decizional operațional al acestora. Acest lucru se realizează de obicei prin rotația cadrelor între autoritățile publice și IDS, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale IDS și a celulelor de partid în cadrul societăților (a se vedea și secțiunea 3.3.1.4), precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului IDS (34). În schimb, IDS se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea de concurență și accesul preferențial la factorii de producție relevanți, inclusiv la finanțare (35).

(118)

În special în sectoarele GFF și GFR, persistă un grad substanțial de proprietate a GC. Statul deține pachete considerabile de acțiuni în ambele grupuri de producători incluse în eșantion, grupul CNBM și grupul Yuntianhua, care sunt cei mai mari producători de GFF și de GFR din China. Aceste societăți reprezintă aproximativ 68 % din capacitatea totală de producție a Chinei în sectorul fibrei de sticlă, atât în ceea ce privește GFF, cât și GFR (36).

(119)

Având în vedere nivelul ridicat de intervenție guvernamentală în industria GFF și o pondere semnificativă a IDS în cadrul sectorului, chiar și producătorii privați sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul GFF fac, de asemenea, obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor, astfel cum se arată în secțiunea 3.3.1.5. Același lucru este valabil și în cazul sectorului GFR, care produce materia primă principală pentru fabricarea GFF.

(120)

Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul deținerii IDS și al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere-cheie din cadrul IDS de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (37), celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, se înființează o organizație PCC în fiecare societate (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (38)), iar societatea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat intenția de a controla deciziile de afaceri din cadrul IDS, aceasta fiind o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăților private să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (39). În 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare pentru ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (40). Aceste norme se aplică la scară largă, în întreaga economie chineză, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor de GFF și furnizorilor de factori de producție ai acestora.

(121)

În special în sectorul GFF, astfel cum s-a arătat deja, mulți dintre producătorii de GFF sunt deținuți de stat. De asemenea, există elemente de probă la dosarul confidențial potrivit cărora prezența statului în cadrul producătorilor-exportatori incluși în eșantion este cea care are capacitatea de a exercita influență asupra deciziilor societăților și de a interveni, în cele din urmă, în ceea ce privește prețurile sau costurile. Întrucât există elemente justificative specifice în actul constitutiv al societății sau în alte documente de natură confidențială, aceste elemente au fost comunicate separat părții în cauză.

(122)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și secțiunea 3.3.1.8 de mai jos), precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (41). Astfel, prezența statului în societăți, inclusiv în întreprinderile deținute de stat, din sectorul GFF și din alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție) permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(123)

Direcția economiei chineze este determinată în mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător de guvernare. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (42).

(124)

Industria GFF este considerată o industrie importantă sprijinită de GC. Acest lucru este confirmat într-o serie de planuri de dezvoltare industrială, precum Al 13-lea plan cincinal pentru dezvoltarea economică și socială a RPC sau inițiativa „Made in China 2025” (43).

(125)

În plus, GFF sunt menționate adesea în categoria „materialelor noi”. Foaia de parcurs a inițiativei „Made in China 2025” (44) descrie sectorul nr. 9 al „materialelor noi” și subcategoriile acestuia, inclusiv materiale fundamentale avansate (punctul 9.1) și materiale-cheie strategice (punctul 9.2), inclusiv fibre și materiale compozite de înaltă performanță și surse de energie noi (45).

(126)

În plus, ulterior elaborării Foii de parcurs a inițiativei „Made in China 2025”, lista celor 10 sectoare strategice a fost transformată, în noiembrie 2016, într-un Catalog al celor patru sectoare esențiale, publicat de Comitetul consultativ pentru strategia națională de producție (NMSAC), un grup consultativ din cadrul Grupului național restrâns de conducere responsabil de dezvoltarea unei forțe de producție naționale. În catalogul respectiv, fiecare dintre cele 10 sectoare strategice este împărțit în patru capitole: (i) piese de schimb esențiale principale, (ii) materiale esențiale principale, (iii) procese/tehnologii esențiale avansate și (iv) platforme tehnologice industriale. Fibra de sticlă se regăsește în sectorul nr. 7 privind echipamentul electric, punctul II privind materialele esențiale principale, subpunctul 16 privind plăcile de izolare din fibre de sticlă, precum și în sectorul nr. 9 privind materialele noi, punctul II privind materialele esențiale principale, subpunctul 10 privind fibrele, monomerii și materialele compozite de înaltă performanță și subpunctul 24 privind materialele pe bază de sticlă.

(127)

Al 13-lea plan cincinal pentru dezvoltarea economică și socială a RPC menționează materialele noi de câteva ori: „Vom acționa mai rapid pentru a realiza inovații radicale în ceea ce privește tehnologiile esențiale în domenii precum tehnologia informației și comunicațiilor de generație următoare, sursele de energie noi, materialele noi […]” (46). În plus, planul are în vedere proiecte desfășurate în legătură cu cercetarea, dezvoltarea și aplicarea de materiale noi esențiale (47).

(128)

Foaia de parcurs a inițiativei „Made in China 2025” enumeră 10 sectoare strategice care reprezentă industrii-cheie pentru GC. Materialele noi, care se numără printre cele 10 sectoare strategice, beneficiază de avantajele rezultate din mecanismele de sprijin enumerate în document, inclusiv, printre altele, politicile în materie de sprijin financiar, politică fiscală și de impozitare, precum și de supravegherea și sprijinul din partea Consiliului de Stat (48).

(129)

Produsele din fibre sunt menționate în mod explicit și în ediția din 2011 a Catalogului liniilor directoare de adaptare a structurilor industriale (CNDR), un document care enumeră industriile eligibile pentru finanțare preferențială în cadrul capitolului privind materialele de construcții și al capitolului privind materialele textile, după cum urmează:

„ Materiale de construcții:

[…]

Materiale textile:

[…]

[…]

[…]

(130)

În plus, ediția din 2011 a „Catalogului liniilor directoare de adaptare a structurilor industriale” (Hotărârea nr. 9) menționează în mod explicit ca sector încurajat: „Etirarea fibrelor de sticlă de tip E în cuptoare […], dezvoltarea și fabricarea fibrei de sticlă de înaltă performanță și a produselor fabricate din aceasta.”

(131)

De asemenea, GFF și GFR fac obiectul Planului de dezvoltare a industriei materialelor de construcții pentru perioada 2016-2020, care vizează, printre altele, tranziția industriei materialelor de construcții „de la o industrie mare la o industrie puternică” și optimizarea structurilor sectorului construcțiilor, îmbunătățirea securității aprovizionării cu materiale esențiale, creșterea nivelului de concentrare din industrie, precum și creșterea competitivității pe plan internațional (49). Planul prevede obiective de dezvoltare cantitative, controlul guvernamental asupra capacității de producție, obiective de producție detaliate, distribuția geografică a sectoarelor între provinciile din RPC, securitatea aprovizionării, dezvoltarea sectoarelor specifice, controlul guvernamental și influența guvernamentală asupra întreprinderilor și măsuri de sprijinire a industriei (50). Acest lucru demonstrează prezența și intervenția substanțiale ale statului în sectorul fibrei de sticlă.

(132)

Al 13-lea plan cincinal pentru sectorul materialelor din fibre și al materialelor compozite (51) este un plan care vizează în mod specific sectorul materialelor din fibre. Acest plan orientează în mod clar dezvoltarea sectorului; de exemplu, secțiunea III.3 stabilește obiectivul următor:

„ Integrarea și modernizarea în mod activ a capetelor din amonte și din aval ale lanțului industrial pentru a menține dezvoltarea în condiții bune și stabilă a sectorului materialelor din fibre și al materialelor compozite: încurajarea întreprinderilor cu cuptoare-vană de mari dimensiuni să pună în aplicare în mod constant strategia de dezvoltare globală și modele globale pentru capacitatea de producție. Pe această bază: - păstrarea la un nivel redus a controlului asupra ritmului de creștere al volumului producției interne de fibră de sticlă; - în același timp, reducerea raportului exporturilor de fibră de sticlă fabricată pe plan intern și de produse fabricate din aceasta –- ajustarea în mod activ a structurilor produselor; […] – ajustarea în mod activ a structurii produselor și orientarea întreprinderilor în procesul de punere în aplicare a dezvoltării diferențiate, dezvoltarea accelerată a prelucrării intense a produselor din fibră de sticlă, extinderea dimensiunii pieței de produse din materiale din fibre și din materiale compozite în domeniile de aplicare de nivel mediu până la înalt, precum și îmbunătățirea calității și a valorii adăugate ale produselor. Asigurarea faptului că ritmul de creștere anual al veniturilor comerciale principale din sectorul materialelor din fibre și al materialelor compozite este mai mare decât ritmul de creștere al PIB cu aproximativ 5 până la 6 puncte procentuale, și anume, începând cu 2020, venitul total al întreprinderilor a căror mărime este peste mărimea prevăzută va atinge 500 de miliarde CNY, dublându-se în comparație cu situația predominantă la sfârșitul celui de Al 12-lea plan cincinal. ”  (52).

(133)

În plus, secțiunea IV.3.4 din plan stabilește baza pentru orientarea de către guvern a întreprinderilor și a întregului sector:

„ Orientarea diverselor tipuri de întreprinderi în implicarea în operațiuni diferențiate ținând seama de avantajele lor individuale și de segmentele specifice ale pieței. În special, este necesară ghidarea întreprinderilor mici și mijlocii pentru a urma traseul de creștere care constă în eliminarea lacunelor specifice, în asigurarea faptului că întreprinderile mici sunt complementare celor mari și în a opta pentru specializare ca o cale către succes. Datorită operațiunilor diferențiate, se evită concurența de scară dintre întreprinderile mari și concurența dintre întreprinderile similare, eliminând astfel piața concurențială cu prețuri reduse. În același timp, datorită producției specializate, întreprinderile mici și mijlocii pot câștiga, de asemenea, respectul și atenția întreprinderilor mari, pot stabili relații de cooperare cu acestea și pot sprijini și promova în mod eficient dezvoltarea acestora. ”

(134)

Astfel cum se explică în raport, asociațiile din sector sunt interconectate îndeaproape cu statul, în mare parte ca urmare a importanței organizațiilor PCC din asociațiile respective (53). Prin urmare, dispozițiile din secțiunea IV.3.6 din același plan indică, de asemenea, o intervenție a statului în producția de fibre, inclusiv în sectorul GFF:

„ [Asociația]

(135)

RPC a promovat în mod activ sectoarele GFF și GFR la diferite niveluri guvernamentale, un exemplu de inițiativă locală care vizează una dintre societățile incluse în eșantion regăsindu-se în Al 13-lea plan cincinal al orașului Jiujiang pentru dezvoltarea economică și socială:

Secțiunea III 2.2 Punerea în aplicare în mod eficient a unui plan de dezvoltare pentru industriile strategice și emergente

(136)

În ceea ce privește materiile prime, pentru producătorul cooperant neintegrat pe verticală, materia primă principală constă în GFF, care reprezintă peste 70 % din costul total de producție. În ancheta antisubvenție anterioară cu privire la GFF s-a stabilit deja că acest sector este subvenționat în mod considerabil de GC și, prin urmare, este distorsionat. S-a stabilit că sectorul GFF beneficiază de credite preferențiale, de reduceri ale impozitului în cadrul schemei „Întreprinderi cu tehnologie înaltă și nouă”, de programe de fiscalitate indirectă și programe tarifare la import și de acordarea unor drepturi de folosire a unor terenuri (55).

(137)

Producătorii integrați pe verticală utilizează un număr mare de factori de producție, care sunt, de asemenea, distorsionați. Ca exemplu, gazele naturale – unul dintre factorii de producție importanți – sunt produse în special de IDS [96 % din gazele naturale sunt controlate de China National Petroleum Corporation (denumită în continuare „CNPC”), de China Petroleum & Chemical Corporation (denumită în continuare „Sinopec”) și de China National Offshore Oil Corporation (denumită în continuare „CNOOC”)], iar prețurile gazelor naturale sunt reglementate de Comisia națională pentru dezvoltare și reformă (denumită în continuare „CNDR”) (56). Cuarțul, caolinul și fluorina – alte materii prime importante pentru producția de GFF – fac obiectul celui de Al 13-lea plan cincinal pentru resurse minerale și, în plus, cuarțul și caolinul sunt incluse în Al 13-lea plan cincinal pentru industria materialelor de construcții. Aceste două planuri stabilesc controlul guvernamental asupra industriei în general, stabilesc norme privind volumul de minerit aplicabile, printre altele, în mod specific pentru cuarț, încurajează reforma IDS, vizează o serie de măsuri de sprijin și de intervenții guvernamentale în inițiativele private. S-a constatat că oxidul de aluminiu face obiectul intervenției guvernamentale în provincia Hebei, unde făcea parte din lista de proiecte-cheie de investiții, precum și din Planul de dezvoltare a industriei materialelor noi din provincia Hebei pentru anul 2016, care stabilea sprijinul statului pentru obținerea unui volum stabilit al producției (57). Carbonatul de sodiu face obiectul celui de Al 13-lea plan cincinal pentru industria petrochimică și chimică, unde se prevede că statul ar trebui să mențină controlul asupra capacității de producție: „controlul strict asupra capacității de producție noi crește în sectoarele în care există supracapacitate, precum […], sectorul carbonatului de sodiu, […].” (58) Dolomitul este un alt factor de producție care face obiectul sprijinului din partea statului în RPC; de exemplu, acest sector este unul dintre sectoarele încurajate pentru Regiunea Autonomă Mongolia Interioară din Catalogul investițiilor străine în China Centrală și de Vest. De asemenea, polipropilena beneficiază de sprijin guvernamental și este menționată în Catalogul liniilor directoare de adaptare a structurilor industriale al CNDR: „construirea de unități noi de producție a polipropilenei, cu un randament anual sub 70 000 de tone (prin proces continuu și discontinuu)” (59) precum și în Al 13-lea plan cincinal pentru industria petrochimică din provincia Hebei: „Optimizarea industriei: Până în anul 2020, [provincia Hebei va] […] asigura apariția de clustere industriale pentru materiale sintetice, cu accent pe policlorura de vinil (PVC), nailon (caprolactam), diizocianat de toluen (TDI), diizocianat de difenilmetan (MDI) (poliuretan), polipropilenă, […]” (60).

(138)

În concluzie, GC a adoptat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția de GFF ca principală materie primă utilizată pentru fabricarea produsului în cauză de către producătorii neintegrați pe verticală, precum și producția unei serii de materii prime utilizate pentru fabricarea GFF de către producătorii integrați pe verticală. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze normal.

(139)

În conformitate cu informațiile disponibile, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să fie determinat de faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât RPC, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică. Numărul falimentelor rămâne în mod clar scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedura de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurii (61).

(140)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (62). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea terenurilor se face exclusiv de către stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținând terenul gratuit sau sub prețul pieței (63). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice la momentul alocării terenurilor (64).

(141)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii de GFF se supun normelor obișnuite prevăzute de legislația chineză privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Acest lucru are ca efect faptul că și aceste societăți sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Prezenta anchetă nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări. Ca atare, Comisia a concluzionat în mod preliminar că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător, ceea ce conduce la distorsiuni atunci când sunt menținute întreprinderi insolvente pe linia de plutire și în ceea ce privește alocarea de terenuri în RPC. Aceste considerente, bazate pe dovezile existente, par să fie pe deplin aplicabile și în sectorul GFF.

(142)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o aplicare inadecvată a legislației în materie de faliment și proprietate în sectorul GFF, inclusiv în ceea ce privește produsul în cauză.

(143)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. RPC nu a ratificat o serie de convenții esențiale ale Organizației Internaționale a Muncii (denumită în continuare „OIM”), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (65). Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este totuși independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (66). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și de alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. În consecință, lucrătorii care nu sunt înregistrați ca rezidenți se găsesc adesea într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât cei înregistrați ca rezidenți (67). Aceste constatări indică o distorsionare a costurilor salariale în RPC.

(144)

Forța de muncă reprezintă un factor de producție important pentru fabricarea GFF. În timpul anchetei s-a stabilit că forța de muncă reprezintă între 5 % și 25 % din costul total de producție.

(145)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul GFF nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul GFF este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (la fabricarea produsului în cauză sau a materiei prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (la accesul la capitalul sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC).

(146)

Accesul la capital al actorilor corporativi din RPC este afectat de diverse distorsiuni.

(147)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (68), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS nefinanciare, băncile rămân conectate la stat nu numai prin statutul proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (69) și, tot ca în cazul IDS nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (70). Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (71).

(148)

Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de dovezi, inclusiv constatările efectuate în cadrul anchetelor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(149)

În plus, ratingurile obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod clar că ratingurile de credit din China corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (72).

(150)

Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (73). Aceasta are drept rezultat o preferință de a acorda împrumuturi întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți jucătorii de pe piață.

(151)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital cu un randament tot mai redus al investițiilor. Acest lucru este ilustrat de recenta creștere a nivelului de îndatorare al întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a rentabilității, ceea ce sugerează că mecanismele care acționează în sistemul bancar nu țin seama de răspunsurile comerciale normale.

(152)

În al treilea rând, deși liberalizarea ratei nominale a dobânzii a fost realizată în octombrie 2015, semnalele la nivel de prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Într-adevăr, cota împrumuturilor la sau sub rata de referință reprezintă încă 45 % din totalul împrumuturilor, iar recurgerea la credite specifice pare să se fi intensificat, având în vedere că această cotă a crescut semnificativ din 2015 în ciuda înrăutățirii condițiilor economice. Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri reduse au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(153)

Creșterea generală a creditării în RPC indică o scădere a eficienței alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Ca urmare, creditele neperformante au crescut rapid în ultimii ani. Confruntat cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, GC a optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creditele nerecuperabile au fost abordate prin măsuri de reînnoire a datoriilor, creându-se așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea proprietății asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau conversii ale creanțelor în acțiuni), fără a se elimina însă neapărat problema generală a datoriei și fără să se abordeze cauzele fundamentale ale acesteia.

(154)

În esență, în ciuda măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al RPC este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital.

(155)

Nu s-au prezentat dovezi care să ateste că sectorul GFF ar fi scutit de intervenția statului în sistemul financiar descrisă mai sus. De fapt, constatările din ancheta antisubvenție cu privire la GFR – care acoperă în mare măsură și producătorii de GFF care sunt integrați pe verticală – au arătat că producătorii de GFR din RPC au beneficiat de credite preferențiale atât din partea băncilor deținute de stat, cât și din partea băncilor private (74). Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile. Producătorii-exportatori incluși în eșantion împrumută fonduri considerabile de la bănci și, prin urmare, pot să beneficieze de politicile preferențiale și de această distorsiune.

(156)

Comisia a remarcat faptul că distorsiunile descrise în raport erau caracteristice pentru economia chineză. Dovezile disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise mai sus în secțiunile 3.3.1.1-3.3.1.5, precum și în partea A a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați în secțiunile 3.3.1.6-3.3.1.8 de mai sus și în partea B a raportului.

(157)

Comisia reamintește că, pentru a produce GFF, este necesară o gamă largă de factori de producție. Potrivit elementelor de probă din dosar, toți producătorii-exportatori incluși în eșantion își achiziționau din RPC peste 96 % din factorii de producție. Atunci când producătorii de GFF cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, aceștia fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(158)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale GFF pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat dovezi sau argumente contrare în cadrul prezentei anchete.

(159)

Un producător-exportator inclus în eșantion a afirmat că achizițiile de materiale și achizițiile de energie pentru producția de GFF, precum și de alte produse nu au fost distorsionate în China, deoarece prețurile acestora au fost determinate de forțele de pe piață. Același producător-exportator a solicitat Comisiei fie să utilizeze costurile de achiziție efective ale materialelor și ale energiei pentru a construi valoarea normală, fie să bazeze calculul valorii normale pe prețurile efective de vânzare pe piața internă ale GFF în China.

(160)

Producătorul-exportator nu a prezentat niciun element de probă pentru a demonstra că achizițiile sale de materiale și de energie pentru producția de GFF nu au fost distorsionate. Prin urmare, având în vedere constatările din ancheta menționată la considerentele 98-162, această afirmație a fost respinsă.

(161)

Analiza prezentată în secțiunile 3.3.1.2.-3.3.1.9., care include o examinare a tuturor elementelor de probă disponibile referitoare la intervenția RPC în economia sa în general, precum și în sectorul GFF a arătat că prețurile sau costurile produsului în cauză, incluzând costul materiilor prime, al energiei și al forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau posibil al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea autorităților chineze, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(162)

În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, astfel cum se prevede în secțiunea următoare.

(163)

În urma comunicării finale, Taishan a afirmat că nu se stabilise existența niciunei distorsiuni semnificative a pieței în ceea ce privește produsul care face obiectul anchetei, întrucât raportul nu conține un capitol separat care să descrie țesăturile din fibră de sticlă și sectorul fibrei de sticlă. Această parte a susținut, de asemenea, că elementele de probă incluse în raport datau din decembrie 2017 și că raportul nu a fost actualizat de atunci.

(164)

Comisia a remarcat faptul că existența distorsiunilor semnificative care determină aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este corelată cu existența unui capitol sectorial specific care să abordeze produsul care face obiectul anchetei. Raportul descrie diferite tipuri de distorsiuni prezente în RPC care au caracter transsectorial și se regăsesc în întreaga economie chineză, afectând prețurile și/sau materiile prime și costurile de producție ale produsului care face obiectul anchetei. Astfel cum s-a explicat la secțiunea 3.3.1.5 de mai sus, sectorul fibrei de sticlă face obiectul unei serii de intervenții guvernamentale descrise în raport (prin planurile cincinale și alte documente, distorsiuni privind materiile prime, distorsiuni financiare etc.), care sunt enumerate și menționate în mod explicit în prezentul regulament. În plus, considerentele 124-138 din prezentul regulament au prezentat, de asemenea, detalii privind o serie de distorsiuni care afectează sectorul fibrei de sticlă și/sau materiile prime și factorii de producție utilizați de acesta, pe lângă distorsiunile semnificative prezentate deja în raport. Deși raportul a fost publicat în decembrie 2017, circumstanțele pieței și politicile și planurile subiacente care generează distorsiunile semnificative afectează încă sectorul fibrei de sticlă și costurile de producție implicate în acesta. Nicio parte nu a prezentat probe care să demonstreze contrariul. De asemenea, probele suplimentare care demonstrează existența unor distorsiuni semnificative prezentate la considerentele 98-160 sunt încă valabile și nicio parte nu a prezentat probe care să demonstreze contrariul. Prin urmare, afirmațiile respective au fost respinse.

(165)

În cadrul unei audieri care a avut loc după comunicarea finală, grupul Yuntianhua a susținut că nu există probe care să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în ceea ce îl privește. Societatea a afirmat că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază impune Comisiei să realizeze o evaluare separată, per societăți, a existenței unor distorsiuni semnificative. Aceasta a afirmat, de asemenea, că, fiind un producător integrat pe verticală, producția sa nu începe cu GFR, ci cu materiile prime utilizate la fabricarea GFR. Astfel, Comisia ar fi trebuit să țină seama de aceste materii prime la construirea valorii normale.

(166)

Producătorul-exportator nu a prezentat niciun element de probă care să demonstreze că prețurile sau costurile sale legate de GFR, inclusiv costul materiilor prime, al energiei și al forței de muncă, nu erau distorsionate. În plus, Comisia remarcă faptul că existența unor distorsiuni semnificative care determină aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este stabilită la nivelul întregii țări. Dacă se stabilește existența unor distorsiuni semnificative, dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) se aplică tuturor producătorilor-exportatori din RPC. În orice caz, aceeași dispoziție din regulamentul de bază permite producătorilor-exportatori să demonstreze că costurile lor interne nu sunt afectate de distorsiuni semnificative, iar în acest caz costurile respective sunt utilizate la calcularea valorii normale. Prin urmare, având în vedere constatările din ancheta menționată la considerentele 98-162 și în absența vreunui element de probă care să demonstreze că aceste constatări nu se aplică în ceea ce privește costurile interne ale acestui producător-exportator, această afirmație a fost respinsă. În orice caz, ancheta a stabilit existența unor distorsiuni transsectoriale semnificative care afectează fabricarea produsului în cauză și/sau factorii de producție ai acestuia și, prin urmare, aceste aspecte sunt afectate oricum de distorsiunile semnificative menționate, indiferent dacă producătorii încep producția cu GFR sau au un proces de producție complet integrat.

