2.3.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 62/1


REGULAMENTUL (UE) 2020/283 AL CONSILIULUI

din 18 februarie 2020

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce privește măsurile de consolidare a cooperării administrative în vederea combaterii fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 113,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului (3) stabilește, printre altele, norme privind stocarea și schimbul prin mijloace electronice de informații specifice în domeniul taxei pe valoarea adăugată (TVA).

(2)

Creșterea comerțului electronic facilitează vânzarea transfrontalieră de mărfuri și servicii către consumatori finali din statele membre. În acest context, comerțul electronic transfrontalier privește livrări pentru care TVA este datorată într-un stat membru, dar furnizorul este stabilit într-un alt stat membru, pe un teritoriu terț sau într-o țară terță. Cu toate acestea, întreprinderile care comit fraude, stabilite fie într-un stat membru, pe un teritoriu terț sau într-o țară terță, exploatează oportunitățile oferite de comerțul electronic pentru a obține avantaje de piață neloiale, sustrăgându-se de la obligațiile legate de TVA care le revin. În cazul în care se aplică principiul impozitării la destinație, întrucât consumatorii nu au obligații contabile, statele membre de consum au nevoie de instrumente adecvate pentru a detecta și a controla aceste întreprinderi frauduloase. Este important să fie combătută frauda transfrontalieră în domeniul TVA cauzată de comportamentul fraudulos al unor întreprinderi în domeniul comerțului electronic transfrontalier.

(3)

Până în prezent, cooperarea între autoritățile fiscale ale statelor membre (denumite în continuare „autoritățile fiscale”) pentru combaterea fraudei în domeniul TVA s-a bazat în mod obișnuit pe evidențe ținute de întreprinderile care sunt direct implicate în operațiunea impozabilă. În livrările transfrontaliere business-to-consumer, care sunt tipice în domeniul comerțului electronic, este posibil ca astfel de informații să nu fie disponibile direct. Astfel, sunt necesare instrumente noi pentru a permite autorităților fiscale să combată eficient frauda în domeniul TVA.

(4)

Pentru marea majoritate a achizițiilor transfrontaliere online efectuate de consumatorii din Uniune, plățile sunt executate prin intermediul unor prestatori de servicii de plată. Pentru a presta servicii de plată, un prestator de servicii de plată deține informații specifice pentru identificarea destinatarului, sau a beneficiarului, plății transfrontaliere, împreună cu detalii privind data, suma și statul membru de origine a plății. Autoritățile fiscale au nevoie de astfel de informații pentru a-și îndeplini sarcinile de bază de a detecta întreprinderile care comit fraude și de a stabili obligațiile în materie de TVA legate de livrările transfrontaliere business-to-consumer. Este, prin urmare, necesar și proporțional ca informațiile relevante referitoare la TVA, deținute de prestatorii de servicii de plată, să fie puse la dispoziția statelor membre și ca statele membre să poată să le stocheze în sistemele electronice naționale și să le transmită unui sistem electronic central de informații privind plățile pentru a detecta și a combate frauda transfrontalieră în domeniul TVA, în special în ceea ce privește livrările business-to-consumers.

(5)

O măsură proporțională și necesară de combatere eficace a fraudei în domeniul TVA constă în punerea la dispoziția statelor membre a instrumentelor pentru colectarea, stocarea și transmiterea informațiilor furnizate de prestatorii de servicii de plată, precum și în acordarea accesului funcționarilor de legătură Eurofisc la respectivele informații atunci când acestea au legătură cu o investigație privind o suspiciune de fraudă în domeniul TVA sau în scopul detectării fraudei în domeniul TVA. Respectivele instrumente sunt esențiale, deoarece autoritățile fiscale au nevoie de informațiile respective în scopuri de control al TVA, pentru a proteja veniturile publice precum și întreprinderile care funcționează cu respectarea legii în statele membre, fapt care contribuie, la rândul său, la protecția locurilor de muncă și a cetățenilor Uniunii.

(6)

Este important ca prelucrarea informațiilor referitoare la plăți de către statele membre să fie proporțională cu obiectivul combaterii fraudei în domeniul TVA. Prin urmare, statele membre nu ar trebui să colecteze, să stocheze sau să transmită informații despre consumatori sau plătitori și despre plăți care este improbabil să fie legate de activități economice.