(167)

Ca urmare, concluzia de la considerentul 162 este confirmată.

(168)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii:

(169)

Astfel cum se explică la considerentele 93-95, Comisia a pus la dispoziția părților interesate două note pentru dosar (77) cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale.

(170)

În observațiile sale din 8 aprilie 2019, un producător-exportator inclus în eșantion a afirmat că Comisia nu ar trebui să înceapă să caute surse alternative pentru a stabili valoarea normală a producătorilor-exportatori chinezi, întrucât existența în RPC a unor distorsiuni semnificative ale costurilor și ale prețurilor pentru fabricarea și pentru vânzarea de GFF nu a fost încă demonstrată.

(171)

Plângerea a cuprins suficiente elemente de probă care tind să indice existența distorsiunilor semnificative în RPC, în temeiul articolului 5 alineatul (9) din regulamentul de bază coroborat cu articolul 2 alineatul (6a) literele (a), (b) și (e) din acesta. Prin urmare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e), Comisia are obligația de a colecta sursele sale cu privire la posibile țări reprezentative adecvate, în cazul în care, în urma anchetei, se confirmă existența distorsiunilor semnificative. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(172)

În nota din martie 2019, Comisia a identificat următoarele patru țări: Brazilia, Mexic, Federația Rusă și Turcia, care sunt considerate de Banca Mondială ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC, adică toate sunt clasificate drept țări cu „venituri medii superioare” pe baza venitului național brut (denumit în continuare „VNB”).

(173)

În observațiile sale din 8 aprilie 2019, un producător-exportator inclus în eșantion a remarcat că, potrivit bazei de date privind VNB a Băncii Mondiale, atât Brazilia, cât și Mexic erau mai apropiate de RPC în ceea ce privește VNB pe cap de locuitor. În plus, producătorul-exportator respectiv a remarcat că VNB al Turciei se situează mult peste cel al celorlalte patru țări (inclusiv RPC) și că Federația Rusă are un VNB pe cap de locuitor mai mare decât cel al RPC, dar mai mic decât al Turciei. Prin urmare, potrivit acestui producător-exportator inclus în eșantion, Brazilia și Mexic păreau să fie alegeri mai bune pentru acest criteriu decât Federația Rusă și Turcia.

(174)

Pentru construirea valorii normale în cazul țărilor cu distorsiuni semnificative, articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază stabilește că Comisia poate utiliza o țară reprezentativă care are un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al țării exportatoare. Comisia poate, de asemenea, să utilizeze prețuri, costuri sau valori de referință internaționale nedistorsionate sau alte informații adecvate. Pentru a defini în fiecare caz țările care au un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al țării exportatoare, Comisia utilizează țări clasificate de Banca Mondială în aceeași categorie de venit. Această bază de date îi permite Comisiei să dispună de un număr suficient de țări posibil adecvate, cu un nivel similar de dezvoltare, pentru a alege o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(175)

Regulamentul de bază nu prevede obligația ca VNB al țării reprezentative să fie cel mai apropiat de VNB efectiv al țării exportatoare. Prin urmare, faptul că o țară poate avea un VNB pe cap de locuitor mai apropiat de cel al RPC decât o altă țară nu este un factor decisiv pentru selectarea țării reprezentative adecvate. În acest caz, categoria relevantă stabilită de Banca Mondială a fost cea a țărilor cu venituri medii superioare, în care este clasificată RPC. Deși este adevărat că Turcia are cel mai mare VNB, toate cele patru țări au un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC și s-a considerat că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(176)

În consecință, Comisia a considerat că toate cele patru țări reprezentative posibile identificate erau, în ceea ce privește dezvoltarea economică, identic comparabile cu RPC, astfel cum se menționează în nota din septembrie 2019.

(177)

În observațiile sale prezentate la 16 septembrie 2019, același producător-exportator inclus în eșantion a reamintit argumentele sale descrise la considerentul 173 și, în plus, s-a referit la două anchete antidumping anterioare cu privire la importurile de palplanșe din oțel laminate la cald originare din RPC (78) și la importurile de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din RPC, în care Comisia a intenționat să aleagă țări cu un VNB pe cap de locuitor situat la un nivel similar cu cel al RPC.

(178)

Nu există nicio diferență în ceea ce privește metodologia utilizată între prezenta anchetă și cele două anchete anterioare la care se referă producătorul-exportator. În toate cazurile, norma aplicată a fost cea descrisă la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, și anume faptul că Comisia poate utiliza o țară reprezentativă care are un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al țării exportatoare. Astfel cum se menționează la considerentul 175, regulamentul de bază nu prevede obligația ca țara reprezentativă să aibă un VNB similar cu cel al țării exportatoare, ci mai degrabă un nivel de dezvoltare economică similar. Astfel, faptul că o țară poate avea un VNB mai apropiat decât altă țară nu poate fi un factor decisiv pentru selectarea țării reprezentative adecvate, dacă cele două se află în aceeași categorie de țări care au un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(179)

În nota din martie 2019, Comisia a precizat că fabricarea de GFF este cunoscută ca având loc în Brazilia, Mexic, Federația Rusă și Turcia. În continuare, Comisia a examinat dacă se puteau găsi date financiare disponibile în mod public pentru aceste patru țări. De asemenea, Comisia a invitat părțile interesate să identifice alți producători ai produsului care face obiectul anchetei.

(180)

În ceea ce privește Brazilia, ca urmare a notei din martie 2019, în care Comisia a indicat faptul că nu dispunea de nicio informație financiară disponibilă în mod public cu privire la societățile braziliene, reclamantul a prezentat raportul anual auditat al Owens Corning Fiberglas A.S. Ltda. pentru anul 2017 și un cont de profit și pierdere al Saertex Tecidos Brasil Ltda., presupus a fi fost extras din raportul anual al societății respective. Aceste documente au fost puse la dispoziție în dosarul neconfidențial din cadrul anchetei. Pe această bază, reclamantul a solicitat ca Comisia să considere din nou Brazilia ca țară reprezentativă adecvată.

(181)

Comisia a analizat amploarea informațiilor furnizate de reclamant și a realizat cercetări suplimentare în ceea ce privește Brazilia. Totuși, în baza de date Orbis, în baza de date Bloomberg sau în alte surse publice nu s-a găsit nicio informație financiară suplimentară disponibilă în mod public cu privire la producătorii brazilieni de GFF și de produse pe bază de GFF. Având în vedere că a identificat anumite probleme în ceea ce privește factorii de producție, astfel cum se specifică la considerentele 196-198, și considerând Turcia ca fiind o țară reprezentativă adecvată pe baza tuturor factorilor relevanți, astfel cum se specifică la considerentul 211, Comisia a considerat că este inutil să adopte o poziție în ceea ce privește posibilitatea utilizării de informații care nu sunt disponibile publicului larg, dar care sunt puse la dispoziția tuturor părților interesate în dosarul neconfidențial.

(182)

În nota din martie 2019, Comisia a indicat că nu va considera nici Mexic ca fiind o țară reprezentativă potențială, ca urmare a lipsei de informații financiare suficiente pentru cele două societăți identificate (Oscar Alberto Torres Aguilar și Plásticos Reforzados de México, S.A.).

(183)

Cu toate acestea, o cercetare ulterioară, efectuată după ce a fost publicată nota respectivă, a evidențiat existența a încă doi producători de GFF și/sau de GFR (principala materie primă pentru fabricarea GFF) în Mexic, și anume Saint-Gobain Mexico S.A de C.V și Owens Corning Mexico S.A de C.V. Totuși, Comisia nu a putut să găsească informații disponibile în mod public cu privire la indicatorii financiari relevanți pentru niciunul dintre acești producători. Comisia nu a putut să găsească nicio informație financiară suplimentară cu privire la Oscar Alberto Torres Aguilar și la Plásticos Reforzados de México, S.A.

(184)

În ceea ce privește Federația Rusă, Comisia a indicat, în nota din martie 2019, că a identificat trei producători de GFF [P-D Tatneft-Alabuga Steklovolokno LLC (denumită în continuare „P-D Tatneft”), OCV Steklovolokno OJSC (denumită în continuare „OC Rusia”) și Steklonit JSC (denumită în continuare „Steklonit”)], pentru care existau date pentru 2017 în baza de date Orbis. Între timp, baza de date Orbis a pus la dispoziție date pentru 2018 pentru Steklonit, în timp ce pentru P-D Tatneft și pentru OC Rusia încă nu existau date financiare pentru 2018 (nici în baza de date Orbis, nici în alte surse disponibile în mod public). Cu toate acestea, astfel cum se explică la considerentul 199, Comisia a identificat anumite probleme legate de factorii de producție.

(185)

În cele din urmă, în ceea ce privește Turcia, Comisia a indicat, în nota din martie 2019, că a identificat opt producători de GFF. O cercetare suplimentară efectuată de Comisie a arătat că, dintre acești opt producători, numai Metyx era un producător de GFF și că, în schimb, Cam Elyaf era un producător de GFR. O cercetare ulterioară a evidențiat, de asemenea, că informațiile financiare la care se face referire în nota din martie 2019 pentru Metyx se refereau, de fapt, la o societate afiliată, care nu fabrica GFF. Datele financiare ale Metyx nu erau disponibile în baza de date Orbis, în baza de date Bloomberg sau în alte surse disponibile în mod public pentru niciun exercițiu financiar. În cazul Cam Elyaf, datele financiare pentru 2018 existau pe site-ul web al societății într-o formă consolidată pentru grupul Sisecam, din care face parte Cam Elyaf (79). Datele financiare acoperă segmentul „Operațiuni din sectorul chimic” al grupului, care include GFR. În plus, potrivit unui prospect financiar (80) publicat de grupul Sisecam, în 2018, Cam Elyaf a vândut 28 985 de tone de GFR. Volumele totale ale vânzărilor în Turcia și în afara acesteia s-au ridicat în 2018 la 21 033 de tone, respectiv la 7 952 de tone. În 2018, Cam Elyaf a generat vânzări de 190 de milioane TRY, iar EBITDA de 39 de milioane TRY. Prin urmare, în nota din septembrie 2019, Comisia a informat părțile interesate și că, pentru a stabili costurile VAG și profitul nedistorsionate, va utiliza datele financiare pentru 2018 ale segmentului de operațiuni chimice din cadrul grupului Sisecam din Turcia, care include GFR.

(186)

Ca urmare a notei din septembrie 2019, un producător-exportator inclus în eșantion a afirmat că, având în vedere că societatea Cam Elyaf – producătorul de GFR membru al grupului Sisecam – nici nu produce, nici nu vinde GFF, ci GFR, informațiile financiare ale acestei societăți nu pot fi considerate de încredere în ceea ce privește GFF. În plus, în observațiile lor prezentate la 13 septembrie 2019, CCCLA și alt producător-exportator inclus în eșantion au afirmat că Comisia nu ar trebui să utilizeze datele financiare ale segmentului de „Operațiuni din sectorul chimic” din cadrul grupului Sisecam, întrucât producția de GFR reprezintă doar o parte minoră din activitatea societății și nu era cert dacă activitatea din sectorul GFR era profitabilă sau nu. S-a afirmat, în plus, că în 2017 Cam Elyaf a depus la autoritățile din Turcia o plângere antidumping, în care indica faptul că suferă un prejudiciu cauzat de importurile de GFR care fac obiectul unui dumping din Egipt și că, prin urmare, societatea poate fi mai puțin profitabilă decât întreg sectorul chimic din cadrul grupului Sisecam. CCCLA și producătorul-exportator au sugerat că Comisia ar trebui să utilizeze datele financiare ale altor producători de GFF din Turcia, precum Setex, Kivanc Group, Dost Kimya și Aytu Teknik. De asemenea, s-a afirmat că Comisia nu a explicat în nota din septembrie 2019 de ce a decis să excludă Istanbul Teknik și Sonmez Holding ca surse posibile pentru stabilirea costurilor VAG și a profitului nedistorsionate, întrucât aceste societăți fabrică și produse conexe din fibră de sticlă.

(187)

Astfel cum se menționează la considerentul 205, nu au existat informații financiare ușor accesibile pentru niciunul dintre producătorii de GFF din Turcia. În plus, nici CCCLA, nici producătorul-exportator nu au prezentat informații financiare pentru niciunul dintre producătorii de GFF din Turcia, astfel cum se solicită în anexa I la nota din martie 2019, pentru a identifica producătorii care fabrică produsul care face obiectul anchetei. În plus, Comisia nu a putut să găsească în baza de date Orbis, în baza de date Bloomberg sau în alte surse publice nicio informație financiară disponibilă în mod public pentru producătorii de GFF menționați de CCCLA și de producătorul-exportator la considerentul 186. În plus, în ceea ce privește Istanbul Teknik (81) și Sonmez Holding (82), potrivit informațiilor disponibile pe site-urile web al societăților respective, acestea nu fabrică produse din GFR sau GFF, ci produse din fibre poliesterice. Prin urmare, afirmațiile formulate în această privință au fost respinse. În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a considerat că datele financiare pentru producătorii de GFR, care reprezintă peste 70 % din costul total de producție a GFF, puteau fi considerate ca fiind reprezentative și pentru producătorii de GFF.

(188)

În sfârșit, Comisia a respins, de asemenea, afirmația Jushi/Hengshi potrivit căreia Cam Elyaf ar fi mai puțin profitabilă decât întregul sector chimic din cadrul grupului Sisecam, deoarece Cam Elyaf a depus în 2017 o plângere antidumping împotriva importurilor din Egipt, susținând că suferă un prejudiciu important cauzat de acestea. În fapt, elementele de probă prezentate de Jushi/Hengshi au contrazis afirmația că importurile din Egipt ar fi erodat profiturile Cam Elyaf. Potrivit acestor elemente de probă, autoritățile turce au constatat că societatea Cam Elyaf nu suferise un prejudiciu important și au închis ancheta. Prin urmare, afirmația Jushi/Hengshi a prezentat eronat faptele și trebuie respinsă.

(189)

Pe baza informațiile prezentate de părțile interesate și a altor informații relevante disponibile în dosar, Comisia a întocmit o listă inițială de factori de producție și de surse legate de GFF pe care intenționa să le utilizeze pentru toți factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă utilizate de către producătorii-exportatori la fabricarea produsului care face obiectul anchetei. Pe lângă informațiile și elementele de probă primite de la producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, unele dintre codurile din sistemul armonizat (denumite în continuare „codurile SA”), publicate în nota din martie 2019, au fost revizuite (în unele cazuri, codul SA original a fost păstrat și completat cu coduri SA suplimentare, în timp ce în alte cazuri acesta a fost înlocuit cu un cod SA nou, fiind identificați și factori noi de producție). Lista actualizată a factorilor de producție și a codurilor SA a fost furnizată în nota din septembrie 2019.

(190)

În observațiile sale prezentate la 8 aprilie 2019, un producător-exportator cooperant inclus în eșantion a remarcat că, în nota din martie 2019, Comisia a enumerat fiecare materie primă numai la nivelul codului SA format din șase cifre, lucru care probabil acoperă o gamă largă de alte produse decât materia primă specifică pentru care este necesar să se stabilească o valoare. Prin urmare, pentru a îmbunătăți acuratețea datelor, acest producător-exportator a sugerat că Comisia ar trebui să utilizeze, în schimb, coduri pentru mărfuri formate din opt cifre. Comisia a remarcat că doar atunci când țara reprezentativă va fi selectată va putea să stabilească coduri pentru mărfuri formate din mai mult de șase cifre, utilizând codurile de țară specifice. Acest lucru s-a realizat în nota din septembrie 2019, atunci când au fost furnizate, după caz, codurile pentru mărfuri pentru Turcia, incluzând până la 12 cifre.

(191)

Același producător-exportator a afirmat, în observațiile sale prezentate la 8 aprilie 2019, că datele privind importurile de factori de producție ar fi fără sens, întrucât prețurile de import dintr-o țară terță nu reflectă nici prețurile interne efective, nici prețurile de cumpărare din țara respectivă. Producătorul-exportator respectiv a afirmat că nivelul prețurilor de import este afectat de factori precum cantitatea de produs importat, tipul de produs și disponibilitatea unui astfel de produs în țara importatoare, precum și în țara exportatoare. Astfel, pentru anumite produse, prețul de import din RPC a fost mai mic decât cel din restul lumii, în timp ce pentru alte produse a fost mai mare. În ceea ce privește Federația Rusă, prețurile de import din RPC au fost sistematic mai mari decât cele din restul lumii. Același producător-exportator a afirmat, în plus, că nisipurile silicioase au fost disponibile în mod natural în majoritatea țărilor și, prin urmare, prețurile de import ar trebui să fie similare în toate țările. Ar rezulta că orice diferențe între prețurile din RPC și cele din restul lumii ar fi explicate de diferențele în ceea ce privește calitatea și gradul produsului. Prin urmare, producătorul-exportator a sugerat că Comisia ar trebui să utilizeze prețul intern al fiecărui factor de producție din fiecare țară reprezentativă potențială și că, în cazul în care nu există informații suficiente cu privire la prețurile interne, Comisia ar trebui, în orice caz, să ignore prețurile de import „anormal de ridicate”.

(192)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază prevede utilizarea datelor corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată „cu condiția ca datele relevante să fie ușor accesibile”. Comisia nu are la dispoziție date privind prețurile interne din țările reprezentative posibile, iar astfel de date nu sunt ușor accesibile. În schimb, datele privind prețurile de import sunt ușor accesibile, iar Comisia utilizează Global Trade Atlas (GTA) ca sursă a acestor date. Dacă elementele de probă colectate confirmă temeiul aplicării metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia ajustează prețurile de import (de exemplu, prin adăugarea taxelor vamale relevante) pentru a obține un substituent rezonabil care reprezintă un preț intern nedistorsionat din țara reprezentativă selectată. De asemenea, Comisia a verificat dacă aceste importuri sunt în cantități nedistorsionate reprezentative suficiente pentru ca prețul mediu utilizat să reducă impactul oricăror prețuri potențial anormale situate la nivelurile minim și maxim ale intervalului de valori. Astfel, prețurile ajustate ale unui anumit factor de producție reflectă o combinație de diferite calități și disponibilitatea acestuia pe piețele în cauză. În sfârșit, Comisia a exclus, de asemenea, datele privind importurile din țări care nu sunt membre ale OMC, enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului [denumit în continuare „Regulamentul (UE) 2015/755”] (83). Atât timp cât volumele de import ale factorilor de producție sunt suficient de reprezentative și nu există alte circumstanțe specifice care să le facă nereprezentative sau neadecvate, nu există niciun motiv obiectiv de a exclude astfel de date din analiză. În plus, acest producător-exportator nu a indicat nicio sursă pentru prețurile interne pentru niciuna dintre țările reprezentative potențiale. Prin urmare, în absența oricărui element de probă care să arate că datele utilizate nu ar fi reprezentative, Comisia a respins această afirmație.

(193)

În observațiile sale prezentate la 4 aprilie 2019, un alt producător-exportator inclus în eșantion a afirmat că prețurile energiei electrice din Turcia erau disponibile pe site-ul web al Institutului de Statistică al Turciei, în timp ce prețurile pentru energia electrică din Rusia, publicate de Serviciul Federal de Stat pentru Statistică din Rusia, nu au fost actualizate timp de mai mulți ani.

(194)

Comisia a efectuat o cercetare suplimentară cu privire la prețurile energiei electrice în Federația Rusă. Această cercetare a confirmat faptul că datele disponibile în mod public cu privire la prețurile energiei electrice din Federația Rusă erau depășite. În consecință, disponibilitatea datelor publice pentru prețurile energiei electrice în Turcia era mai bună decât în Federația Rusă, întrucât prețurile energiei electrice din Turcia sunt mai recente.

(195)

Același producător-exportator inclus în eșantion și reclamantul au evidențiat că prețul gazelor naturale – o sursă de energie utilizată în producția de GFF și de GFR – a fost distorsionat în Federația Rusă. În această privință, reclamantul, pentru a argumenta că Rusia nu era o țară reprezentativă adecvată, s-a referit la o anchetă antidumping anterioară cu privire la importurile de nitrat de amoniu originare din Federația Rusă (84) și la o anchetă antidumping cu privire la importurile de siliciu originar din RPC (85). Gazele naturale reprezintă o sursă importantă de energie utilizată la fabricarea GFF, reprezentând 6-10 % din costul de producție al producătorului-exportator integrat pe verticală cooperant inclus în eșantion. Pe această bază și ținând seama de faptul că prețurile gazelor naturale par să fie distorsionate în Federația Rusă, datele privind prețurile gazelor naturale din Rusia nu ar fi, prin urmare, adecvate pentru stabilirea niciunei valori de referință.

(196)

Întrucât Comisia nu a găsit nicio informație disponibilă cu privire la datele financiare pentru producătorii mexicani, astfel cum s-a indicat în nota din septembrie 2019, Comisia a efectuat o analiză a datelor privind importurile pentru toți factorii de producție numai pentru Brazilia, pentru Federația Rusă și pentru Turcia. Datele privind importurile au fost extrase din cea mai detaliată codificare a produselor disponibilă în fiecare dintre țările respective. Au fost excluse, de asemenea, datele privind importurile către țara reprezentativă provenite din RPC și din țări care nu sunt membre ale OMC, enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755.

(197)

Pe baza analizei respective, Comisia a constatat că, în ceea ce privește Brazilia, GFR (principala materie primă pentru fabricarea GFF) au fost importate în principal din RPC. Numai 9,35 % din totalul importurilor de GFR au provenit din alte surse și nu au fost distorsionate. Prin urmare, reprezentativitatea acestui factor de producție și valoarea de bază a acestuia au fost subminate în mod considerabil. Comisia remarcă faptul că GFR reprezintă peste 70 % din costul de producție pentru GFF al producătorilor neintegrați pe verticală și că, prin urmare, acestea reprezintă un factor substanțial care afectează o cotă considerabilă din valoarea normală. În plus, având în vedere că 50 % din importurile de fire din fibră de sticlă – care reprezintă aproximativ 2 % din costul de producție pentru GFF al producătorilor neintegrați pe verticală – provin, de asemenea, din RPC, reprezentativitatea acestui factor de producție și valoarea de bază a acestuia sunt subminate, de asemenea.

(198)

Pe baza tuturor acestor motive și astfel cum se afirmă în nota din septembrie 2019, Comisia a concluzionat că Brazilia nu părea să fie o țară reprezentativă adecvată în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(199)

În plus, în ceea ce privește Federația Rusă, cota importurilor nedistorsionate din totalul importurilor pentru toți factorii de producție a fost cea mai mică dintre cotele celor trei țări analizate, iar valorile importurilor au fost considerate, astfel, ca fiind influențate substanțial de importurile distorsionate din RPC și din țările enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755. În 2018, în ceea ce privește volumul, s-a importat din țări cu piețe distorsionate numai 2,32 % din volumul de pirofilit (o materie primă principală utilizată de producătorii-exportatori integrați pe verticală, care reprezintă peste 5 % din costul de producție), 11,23 % din volumul de GFR (materia primă principală utilizată de producătorii neintegrați pe verticală, care reprezintă peste 70 % din costul de producție) și 39,78 % din volumul de fire sintetice (care reprezintă aproximativ 2 % din costul de producție). În plus, astfel cum se explică la considerentul 194, nu există statistici actualizate cu privire la prețurile energiei electrice din Rusia, iar anchete recente sugerează că prețurile gazelor naturale ar putea să fie distorsionate în Federația Rusă.

(200)

În ceea ce privește Turcia, marea majoritate a importurilor de GFR (75,07 % din totalul importurilor) și de pirofilit (81,96 % din totalul importurilor) au fost nedistorsionate. În ansamblu, cota factorilor de producție importați nedistorsionați a fost de 97,97 %. Prin urmare, reprezentativitatea importurilor nedistorsionate în Turcia a fost ridicată.

(201)

În observațiile sale prezentate la 10 aprilie 2019, reclamantul a afirmat că deprecierea monedei naționale din Rusia în raport cu moneda euro în perioada 2014-2018 a avut un efect distorsionant asupra costului de producție din Federația Rusă. Evoluția rublei rusești în raport cu moneda euro, indicată de reclamant, nu este relevantă în mod specific pentru perioada de anchetă, iar efectul acesteia asupra costului de producție din Federația Rusă nu a fost justificat cu niciun element de probă. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(202)

În plus, în observațiile sale prezentate la 8 aprilie 2019, un producător-exportator inclus în eșantion a contestat fiabilitatea datelor convertite în euro în ceea ce privește prețurile de import, costul de producție și marjele de profit pentru țările cu monede care, în perioada 1 ianuarie 2017-1 ianuarie 2019, au făcut obiectul unei devalorizări puternice, în special lira turcească și rubla rusească.

(203)

La stabilirea valorilor de referință pe baza prețurilor de import pentru calcularea valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valorile importurilor în țările reprezentative sunt convertite, în ultimă instanță, în moneda țării exportatoare. Comisia remarcă faptul că producătorul-exportator respectiv nu a demonstrat dacă devalorizarea monedei din Federația Rusă și/sau din Turcia în perioada 2017-2019 a afectat efectiv sau nu costurile de producție și marjele de profit pentru aceste țări și în ce fel. Prin urmare, Comisia a constatat că această afirmație nu a fost motivată și a respins-o.

(204)

În ceea ce privește Federația Rusă, pe baza elementelor menționate la considerentul 199, Comisia a concluzionat că volumul limitat al importurilor nedistorsionate în Federația Rusă în ansamblu și faptul că o serie de materii prime esențiale principale – care reprezintă o cotă considerabilă din costul de producție – au fost distorsionate (și anume gazele naturale) sau nu au avut informații actualizate disponibile (de exemplu, energia electrică) au făcut ca Rusia să nu fie suficient de reprezentativă pentru calcularea valorii normale. Prin urmare, Federația Rusă nu a fost considerată o țară reprezentativă adecvată în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(205)

Având în vedere disponibilitatea limitată a datelor reprezentative privind importurile în Brazilia și în Federația Rusă, în comparație cu calitatea ridicată a datelor privind factorii de producție disponibile în Turcia, astfel cum se explică la considerentul 200, Comisia a examinat, în continuare, disponibilitatea datelor financiare publice ale societăților care fabrică produse din aceeași categorie generală și/sau din același sector cu produsul care face obiectul anchetei în Turcia. Astfel cum se explică la considerentul 185, datele disponibile în mod public cu privire la producătorii de GFF nu au fost disponibile. În mod specific, Comisia s-a concentrat asupra producătorilor de GFR, întrucât ancheta a arătat că GFR reprezintă peste 70 % din costul total al fabricării GFF. În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, s-a considerat, prin urmare, că datele financiare pentru producătorii de GFR puteau fi considerate ca fiind reprezentative și pentru producătorii de GFF.

(206)

Având în vedere toți factorii de mai sus și astfel cum se menționează în nota din septembrie 2019, Comisia a decis să selecteze Turcia ca țară reprezentativă adecvată pentru prezenta anchetă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(207)

Un producător-exportator inclus în eșantion a reamintit observațiile sale, astfel cum se afirmă la considerentul 191, însă fără a furniza nicio informație nouă. Prin urmare, observațiile furnizate au fost respinse din aceleași motive ca cele evidențiate la considerentul 192.

(208)

Același producător-exportator a reamintit, de asemenea, afirmația sa menționată la considerentul 202. Acesta a adăugat, în plus că devalorizarea cu aproape 35 % a lirei turcești în perioada de anchetă ar avea un impact major asupra costului și a cifrei de afaceri a societății în Turcia, în special deoarece multe dintre produsele importate au fost plătite în USD sau în moneda țării exportatoare. În plus, conform afirmației producătorului-exportator, cursul de schimb are un impact direct asupra marjei de profit finale a unei societăți și s-a referit la două anchete antidumping anterioare cu privire la importurile de GFR originare din RPC (86) și la importurile de țesături cu ochiuri deschise originare din RPC (87), în care Comisia a utilizat un profit-țintă de 5 %, respectiv de 12 %.

(209)

În această privință, afirmația producătorului-exportator respectiv este pur speculativă, întrucât nu a fost motivată de dovezi justificative nici cu privire la moneda de achiziție a produselor importate de către societate, utilizată pentru a stabili nivelul costurilor de vânzare, al cheltuielilor administrative și altor costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și al profitului, nici cu privire la impactul presupus asupra costului și cifrei de afaceri ale societății sau asupra profitului acesteia. În plus, producătorul-exportator respectiv nu a indicat dacă impactul pe care l-ar avea devalorizarea asupra costurilor, cifrei de afaceri și profitului ar fi pozitiv sau negativ. S-a constatat că această afirmație a fost neclară și nemotivată și, prin urmare, a fost respinsă.

(210)

În ceea ce privește referirea la anchetele antidumping anterioare menționate la considerentul 208, ar trebui să se remarce că profitul-țintă și profitul din țara reprezentativă nu sunt comparabile, deoarece acestea se referă la concepte diferite și la țări diferite. În special, profitul-țintă la care se referă partea respectivă este profitul obținut de industria Uniunii pentru vânzările interne în Uniune în condiții normale de concurență și este folosit pentru a calcula marja de prejudiciu. Profitul din țara reprezentativă este folosit la calcularea valorii normale prin referire la o țară reprezentativă adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Acest profit trebuie să reflecte profitul obținut de o societate care fabrică produsul care face obiectul anchetei sau un produs similar, într-o țară reprezentativă. Întrucât aceste două profituri diferite nu sunt comparabile, iar afirmația se bazează pe profitul folosit într-un context diferit de construirea valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, această afirmație a fost irelevantă și, prin urmare, respinsă.

(211)

În consecință, Comisia a concluzionat că Turcia este o țară reprezentativă adecvată pentru prezenta anchetă în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(212)

În urma comunicării finale, Taishan a susținut că Comisia nu a analizat acuratețea și realitatea comercială a datelor privind importurile. De exemplu, în ceea ce privește datele privind importurile utilizate la calcularea valorii de referință pentru pirofilit, nu a fost posibil să se identifice ce procent din importurile încadrate la codul pentru mărfuri din Turcia în cauză era relevant pentru pirofilit. În plus, în ceea ce privește acest factor de producție, Taishan a adăugat că Turcia a importat mărfuri încadrate la codul pentru mărfuri respectiv din 33 de țări diferite și că prețurile unitare au variat între 0,13 și 207 EUR/tonă. Mai mult, valoarea de referință utilizată de Comisie pentru pirofilit a fost de 3,89 CNY/kg, ceea ce înseamnă de aproape 10 ori mai mult decât prețul unitar de achiziție real.

(213)

Astfel cum s-a explicat la considerentul 192, Comisia utilizează GTA ca sursă de date privind importurile pentru a construi valorile de referință atunci când ancheta stabilește existența unor distorsiuni semnificative care determină aplicarea metodologiei stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. În aceste cazuri, Comisia verifică dacă aceste importuri sunt în cantități nedistorsionate reprezentative suficiente pentru ca prețul mediu utilizat să nu fie afectat substanțial de prețuri potențial anormale situate la nivelurile minim și maxim ale intervalului de valori. Astfel se asigură faptul că prețul mediu al unui anumit factor de producție reflectă o combinație de diferite calități și disponibilitatea acestuia pe piețele în cauză. Atât timp cât volumele de import ale factorilor de producție sunt suficient de reprezentative și nu există alte circumstanțe specifice care să le facă nefiabile sau neadecvate, nu există niciun motiv obiectiv de a exclude datele din analiză. În plus, Comisia extrage datele la cel mai detaliat nivel de codificare a produsului disponibil în fiecare țară în cauză pentru a obține cea mai bună corespondență posibilă cu factorii de producție utilizați de fiecare dintre producătorii-exportatori în procesul lor de fabricație. Prin aceasta se urmărește asigurarea faptului că valorile de referință reflectă în mod rezonabil costul materiilor prime/factorilor de producție. Pe baza elementelor prezentate mai sus și în absența oricăror probe care să demonstreze că datele și metodologia utilizată nu ar fi reprezentative pentru costul distorsionat al fiecăruia dintre factorii de producție, Comisia a respins această afirmație.

(214)

Același producător-exportator a afirmat că Comisia nu a verificat și nu a luat în considerare realitatea comercială a valorii de referință pentru profit. În sprijinul afirmației sale, producătorul-exportator a comparat valoarea de referință pentru profit de 39,26 % cu profitul-țintă de 6 % utilizat la calcularea prețului neprejudiciabil pentru producătorii europeni, precum și cu profitabilitatea industriei Uniunii în perioada examinată, care a variat între 2,5 % și -3,4 %. În plus, grupul Yuntianhua a solicitat Comisiei să utilizeze la construirea valorii normale o marjă de profit de 6 % (profitul-țintă al industriei Uniunii) în loc de valoarea de 39,26 % stabilită pe baza țării reprezentative. Societatea a susținut că o marjă de profit de 39,26 % nu ar fi rezonabilă, or articolul 2 alineatul (6a) litera (a) impune ca valoarea profitului să fie rezonabilă.

(215)

Astfel cum s-a explicat la considerentul 210, profitul-țintă, profitul industriei Uniunii și profitul din țara reprezentativă sunt concepte diferite, se referă la țări diferite și, prin urmare, nu sunt comparabile. Profitul-țintă este profitul realizat de industria Uniunii pentru vânzările interne din Uniune în condiții normale de concurență. Este utilizat la calcularea marjei de prejudiciu. Marja de profit a industriei Uniunii este profitul înregistrat de industria Uniunii în perioada examinată (cu alte cuvinte, un profit afectat de importurile din RPC și din Egipt care fac obiectul unui dumping). Este unul dintre indicatorii de prejudiciu și este utilizat la analiza situației industriei Uniunii. În sfârșit, profitul din țara reprezentativă este profitul efectiv al unei societăți despre care s-a constatat că reprezintă un substituent adecvat al unei marje de profit nedistorsionate pentru produsul în cauză în țara care face obiectul anchetei. În consecință și pentru a asigura utilizarea unei valori de referință adecvate, țara reprezentativă trebuie să se afle la același nivel de dezvoltare cu țara care face obiectul anchetei, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Mai important, producătorul-exportator nu a arătat motivele și modurile în care marja de profit a societății din țara reprezentativă nu ar fi rezonabilă. Comisia a reamintit că nu există alte elemente la dosar care să ateste caracterul nerezonabil al profitului acestei societăți. În consecință, afirmațiile respective au fost considerate nemotivate și au fost respinse.

(216)

În plus, Taishan a susținut că Comisia ar trebui să verifice afirmația privind devalorizarea monedei de la considerentul 202. Societatea a contestat respingerea afirmației pe baza faptului că producătorul-exportator nu demonstrase dacă și în ce mod devalorizarea monedei în Turcia în anii 2017-2019 a afectat în mod real costurile de producție și marjele de profit în aceste țări.

(217)

Ar trebui remarcat faptul că devalorizarea unei monede poate afecta costurile și profiturile unei societăți fie în sens pozitiv, fie negativ. Dacă se utilizează aceeași monedă pentru toate tranzacțiile, atunci când costurile sunt afectate în sens negativ (cu alte cuvinte cresc) vor crește costul bunurilor vândute și costurile VAG și, drept urmare, va scădea profitul în declarațiile financiare ale societății. Atunci când costurile sunt afectate în sens pozitiv se produce fenomenul invers. În acest caz, producătorul-exportator nu a arătat în ce mod a afectat propriu-zis devalorizarea monedei componenta de cost și/sau de profit din declarațiile sale financiare, ci a prezentat pur și simplu o afirmație generală nemotivată. Prin urmare, nu este corect să se concluzioneze în general că orice fluctuație ar avea un efect relevant și evident asupra fiabilității unui set de date. Pentru acest motiv, Comisia și-a menținut concluzia potrivit căreia, în absența unei afirmații cuprinzătoare care să demonstreze modul în care devalorizarea monedei ar fi afectat costurile VAG și profitul, făcându-le inadecvate pentru construirea valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, afirmația trebuie să fie respinsă.

(218)

După ce a stabilit că Turcia este o țară reprezentativă adecvată pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(219)

Având în vedere analiza de mai sus, Turcia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată o țară reprezentativă adecvată.

(220)

În urma comunicării finale, Jushi/Hengshi au afirmat că Comisia nu ar fi trebuit să excludă Grupul Kivanc, Dost Kimya, Istanbul Teknik și Sonmez Holding din grupul surselor potențiale luate în considerare pentru stabilirea costurilor VAG nedistorsionate și a profitului, astfel cum se afirmă la considerentele 186 și 187, întrucât aceștia ar fi producători de GFF sau de produse conexe și datele financiare ar fi disponibile în mod public. S-a afirmat faptul că declarațiile financiare ale Grupului Kivanc pentru perioada 2010-2018 și cele ale Dost Kimya pentru perioada 2008-2015 erau disponibile în baza de date Orbis. În plus, s-a afirmat că Sonmez Holding fabrică produse conexe fibrei de sticlă, iar Istanbul Teknik utilizează produse din fibră de sticlă pentru fabricarea altor produse, ceea ce ar implica faptul că gama de producție a celor două societăți ar trebui să fie considerată ca fiind „strâns înrudită” în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(221)

Deși producătorul-exportator a susținut că datele financiare ale acestor producători de GFF erau disponibile în baza de date Orbis, nu a prezentat datele respective nici în cadrul observațiilor referitoare la comunicarea finală, nici în urma notei din martie 2019, care a solicitat părților să identifice producătorii produsului care face obiectul anchetei din țările reprezentative potențiale. Cu toate acestea, în urma observațiilor prezentate de societate, Comisia a consultat din nou baza de date Orbis, pentru a verifica dacă datele menționate de Jushi/Hengshi erau într-adevăr disponibile în baza de date Orbis și ar fi trebuit, astfel, să fie luate în considerare. Această verificare suplimentară (88) a demonstrat însă că, spre deosebire de cele afirmate de Jushi/Hengshi în observațiile lor, în baza de date Orbis nu există informații financiare privind o societate care fabrică GFF sau produse similare. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(222)

Același producător-exportator a afirmat, în urma comunicării finale, că este foarte probabil ca activitățile legate de GFR ale grupului Sisecam să fi înregistrat pierderi în anul 2018, întrucât vânzările de sodă calcinată au reprezentat 86 % din volumul total de vânzări și 94 % din profiturile operaționale (ca valoare) ale segmentului chimic de activitate al Sisecam. De asemenea, producătorul-exportator nu a prezentat elemente de probă care să susțină această afirmație.

(223)

Având în vedere informațiile disponibile, nu există niciun temei pentru concluzia că segmentul de activitate GFR ar înregistra pierderi. Chiar dacă vânzările din segmentul GFR au reprezentat doar o parte minoră din vânzările segmentului chimic de activitate și au generat, de asemenea, doar o parte minoră din profiturile operaționale, aceste vânzări ar putea totuși să fie profitabile într-o măsură semnificativă (de fapt, chiar mai profitabile decât vânzările de sodă calcinată). Prin urmare, afirmația respectivă a fost considerată speculativă și a fost respinsă.

(224)

Taishan a afirmat că costurile VAG și profitul segmentului chimic de activitate al grupului Sisecam nu pot fi utilizate la construirea valorii normale deoarece (i) doar o parte dintre filialele grupului Sisecam au capacitatea de a produce GFF, (ii) sectorul fibrei de sticlă din cadrul grupului Sisecam a suportat un cost ridicat de deschidere a unei noi instalații și, prin urmare, Comisia ar trebui să reevalueze costul, costurile VAG și profitul aferente produsului care face obiectul anchetei și (iii) segmentul chimic de activitate și sectorul fibrei de sticlă sunt distorsionate din cauza subvențiilor acordate de guvernul turc.

(225)

În ceea ce privește prima afirmație a acestui producător-exportator, astfel cum s-a explicat deja în detaliu la considerentul 185, în absența oricăror informații financiare disponibile în mod public privind producătorii de GFF din Turcia, Comisia a concluzionat că datele financiare referitoare la sectorul chimic din cadrul grupului Sisecam pentru 2018 erau adecvate pentru scopurile prezentei anchete. Acest lucru se datorează faptului că, în absența datelor financiare privind produsul care face obiectul anchetei, Comisia poate lua în considerare, în vederea construirii valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, producția unui produs din aceeași categorie generală și/sau sector cu produsul care face obiectul anchetei.

(226)

În ceea ce privește ajustările pentru costurile ocazionate de deschiderea unei instalații noi, deși aceste costuri pot afecta costurile VAG și rentabilitatea raportate, în funcție de normele contabile aplicate, producătorul-exportator nu a cuantificat efectele invocate și nici nu a arătat cum ar trebui operată ajustarea pretinsă. În orice caz, orice costuri de deschidere a unei instalații noi înregistrate în 2018 ar scădea marja efectivă de profit. Prin urmare, chiar dacă ar exista vreun impact asupra costurilor VAG și a rentabilității societății, abordarea reținută de Comisie a fost una conservatoare și favorabilă producătorilor-exportatori. Prin urmare, Comisia a concluzionat că aceste costuri sunt reprezentative pentru scopurile prezentei anchete. În mod similar, nu există probe care să arate că subvențiile presupuse a fi fost primite de societate ar face informațiile nefiabile pentru scopurile prezentei anchete. Producătorul-exportator nu a furnizat informații cu privire la presupusele subvenții și la modul în care acestea ar avea un efect de distorsiune. Prin urmare, Comisia a decis să respingă afirmațiile producătorului-exportator.

(227)

În plus, grupul Yuntianhua a afirmat că metoda de calcul al costurilor VAG și al profitului societății din țara reprezentativă nu ar trebui să se bazeze doar pe venitul și cheltuielile de funcționare, ci pe întregul venit, pe costul mărfurilor vândute („COGS”) și pe cheltuieli. Producătorul-exportator a susținut că costurile VAG sunt definite și cuantificate în declarațiile financiare și nu necesită adăugiri sau deduceri. Producătorul-exportator a afirmat, de asemenea, că venitul include vânzările către părți afiliate („vânzări intragrup”), în timp ce costurile VAG și profitul utilizate la construirea valorii normale ar trebui să vizeze doar vânzările către părți neafiliate. În sfârșit, producătorul-exportator a afirmat că costurile VAG și profitul utilizate la construirea valorii normale ar trebui să vizeze doar vânzările de pe piața internă din Turcia, iar nu volumul total de vânzări al societății în cauză.

(228)

În ceea ce privește primul aspect, și anume stabilirea costurilor VAG și a profiturilor adecvate, Comisia s-a concentrat pe costurile legate direct de producție, și anume veniturile și cheltuielile de funcționare. În continuare, deoarece segmentele de activitate chimică au înregistrat un rezultat financiar pozitiv, s-a dedus profitul financiar din costurile VAG. Acest calcul a dat ca rezultat valori fiabile ale costurilor VAG și ale profitului pentru segmentul chimic al societății, întrucât nu ia în considerare, în mod inadecvat, costuri care nu au nicio legătură cu producția și cu vânzările. Spre deosebire de cele afirmate de societate, cheltuielile generale erau disponibile în raportul anual la nivelul întregului grup, iar nu la nivelul segmentelor de activitate. Deși afirmația că vânzările raportate includ vânzările intragrup este corectă, în vederea asigurării transparenței și a drepturilor la apărare ale părților interesate în cazul în care se impune aplicarea articolului 2 alineatul (6a), regulamentul de bază prevede utilizarea datelor ușor accesibile, care nu sunt furnizate întotdeauna în formă dezagregată. De fiecare dată când aplică această dispoziție, Comisia se asigură că informațiile pe care se bazează pentru construirea valorii normale sunt cele mai fiabile dintre datele disponibile în mod public. Comisia comunică părților interesate, la un moment timpuriu din cadrul procedurii, datele pe care intenționează să le utilizeze și oferă părților timp suficient pentru a prezenta observații și date mai detaliate. În cadrul prezentei anchete, deși mai multe părți au criticat informațiile pe care s-a bazat Comisia, niciuna dintre aceste părți nu a prezentat date sau metodologii alternative mai fiabile și mai detaliate. Acest fapt sprijină concluzia că Comisia a apelat la cele mai fiabile informații disponibile în mod public în acest context. De fapt, în acest caz particular majoritatea vânzărilor (85 %) au fost realizate către părți neafiliate și, prin urmare, reflectă în mare măsură rezultatul vânzărilor către aceste părți. În mod similar, costurile VAG și rentabilitatea sunt reprezentative, de asemenea, pentru vânzările interne din țara reprezentativă, întrucât 61 % au fost realizate în Turcia. În consecință, Comisia își menține concluzia că datele utilizate la construirea valorii normale sunt conforme cu cerințele articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și sunt cele mai fiabile și mai reprezentative în acest caz particular. Prin urmare, afirmațiile care contestă calitatea acestor informații trebuie să fie respinse.

(229)

În nota din martie 2019, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza Global Trade Atlas (denumit în continuare „GTA”) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în timp ce pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale forței de muncă, ale energiei și ale deșeurilor, sursa utilizată va depinde de țara reprezentativă selectată.

(230)

În plus, pe baza deciziei de a utiliza Turcia ca țară reprezentativă, astfel cum se afirmă în nota din septembrie 2019, Comisia a informat părțile interesate că va utiliza GTA pentru a stabili costuri nedistorsionate ale factorilor de producție și Institutul de Statistică al Turciei pentru a stabili costuri nedistorsionate ale forței de muncă și ale energiei.

(231)

În plus, același producător-exportator a afirmat că, în cazul în care Comisia stabilește că achiziția de materiale și de energie din RPC trebuie să fie înlocuită cu prețuri de referință, aceasta ar trebui să utilizeze prețurile de cumpărare efective pentru cinci materii prime importate în timpul perioadei de anchetă, pentru că prețurile respective nu au fost distorsionate în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) a treia liniuță din regulamentul bază. Producătorul-exportator respectiv a solicitat, de asemenea, ca Comisia să utilizeze aceste prețuri de import ca preț de referință și pentru materiile prime pe care le-a achiziționat din RPC.

(232)

Producătorul-exportator a furnizat dovezi justificative (și anume, facturi de achiziție, documente privind importurile și contracte) pentru cele cinci materii prime menționate la considerentul 231. Achizițiile au fost efectuate în USD, de pe piețe unde nu s-au identificat probe care să indice existența unor distorsiuni. Având în vedere faptul că ancheta nu a evidențiat nicio distorsiune în ceea ce privește importurile de astfel de materii prime în RPC pentru acest producător-exportator specific pe parcursul perioadei de anchetă specifice, Comisia a acceptat afirmația respectivă. Totuși, pentru materiile prime achiziționate în RPC, Comisia nu a putut accepta afirmația societății. Astfel cum se menționează la considerentul 219, s-a stabilit că Turcia este țara reprezentativă în acest caz și, prin urmare, costurile nedistorsionate ale factorilor de producție trebuie să se bazeze pe prețurile de import nedistorsionate corespunzătoare din Turcia.

(233)

Același producător-exportator a afirmat că, în cazul în care Comisia stabilește că trebuie să fie utilizate prețurile de referință, Comisia ar trebui, în orice caz, să excludă toate prețurile „anormale”, precum (i) prețurile pentru o categorie de mărfuri care nu sunt utilizate de producătorul-exportator, (ii) prețurile pentru materiile prime care nu au avut același grad/aceeași puritate/aceleași caracteristici fizice cu cele ale materiilor prime utilizate de producătorul-exportator sau (iii) prețurile care se bazează pe volume ale vânzărilor/importurilor deosebit de scăzute. În plus, producătorul-exportator a afirmat că, pentru majoritatea materiilor prime de bază, precum nisipurile silicioase/pudra de siliciu sau alte minereuri, Comisia nu ar trebui să utilizeze datele privind importurile ale țării reprezentative selectate. Producătorul-exportator a argumentat că materiile prime respective ar fi importate, în mod obișnuit, numai în scopuri foarte specifice la prețuri ridicate. În aceste cazuri, prețurile interne din țara de referință ar reflecta într-un mod mai exact nivelul efectiv al prețurilor.

(234)

Comisia a furnizat, în dosarul neconfidențial din cadrul anchetei, volumul importurilor și valorile acestora pe baza GTA pentru toți factorii de producție din Turcia. De asemenea, Comisia a verificat dacă aceste importuri au fost în cantități nedistorsionate reprezentative suficiente pentru ca prețul mediu utilizat să reducă impactul oricăror prețuri potențial anormale situate la nivelurile minim și maxim ale intervalului de valori. Astfel, prețurile ajustate ale unui anumit factor de producție reflectă o combinație de diferite calități și disponibilitatea acestuia pe piețele în cauză. În plus, nu a fost prezentată nicio dovadă care să arate că prețurile care se bazează pe volume ale vânzărilor/importurilor scăzute nu sunt adecvate și, prin urmare, Comisia nu are niciun motiv obiectiv să excludă astfel de date din analize. În ceea ce privește afirmația referitoare la nisipurile și minereurile silicioase, se observă că aceste materii prime nu sunt incluse în lista factorilor de producție stabilită la considerentul 242. Prin urmare, afirmația de la considerentul 233 este respinsă.

(235)

Astfel cum se menționează la considerentul 185, pentru a stabili costurile VAG și profitul nedistorsionate, Comisia ar utiliza datele financiare pentru 2018 ale segmentului de operațiuni chimice din cadrul grupului Sisecam din Turcia, care include GFR.

(236)

În urma comunicării finale, Taishan și-a reiterat afirmația descrisă la considerentul 231 potrivit căreia Comisia ar trebui să utilizeze, de asemenea, prețurile de import ale celor cinci materii prime importate din surse nedistorsionate ca preț de referință pentru aceleași materii prime achiziționate din RPC.

(237)

Producătorul-exportator nu a motivat această afirmație la standardul juridic necesar, cu alte cuvinte într-o măsură în care să se stabilească în mod cert că prețurile în cauză nu sunt distorsionate. Producătorul-exportator nu a prezentat probe care să demonstreze că prețul de import (chiar dacă este considerat ca fiind nedistorsionat) ar putea fi reprezentativ ca valoare de referință nedistorsionată. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(238)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 93, în nota din martie 2019, Comisia a urmărit întocmirea unei liste inițiale de factori de producție și de surse legate de GFF destinate a fi utilizate pentru toți factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă utilizate de către producătorii-exportatori la fabricarea GFF.

(239)

În plus, astfel cum se menționează la considerentul 95, în nota din septembrie 2019 Comisia a furnizat o listă revizuită a factorilor de producție și a stabilit codurile pentru mărfuri din Turcia corespunzătoare factorilor de producție utilizați la fabricarea GFF în Turcia, țara reprezentativă.

(240)

Comisia nu a primit nicio observație cu privire la lista factorilor de producție în urma notei din martie 2019 sau a notei din septembrie 2019.

(241)

Comisia nu a primit observații nici cu privire la codurile pentru mărfuri din Turcia, specificate în nota din septembrie 2019. Cu toate acestea, Comisia a efectuat o cercetare suplimentară pentru a furniza o corespondență mai bună între codurile pentru mărfuri din Turcia și factorii de producție utilizați de producătorii-exportatori cooperanți și a revizuit, în această privință, codurile pentru mărfuri din Turcia corespunzătoare firelor din pirofilit și poliester. În plus, unul dintre producătorii-exportatori utilizează gaze naturale lichefiate în procesul său de fabricație. Totuși, pe parcursul perioadei de anchetă în Turcia nu au existat importuri de gaze naturale lichefiate. Prin urmare, pentru construirea unei valori de referință pentru gazele naturale lichefiate, în absența statisticilor cu privire la importurile de gaze naturale lichefiate, Comisia a utilizat, în schimb, importurile de propan lichefiat. În plus, denumirea materiei prime raportată de unul dintre producătorii-exportatori – agent de cuplare a silanului – s-a schimbat în „produse pe bază de siliciu”, pentru a asigura conformitatea cu Nomenclatura vamală.

(242)

Având în vedere toate informațiile prezentate de părțile interesate și colectate cu ocazia vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și următoarele coduri pentru mărfuri din Turcia, după caz:

Tabelul 1

(243)

În cadrul vizitelor de verificare efectuate la producătorii de GFF, Comisia a verificat materiile prime utilizate și resturile generate la fabricarea GFF.

(244)

Pentru toate materiile prime pentru care lipseau informațiile privind piața țării reprezentative, Comisia a utilizat prețurile de import. Un preț de import în țara reprezentativă a fost stabilit ca media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor fără economie de piață, astfel cum sunt menționate la considerentul 196. Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând, astfel cum se precizează la considerentele 98-162, că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă care să arate că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. În plus, se pare că prețul de import al principalelor materii prime exportate de RPC în Turcia este mai mic decât al altor importuri. După excluderea importurilor în Turcia din RPC și din țările fără economie de piață, Comisia a constatat că importurile din alte țări terțe erau în continuare reprezentative, reprezentând între 43 % și 100 % din volumele totale ale importurilor în Turcia.

(245)

Comisia a căutat să stabilească prețul nedistorsionat al materiilor prime utilizate pentru fabricarea GFF, astfel cum sunt livrate uzinei producătorului-exportator, astfel cum prevede articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a aplicat taxa la import a țării reprezentative fiecărei țări de origine respective și a adăugat costurile interne de transport la prețul de import. Costurile interne de transport pentru toate materiile prime au fost estimate pe baza datelor verificate furnizate de producătorii-exportatori cooperanți și nu sunt incluse în valorile de referință menționate în tabelul 1.

(246)

Deșeurile/resturile principale raportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost resturi generate în cursul procesului de fabricație a GFR. Resturile au fost vândute de producătorii-exportatori pe piața internă la un preț care reprezintă aproximativ 15 % din costul de fabricație al GFR. Prin urmare, prețul nedistorsionat pentru resturi a fost stabilit la 15 % din prețul nedistorsionat al GFR.

(247)

Institutul de Statistică al Turciei publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice ale Turciei. Comisia a utilizat salariile raportate în sectorul de producție turc pentru 2016, pentru activitatea economică C.23 (Fabricarea altor produse din minerale nemetalice) (89) în conformitate cu clasificarea NACE Rev.2 (90). Valoarea lunară medie din 2016 a fost ajustată în mod corespunzător în funcție de inflație, utilizând indicele prețurilor producției interne (91) publicat de Institutul de Statistică al Turciei.

(248)

În urma comunicării finale, un producător-exportator și CCCLA au afirmat că valoarea de referință pentru costul forței de muncă din tabelul 1 nu era realistă. În cadrul unei audieri care a avut loc la 16 ianuarie 2020, Comisia a clarificat faptul că documentul de informare generală a inclus o eroare clară în ceea ce privește unitatea de măsură a costurilor cu forța de muncă, și anume formularea „CNY/kg” în loc de „CNY/oră”. Nota pentru dosar din 19 decembrie 2019, cu calculele pentru toate valorile de referință menționate în tabelul 1, inclusiv costurile cu forța de muncă, a utilizat unitatea de măsură corectă, și anume „CNY/oră”.

(249)

Pentru a stabili o valoare de referință pentru energia electrică și pentru gazele naturale, Comisia a utilizat statisticile cu privire la prețul energiei electrice și la prețul gazelor naturale, publicate de Institutul de Statistică al Turciei (92) în comunicatele de presă periodice ale acestuia. Pe baza acestor statistici, Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice și gazelor naturale industriale din tranșa de consum corespunzătoare, în Kuruș/kWh, acoperind perioada de anchetă.

(250)

Costurile nedistorsionate ale energiei electrice din tabelul 1 sunt furnizate sub formă de interval de valori, deoarece consumatorilor individuali li se aplică tarife diferite, în funcție de consum.

(251)

Ca urmare a numărului ridicat de factori de producție ai producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion, unele dintre materiile prime care au avut doar o pondere neglijabilă în costul total de producție al producătorului-exportator respectiv, precum și la nivel de NCP au fost grupate în categoria articolelor consumabile.

(252)

Comisia a calculat procentul pe care îl dețin articolele consumabile din costul total al materiilor prime și a aplicat acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când a utilizat prețurile nedistorsionate stabilite.

(253)

În urma comunicării finale, un producător-exportator și CCCLA au solicitat Comisiei să comunice metodologia de calcul utilizată pentru valorile de referință din tabelul 1.

(254)

În cadrul unei audieri care a avut loc la 16 ianuarie 2020, Comisia a adus la cunoștința acestor părți că, la data comunicării, și anume la 19 decembrie 2019, s-a adăugat în dosarul neconfidențial al anchetei o notă pentru dosar în care se explica metodologia de calcul pentru valorile de referință din tabelul 1. Toate părțile interesate au fost înștiințate cu privire la noul document la dosar în mod automat, prin TRON, în ziua comunicării finale. Întrucât informația solicitată era deja disponibilă părților, nu a fost necesară nicio comunicare suplimentară.

(255)

Cheltuielile indirecte de producție suportate de producătorii-exportatori cooperanți a fost exprimat sub formă de cotă din costurile de fabricație suportate efectiv de aceștia. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(256)

Pentru costurile VAG și pentru profit, Comisia a utilizat datele financiare pe 2018 ale segmentului de operațiuni chimice din cadrul grupului Sisecam din Turcia, astfel cum a anunțat în nota din septembrie 2019 și astfel cum se menționează la considerentul 185.

(257)

În urma comunicării finale, grupul Yuntianhua a afirmat că Comisia nu a identificat distorsiuni semnificative în ceea ce privește costurile VAG ale acestui grup și, astfel, a ignorat în mod nejustificat valorile efective ale costurilor VAG raportate de societate în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a). Societatea a afirmat că utilizarea costurilor VAG efective ar corespunde metodologiei utilizate la stabilirea valorilor de referință pentru deșeuri/resturi, consumabile și costurile generale de producție, pentru care societatea a afirmat că ar fi fost utilizate valorile efective sub formă de procente din costurile sale efective. Societatea a afirmat, de asemenea, că această metodologie ar corespunde articolului 2 alineatul (6a) litera (a) liniuța a treia din regulamentul de bază, care se referă la utilizarea costurilor interne efective stabilite în mod cert și nedistorsionate.

(258)

Comisia remarcă de la bun început că, spre deosebire de interpretarea acestui producător-exportator, costurile pentru deșeuri/resturi și consumabile și costurile generale de producție nu au fost considerate nedistorsionate în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) liniuța a treia din regulamentul de bază. Astfel cum se explică la considerentele 251-255 și în comunicările specifice către producătorii-exportatori în cauză, procentele calculate pentru consumabile și costurile generale de producție bazate pe costurile efective ale producătorului-exportator au fost exprimate ulterior în funcție de costurile nedistorsionate din țara reprezentativă. S-a aplicat această metodologie deoarece datele disponibile nu conțineau informații privind costurile generale de producție și luând în considerare impactul limitat al consumabilelor asupra costului total. În ceea ce privește deșeurile/resturile, acestea au fost încadrate la consumabile pentru societățile în care reprezentau doar o pondere neglijabilă din costul total de producție, astfel cum se explică la considerentul 251. În caz contrar, Comisia a utilizat valoarea de referință prezentată în tabelul 1 și la considerentul 246.

(259)

Comisia a remarcat în continuare că, odată ce se stabilește existența unor distorsiuni semnificative pentru țara exportatoare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, valoarea normală este construită prin referire la prețurile nedistorsionate sau la valorile de referință dintr-o țara reprezentativă adecvată pentru fiecare producător-exportator, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a). Comisia a subliniat că această dispoziție impune, de asemenea, în mod specific, ca valoarea normală construită să includă un volum rezonabil de costuri VAG nedistorsionate dintr-o țara reprezentativă adecvată. Odată ce Comisia a stabilit existența unor distorsiuni semnificative care afectează produsul care face obiectul anchetei în țara exportatoare, nu mai putea să utilizeze costurile VAG efective ale producătorilor-exportatori individuali, deoarece se constatase, astfel, că acestea erau distorsionate. În sfârșit, producătorul-exportator nu a motivat această afirmație la standardul juridic necesar. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(260)

Pentru a stabili valoarea normală construită, Comisia a parcurs etapele descrise mai jos.

(261)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate ale GFF. Aceasta a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul efectiv de factori individuali de producție al fiecăruia dintre producătorii-exportatori cooperanți.

(262)

În al doilea rând, Comisia a adăugat la costurile nedistorsionate de fabricare a GFF cheltuielile indirecte de producție, stabilite astfel cum se descrie la considerentul 255, pentru a obține costurile de producție nedistorsionate.

(263)

În sfârșit, la costurile de producție nedistorsionate stabilite astfel cum se descrie la considerentul 261, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul pe 2018 ale segmentului de operațiuni chimice din cadrul grupului Sisecam din Turcia, astfel cum se explică la considerentul 185.

(264)

Costurile VAG exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate au fost de 20,57 %.

(265)

Profitul exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate a fost de 39,26 %.

(266)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(267)

Astfel cum se explică la considerentele 68-87, pentru producătorii-exportatori Hengshi și Jushi, membri ai grupului CNBM, Comisia a decis să aplice datele disponibile în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, în ceea ce privește calcularea valorii normale.

(268)

În special, pentru Hengshi, astfel cum se aplică la considerentele 275 și 276, Comisia a decis, în mod excepțional, să accepte NCP din ancheta antisubvenție menționată la considerentul 3 ca date disponibile în temeiul articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază. Totuși, valoarea normală nu s-a putut baza pe datele proprii ale societății, întrucât s-a constatat că acestea au fost incorecte, astfel cum se explică la considerentele 75-83. Prin urmare, în cazul ambilor producători-exportatori, Jushi și Hengshi, pentru a stabili valoarea normală a acestora s-a folosit valoarea normală per NCP sau NCP care sunt în mare măsură similare furnizate de producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion cu procese de fabricație similare (cu sau fără integrare pe verticală). În absența unor NCP corespondente pentru producătorul-exportator cooperant inclus în eșantion care avea un proces de fabricație similar, s-au folosit datele celuilalt producător-exportator cooperant. În absența unor NCP corespondente pentru oricare dintre cei doi producători-exportatori cooperanți, s-au utilizat NCP care au fost în mare măsură similare provenind de la producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion care aveau un proces de fabricație similar. Comisia nu a primit de la părțile interesate nicio observație referitoare la abordarea urmată.

(269)

Grupul de producător-exportatori inclus în eșantion a exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate care au acționat fie în calitate de exportatori, fie în calitate de importatori.

(270)

Prețul de export pentru vânzările efectuate direct către clienți independenți din Uniune și prin intermediul societăților comerciale afiliate a fost prețul plătit efectiv sau de plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(271)

Prețul de export pentru vânzările realizate prin intermediul importatorilor afiliați a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima oară unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În astfel de cazuri, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru toate costurile suportate între import și revânzare, incluzând costurile VAG, precum și pentru o marjă de profit rezonabilă.

(272)

Numai un singur comerciant neafiliat care a importat doar cantități neglijabile de GFF pe parcursul perioadei de anchetă a cooperat în cadrul anchetei. Prin urmare, marja de profit a acestuia nu a fost considerată reprezentativă. În absența oricărei alte informații, marja de profit a unui comerciant independent activ în sectorul GFF a fost estimată la 5 %.

(273)

Astfel cum se menționează la considerentele 75-84, unul dintre producători-exportatori, membru al grupului CNBM, nu a cooperat în cadrul anchetei, iar Comisia a decis să stabilească prețul de export pe baza datelor disponibile în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(274)

În observațiile sale cu privire la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază, producătorul-exportator a solicitat ca, în ceea ce privește prețul de export, Comisia să utilizeze informațiile (și anume NCP) prezentate în ancheta antisubvenție paralelă menționată la considerentul 3.

(275)

Totuși, în temeiul articolului 19 alineatul (6) din regulamentul de bază, informațiile primite se utilizează numai în scopul pentru care sunt solicitate. Articolul 29 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2016/1037 (93) prevede aceeași limitare. Prin urmare, datele colectate în contextul unei anchete antidumping sau antisubvenție nu trebuie să fie utilizate într-un scop diferit de cel pentru care au fost solicitate.

(276)

În acest caz particular, s-au desfășurat în paralel două anchete cu privire la produsul în cauză, una dintre acestea începând aproximativ trei luni mai devreme decât cealaltă. Hengshi a solicitat în mod specific ca informațiile colectate în cursul anchetei antisubvenție să fie utilizate ca fiind cele mai bune informații disponibile în prezenta anchetă. Hengshi a renunțat în mod explicit la garanția prevăzută la articolul 19 alineatul (6) din regulamentul de bază și la articolul 29 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2016/1037, potrivit căreia informațiile prezentate în cadrul anchetelor în materie de apărare comercială se utilizează numai în scopul pentru care au fost colectate. În plus, în acest caz, Comisia nu a instituit măsuri antidumping provizorii, astfel cum se menționează la considerentele 54-56 și, prin urmare, desfășurarea în paralel a celor două anchete a permis colectarea și verificarea informațiilor privind prețurile de export, prezentate în ancheta antisubvenție înainte de instituirea taxelor antidumping definitive. În consecință, Comisia a continuat să aibă la dispoziție, în mod excepțional, timp suficient pentru a examina aceste informații din ancheta respectivă, fără a afecta drepturile altor părți interesate și fără a pune în pericol propriul proces decizional intern. Prin urmare, Comisia a decis, în mod excepțional, să utilizeze datele privind NCP colectate în cursul anchetei antisubvenție menționate la considerentul 3 ca date disponibile în temeiul articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază. Drept rezultat, Comisia a calculat un preț de export per NCP pe baza propriilor date ale producătorului-exportator, utilizând metodologia descrisă la considerentele 269-272.

(277)

Pentru ceilalți doi producători-exportatori din cadrul grupului CNBM, prețul de export a fost calculat astfel cum se menționează la considerentele 269-272.

(278)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export pentru producătorii-exportatori cooperanți pe o bază franco fabrică.

(279)

În cazurile justificate de necesitatea asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Ajustările, pe baza cifrelor efective ale societății cooperante, au fost realizate pentru costurile de manipulare, pentru navlu, pentru costurile de ambalare, pentru costurile de creditare, pentru comisioanele bancare, pentru taxele vamale, pentru comisioane, pentru taxele de import și pentru taxele indirecte. O ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) a fost efectuată și pentru vânzările prin intermediul societăților comerciale afiliate. S-a constatat că funcțiile comercianților din Hong Kong erau similare cu cele ale unui agent. Comercianții respectivi căutau clienți și au stabilit un contact cu aceștia. Comercianții au fost responsabili pentru procesul de vânzare și au primit o marjă de profit pentru serviciile lor. Ajustarea a constat în costurile VAG ale societăților comerciale și un profit de 5 %. Această marjă de profit a fost considerată rezonabilă în absența oricărei alte informații.

(280)

În urma comunicării finale, grupul Yuntianhua a afirmat că comparația dintre prețul său de export și valoarea normală construită ar fi inechitabilă. Grupul a afirmat că, deși Comisia a operat ajustări ale prețului de export pentru toate costurile de vânzare directe, cum ar fi costurile de transport și comisioanele bancare, costurile VAG ale grupului Sisecam din Turcia, utilizate la construirea valorii normale, au inclus probabil unele costuri de vânzare directe suportate pe piața internă din Turcia, ceea ce introduce o asimetrie la nivelul comparației dintre prețul de export și valoarea normală.

(281)

Acest producător-exportator nu a furnizat niciun element de probă care să demonstreze că ar fi fost incluse costuri de vânzare directe în costurile VAG utilizate la construirea valorii normale sau că datele utilizate nu ar fi reprezentative.

(282)

Se reamintește faptul că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază impune utilizarea unor date ușor accesibile. Comisia face eforturi pentru a se asigura că informațiile pe care se bazează construirea valorii normale sunt cele mai fiabile date disponibile în mod public și oferă părților posibilitatea de a prezenta observații și de a furniza datele alternative pe care le consideră mai reprezentative. În acest caz particular, Comisia a comunicat în nota din septembrie 2019 costurile VAG pe care intenționa să le utilizeze, dar nu a primit observații sau date alternative mai detaliate. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(283)

Același producător-exportator a afirmat că, deși s-a operat o ajustare a valorii normale pentru a ține seama de taxa pe valoarea adăugată (TVA) la export nerambursabilă, Comisia nu a demonstrat că producătorii din Turcia ar plăti un TVA care poate fi recuperat integral după vânzarea pe piața internă. Prin urmare, această ajustare ar fi ilegală.

(284)

Comisia a operat o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază pentru a ține seama de diferența în ceea ce privește impozitarea indirectă dintre vânzările la export din RPC în Uniune și valoarea normală, în cazul căreia taxele indirecte cum ar fi TVA au fost excluse. Nu este necesar ca Comisia să demonstreze că producătorii din Turcia plătesc efectiv un TVA care poate fi recuperat integral prin vânzările de pe piața internă, astfel cum sugerează producătorul-exportator, întrucât acest aspect este irelevant. Valoarea normală care a fost construită astfel cum se arată la considerentele 260-266 nu a inclus TVA, întrucât valorile nedistorsionate din țara reprezentativă sunt utilizate la calcularea valorii normale din țara exportatoare fără a ține seama de regimul TVA. Situația efectivă a regimului TVA aplicat vânzărilor de pe piața internă și exporturilor se limitează exclusiv la RPC. Ancheta a concluzionat că, în RPC, producătorii-exportatori plătesc TVA la cote de 17 % sau de 16 % la export, doar 5 % sau 10 % din aceste sume fiind recuperate.

(285)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, pentru a ține cont de diferența în ceea ce privește impozitarea indirectă, în acest caz de TVA-ul rambursat parțial aplicabil vânzărilor la export, Comisia a ajustat în mod corespunzător valoarea normală. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(286)

Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(287)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată definitivă, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este următoarea:

(288)

Astfel cum se explică la considerentul 43, unul dintre grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion, și anume grupul CNBM, nu a cooperat. Prin urmare, nu a fost posibil să se stabilească o marjă de dumping medie ponderată pentru producătorii-exportatori cooperanți care nu au fost incluși în eșantion, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja de dumping pentru toți ceilalți producători-exportatori cooperanți care nu au fost incluși în eșantion a fost stabilită la același nivel cu marja de dumping a singurului grup de producători-exportatori cooperant inclus în eșantion (grupul Yuntianhua).

(289)

Pentru toți ceilalți producători-exportatori potențiali din RPC, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Având în vedere cooperarea foarte bună a producătorilor-exportatori, care acoperă totalitatea exporturilor de GFF din RPC în Uniune – pe baza statisticilor Eurostat cu privire la importuri –, Comisia a considerat că, pentru stabilirea marjei de dumping reziduale este reprezentativă cea mai mare marjă de dumping din rândul producătorilor-exportatori incluși în eșantion/grupurilor de producători-exportatori incluse în eșantion, și anume cea a grupului CNBM.

(290)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(291)

Ancheta a evidențiat că exista un grup de producători-exportatori în Egipt, care reprezintă 100 % din exporturile efectuate în cursul perioadei de anchetă. Acesta era alcătuit din doi producători-exportatori afiliați: Jushi Egypt for Fiberglass Industry S.A.E. (denumită în continuare „Jushi Egipt”) și Hengshi Egypt Fiberglass Fabrics S.A.E. (denumită în continuare „Hengshi Egipt”). Ambele societăți fac parte din grupul CNBM și au cooperat în cadrul anchetei.

(292)

Reclamantul a afirmat că valoarea normală pentru Egipt ar trebui să fie construită pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Reclamantul a susținut că motivele pentru care existau distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul respectiv erau următoarele: producătorii-exportatori se aflau într-o zonă economică specială instituită în temeiul unui acord format între guvernele chinez și egiptean, administrată și controlată de o agenție guvernamentală chineză (China-Africa TEDA Investment Co. Ltd). În plus, potrivit reclamantului, ambii producători-exportatori din Egipt au primit subvenții guvernamentale substanțiale pentru stabilirea lor în această zonă economică specială.

(293)

Ca răspuns la această afirmație, ambii producători-exportatori au declarat că afirmațiile cu privire la distorsiuni ale pieței în Egipt nu au fost prezentate în conformitate cu cerințele prevăzute de regulamentul de bază și că, dacă ar fi acceptate, ar încălca drepturile la apărare ale producătorilor-exportatori. Mai precis, producătorii-exportatori au argumentat că plângerea nu cuprindea nicio afirmație care să sugereze că economia egipteană este afectată de distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) și nu prezenta nicio dovadă a acestui fapt. Producătorii-exportatori au prezentat, în plus, observații potrivit cărora, în orice caz, afirmațiile erau insuficiente pentru a îndeplini nivelul probatoriu obligatoriu prevăzut de regulamentul de bază pentru a stabili existența unor distorsiuni semnificative.

(294)

Astfel cum reiese din articolul 2 alineatul (6a) literele (d) și (e) din regulamentul de bază, orice dovadă cu privire la existența unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare ar trebui să fie prezentate de reclamant atunci când depune plângerea. Comisia poate, apoi, să evalueze dacă dovezile prezentate sunt într-adevăr suficiente sau nu pentru a justifica evaluarea afirmațiilor cu privire la distorsiunile semnificative și pentru a formula concluziile adecvate în cursul anchetei.

(295)

Totuși, afirmația cu privire la existența unor distorsiuni semnificative în Egipt a fost prezentată numai după câteva luni de la publicarea avizului de deschidere, când termenul pentru trimiterea răspunsurilor la chestionare de către părțile interesate expirase, iar colectarea datelor se afla într-un stadiu avansat.

(296)

În concluzie, solicitarea de aplicare, pentru Egipt, a metodologiei de construire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază a fost respinsă.

(297)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale fiecărui producător-exportator cooperant a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt considerate reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(298)

Pe această bază, Comisia a stabilit că vânzările totale de produs similar realizate de Jushi Egipt pe piața internă erau reprezentative. Celălalt producător-exportator, Hengshi Egipt, nu a înregistrat vânzări pe piața internă.

(299)

Ulterior, pentru producătorul-exportator cu vânzări interne totale reprezentative (Jushi Egipt), Comisia a identificat tipurile de produse vândute pe piața internă care erau identice sau foarte asemănătoare cu tipurile de produse vândute la export către Uniune.

(300)

Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările producătorului-exportator respectiv pe piața internă, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune, au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările unui tip de produs pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs către clienți independenți în cursul perioadei de anchetă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil.

(301)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări rentabile realizate în cursul perioadei de anchetă de Jushi Egipt către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs, pentru a decide dacă este oportun să utilizeze vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(302)

Valoarea normală s-a bazat pe prețul efectiv pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile, atunci când:

(303)

Valoarea normală a fost prețul efectiv practicat pe piața internă per tip de produs numai pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor de produse din cursul perioadei de anchetă, atunci când:

(304)

În cazul tipurilor de produse pentru care nu au existat vânzări ale produsului similar pe piața internă, Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(305)

Valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al producătorilor-exportatori cooperanți în cursul perioadei de anchetă a următoarelor:

(306)

Comisia a stabilit inițial că, pentru Jushi Egipt, în cazul a cinci tipuri de produse din opt, tipurile de produse exportate au fost identice sau foarte asemănătoare cu tipurile de produse vândute în cantități reprezentative pe piața internă.

(307)

În urma comunicării finale, Jushi Egipt a contestat modul în care Comisia a luat în considerare diferitele tipuri de clienți în comparația dintre valoarea normală și prețul de export. După o analiză suplimentară, Comisia a confirmat că nu există nicio diferență consecventă și distinctă în ceea ce privește funcțiile vânzătorului pentru diferitele niveluri comerciale de pe piața internă din Egipt care să justifice o distincție în ceea ce privește tipul de client. Drept urmare, Comisia a acceptat afirmația societății și a recalculat marjele acesteia fără a face distincție între tipurile de clienți. În consecință, Comisia e revizuit, de asemenea, valoarea normală construită pentru Hengshi Egipt.

(308)

Analiza vânzărilor realizate de Jushi Egipt pe piața internă per tip de produs (cu vânzări reprezentative) a arătat, în plus, că peste 80 % din vânzările pe piața internă erau profitabile și că prețul de cumpărare mediu ponderat a fost mai mare decât costul de producție. Prin urmare, valoarea normală pentru aceste tipuri de produse a fost calculată ca fiind media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă în cursul perioadei de anchetă. Pentru tipul de produs specific care nu a înregistrat vânzări pe piața internă, valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază, astfel cum se descrie mai sus la considerentul 305.

(309)

Al doilea producător-exportator, Hengshi Egipt, și-a vândut producția de GFF exclusiv pentru export și, prin urmare, nu a înregistrat vânzări pe piața internă. Prin urmare, deoarece nu au existat vânzări ale produsului similar pe piața internă, Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(310)

Pe parcursul perioadei de anchetă, Hengshi Egipt a achiziționat materiile prime principale (GFR) utilizate pentru fabricarea GFF de la Jushi Egipt și de la un alt furnizor afiliat.

(311)

În acest context, producătorii-exportatori au afirmat că, având în vedere profitul obținut de Jushi Egipt și vânzările sale de GFR către Hengshi Egipt, tranzacțiile ar trebui să fie considerate ca fiind realizate la prețurile pieței. Producătorii s-au referit, de asemenea, la jurisprudența existentă (94), pe baza căreia utilizarea datelor incluse în evidențele societății care face obiectul anchetei constituie norma, iar adaptarea sau înlocuirea datelor respective este excepția. Producătorii au făcut referire și la absența unor măsuri guvernamentale distorsionante, la faptul că costurile de producție erau reflectate în mod corect în evidențele Hengshi Egipt și la faptul că aceste evidențe ar trebui să fie utilizate pentru a stabili costul de producție și valoarea normală construită ulterior pentru Hengshi Egipt.

(312)

Contrar celor afirmate de producătorii-exportatori, s-a constatat că prețurile la care Hengshi Egipt a achiziționat GFR de la Jushi Egipt nu sunt stabilite în condiții de concurență deplină, întrucât acestea erau în mod consecvent și substanțial sub prețurile practicate de Jushi Egipt pentru același produs în cazul clienților independenți de pe piața internă din Egipt. Având în vedere diferența considerabilă între aceste prețuri, Comisia a concluzionat că prețurile plătite de Hengshi Egipt către Jushi Egipt nu puteau fi considerate ca fiind stabilite în condiții de concurență deplină. În ciuda faptului că prețurile respective erau profitabile, acestea nu reflectau prețurile pieței din Egipt și, în absența unei afilieri corporative, Hengshi Egipt ar fi plătit un preț mult mai ridicat pentru GFR. În plus, s-a constatat că referirea la absența de măsuri guvernamentale distorsionante în ceea ce privește stabilirea prețurilor materiilor prime este irelevantă, deoarece în acest caz este decisivă analiza principiului concurenței depline.

(313)

În răspunsul lor la comunicarea finală, Jushi/Hengshi Egipt și-au reiterat afirmația potrivit căreia prețurile la GFR percepute de Jushi Egipt de la Hengshi Egipt nu au fost stabilite în condiții de concurență deplină, argumentând că vânzările dintre părțile afiliate au avut ca rezultat marje de profit comparabile cu profitul-țintă determinat de reclamant în plângerea sa ca fiind suficient pentru „a activa în mod durabil pe piață pe termen lung”. Comisia a remarcat faptul că profitul-țintă este profitul pe care industria Uniunii l-ar putea realiza în mod rezonabil pe piața Uniunii în absența importurilor care fac obiectul unui dumping și, prin urmare, acesta nu constituie o valoare de referință adecvată pentru a evalua dacă prețul convenit între părțile afiliate a fost stabilit în condiții de concurență deplină. Criteriile relevante pentru o astfel de evaluare rezidă în nivelul de preț care ar putea fi realizat în Egipt în absența relației. Ancheta a arătat că nivelurile prețurilor (și profitului) de pe piața din Egipt au fost, într-adevăr, mai mari decât cel perceput între aceste societăți afiliate.

(314)

Având în vedere elementele menționate mai sus și motivele descrise la considerentul 312, afirmația că prețurile au fost stabilite în condiții de concurență deplină, întemeiată pe nivelul de profit realizat, a fost respinsă.

(315)

Jushi/Hengshi Egipt au afirmat, în continuare, că metodologia Comisiei, astfel cum a fost descrisă la considerentele 309-311, încalcă articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, care ar trebui să fie interpretat în sens restrâns, societatea făcând trimitere, de asemenea, la jurisprudența instanțelor UE și a OMC. În opinia Jushi/Hengshi Egipt, prețul de achiziție a GFR perceput între Hengshi Egipt și Jushi Egipt nu poate fi ignorat din simplul motiv că nu ar fi stabilit în condiții de concurență deplină. Jushi/Hengshi Egipt au susținut că Comisia trebuie să demonstreze, în plus, în ce măsură evidențele Hengshi Egipt nu au reflectat în mod rezonabil costurile asociate cu producția și vânzarea GFF.

(316)

Comisia nu este de acord cu această interpretare și consideră că niciuna dintre cauzele citate de Jushi/Hengshi Egipt nu infirmă constatările Comisiei din cazul prezent. În fapt, organismele OMC (95) s-au pronunțat în mod constant în sensul că se poate constata că evidențele producătorilor-exportatori nu reflectă în mod rezonabil costurile asociate cu producția și cu vânzarea produsului examinat în cazul în care, de exemplu, producătorul face parte dintr-un grup de societăți (acesta fiind cazul Jushi și Hengshi Egipt) și tranzacțiile care implică factori de producție asociați cu fabricarea și vânzarea produsului examinat nu se desfășoară în condiții de concurență deplină. Prin urmare, acest argument a trebuit să fie respins.

(317)

Jushi/Hengshi Egipt au afirmat, în continuare, făcând trimitere la jurisprudență (96), că metodologia utilizată de Comisie pentru a evalua dacă prețul de achiziție a GFR a fost stabilit în condiții de concurență deplină a fost incorectă. Jushi/Hengshi Egipt au argumentat că Comisia nu a comparat de fapt prețuri comparabile și că Comisia ar fi trebuit să ia în considerare toți factorii relevanți legați de vânzările în cauză, și anume, în mod mai specific, de următorii: (i) condițiile de livrare; (ii) taxele vamale de import pentru materiile prime; (iii) cantitățile incomparabile; (iv) politica de stabilire a prețurilor aplicată de Jushi Egipt pentru tranzacțiile conexe.

(318)

În urma revizuirii elementelor la dosar, Comisia a acceptat solicitarea de ajustare pe baza diferențelor existente la nivelul condițiilor de livrare și a dedus costurile de transport din prețul de vânzare a GFR, după caz. Costurile de transport au fost estimate pe baza costului efectiv al transportului GFF, astfel cum a fost verificat de către Comisie.

(319)

În urma comunicării finale suplimentare, Jushi/Hengshi Egipt au afirmat că, pe lângă costurile de transport, trebuie deduse și costurile de creditare. În ceea ce privește ajustarea pe baza costului de creditare solicitată, acest cost suportat de un vânzător constituie de fapt un element intrinsec al tranzacțiilor realizate pe o piață liberă în condiții de concurență deplină. Prin urmare, Comisia trebuie să respingă această afirmație.

(320)

În ceea ce privește taxele la import, fără a exprima o poziție cu privire la aspectul dacă ar fi justificată o ajustare în această situație, nu există niciun element de probă la dosar care să arate că taxele au fost achitate de Jushi Egipt sau colectate de autoritățile egiptene. Societatea nu a prezentat în observațiile sale niciun element de probă care să arate că a achitat aceste taxe și, de fapt, a afirmat că taxele vamale ar fi „aplicabile în mod normal” și „că Jushi Egipt ar trebui să [le] achite”. În ceea ce privește cantitățile, societățile nu au fost în măsură să furnizeze niciun element de probă privind aplicarea generală a unei politici de reduceri care să le sprijine afirmația potrivit căreia diferența de preț identificată între părțile afiliate și cele neafiliate se datora reducerilor bazate pe cantitate. În fapt, singurul document furnizat de societate explică faptul că prețul perceput de Jushi Egipt de la Hengshi Egipt se bazează pe prețul mediu perceput de Jushi Egipt de la clienții neafiliați în anul anterior, mărit cu un procent specific în funcție de tipul de semitorturi. Realitatea pieței și diferențele considerabile între prețurile percepute de la Hengshi Egipt, respectiv de la clienții neafiliați demonstrează totuși că Jushi Egipt nu a aplicat politica de stabilire a prețurilor menționată mai sus. În consecință, politica de stabilire a prețurilor a Jushi Egipt nu a reflectat prețul efectiv plătit de partea afiliată (Hengshi Egipt). Prin urmare, afirmația potrivit căreia prețurile de vânzare a GFR ar trebui să fie ajustate pe baza acestor elemente a fost respinsă.

(321)

În același sens, Guvernul Egiptului a afirmat, în urma comunicării finale, că atunci când se evaluează dacă evidențele exportatorilor corespund condițiilor de concurență deplină, prețul constituie doar unul dintre termenele și condițiile unei tranzacții și că comunicarea finală nu a inclus niciun element de probă care să demonstreze că Comisia a luat în considerare aceste alte termene și condiții aferente tranzacțiilor în cauză. Guvernul Egiptului a afirmat, de asemenea, că Comisia nu a acționat în conformitate cu prima teză de la articolul 2.2.1.1 din Acordul privind practicile antidumping prin faptul că a ignorat date privind costurile care întruneau cele două cerințe prezentate în dispoziția de la acest articol, și anume „să respecte principiile contabile general acceptate” și „să țină seama în mod rezonabil de [cheltuieli]”.

(322)

Astfel cum s-a menționat la considerentele 318 și 319, Comisia a operat o ajustare pe baza costului de transport. Cu toate acestea, având în vedere faptele din prezentul caz, Comisia a stabilit că nu se justifică o ajustare pe baza celorlalte elemente și, prin urmare, că aceasta ar fi irelevantă pentru a evalua dacă prețurile au fost stabilite în condiții de concurență deplină. În plus, astfel cum se menționează la considerentul 312, Comisia a constatat că prețurile la care Hengshi Egipt a achiziționat GFR de la Jushi Egipt erau în mod consecvent și substanțial mai mici decât prețurile percepute de Jushi Egipt de la clienți independenți pe piața internă din Egipt pentru același produs, chiar și după ajustările justificate. Având în vedere diferența considerabilă între aceste prețuri, Comisia a concluzionat că nu pot fi considerate ca fiind stabilite în condiții de concurență deplină. În consecință, Comisia a concluzionat că aceste prețuri nu țin seama în mod rezonabil de costurile asociate cu producția și vânzarea produsului examinat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, a cărui redactare este identică cu cea a articolului 2.2.1.1 din Acordul OMC privind practicile antidumping. Prin urmare, ambele afirmații au fost respinse.

(323)

În plus, Jushi/Hengshi Egipt au afirmat că, prin luarea în considerare a codurilor de produs interne pentru GFR ale societății lor, rezultatul comparației dintre cantitățile vândute clienților afiliați și neafiliați pe piața internă nu ar fi reprezentativ. Jushi/Hengshi Egipt au propus, în schimb, o comparație bazată pe structura NCP (numărul de control al produsului) stabilită de Comisie în cadrul unei alte anchete antidumping privind produsele din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Bahrain și din Egipt (97). Societățile au susținut că această abordare ar conduce la un rezultat mai reprezentativ. Jushi/Hengshi Egipt au argumentat, de asemenea, că, dacă NCP au fost considerate adecvate pentru compararea prețurilor în scopurile calculării marjelor de dumping și de prejudiciu, acestea ar trebui să fie considerate, de asemenea, adecvate pentru compararea prețurilor la GFR percepute de Jushi Egipt de la Hengshi Egipt, pe de o parte, respectiv de la clienții neafiliați de pe piața internă, pe de altă parte.

(324)

Abordarea aplicată de Comisie a permis compararea vânzărilor către Hengshi Egipt cu cele către părțile neafiliate pe baza unor coduri interne ale produselor care corespundeau cu exactitate, ceea ce a permis o comparație precisă între tipurile relevante de produse vândute ambelor tipuri de clienți. Jushi/Hengshi Egipt nu au demonstrat în ce mod o comparație după NCP stabilită într-un scop diferit ar conduce la o comparație mai adecvată decât cea rezultată din compararea prețurilor la exact același produs. Comisia a concluzionat că abordarea alternativă sugerată de Jushi/Hengshi Egipt ar conduce la un rezultat mai puțin precis și a respins afirmația.

(325)

În consecință, Comisia a confirmat concluzia potrivit căreia costurile GFR înregistrate în conturile societății nu reflectau în mod rezonabil costurile Hengshi Egipt asociate cu producția de GFF. Prin urmare, la construirea valorii normale, aceste costuri au trebuit să fie ajustate la nivelul prețurilor percepute de la clienți neafiliați pe piața internă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(326)

Astfel cum se menționează la considerentul 548, Comisia a emis o comunicare finală suplimentară la 10 februarie 2020 și a invitat societățile să prezinte observații cu privire la conținutul acestor informații suplimentare. Jushi/Hengshi Egipt au prezentat observații la 13 februarie 2020, dar acestea nu s-au referit la conținutul comunicării finale suplimentare. În schimb, societățile au reiterat contestarea metodologiei utilizate de Comisie la construirea valorii normale pentru Hengshi, în mod specific afirmațiile care nu fuseseră acceptate de Comisie.

(327)

Comisia subliniază că această observație, care a vizat informațiile furnizate societății în documentul de informare generală, a fost prezentată după termenul limită pentru prezentarea observațiilor privind comunicarea finală (și anume 9 ianuarie 2020). În orice caz, Comisia a decis să le abordeze în cadrul prezentului regulament.

(328)

În primul rând, Jushi/Hengshi au afirmat că formează o singură entitate economică, deoarece produsele pe care le fabrică sunt diferite și societățile sunt localizate în aceeași zonă. În al doilea rând, cele două părți au afirmat că Comisia încalcă articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, întrucât această dispoziție nu permite Comisiei să testeze condițiile de concurență deplină. Aceste părți au făcut trimitere la o serie de rapoarte ale grupurilor și ale Organului de apel al OMC care, în opinia lor, ar sprijini această afirmație. În cadrul unei audieri, reprezentanții societăților au afirmat că profiturile nu pot fi considerate costuri. În sfârșit, Jushi/Hengshi și-au reiterat afirmația potrivit căreia, prin utilizarea prețului de piață al GFR din Egipt (pe baza vânzărilor neafiliate de la Jushi pe piața egipteană), Comisia a contabilizat de două ori costurile VAG și profitul pentru GFR.

(329)

În ceea ce privește prima afirmație, Comisia poate considera mai multe societăți ca formând o entitate economică unică doar atunci când informațiile la dosar arată că aceste societăți activează împreună în toate aspectele. În absența altor elemente, localizarea și tipurile de produse fabricate nu dovedesc că societățile activează ca o entitate economică unică. Prin urmare, Comisia susține că, deși Jushi și Hengshi fac parte din același grup, probele la dosar arată că cele două entități activează independent și, astfel, nu pot fi considerate ca formând o entitate economică unică.

(330)

În ceea ce privește cea de a doua afirmație, articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază stabilește că, atunci când costurile asociate cu producția și cu vânzarea produsului care face obiectul anchetei nu sunt reflectate în mod rezonabil în evidențele părții implicate, acestea trebuie să fie ajustate. În opinia Comisiei, se poate considera că un preț de transfer nu reflectă costul asociat cu fabricarea produsului care face obiectul anchetei atunci când acest preț nu este stabilit în condiții de concurență deplină. Această interpretare a fost confirmată de Organul de apel al OMC (98). Jurisprudența OMC, scoasă din context de către Jushi/Hengshi în observațiile pe care le-au prezentat (99), sprijină de fapt interpretarea Comisiei în acest caz. Într-adevăr, în acest context, Organul de apel a confirmat că este posibil, chiar și în cazul registrelor care respectă principiile de contabilitate general acceptate, să se constate că nu reflectă în mod rezonabil costurile asociate cu producția și cu vânzarea produsului examinat, dacă, de exemplu, exportatorul sau producătorul care face obiectul anchetei este parte a unui grup de societăți în care costurile anumitor factori de producție asociați cu producția și cu vânzarea produsului examinat sunt înregistrate fragmentat, în evidențele mai multor societăți, sau dacă tranzacțiile în care sunt implicați acești factori de producție nu se desfășoară în condiții de concurență deplină. În cazul prezent ne confruntăm tocmai cu o astfel de situație.

(331)

Acești producători-exportatori par să înțeleagă greșit conceptul de cost prevăzut la articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. Acesta se referă la costul suportat de producătorul produsului care face obiectul anchetei (iar nu la producătorul factorului de producție). Din perspectiva unui cumpărător, profitul vânzătorului este un cost, integrat în prețul plătit pentru un factor de producție. Comisia a evaluat în mod corect dacă evidențele Hengshi reflectau în mod rezonabil costurile asociate cu producția de GFF și a constatat că prețurile de transfer pentru achizițiile de GFR erau reduse substanțial în raport cu prețul de piață pentru aceleași tipuri de produs din Egipt, cu alte cuvinte nu erau stabilite în condiții de concurență deplină. În consecință, Comisia a ajustat costul GFR pe baza prețurilor percepute de Jushi de la societățile neafiliate de pe piața egipteană.

(332)

În sfârșit, afirmația privind dubla contabilizare este abordată integral la considerentele 337-345 din prezentul regulament.

(333)

În ceea ce privește achizițiile de GFR de la celălalt furnizor afiliat, acesta nu a vândut GFR către clienți independenți din Egipt. Prin urmare, Comisia a comparat prețurile pentru achizițiile de GFR de la furnizorul respectiv cu prețurile practicate de Jushi Egipt în relația cu părți neafiliate de pe piața internă. Drept rezultat, s-a constatat că prețurile pentru achizițiile de GFR de către Hengshi Egipt de la celălalt furnizor afiliat erau consecvente cu prețurile predominante de pe piața internă din Egipt și, prin urmare, s-a considerat că aceste achiziții de GFR au fost realizate în condiții de concurență deplină.

(334)

În ceea ce privește valorile costurilor VAG și ale profitului, întrucât Hengshi Egipt nu a înregistrat vânzări pe piața internă, valorile costurilor VAG și ale profitului s-au bazat pe vânzările de produs similar realizate de Jushi Egipt, celălalt producător-exportator din Egipt, pe piața internă, în cadrul operațiunilor comerciale normale și, inițial, la același nivel comercial (mai exact, doar către utilizatori finali), în cursul perioadei de anchetă.

(335)

În urma comunicării finale, Jushi/Hengshi Egipt au susținut că abordarea Comisiei de a aplica valorile costurilor VAG și ale profitului Jushi Egipt exclusiv pentru vânzările către utilizatori finali în vederea construirii valorii normale pentru Hengshi Egipt nu este conformă cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază și nu este sprijinită de niciun element factual. Astfel cum se menționează la considerentul 306, nu exista, într-adevăr, niciun element de probă în sprijinul unei diferențe consecvente și distincte în ceea ce privește funcțiile vânzătorului pentru diferitele niveluri comerciale de pe piața internă din Egipt care să justifice o distincție în ceea ce privește tipul de client. În consecință, vânzările interne ale Jushi Egipt realizate prin toate canalele de vânzări disponibile în cadrul operațiunilor comerciale normale constituie baza pentru utilizarea costurilor VAG și a profitului la construirea valorii normale pentru Hengshi Egipt.

(336)

Hengshi Egipt a afirmat că profitul realizat de Jushi Egipt din vânzările sale de GFR ar trebui să fie dedus atunci când se construiește valoarea normală pentru Hengshi Egipt. Societatea și-a bazat afirmația pe faptul că (i) societățile formează o singură entitate economică și că (ii) includerea profitului realizat de Jushi Egipt la calcularea valorii normale și la calcularea costurilor de producție ar conduce la o situație de dublă contabilizare.

(337)

Comisia consideră că cei doi producători-exportatori egipteni nu formează o singură entitate economică (chiar dacă fac parte din același grup corporativ, grupul CNBM), întrucât sunt entități separate cu personalități juridice distincte, cu producție independentă și cu operațiuni de vânzări independente.

(338)

În plus, la construirea valorii normale, costurile de producție ale Hengshi Egipt au fost ajustate în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru a reflecta prețurile de piață predominante care sunt stabilite în condiții de concurență deplină (prin urmare, fără a ține seama efectiv de vânzările de GFR realizate între părțile afiliate). În plus, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul respectiv, marja de profit utilizată pentru a construi valoarea normală se bazează pe vânzările de produs similar pe piața internă (și anume GFF, nu GFR) către clienți independenți în cadrul operațiunilor comerciale normale. Marja de profit respectivă reflectă, de asemenea, nivelul profitului care poate fi realizat, în mod normal, de un producător din vânzările de GFF pe piața egipteană. Afirmația descrisă la considerentul anterior a fost, prin urmare, respinsă.

(339)

În urma comunicării finale, Jushi/Hengshi Egipt au reiterat afirmația potrivit căreia valoarea normală construită pentru Hengshi Egipt a fost majorată în mod artificial ca urmare a dublei contabilizări a costurilor VAG și a profitului aferente vânzărilor de GFR realizate de Jushi în Egipt. Societățile au menționat două anchete antidumping anterioare în cadrul cărora Comisia a dedus costurile VAG din vânzările produselor semifabricate într-un caz, respectiv costurile VAG din vânzările realizate de un furnizor de materii prime în celălalt caz (100), susținând că circumstanțele celor două cazuri erau comparabile cu cele din prezenta anchetă. Prin urmare, societățile au susținut că Comisia, în conformitate cu aceste cazuri anterioare, ar trebui să deducă costurile VAG și profitul pentru vânzările de GFR realizate de Jushi Egipt din costurile VAG și profitul utilizate la construirea valorii normale a GFF pentru Hengshi Egipt.

(340)

Circumstanțele cazurilor menționate de Jushi/Hengshi Egipt sunt totuși diferite de cele din cadrul prezentei anchete. Într-unul dintre cele două cazuri, problema nu rezida în construirea valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, ci în a determina dacă s-au realizat vânzări interne în cadrul operațiunilor comerciale normale pe baza costului total al societății în cauză. În cazul respectiv, ambele societăți afiliate în cauză vânduseră produsul care făcea obiectul anchetei pe piața internă și, prin urmare, costurile VAG ale ambelor erau legate de vânzările produsului care făcea obiectul anchetei, ceea ce nu este valabil în cadrul prezentei anchete.

(341)

În cadrul prezentei anchete, s-a utilizat prețul GFR de pe piața liberă pentru a determina costul de fabricație a GFF suportat de Hengshi Egipt. Acest preț a inclus costurile VAG și profitul (aferente vânzărilor de GFR) și a dat ca rezultat costul total de fabricație a GFF suportat de Hengshi Egipt. Cu toate acestea, nu a inclus costurile VAG și profitul aferente vânzărilor interne de GFF realizate de Hengshi Egipt, întrucât societatea nu a vândut deloc GFF pe piața internă. Pentru a determina valoarea normală, s-a adăugat o proporție rezonabilă a costurilor VAG și a profitului la costul de fabricație, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. Această proporție rezonabilă a reflectat costurile VAG suportate și profitul realizat prin vânzările interne de GFF de pe piața egipteană.

(342)

În ceea ce privește cea de a doua anchetă menționată de Jushi/Hengshi, afirmația producătorilor-exportatori implicați potrivit căreia ar trebui deduse costurile VAG ale furnizorilor de materii prime din costul de producție al producătorului-exportator a fost respinsă pentru motivul că „orice achiziție de materii prime presupune includerea unei anumite proporții din costurile VAG în prețul achitat, dar acestea sunt costuri ale furnizorului, iar nu costurile VAG ale exportatorului în cauză”. Același lucru este valabil în prezentul caz.

(343)

Având în vedere elementele de mai sus, nu se poate considera că aceste precedente ar sprijini afirmația producătorilor-exportatori potrivit căreia prezentul caz nu este conform cu anchetele anterioare.

(344)

Jushi/Hengshi Egipt au susținut, în continuare, că Jushi Egipt este un producător integrat care fabrică GFR pentru prelucrarea ulterioară în GFF și că vânzările sale de GFF includ, prin urmare, și costurile VAG și profitul aferente producției de GFR. În consecință, Jushi/Hengshi Egipt au afirmat că costurile VAG și profitul presupuse a fi asociate cu GFR ar trebui să fie deduse din costurile VAG și profitul aferente vânzărilor de GFF realizate de Jushi Egipt care urmează să fie adăugate la costul de fabricație a GFF suportat de Hengshi Egipt în cadrul construirii valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. În urma comunicării finale, și Guvernul Egiptului a prezentat un argument similar.

(345)

Comisia a remarcat faptul că orice alocare a profitului și a costurilor VAG de la vânzările de GFF către GFR ar fi pur speculativă, întrucât profitul și costurile VAG se aplică vânzărilor de produs de care aparțin și nu pot fi asociate factorilor de producție din amonte, care contribuie la generarea lor. Astfel, costurile VAG și profitul alocate de societate vânzărilor de GFF nu ar trebui să conțină niciun cost legat de un alt produs. În plus, chiar și Jushi Egipt operează în registrele sale contabile o distincție clară între veniturile obținute și cheltuielile suportate pentru fiecare segment de activitate al societății, mai exact între GFF și alte produse. Dacă afirmația societăților ar fi corectă, fiabilitatea metodologiei utilizate de Jushi Egipt prin care se alocă costuri produsului în cauză în scopurile prezentei anchete ar fi, în fapt, problematică.

(346)

Prin urmare, s-a constatat că afirmația potrivit căreia costurile VAG și profitul Jushi Egipt aferente GFF au inclus și costurile VAG și profitul aferente vânzărilor sale de GFR și că, astfel, costurile VAG și profitul aferente GFF au fost contabilizate de două ori la construirea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază a fost incorectă din punct de vedere factual și a fost, în consecință, respinsă.

(347)

Guvernul Egiptului a afirmat, în continuare, că modul în care a fost construită valoarea normală pentru Hengshi Egipt a condus la inflația marjei de dumping calculată pentru grup. Potrivit Guvernului Egiptului, Comisia a considerat că cei doi producători nu formau o entitate economică unică, dar, în același timp, a ignorat prețurile vânzărilor de GFR dintre cele două entități pe baza faptului că acestea erau afiliate între ele. În această privință, GE a menționat practica anterioară de deducere a profiturilor realizate între societăți care formează o entitate economică unică.

(348)

Cu toate acestea, faptul că Jushi Egipt și Hengshi Egipt aparțineau aceluiași grup de societăți și că erau afiliate între ele nu le-a calificat drept entitate economică unică. Astfel cum s-a explicat la considerentul 329, cele două societăți erau entități separate, cu personalități juridice distincte și cu activități de producție și de vânzare independente. Aceste fapte nu au fost contestate niciodată de societățile în cauză. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(349)

Producătorii-exportatori cooperanți au exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor comercianți afiliați situați în afara Uniunii, fie prin intermediul unor importatori afiliați situați în Uniune.

(350)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune sau prin intermediul unei societăți afiliate care acționa în calitate de comerciant, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(351)

Atunci când producătorii-exportatori exportau produsul în cauză către Uniune prin intermediul unor societăți afiliate acționând ca importatori, prețul de export era stabilit pe baza prețului la care produsul importat era revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În astfel de cazuri, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru toate costurile suportate între import și revânzare, incluzând costurile VAG suportate de importatorii afiliați bazați în Uniune, precum și pentru un profit rezonabil.

(352)

Doar un singur comerciant neafiliat a cooperat în cadrul anchetei. Întrucât acest comerciant a importat numai cantități neglijabile de GFF în cursul perioadei de anchetă, marja sa de profit nu a fost considerată reprezentativă. În absența oricărei alte informații, marja de profit a unui comerciant independent activ în sectorul GFF a fost estimată la 5 %.

(353)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export pentru cei doi producători-exportatori cooperanți pe o bază franco fabrică.

(354)

Atunci când a fost necesar în scopul asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În acest caz, au fost efectuate ajustări pentru costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare și costurile auxiliare, pentru costurile de credit și pentru comisioanele bancare.

(355)

În plus, în cursul perioadei de anchetă, ambii producători-exportatori au exportat GFF în Uniune prin intermediul unor comercianți afiliați bazați în afara Uniunii, și anume în Hong Kong. Comercianții din Hong Kong căutau clienți și au stabilit un contact cu aceștia. În plus, aceștia, au fost responsabili pentru procesul de vânzare și au primit o marjă de profit pentru serviciile lor. Prin urmare, Comisia a constatat că funcțiile acestor comercianți erau similare cu cele ale unui agent. În consecință, a fost realizată o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) și pentru vânzările prin intermediul societăților comerciale afiliate respective. Ajustarea a constat în deducerea costurilor VAG ale societăților comerciale respective și a unui profit de 5 %. Această marjă de profit a fost considerată rezonabilă în absența oricărei alte informații.

(356)

Pentru a stabili marja de dumping pentru cei doi producători-exportatori cooperanți, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, pe o bază franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(357)

Întrucât cei doi producători-exportatori erau afiliați, s-a stabilit o singură marjă de dumping, pe baza mediei ponderate a marjelor de dumping individuale ale acestora.

(358)

În urma comunicării finale, Guvernul Egiptului a contestat modul în care Comisia a calculat marja de dumping pentru grupul CNBM. Guvernul Egiptului a afirmat că, în conformitate cu articolul 6.10 din Acordul OMC privind practicile antidumping, marjele individuale ar trebui să fie calculate pentru fiecare producător-exportator individual cooperant din cadrul unei anchete. În acest sens, prețurile efective de vânzare internă ale Jushi Egipt ar fi trebuit utilizate ca bază a calculului valorii normale pentru întregul grup CNBM și al prețului de export mediu ponderat pentru Hengshi Egipt și Jushi Egipt.

(359)

Astfel cum se menționează la considerentul 34, articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază permite Comisiei să instituie o taxă antidumping individuală unică atunci când între producătorii-exportatori există legături la nivel de societate. Faptul că Jushi Egipt și Hengshi Egipt sunt societăți afiliate a fost stabilit în cadrul prezentei anchete și nu a fost contestat. Prin urmare, Comisia a calculat o marjă de dumping individuală unică pentru grupul CNBM, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Marjele de dumping individuale ale societăților în cauză constituie baza de calcul a marjei unice de grup. În acest sens, valoarea normală și prețul de export trebuie stabilite pentru fiecare societate în mod individual, în conformitate cu articolele 2 și 3 din regulamentul de bază. Articolul 2 din regulamentul de bază descrie metodologia stabilirii valorii normale în cazul în care prețurile de vânzare internă nu sunt reprezentative, ceea ce nu presupune pur și simplu întemeierea valorii normale pe prețurile de vânzare internă ale unei alte societăți. În mod similar, nici articolul 3 din regulamentul de bază nu permite calcularea marjei de dumping pe baza prețurilor de export medii ponderate a două sau mai multe societăți. Prin urmare, afirmația făcută în această privință a fost respinsă.

(360)

În urma comunicării finale suplimentare, Guvernul Egiptului a afirmat că Comisia nu a abordat cele mai multe dintre observațiile și argumentele prezentate de Hengshi/Jushi Egipt după comunicarea finală și a susținut că acestea ar trebui să fie analizate. Comisia a remarcat faptul că toate observațiile prezentate de Hengshi/Jushi Egipt în urma comunicării finale și în urma comunicării finale suplimentare sunt abordate integral în prezentul regulament, la considerentele precedente. Astfel cum se menționează, de asemenea, la considerentul 548, comunicarea finală suplimentară s-a limitat la faptele și considerațiile pe baza cărora s-au făcut determinările finale care au fost modificate față de comunicarea finală.

(361)

Nivelul de cooperare în acest caz este ridicat întrucât producătorii-exportatori cooperanți în cadrul anchetei au reprezentat efectiv totalitatea importurilor de produs în cauză în Uniune în cursul perioadei de anchetă, pe baza statisticilor înregistrate de Eurostat în ceea ce privește importurile. Din acest motiv, Comisia a decis să stabilească marja de dumping reziduală la nivelul marjei de dumping individuale stabilite pentru societățile cooperante.

(362)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(363)

Produsul similar a fost fabricat de 16 producători din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(364)

Producția totală de GFF a Uniunii în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la aproape 115 000 de tone. Comisia a stabilit cifra pe baza răspunsului verificat la chestionar transmis de reclamant, confirmat prin confruntare și, după caz, actualizat cu răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Astfel cum se arată la considerentul 12, eșantionul a fost compus din patru producători din Uniune care reprezentau peste 40 % din producția totală de produs similar a Uniunii.

(365)

Comisia s-a bazat pe date Eurostat ajustate pentru a stabili consumul la nivelul Uniunii și volumele importurilor, aplicând metodologia necontestată sugerată de reclamant. Pe baza datelor cu privire la codurile TARIC, din statisticile privind importurile utilizate s-a eliminat o mică parte din factorii de producție. Comisia a verificat și a confirmat estimările reclamantului cu privire la proporția de produs în cauză din volumele importate în baza codurilor NC (101) menționate în avizul de deschidere (102), pe baza informațiilor primite de la producătorii-exportatori cooperanți din RPC și din Egipt.

(366)

Volumele și valoarea importurilor din alte țări terțe au fost stabilite în cursul anchetei pe baza informațiilor directe ale societăților care produc GFF în alte țări terțe și care le importă în Uniune. Pentru toate țările terțe, în plus față de cifrele menționate în plângere, reclamantul a furnizat informații de cunoaștere a pieței actualizate pentru perioada de anchetă.

(367)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza volumului vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii, la care se adaugă importurile din toate țările terțe, astfel cum sunt înregistrate în baza de date Comext a Eurostat, ajustate astfel cum se descrie la considerentele 365 și 366 de mai sus.

(368)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (în tone)

(369)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut în perioada examinată de la aproximativ 153 000 de tone în 2015 la aproximativ 168 000 de tone în perioada de anchetă, și anume cu 9,8 %.

(370)

În observațiile lor cu privire la comunicarea finală, Jushi/Hengshi China și CCCLA au solicitat o comunicare suplimentară care să clarifice datele subiacente referitoare la importuri și la consum și metodologia detaliată utilizată pentru stabilirea acestora. Părțile menționate au afirmat că acest lucru este necesar deoarece cifrele utilizate în plângere erau diferite de cele comunicate.

(371)

Afirmația că cifrele relevante nu au fost comunicate este eronată. Cifrele utilizate pentru stabilirea consumului de GFF în Uniune au fost comunicate tuturor părților interesate în cadrul comunicării finale din 19 decembrie 2019. Diferențele față de cifrele utilizate în plângere nu se datorează unei modificări a metodologiei, ci, pe de o parte, perioadelor de timp diferite dintre plângere și anchetă, astfel cum s-a explicat mai sus, și, pe de altă parte, disponibilității unor date mai detaliate, care au fost colectate în cadrul anchetei. În timp ce reclamantul a fost nevoit să se bazeze pe date de piață pentru a elimina importurile de la codurile NC relevante care nu corespundeau GFF, Comisia are acces la date privind importurile de nivel TARIC. Astfel cum s-a menționat la considerentul 365, Comisia a utilizat aceste date pentru a elimina produsele care au fost importate cu coduri TARIC pentru alte produse. Pe lângă diferența legată de perioade, Comisia a avut acces la datele efective aferente producătorilor europeni incluși în eșantion, iar în anumite cazuri, verificarea acestor date a condus la revizuirea cifrelor raportate.

(372)

Comisia a examinat dacă importurile de GFF originare din țările în cauză ar trebui să facă obiectul unei evaluări cumulative, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(373)

Dispoziția prevede că importurile provenite din mai multe țări trebuie să facă obiectul unei evaluări cumulative numai în cazul în care:

(374)

Marjele de dumping stabilite cu privire la importurile din RPC și din Egipt au fost peste pragul de minimis prevăzut la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază. Volumul importurilor nu a fost neglijabil în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază. Într-adevăr, cotele de piață din perioada de anchetă au fost de 22,3 % (37 558 de tone) pentru importurile din RPC și de 9,1 % (15 334 de tone) pentru importurile din Egipt.

(375)

Condițiile de concurență între importurile din RPC și din Egipt care fac obiectul unui dumping și între aceste importuri și produsul similar din Uniune au fost similare. Mai precis, produsele importate au concurat între ele, precum și cu GFF produse în Uniune, deoarece sunt vândute prin aceleași circuite de vânzare și către categorii similare de clienți. În ceea ce privește prețurile de import, tabelul 4 arată că, deși nivelurile globale ale prețurilor au fost diferite pentru fiecare țară în cauză, tendințele au fost în mare măsură aceleași, și anume au prezentat o scădere globală în cursul perioadei examinate, cu o stabilizare în 2017 și în perioada de anchetă, ambele exercitând o subcotare considerabilă a prețurilor de vânzare ale industriei Uniunii pe piața Uniunii.

(376)

În consecință, au fost respectate criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, iar importurile din RPC și din Egipt au fost examinate cumulativ în vederea stabilirii prejudiciului.

(377)

Astfel cum se explică la considerentele 365 și 366 de mai sus, Comisia a stabilit volumele importurilor și prețurile de import pe baza datelor Eurostat ajustate. Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumului importurilor cu consumul la nivelul Uniunii.

(378)

Importurile în Uniune din RPC și din Egipt au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor și cota de piață

(379)

Importurile din țările în cauză au crescut cu 53 % în cursul perioadei examinate, de la aproape 35 000 de tone în 2015 la aproape 53 000 de tone în cursul perioadei de anchetă. Cota de piață a țărilor în cauză a crescut, astfel, de la 22,6 % în 2015 la 31,4 % în perioada de anchetă, cu aproape 9 puncte procentuale. Această creștere a fost continuă pe tot parcursul perioadei examinate, atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi.

(380)

Astfel cum se explică la considerentul 365, Comisia a stabilit tendințele prețurilor de import pe baza datelor Eurostat.

(381)

Pe această bază, prețul mediu al importurilor în Uniune din țările în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețurile de import (în EUR/kg)

(382)

Prețurile de import ale țărilor în cauză au fost întotdeauna sub prețul de vânzare mediu al producătorilor din Uniune incluși în eșantion, astfel cum se arată în tabelul 8. Prețurile de import medii din țările în cauză au scăzut de la 1,78 EUR/kg la 1,54 EUR/kg în perioada examinată, și anume cu aproape 14 %.

(383)

Comisia a determinat, de asemenea, subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă, comparând următoarele:

(384)

Compararea prețurilor a fost realizată per tip de produs, ajustate în mod adecvat acolo unde a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri ipotetică în cursul perioadei de anchetă. Acest rezultat se obține prin înmulțirea prețului mediu de vânzare din industria Uniunii per tip de produs cu cantitățile tipului de produs comparabil exportat către Uniune. Rezultatul a evidențiat marje de subcotare considerabile variind de la 15,4 % până la 55,8 % pentru RPC și de la 30,5 % până la 54,9 % pentru Egipt, conducând la o marjă medie ponderată de 15,4 % pentru producătorii-exportatori cooperanți din RPC incluși în eșantion, respectiv de 31,5 % pentru producătorii-exportatori cooperanți din Egipt.

(385)

În observațiile prezentate cu privire la comunicarea finală, Jushi/Hengshi China și CCCLA au remarcat că marja de subcotare comunicată pentru producătorii cooperanți (41,1 %) era, probabil, eronată.

(386)

Comisia a dat curs acestei observații și a clarificat că era vorba de o greșeală de redactare. Într-adevăr, marja de subcotare pentru producătorii cooperanți era 15,4 %, nu 41,1 %.

(387)

În observațiile prezentate cu privire la comunicarea finală, Jushi/Hengshi China au remarcat diferența dintre marja de subcotare a prețurilor efective și marja de subcotare a prețurilor indicative (42,4 %, respectiv 116,9 %) și au comparat-o cu diferența dintre aceste marje stabilită pentru Jushi/Hengshi Egipt (30,5 %, respectiv 61,4 %). Producătorul-exportator a remarcat, în continuare, că există o diferență substanțială la nivelul rezultatului acestei comparații atât în ceea ce privește procentele absolute pentru cele două tipuri de marje, cât și în ceea ce privește amploarea creșterii marjei de subcotare a prețurilor indicative în raport cu marja de subcotare a prețurilor efective. Producătorul-exportator a remarcat că acest fapt este surprinzător, în special având în vedere că prețurile unitare CIF medii ponderate ale Jushi/Hengshi China și ale Jushi/Hengshi Egipt sunt similare.

(388)

Comisia a remarcat că aceste diferențe nu sunt neobișnuite dacă societățile în cauză vând mixuri diferite de produse pe piața Uniunii. Dacă mixul de produse este diferit, astfel cum se întâmplă în cazul prezent, similitudinea la nivelul prețurilor CIF unitare medii nu permite o comparație semnificativă între marjele de subcotare a prețurilor indicative/efective ale celor două entități și între diferențele dintre cele două marje calculate pentru fiecare societate. Prin urmare, observația a fost respinsă.

(389)

Jushi/Hengshi China și Jushi/Hengshi Egipt au remarcat că valoarea CIF pentru vânzările realizate de producătorii-exportatori prin intermediul importatorilor afiliați a fost stabilită pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut prima dată unor clienți independenți din Uniune, ajustată pentru a se ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare. Producătorul-exportator a susținut că utilizarea valorii CIF construite în acest fel la calcularea marjelor de subcotare a prețurilor efective și indicative încalcă articolul 3 alineatul (1) din regulamentul de bază, întrucât acest articol nu impune prin nicio dispoziție Comisiei să utilizeze un preț de export CIF construit pentru a calcula marja prejudiciului.

(390)

Producătorii-exportatori au susținut, în plus, că metoda de calcul al marjelor de subcotare a prețurilor efective pe baza unei valori CIF construite este inadecvată. În opinia acestor producători-exportatori, prin faptul că nu a evaluat efectele prețului importurilor care se presupune că fac obiectul unui dumping asupra prețurilor produselor similare vândute de industria Uniunii, prin compararea vânzărilor industriei Uniunii cu prețul final de vânzare de către producătorii-exportatori către primul client independent, Comisia a încălcat articolul 3 alineatele (2) și (3) și, în consecință, articolul 3 alineatele (5)-(8) din regulamentul de bază.

(391)

În primul rând, articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază se referă la efectul importurilor care fac obiectul unui dumping care pot cauza prejudicii industriei Uniunii și nu la prețul de revânzare al unei societăți (importator afiliat) din Uniune către un alt client.

(392)

În al doilea rând, în ceea ce privește marjele de subcotare, regulamentul de bază nu prevede nicio metodologie specifică pentru acest concept. Comisia beneficiază, prin urmare, de o marjă largă de apreciere în evaluarea acestui factor de prejudiciu. Această posibilitate este limitată de necesitatea de a baza concluziile pe probe pozitive și de a efectua o examinare obiectivă, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(393)

În ceea ce privește elementele luate în considerare pentru calcularea marjelor de subcotare (în special prețul de export), Comisia trebuie să identifice primul punct în care concurența cu industria Uniunii are (sau poate avea) loc pe piața Uniunii. Acest punct reprezintă, de fapt, prețul de cumpărare al primului importator neafiliat, deoarece societatea în cauză are, în principiu, opțiunea de a se aproviziona fie de la industria din Uniune, fie de la clienți din străinătate. Pe de altă parte, prețurile de revânzare ale importatorilor neafiliați nu reflectă punctul în care are loc concurența reală. Acesta este doar punctul în care structura de vânzare stabilită de exportator încearcă să găsească clienți, dar el se află deja după punctul în care fusese luată decizia de a importa. Într-adevăr, odată ce producătorul-exportator și-a stabilit sistemul de societăți afiliate din Uniune, aceștia au decis deja că sursa mărfurilor lor se va afla în străinătate. Prin urmare, punctul de comparație ar trebui să se situeze imediat după ce bunul respectiv traversează frontiera Uniunii și nu într-o etapă ulterioară din lanțul de distribuție, de exemplu atunci când are loc vânzarea produsului către utilizatorul final.

(394)

Această abordare asigură, de asemenea, coerența în cazurile în care un producător-exportator vinde bunurile direct unui client neafiliat (importator sau utilizator final), deoarece conform acestui scenariu, prețurile de revânzare nu ar fi utilizate prin definiție. O abordare diferită ar conduce la o discriminare între producătorii-exportatori, exclusiv pe baza canalului de vânzări pe care îl utilizează.

(395)

În acest caz, prețul de import nu poate fi considerat la valoarea nominală, deoarece producătorul-exportator și importatorul sunt afiliați. Prin urmare, pentru a stabili un preț de import fiabil în condiții de concurență deplină, acest preț trebuie să fie reconstituit prin utilizarea ca punct de plecare a prețului de revânzare al importatorului afiliat. Pentru a realiza această reconstituire, normele privind constituirea prețului de export, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, sunt pertinente, la fel cum sunt pertinente pentru stabilirea prețului de export în ceea ce privește dumpingul. Aplicarea articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază permite ajungerea la un preț pe deplin comparabil cu prețul CIF (frontiera Uniunii), care este utilizat atunci când se examinează vânzările efectuate către clienți neafiliați.

(396)

Comisia remarcă, de asemenea, că în prezentul caz particular majoritatea vânzărilor, atât ale industriei Uniunii, cât și ale producătorilor-exportatori, sunt realizate în mod direct (cu alte cuvinte, nu prin intermediul unor comercianți sau importatori). Aceste vânzări directe reprezintă peste 95 % din vânzările industriei Uniunii și peste 95 % din vânzările producătorilor-exportatori.

(397)

Deși Comisia își menține raționamentul descris mai sus, au fost efectuate și calcule suplimentare ale marjelor de subcotare, în interesul exhaustivității.

(398)

Primul calcul suplimentar a luat în considerare clientul final și, prin urmare, tipurile de produse au fost comparate pe baza tipului de client final, acesta fiind adăugat ca o caracteristică suplimentară față de numărul de control al produsului. Pe baza acestui calcul, s-a constatat că prețurile grupului CNBM din China, ale grupului CNBM din Egipt și ale grupului Yuntianhua au subcotat prețurile industriei Uniunii cu 42,7 %, 32,1 % și, respectiv, 17,2 %.

(399)

În cadrul celui de al doilea calcul suplimentar al marjelor de subcotare, Comisia a luat în considerare doar vânzările directe realizate de industria Uniunii și de producătorii-exportatori, care, astfel cum s-a menționat mai sus, reprezintă vasta majoritate a vânzărilor pentru ambele părți menționate. Pe baza acestui calcul, s-a constatat că prețurile grupului CNBM din China, ale grupului CNBM din Egipt și ale grupului Yuntianhua au subcotat prețurile industriei Uniunii cu 45,4 %, 30,8 % și, respectiv, 14,7 %.

(400)

În concluzie, marjele de subcotare nu diferă în mod semnificativ, indiferent de metoda prin care sunt calculate. Acest lucru nu este surprinzător dacă ținem seama de faptul că industria Uniunii și producătorii-exportatori vând tipuri similare de produse în special în mod direct, către tipuri similare de clienți. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(401)

În urma comunicării finale, grupul Yuntianhua a solicitat o comunicare suplimentară cu privire la calculele detaliate ale marjelor de subcotare ale prețurilor efective și indicative pe tip de produs aferente societății respective. Acest grup a solicitat să i se comunice numerele de control ale produselor (NCP) vândute de industria Uniunii, precum și cantitățile medii vândute per NCP și prețurile de vânzare medii. În cadrul audierii din 17 ianuarie 2020, grupul Yuntianhua a adăugat, printre altele, că nu reiese în mod clar din informațiile comunicate dacă Comisia a aplicat reducerea la zero. Grupul Yuntianhua a solicitat, de asemenea, o comunicare suplimentară cu privire la canalele de vânzare și de distribuție ale industriei Uniunii pe piața din Uniune.

(402)

Comisia a confirmat că nu a aplicat reducerea la zero în cadrul prezentei anchete. Cu toate acestea, în conformitate cu practica generală de protejare a secretelor comerciale, Comisia nu a fost în măsură să comunice toate datele solicitate per tip de produs. O comunicare la acest nivel de detaliere ar face posibilă – fie în mod direct, fie prin adăugarea datelor de piață – reconstituirea datelor confidențiale privind vânzările sau producția ale producătorilor individuali din Uniune. În conformitate cu practica sa de protejare a informațiilor comerciale confidențiale, Comisia a decis să accepte parțial afirmația societății și să comunice informațiile pentru tipurile de produs vândute de trei sau mai mulți producători din Uniune incluși în eșantion. Aceste informații au fost comunicate individual, odată cu comunicarea finală suplimentară, tuturor producătorilor-exportatori în cauză.

(403)

În urma solicitării grupului Yuntianhua de comunicare suplimentară cu privire la canalele de vânzare și de distribuție ale industriei Uniunii și la cererea Comisiei, toți producătorii din Uniune incluși în eșantion au furnizat informații suplimentare cu privire la canalele lor de vânzare. Aceste informații au fost incluse în dosar și puse la dispoziția părților interesate în vederea consultării, la scurt timp după solicitare și după ce părțile interesate au fost informate în consecință. Producătorii din Uniune au solicitat, de asemenea, aplicarea tratamentului confidențial informațiilor mai detaliate referitoare la canalele lor de vânzare. Comisia a evaluat aceste solicitări și a concluzionat că erau justificate în mod corespunzător, acordând tratamentul confidențial în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază.

(404)

În observațiile prezentate cu privire la comunicarea finală, grupul Yuntianhua a afirmat că, de vreme ce, spre deosebire de acest grup, toți producătorii din Uniune incluși în eșantion vindeau produsul în cauză prin intermediul comercianților afiliați din Uniune, Comisia ar trebui să ajusteze prin majorare valoarea CIF aferentă costurilor VAG ale grupului Yuntianhua și o marjă de profit teoretică a societăților comerciale afiliate producătorilor din Uniune incluși în eșantion, pentru a se asigura că comparația cu prețurile de vânzare ale industriei Uniunii este realizată la același nivel comercial.

(405)

Astfel cum se menționează la considerentul 396, peste 95 % din vânzările realizate de industria Uniunii au fost vânzări directe. În plus, astfel cum se arată la considerentele 397-400, toate calculele marjelor de subcotare bazate pe vânzările către utilizatorii finali și exclusiv pe vânzările directe indică existența marjelor de subcotare pentru toți producătorii-exportatori, inclusiv pentru grupul Yuntianhua. Prin urmare, observația a fost respinsă.

(406)

În observațiile prezentate în urma comunicării finale suplimentare, grupul Yuntianhua și-a reiterat afirmația potrivit căreia comunicarea privind calcularea marjei prejudiciului era insuficientă. Societatea a afirmat că ar trebui să i se comunice prețurile de vânzare și cantitățile din toate tipurile de produse vândute de industria Uniunii, indiferent câți producători din Uniune incluși în eșantion vindeau un NCP specific. Aceasta a respins poziția Comisiei potrivit căreia, dacă datele privind vânzările aferente unui anumit NCP sunt comunicate pentru doi sau pentru un singur producător din Uniune, o terță parte ar putea să refacă traseul datelor până la producătorul individual din cadrul industriei Uniunii. Întrucât, astfel cum a susținut în continuare grupul Yuntianhua, acesta nu ar deține cunoștințele relevante despre piață pentru a proceda astfel, nu ar exista niciun motiv pentru a păstra aceste date confidențiale. În mod alternativ, grupul Yuntianhua a afirmat că Comisia ar trebui, cel puțin, să furnizeze un sumar neconfidențial semnificativ al calculului marjei prejudiciului prin comunicarea intervalelor de date privind vânzările aferente NCP care au fost fabricate de doi sau de un singur producător din Uniune.

(407)

Comisia reiterează faptul că datele privind un singur producător sau doi producători din Uniune nu pot fi comunicate pentru motive de confidențialitate. Același tratament este acordat producătorilor-exportatori, ale căror informații individuale nu sunt puse la dispoziție nici măcar în regim de anonimat. Ancheta a arătat că piața GFF este relativ transparentă, mulți utilizatori aprovizionându-se de la un număr limitat de producători certificați din Uniune și din China. Prin urmare, este rezonabil să se presupună că producătorii de GFF din Uniune și din țările în cauză știu în multe cazuri cine furnizează un anumit tip de produs. Prin urmare, comunicarea unui interval de date ar crea un risc ridicat de divulgare a datelor comerciale confidențiale pe care Comisia urmărește să le protejeze. În orice caz, Comisia a comunicat calculele detaliate pentru toate tipurile de produse fabricate de trei sau mai mulți producători din Uniune, care au acoperit aproximativ 70 % din volumul vândut de grupul Yuntianhua în Uniune și peste 70 % din volumul tipurilor de produs corespunzătoare vândute de industria Uniunii. Grupul Yuntianhua nu a prezentat obiecții cu privire la aceste calcule. De asemenea, societatea nu a solicitat asistență din partea consilierului-auditor, care s-a oferit să efectueze verificările necesare ale datelor necomunicate în numele societății. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(408)

În observațiile prezentate în urma comunicării finale suplimentare, pe baza unei audieri cu consilierul-auditor, grupul Yuntianhua a susținut că fiecare dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion este specializat în fabricarea unuia sau mai multor tipuri dintr-un produs în cauză, care sunt produse în mod specific pentru un anumit utilizator. Grupul Yuntianhua a afirmat, în continuare, că acestea sunt produse OEM specifice clientului și că nu s-a stabilit existența unor marje de subcotare a prețurilor efective și indicative pentru acestea. Potrivit grupului Yuntianhua, ar trebui să se efectueze, prin urmare, o analiză a dumpingului și a prejudiciului specifică segmentului și nu ar trebui impusă, de fapt, nicio măsură asupra segmentului OEM.

(409)

Premisa producătorului-exportator este eronată din punct de vedere factual. Ancheta a arătat că GFF nu erau produse în regim OEM. Astfel cum se arată la considerentul 61 de mai sus, Comisia a constatat că, pentru cele mai multe aplicații, GFF sunt produse pe bază de comandă, în conformitate cu specificațiile clienților, și, drept urmare, marea majoritate a vânzărilor (atât ale producătorilor din Uniune, cât și ale producătorilor-exportatori) sunt realizate direct către clienți finali independenți. Prin urmare, vânzările conforme cu specificațiile clienților constituie o caracteristică a pieței GFF și nu sugerează în niciun caz existența unui segment OEM separat. Acest lucru este evidențiat și de datele comunicate grupului Yuntianhua. Aproximativ 70 % din NCP exportate de grupul Yuntianhua în Uniune erau produse de trei sau patru dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion. Comisia remarcă, în continuare, că pe durata perioadei de anchetă a existat o corespondență de 92 % între vânzările industriei Uniunii și vânzările grupului Yuntianhua. Acest fapt infirmă, de asemenea, afirmația potrivit căreia ar exista o specializare particulară pe piață și producătorii din UE ar produce unul sau mai multe tipuri de produs pentru un anumit utilizator. În plus, afirmația potrivit căreia prețurile de vânzare ale NCP fabricate doar de unul sau doi producători din Uniune nu au subcotat prețurile de vânzare efective/indicative ale industriei Uniunii este incorectă. Comisia a constatat existența unei subcotări pentru patru dintre cele șapte NCP pentru care nu s-au putut comunica detaliile calculelor din cauza problemelor de confidențialitate. Aceasta înseamnă că, dintre cele 18 NCP corespondente, doar pentru patru (reprezentând un procent redus din volumele de exporturi ale grupului Yuntianhua) s-a constatat că nu subcotează vânzările industriei Uniunii. În mod evident, stabilirea subcotării prețurilor la nivelul NCP este doar o etapă intermediară și pregătitoare a comparării prețurilor solicitate la articolul 3 alineatul (3) din regulamentul de bază, cu alte cuvinte determinarea subcotării prețului în ceea ce privește produsul în cauză ca ansamblu. Pe baza elementelor prezentate mai sus, afirmația că ar fi trebuit să se efectueze o analiză separată în funcție de diferitele segmente a fost respinsă.

(410)

În observațiile prezentate în urma comunicării finale suplimentare, grupul Yuntianhua a afirmat că Comisia a inclus în constatările privind prejudiciul produse care nu sunt produsul în cauză, susținând că unul dintre NCP-urile sale a fost exportat cu un cod NC care nu intră în domeniul de aplicare al anchetei.

(411)

Astfel cum a afirmat Comisia în avizul de deschidere a prezentei proceduri, „[c]odurile NC și TARIC sunt furnizate doar cu titlu informativ”. Acestea nu constituie descrierea produsului examinat. Într-adevăr, în prezentul caz particular s-a remarcat deja, în cadrul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/44 (104), faptul că importurile produsului care face obiectul anchetei au fost raportate, în mare măsură, în mod eronat chiar și după deschiderea procedurii. În plus, producătorilor-exportatori incluși în eșantion li s-a solicitat în cadrul anchetei să raporteze exporturile lor către Uniune din produsul care corespunde descrierii prezentate în avizul de deschidere a procedurii. În acest cadru, grupul Yuntianhua a raportat NCP specific respectiv drept un produs în cauză. În orice caz, s-a verificat și s-a confirmat cu ocazia verificării la fața locului, faptul că toate NCP raportate în chestionar se încadrau în domeniul de aplicare al anchetei. Utilizarea acestui NCP la calcularea dumpingului și a prejudiciului a fost comunicată, de asemenea, grupului Yuntianhua la 19 decembrie 2019. Acest fapt nu a fost contestat de grupul Yuntianhua. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(412)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(413)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 12, a fost utilizată eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(414)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din plângere și din răspunsul reclamantului la un chestionar specific. Aceste date se referă la toți producătorii din Uniune și au fost actualizate, după caz, în urma verificărilor efectuate în privința producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(415)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea și amploarea marjelor de dumping.

(416)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile medii cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și rentabilitatea investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(417)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producție, capacitate de producție și grad de utilizare a capacității de producție

(418)

Producția totală a industriei Uniunii a fluctuat, dar în ansamblu a scăzut cu 8 % în cursul perioadei examinate. Deoarece capacitatea de producție a fost menținută aproape la același nivel pe durata întregii perioade examinate, gradul de utilizare a acesteia a scăzut de la 63 % la 59 %.

(419)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(420)

Volumul vânzărilor efectuate de industria Uniunii a scăzut cu 5 % în cursul perioadei examinate, în timp ce importurile cumulate din RPC și din Egipt au crescut cu 53 %. Având în vedere creșterea consumului, acest lucru s-a tradus într-o scădere a cotei de piață de la 73,7 % în 2015 la 63,4 % în cursul perioadei de anchetă, și anume o scădere cu peste 10 puncte procentuale pentru industria Uniunii, în timp ce cota de piață pentru RPC și Egipt a crescut de la 22,6 % în 2015 la 31,4 % în cursul perioadei de anchetă, și anume cu aproape nouă puncte procentuale.

(421)

Cifrele de mai sus privind producția, volumul vânzărilor și cota de piață demonstrează că, în cursul perioadei examinate, industria Uniunii nu a putut să crească pe o piață în creștere, nici în termeni absoluți, nici în ceea ce privește consumul.

(422)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(423)

În perioada examinată, forța de muncă din Uniune a rămas relativ stabilă, înregistrând doar o creștere minoră de 1 %. Într-adevăr, creșterea consumului nu a putut fi corelată cu o creștere similară a ocupării forței de muncă, deoarece volumele de vânzări și de producție au scăzut. Odată cu scăderea cu 8 % a producției, productivitatea industriei Uniunii a scăzut cu 9 % în cursul perioadei examinate.

(424)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din China și din Egipt.

(425)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile medii de vânzare în Uniune (în EUR/kg)

(426)

În timp ce costurile de producție suportate de industria Uniunii au crescut cu 3 % în perioada examinată, în principal din cauza pierderii unor contracte care aveau ca obiect volume de producție ridicate din sectorul turbinelor eoliene, prețul de vânzare unitar mediu al industriei Uniunii către clienții neafiliați din Uniune a scăzut cu 7 % în perioada de anchetă. Acest fapt demonstrează blocarea severă a prețurilor provocată de creșterea substanțială a volumului importurilor de produs în cauză. Astfel cum se explică la considerentele 431 și 439, acest lucru a avut un impact semnificativ asupra situației financiare a industriei Uniunii, care a înregistrat pierderi în perioada de anchetă.

(427)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat (în EUR)

(428)

Între anul 2015 și perioada de anchetă, costurile medii cu forța de muncă per angajat suportate de producătorii din Uniune incluși în eșantion au crescut cu 6 %.

(429)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(430)

În ciuda faptului că, în condiții normale de piață, GFF sunt produse în principal la comandă și nu se află în stocuri, pe parcursul perioadei examinate a existat o creștere bruscă de 26 % a stocurilor. Aceasta este explicată de faptul că industria Uniunii a fost forțată să compenseze pierderea unor comenzi de volume ridicate în favoarea concurenților săi din țările în cauză. În încercarea de a menține costul unitar mediu la niveluri mai scăzute, industria Uniunii a menținut timpii de pană pentru utilaje la un nivel minim și a produs GFF care nu au putut fi vândute imediat clienților.

(431)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Rentabilitate, flux de lichidități, investiții și randamentul investițiilor

(432)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Profitabilitatea a urmat o tendință descrescătoare pe parcursul perioadei examinate și a devenit negativă în perioada de anchetă.

(433)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de numerar a evoluat negativ pe parcursul perioadei examinate. Fluxul de numerar prezintă o deteriorare constantă, în special la sfârșitul perioadei de anchetă.

(434)

Investițiile au crescut ușor, cu 10 %, pe parcursul perioadei examinate, dar cu tendințe de schimbare în această perioadă. Majoritatea investițiilor au vizat întreținerea liniei de producție. Nu s-a realizat nicio investiție într-o capacitate nouă de producție a GFF, lucru care reflectă cota de piață în scădere.

(435)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Aceasta a evoluat negativ pe parcursul perioadei examinate, având ca rezultat o valoare negativă în perioada de anchetă.

(436)

În observațiile prezentate cu privire la comunicarea finală, Jushi/Hengshi China au solicitat Comisiei să explice discrepanța dintre rentabilitatea și prețurile de vânzare ale industriei Uniunii menționate în plângere, respectiv în comunicarea finală.

(437)

Constatările Comisiei, care au fost comunicate părților, se bazează pe date microeconomice precise aferente producătorilor incluși în eșantion, verificate la fața locului de către Comisie. Plângerea, pe de altă parte, astfel cum au remarcat producătorii-exportatori în observațiile prezentate cu privire la comunicarea finală, într-adevăr, „nu acoperă perioada de anchetă și nu face obiectul unor obligații probatorii și de comunicare de același nivel”. Alte elemente care ar putea genera discrepanța sunt revizuirile datelor privind vânzările care au fost efectuate în urma vizitelor de verificare și includerea în eșantionul de producători din Uniune a unei societăți care nu a participat la pregătirea plângerii.

(438)

Toți indicatorii de prejudiciu principali au prezentat o evoluție negativă pe parcursul perioadei examinate. Volumul producției și volumul vânzărilor au scăzut cu aproximativ 8 %, respectiv 5 %. Având în vedere creșterea consumului, pierderea înregistrată în ceea ce privește volumul vânzărilor s-a tradus într-o scădere a cotei de piață de la 73,7 % în 2015 la 63,4 % în cursul perioadei de anchetă, și anume o scădere cu peste 10 puncte procentuale.

(439)

În mod similar, principalii indicatori financiari au înregistrat, de asemenea, o tendință negativă care reflectă o blocare semnificativă a prețurilor pe piața Uniunii, astfel cum este reflectată în tabelul 8. Astfel, pe parcursul perioadei examinate, prețurile de vânzare unitare au scăzut cu 7 %, în timp ce costul de producție unitar al industriei Uniunii a crescut cu 3 %. Creșterea costului unitar mediu s-a datorat scăderii volumului producției, întrucât s-au pierdut achiziții de volume deosebit de mari de către industria turbinelor eoliene, în favoarea producătorilor chinezi și egipteni. Ca urmare, profitabilitatea industriei Uniunii a trecut de la un profit de 2,5 % în 2015 la o pierdere de -3,4 % în perioada de anchetă. Efecte negative similare sunt observate în fluxul de numerar și în rentabilitatea investițiilor.

(440)

Pe această bază, Comisia concluzionează că industria Uniunii a suferit în mod evident un prejudiciu important.

(441)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping din RPC și din Egipt au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți au adus în același timp un prejudiciu industriei din Uniune. Comisia s-a asigurat că orice prejudiciu eventual cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din China și din Egipt nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping. Acești factori au fost importurile din alte țări terțe, scăderea cererii de GFF în perioada 2017-2018, evoluția costurilor materiilor prime, un prejudiciu autoprovocat din cauza unei pierderi a flexibilității de aprovizionare și din cauză că numărul turbinelor eoliene instalate a fost în descreștere între 2017 și 2018.

(442)

Volumul importurilor din RPC și din Egipt, precum și cota lor de piață cumulată au crescut, în cursul perioadei examinate, cu 53 %, respectiv cu 39 %. Această creștere depășește substanțial creșterea consumului în cursul aceleiași perioade, care a fost de aproape 9 %. Totodată, industria Uniunii a pierdut peste 5 % din volumul vânzărilor sale și peste 10 puncte procentuale din cota de piață. În plus, prețurile importurilor din China și din Egipt au scăzut în medie cu aproape 14 % în cursul perioadei examinate și au subcotat prețurile practicate de industria Uniunii, în cursul perioadei de anchetă cu 15,4-55,8 % și, în medie, cu 32,3 %. Aceste prețuri scăzute ale importurilor, alături de volumele de import crescute din RPC și din Egipt, au exercitat o presiune considerabilă asupra prețurilor, în cursul perioadei de anchetă, care nu i-a permis industriei Uniunii să își mărească prețurile peste costul mediu de producție. Dimpotrivă, prețurile practicate de industria Uniunii au scăzut cu aproape 7 % în cursul perioadei examinate. În consecință, profitabilitatea industriei Uniunii a scăzut în mod constant și a ajuns la pierderi de -3,4 % în cursul perioadei de anchetă.

(443)

Analiza indicatorilor de prejudiciu de la considerentele 363-440 arată că situația economică a industriei Uniunii s-a înrăutățit în perioada examinată, iar această evoluție a coincis cu o creștere a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din RPC și din Egipt, despre care s-a constatat că au subcotat prețurile industriei Uniunii în perioada de anchetă.

(444)

Un utilizator a afirmat că nu există nicio coincidență de timp între prejudiciul important suferit de industria Uniunii și creșterea importurilor din țările în cauză. Utilizatorul respectiv a argumentat că, de fapt, atunci când situația industriei Uniunii s-a înrăutățit între anul 2017 și perioada de anchetă, volumul importurilor din țările în cauză și cota de piață a acestora au scăzut

(445)

Totuși, astfel cum se arată în tabelul 3 de la considerentul 378, importurile din țările în cauză au crescut de la 50 370 de tone la 52 892 de tone între anul 2017 și perioada de anchetă, iar cota de piață a acestora a crescut de la 27,8 % la 31,4 % în aceeași perioadă. Prin urmare, afirmația în cauză a fost respinsă.

(446)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Importuri din țări terțe

(447)

Importurile din alte țări terțe au provenit în principal din două țări, și anume India și Rusia. Aceste două țări au avut în mod individual o cotă de piață de peste 1 % în cursul perioadei de anchetă, în timp ce importurile din celelalte țări terțe au reprezentat fiecare o cotă de piață sub 1 %, iar împreună 1,9 %.

(448)

Exportatorii indieni sunt afiliați industriei Uniunii. Cota de piață a importurilor din India a crescut treptat pe tot parcursul perioadei examinate de la 0,7 % la 1,8 %; totuși, aceste vânzări între societăți nu au exercitat nicio presiune asupra prețurilor Uniunii, întrucât au fost realizate la nivelul prețului de transfer. Importurile în cauză constau în produse semifabricate care sunt utilizate la fabricarea produsului final, pe baza unei tehnologii a unui producător european specific, și nu sunt vândute pe piața liberă. Prin urmare, Comisia a concluzionat că aceste importuri nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(449)

Cota de piață a importurilor din Rusia a rămas stabilă pe parcursul perioadei examinate și chiar a scăzut în perioada 2015-2017, înainte de a atinge niveluri similare cu cele din perioada de anchetă, și anume în 2015. Chiar dacă prețurile importurilor din Rusia subcotau prețurile producătorilor din Uniune, având în vedere cota de piață globală și tendința globală, este improbabil ca acestea să fi avut vreun impact asupra prejudiciului suferit. Mai degrabă prețurile au fost o reacție la presiunea exercitată de RPC și de Egipt asupra acestora. Prin urmare, importurile din Rusia nu au contribuit la pierderea cotelor de piață de către industria Uniunii pe tot parcursul perioadei examinate. În plus, ancheta a constatat că exportatorii din Rusia sunt societăți afiliate ale industriei Uniunii și, prin urmare, aceste importuri nu exercită nicio presiune asupra prețurilor din Uniune, întrucât era vorba despre vânzări între societăți realizate la prețuri de transfer.

(450)

În consecință, importurile din alte țări terțe nu au fost sursa prejudiciului descris la considerentele 412-440 de mai sus.

(451)

Un utilizator a afirmat că prejudiciul suferit de industria Uniunii a fost cauzat de scăderea consumului între anul 2017 și perioada de anchetă, iar un alt utilizator a afirmat că prejudiciul a fost cauzat de scăderea nivelului de instalare a turbinelor eoliene în cursul aceleiași perioade. Scăderea consumului în perioada 2017-2018 de -7,3 % nu explică pierderea volumelor de vânzări suferită de producătorii din Uniune, de -13,3 % în aceeași perioadă, în special ținând seama de faptul că importurile din țările în cauză au crescut cu 5 %, de la 50 370 de tone la 52 892 de tone, și că cota de piață a acestora a crescut de la 27,8 % la 31,4 % în aceeași perioadă dintre anul 2017 și perioada de anchetă.

(452)

Faptul că prejudiciul nu a fost cauzat de o scădere a consumului în 2018 devine și mai clar analizând întreaga perioadă examinată și nu doar comparând ultimii doi ani. Consumul din Uniune a crescut pe parcursul perioadei examinate, în timp ce cota de piață a industriei Uniunii a continuat să scadă în aceeași perioadă, iar cotele de piață ale țărilor în cauză au continuat să crească. Industria Uniunii nu a putut să beneficieze de creșterea globală a consumului, din cauza importurilor care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză, care au subcotat în mod consecvent și substanțial prețurile de vânzare practicate de industria Uniunii. Deși industria Uniunii a suferit pierderi numai pe parcursul perioadei de anchetă, în ceilalți ani s-a înregistrat deja o scădere continuă a profiturilor în perioada 2015-2017, astfel cum se arată la considerentul 431.

(453)

Prin urmare, afirmațiile respective au fost respinse.

(454)

Ambii utilizatori cooperanți au afirmat că prejudiciul a fost cauzat de creșterea costului materiei prime principale (GFR) importate din RPC prin instituirea de taxe compensatorii definitive în ceea ce privește aceste produse, precum și de creșterea cheltuielilor cu energia. Costul unitar mediu din industria Uniunii a crescut doar cu puțin (3 %) pe parcursul perioadei examinate, în timp ce prețurile de import din țările în cauză au scăzut cu aproape 14 % și au subcotat prețurile Uniunii cu 32,3 %. Prin urmare, prejudiciul suferit nu poate fi atribuit creșterii costului, ci presiunii exercitate de importurile care au făcut obiectul unui dumping, care au împiedicat industria Uniunii să își mărească prețurile ca urmare a costurilor crescute.

(455)

Prin urmare, afirmațiile respective au fost respinse.

(456)

Utilizatorii au afirmat că industria Uniunii suferă de o lipsă de flexibilitate și ar furniza cantități ridicate numai pe baza unor angajamente pe termen lung, care prezintă, totuși, riscuri financiare considerabile pentru utilizatorii (sectorul energiei eoliene) care aleg, în schimb, alți furnizori. Totuși, ancheta a constatat că sectorul energiei eoliene are o politică de diversificare a aprovizionării sale și integrează întotdeauna producători de GFF din Uniune în lanțul său de aprovizionare. Ancheta a arătat, de asemenea, că există posibilitatea ca un producător de energie eoliană să aibă o strategie de aprovizionare din surse multiple, doar de la producători de GFF din Uniune. Acest lucru demonstrează că există producători de GFF din Uniune care aprovizionează sectorul energiei eoliene cu produse de calitate, în condițiile solicitate de acest sector, astfel cum se detaliază la considerentul 471.

(457)

Prin urmare, argumentele au fost respinse.

(458)

A existat o coincidență de timp clară între creșterea substanțială a importurilor din țările în cauză și deteriorarea situației industriei Uniunii.

(459)

Comisia a examinat, de asemenea, alți factori de prejudiciu și nu a găsit niciun alt factor care a contribuit la prejudiciul important suferit de industria Uniunii. De fapt, niciunul dintre ceilalți factori examinați, fie că aceștia au fost luați în considerare individual sau colectiv, nu a infirmat faptul că există o relație reală și substanțială între importurile care au făcut obiectul unui dumping din RPC și din Egipt și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(460)

În observațiile prezentate cu privire la comunicarea finală, Guvernul Egiptului și CCCLA au afirmat, în sens general, că prejudiciul important suferit de industria Uniunii a fost cauzat de importurile din alte țări terțe, de scăderea consumului între 2017 și perioada de anchetă, de evoluțiile costurilor la materiile prime, de lipsa de flexibilitate a industriei Uniunii în ceea ce privește oferta și de scăderea nivelului de instalare de turbine eoliene între 2017 și 2018, fără a furniza totuși vreun raționament sau vreo informație sau element de probă în sprijinul acestei afirmații. De asemenea, aceste părți nu au contestat niciuna dintre concluziile specifice astfel cum au fost detaliate mai sus, la considerentele 442-458. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(461)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu era în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida determinării unui dumping prejudiciabil. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, inclusiv ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale utilizatorilor, ale furnizorilor și ale altor operatori economici auxiliari, și anume furnizori de servicii de profilare/pregătire și ambalare a seturilor.

(462)

Ancheta a arătat că industria Uniunii suferă un prejudiciu important din cauza efectelor importurilor care fac obiectul unui dumping, care subcotează prețurile Uniunii și exercită o presiune asupra prețurilor, provocând o pierdere semnificativă a cotei de piață și ducând la pierderi în cursul perioadei de anchetă, astfel cum se explică în detaliu la considerentele 412-458 de mai sus.

(463)

Industria Uniunii va beneficia de măsuri, care probabil vor împiedica o nouă creștere a importurilor din RPC și din Egipt la prețuri foarte scăzute. Fără măsuri, producătorii chinezi și egipteni vor continua practica de dumping în ceea ce privește GFF pe piața Uniunii și vor continua să exercite o presiune asupra prețurilor, împiedicând industria Uniunii să vândă GFF la un profit adecvat și cauzând, astfel, un prejudiciu important suplimentar industriei Uniunii.

(464)

Producătorii de turbine eoliene sunt cei mai mari utilizatori de GFF, reprezentând aproximativ 60-70 % din cererea de GFF din Uniune. Printre ceilalți utilizatori se numără producătorii de ambarcațiuni (aproximativ 11 %) de camioane (aproximativ 8 %) și de echipament sportiv (aproximativ 2 %), precum și furnizorii de sisteme de reabilitare a conductelor (aproximativ 8 %).

(465)

În momentul deschiderii, 25 de utilizatori cunoscuți din Uniune au fost contactați și invitați să coopereze. Doi producători de turbine eoliene s-au făcut cunoscuți și s-au opus măsurilor potențiale cu privire la GFF. Trei producători de turbine eoliene s-au făcut cunoscuți, dar nu și-au exprimat poziția, deși au fost invitați să facă acest lucru în avizul de deschidere și în chestionarele pentru utilizatori la care au răspuns. Cei doi producători de turbine eoliene care s-au opus măsurilor au fost sprijiniți de o asociație care reprezintă industria europeană a energiei eoliene. Unul dintre membrii asociației, o asociație franceză din sectorul energiei eoliene, a exprimat totuși în mod explicit faptul că dorește să rămână neutră în ceea ce privește taxele potențiale.

(466)

În urma comunicării finale, asociația care reprezintă industria europeană a energiei eoliene a afirmat în mod explicit că, în calitatea sa de asociație, se va opune instituirii măsurilor. Aceasta a clarificat, de asemenea, faptul că reprezintă cei doi producători de turbine eoliene cooperanți. Doi producători de turbine eoliene au furnizat un răspuns la chestionar. Un al treilea producător de turbine eoliene a declarat că se aprovizionează cu GFF exclusiv de la diferiți producători din Uniune. Diferiți producători de echipamente de schi și diferite societăți de pregătire și ambalare a seturilor s-au făcut cunoscute sprijinind măsurile potențiale.

(467)

Două tipuri principale de turbine eoliene sunt (i) cele din larg, care sunt, în general, mai mari și destinate să funcționeze pe mare și (ii) cele de țărm, care sunt destinate să funcționeze pe uscat.

(468)

Proiectele de parcuri eoliene din Uniune sunt puse în aplicare în mod tradițional nu de producătorii de turbine eoliene înșiși, ci de dezvoltatori de proiecte, care sunt fie societăți din domeniul energiei, fie investitori. În timp ce inițial statele membre au garantat un preț bazat pe un sistem de prime pentru energia produsă de parcurile eoliene, începând cu 2014 sprijinul a fost transferat către proiecte bazate pe licitații, în care diferiți dezvoltatori de proiecte concurează, cel mai recent pe o bază neutră din punctul de vedere al sursei de energie (și anume sectorul eolian poate concura cu sectorul energiei solare).

(469)

Cei doi utilizatori cooperanți se numără printre cei mai mari producători de turbine eoliene din Uniune, consumând împreună peste 20 % din cererea totală de GFF a Uniunii. Împreună, aceștia importă peste 30 % din toate importurile din țările în cauză. Ambele societăți au formulat mai multe plângeri, și anume: (i) pierderea stabilității aprovizionării; (ii) pierderea competitivității sectorului energiei eoliene; (iii) riscul de relocare a unei părți din producția lor și (iv) compatibilitatea cu obiectivele Uniunii în materie de energie din surse regenerabile, în cazul în care se instituie măsuri.

(470)

Producătorii de turbine eoliene au afirmat că GFF utilizate în paletele turbinelor trec printr-un proces sofisticat de certificare, alcătuit din etape de testare cuprinzătoare și îndelungată. Utilizatorii au argumentat, de asemenea, că numai producătorii de GFF chinezi îi pot aproviziona rapid cu volume mari la o calitate consecventă, datorită integrării acestora pe verticală. De asemenea, aceștia au afirmat că volumul producției asigurat de producătorii din Uniune este insuficient, deoarece se situează sub consumul total al Uniunii. Potrivit utilizatorilor, din aceste motive, industria turbinelor eoliene nu poate trece rapid de la un furnizor la altul și, chiar dacă ar putea face acest lucru, în Uniune nu se produce un volum suficient de GFF.

(471)

Deși majoritatea producătorilor din Uniune nu sunt integrați pe verticală, ancheta a arătat că, pentru a preveni dificultățile în ceea ce privește aprovizionarea, producătorii de turbine eoliene au, de obicei, o strategie de aprovizionare din mai multe surse, achiziționând periodic același tip de GFF de la un producător din Uniune și de la un producător chinez sau egiptean. Totuși, Comisia a primit date și de la un al treilea producător de turbine eoliene, care are o strategie de aprovizionare din mai multe surse exclusiv de la producători din Uniune. Faptul că aprovizionarea din mai multe surse a unui tip specific de GFF include periodic producători din Uniune, atât integrați pe verticală, cât și neintegrați pe verticală, demonstrează că producătorii neintegrați pot furniza și ei GFF necesare pentru producerea turbinelor eoliene.

(472)

În ceea ce privește capacitatea de producție din Uniune, astfel cum se arată în tabelul 5, în timp ce producția Uniunii este în prezent mai mică decât consumul, astfel cum reiese din tabelul 2, capacitatea de producție totală a Uniunii îl depășește. Ancheta a arătat că, în prezent, există o capacitate neutilizată ridicată disponibilă de peste 40 %, care se datorează creșterii importurilor care fac obiectul unui dumping și a importurilor la prețuri scăzute din RPC și din Egipt, care au preluat o parte din cota de piață a industriei Uniunii. Capacitatea neutilizată este distribuită între 16 producători din Uniune, făcând ca Uniunea să fie o piață competitivă care dispune de surse interne de aprovizionare variate. În plus, capacitatea suplimentară poate fi construită cu ușurință, deoarece ar fi necesare doar investiții scăzute. Având în vedere că industria Uniunii aprovizionează deja sectorul turbinelor eoliene și că, prin urmare, este deja un furnizor certificat, aceasta își poate crește cu ușurință oferta în condiții de piață echitabile.

(473)

În plus, pe termen mediu și lung, producătorii de turbine eoliene ar putea să certifice alți producători de GFF, fie din Uniune, fie din alte surse care nu fac obiectul unui dumping. Astfel cum se menționează la considerentul 465, unul dintre producătorii de turbine eoliene a elaborat o strategie de aprovizionare din mai multe surse bazată pe mai mulți producători din Uniune. În plus, în Uniune există o capacitate neutilizată suficientă pentru o astfel de aprovizionare la scara necesară producătorilor mari de turbine eoliene.

(474)

În urma comunicării finale, unul dintre producătorii de turbine eoliene a afirmat că Comisia nu a formulat consecințele procesului de certificare și că a concluzionat în mod eronat că se poate trece cu ușurință de la un furnizor de GFF la altul. Același producător de turbine eoliene a subliniat că ansamblul capacității neutilizate este partajat între 16 producători din Uniune și că nu ar fi fezabil să se certifice toți cei 16 producători din Uniune. Aceeași parte a susținut că, din cauza procesului de certificare lung și costisitor și a faptului că industria Uniunii nu este în măsură să furnizeze cantități mari de produse cu o calitate omogenă, nu ar fi viabil din punct de vedere comercial să schimbe furnizorii sau să se aprovizioneze doar de la producători din Uniune. Acest producător de turbine eoliene a afirmat, în continuare, că utilizatorii nu se pot baza pe faptul că producătorii din Uniune ar putea construi cu ușurință o capacitate suplimentară.

(475)

În primul rând, astfel cum se descrie la considerentele 472 și 473 și spre deosebire de cele afirmate mai sus, Comisia a ținut seama de faptul că producătorii de GFF trebuie să treacă printr-un proces de certificare pentru a putea aproviziona industria turbinelor eoliene examinată în cadrul anchetei sale. Comisia a menționat posibilitatea de certificare a unor producători de GFF suplimentari pe termen mediu și lung și nu a concluzionat că schimbarea furnizorilor ar fi neapărat „simplă”. Dimpotrivă, Comisia a ținut seama în mare măsură de durata extinsă a procesului de certificare și de faptul că nu este fezabil să se certifice toți producătorii din Uniune pentru toate tipurile de GFF. Cu toate acestea, ancheta a dezvăluit, astfel cum se descrie la considerentul 472, că este fezabil să se extindă capacitatea de producție a unui producător specific în cazul în care un producător de turbine eoliene intenționează să achiziționeze volume mari de la un producător din Uniune certificat. În urma comunicării finale, partea interesată în cauză nu a prezentat informații suplimentare care să infirme aceste constatări.

(476)

În al doilea rând, astfel cum se descrie în mod mai detaliat la considerentele 472 și 473, ancheta a dezvăluit că, pe termen mediu și lung, riscul unui deficit de aprovizionare este destul de redus. În mod similar, partea interesată nu a prezentat informații suplimentare care să fi putut infirma aceste constatări.

(477)

În sfârșit, se subliniază faptul că măsurile antidumping vizează restabilirea concurenței loiale și a unor condiții echitabile pe piața Uniunii, iar nu blocarea importurilor din țările în cauză. În prezentul caz specific, ancheta a stabilit că taxele antidumping nu vor împiedica producătorii de turbine eoliene să se aprovizioneze în continuare la un preț echitabil de la furnizorii lor actuali certificați din țările în cauză. Acest lucru este confirmat în special de constatările subliniate la considerentele 481-484, și anume de faptul că taxele ar avea doar un impact minim asupra costului și a rentabilității producătorilor de turbine eoliene.

(478)

În consecință, afirmațiile referitoare la stabilitatea aprovizionării au fost respinse.

(479)

Producătorii de turbine eoliene cooperanți au afirmat că orice creștere a prețurilor GFF ar afecta în mod grav competitivitatea lor. Aceștia au susținut că proporția costurilor GFF trebuie să fie evaluată la nivelul producției de palete și nu la nivelul întregului parc eolian. Producătorii respectivi au argumentat, în plus, că creșterea costurilor ca urmare a taxelor potențiale nu poate fi transferată dezvoltatorilor de parcuri eoliene din cauza intervalului de timp îndelungat dintre elaborarea unei oferte pentru un proiect de parc eolian și punerea efectivă în aplicare a acestuia. Potrivit producătorilor de turbine eoliene, creșterea costurilor ca urmare a taxelor va afecta supraviețuirea pe termen lung din punct de vedere tehnologic a întregii industrii eoliene din Uniune, întrucât, pentru menținerea în fruntea concurenței pentru cea mai eficientă tehnologie este esențial să se realizeze investiții importante în cercetare și dezvoltare.

(480)

Ancheta a arătat că paletele de turbine nu sunt vândute separat, ci ca parte dintr-o turbină eoliană. În plus, dezvoltatorii de proiecte pentru parcuri eoliene achiziționează periodic infrastructură de parcuri eoliene suplimentară de la producătorii de turbine eoliene. Prin urmare, în ceea ce privește competitivitatea producătorilor de turbine eoliene, costul GFF ar trebui să fie stabilit în raport fie cu întreaga turbină eoliană vândută de producătorii de turbine eoliene, fie cu întreaga tehnologie a parcului eolian vândută de aceștia și nu doar în raport cu producția de palete, astfel cum s-a afirmat, întrucât acest lucru nu ar reflecta realitățile de pe piață.

(481)

GFF împreună cu rășinile epoxidice reprezintă două componente principale utilizate la fabricarea paletelor pentru turbinele eoliene. Astfel, GFF reprezintă [10 %-35 %] din costurile cu materiile prime ale fabricării unei palete, în funcție, pe de o parte, de proporția de GFF și, pe de altă parte, de alte materiale utilizate. Totuși, ancheta a arătat, de asemenea, că fabricarea paletelor implică utilizarea intensivă a forței de muncă și, prin urmare, proporția deținută de GFF din costurile totale de fabricare a unei palete este considerabil mai mică și reprezintă numai [4 %-14 %]. Această proporție scade și mai mult la [0,1 %-2 %] din costul total al unei turbine eoliene și din costurile totale ale construirii unui întreg parc eolian.

(482)

Având în vedere partea doar minoră reprezentată de GFF din costul unui parc eolian [0,1 %-2 %], se consideră că impactul taxelor definitive asupra GFF din costul total al unui parc eolian este neglijabil, în special întrucât o mare parte a GFF sunt aprovizionate din Uniune. Ancheta a arătat că producătorii de turbine eoliene din Uniune au, de asemenea, o putere de negociere considerabilă pentru a transfera costul suplimentar dezvoltatorilor de parcuri eoliene, întrucât aceștia sunt, în mod colectiv, furnizorii de turbine eoliene principali de pe piața Uniunii. Având în vedere partea minoră reprezentată de GFF din costul unui parc eolian, profitabilitatea ar trebui să rămână la un nivel care să mențină nivelul investițiilor în cercetare și dezvoltare, care sunt esențiale pentru menținerea în fruntea concurenței pentru cea mai eficientă tehnologie.

(483)

Chiar dacă nu se poate exclude că natura concurențială a participării indirecte la procesul de licitație poate face ca un astfel de transfer să fie dificil, ar trebui să se țină seama de faptul că, spre deosebire de producătorii de GFF, producătorii de turbine eoliene cooperanți au o situație financiară solidă, cu marje de profit care ar absorbi cu ușurință impactul scăzut al taxelor. În plus, ambii producători de turbine eoliene cooperanți vând către dezvoltatorii de parcuri eoliene nu numai turbine eoliene, ci și servicii asociate de întreținere ulterioară. Aceste contracte sunt foarte profitabile. Atractivitatea integrării serviciilor în cadrul activității comerciale este reflectată și de recenta achiziție a departamentului de servicii al unui concurent insolvent (105) de către unul dintre utilizatorii cooperanți.

(484)

Prin urmare, orice creștere a costurilor din cauza taxelor antidumping care nu au putut fi transferate dezvoltatorilor de parcuri eoliene ar putea să fie absorbită cu ușurință de producătorii de turbine eoliene. În plus, astfel cum se menționează la considerentul 473, producătorii de turbine eoliene ar trebui, de asemenea, să aibă capacitatea de a-și schimba furnizorii cu o sursă de GFF care nu este afectată de dumping, fie din Uniune, fie din altă parte.

(485)

În urma comunicării finale, doi producători de turbine eoliene au reiterat argumentul potrivit căruia efectul taxelor asupra competitivității industriei turbinelor eoliene nu ar trebui să fie evaluat în raport cu un parc eolian sau cu o turbină eoliană, ci doar în raport cu paletele pentru turbine eoliene. Unul dintre acești producători a afirmat că paletele nu ar fi produse împreună cu celelalte componente ale turbinelor eoliene și că evaluarea efectului taxelor pe baza întregului parc eolian ignoră realitatea comercială.