(7)

Pentru îndeplinirea obiectivului de combatere în mod mai eficace a fraudei în domeniul TVA, ar trebui să se înființeze un sistem electronic central de informații privind plățile („CESOP”), căruia statele membre să îi transmită informațiile referitoare la plăți pe care le colectează și le pot stoca la nivel național. CESOP ar trebui să stocheze, să agrege și să analizeze, pentru fiecare beneficiar al plăților, toate informațiile referitoare la plăți relevante pentru TVA transmise de statele membre. CESOP ar trebui să permită o imagine de ansamblu completă asupra plăților primite de beneficiari din partea plătitorilor localizați în statele membre și să pună la dispoziția funcționarilor de legătură Eurofisc rezultatul analizelor specifice ale informațiilor. CESOP ar trebui să fie capabil să detecteze înregistrările multiple ale aceleiași plăți, de exemplu, aceeași plată ar putea fi raportată atât de către bancă, cât și de către emitentul cardului unui anumit plătitor, să curețe informațiile primite de la statele membre, de exemplu prin eliminarea duplicatelor și corectarea erorilor din date, precum și să le permită funcționarilor de legătură Eurofisc să verifice încrucișat informațiile privind plățile cu informațiile referitoare la TVA de care dispun, să efectueze cercetări în scopul realizării de investigații cu privire la fraude suspectate în domeniul TVA sau să detecteze fraude în domeniul TVA și să adauge informații suplimentare.

(8)

Impozitarea reprezintă un obiectiv important de interes public general al Uniunii și al statelor membre și acest fapt a fost recunoscut în legătură cu restricțiile care pot fi aplicate obligațiilor și drepturilor prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și în Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (5). Datorită naturii și volumului informațiilor care provin de la prestatori de servicii de plată este necesară limitarea drepturilor la protecția datelor, iar această limitare urmează să se bazeze pe condițiile specifice prevăzute în Directiva (UE) 2020/284 a Consiliului (6). Întrucât informațiile privind plățile sunt deosebit de sensibile, în toate etapele prelucrării datelor este nevoie de claritate în privința identității operatorului sau a persoanei împuternicite de operator în conformitate cu Regulamentele (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725.

(9)

Prin urmare, este necesar să se aplice restricții drepturilor persoanelor vizate, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 904/2010. În fapt, exercitarea integrală a drepturilor și obligațiilor persoanelor vizate ar submina în mod grav obiectivul de combatere eficace a fraudei în domeniul TVA și ar permite persoanelor vizate să obstrucționeze analiza și investigațiile în desfășurare din cauza volumului masiv de informații trimise de prestatorii de servicii de plată, precum și a posibilei proliferări a cererilor adresate de persoanele vizate statelor membre, Comisiei sau ambelor. Aceasta ar reduce capacitatea autorităților fiscale de a urmări îndeplinirea obiectivului prezentului regulament, punând în pericol cercetările, analizele, investigațiile și procedurile realizate în conformitate cu prezentul regulament. În consecință, drepturilor persoanelor vizate ar trebui să li se aplice restricții atunci când se procesează informații în conformitate cu prezentul regulament. Obiectivul de combatere a fraudei în domeniul TVA nu poate fi îndeplinit prin alte mijloace mai puțin restrictive care să fie la fel de eficace.

(10)

La informațiile referitoare la plăți stocate în CESOP ar trebui să aibă acces numai funcționarii de legătură Eurofisc și numai cu scopul de a combate frauda în domeniul TVA. Aceste informații ar putea fi utilizate, pe lângă evaluarea TVA, și pentru evaluarea altor prelevări, drepturi și taxe astfel cum sunt stabilite în Regulamentul (UE) nr. 904/2010. Informațiile respective nu ar trebui utilizate în alte scopuri, cum ar fi scopurile comerciale.

(11)

Atunci când prelucrează informațiile privind plățile în conformitate cu prezentul regulament, fiecare stat membru ar trebui să respecte limitele a ceea ce este proporțional și necesar în scopul realizării investigațiilor cu privire la suspiciunile de fraudă în domeniul TVA sau al detectării fraudelor în domeniul TVA.

(12)

Pentru a garanta drepturile și obligațiile în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679, este important ca informațiile legate de plăți să nu fie utilizate pentru procesul decizional automatizat în cazuri individuale, și, prin urmare, ar trebui întotdeauna verificate prin raportare la alte informații fiscale aflate la dispoziția autorităților fiscale.

(13)

Pentru a sprijini statele membre în combaterea fraudei în domeniul TVA și în detectarea autorilor fraudelor, este necesar și proporțional ca prestatorii de servicii de plată să păstreze timp de trei ani evidențe ale informațiilor referitoare la plăți și la destinatarii acestora în corelație cu serviciile de plată pe care le prestează. Respectiva perioadă oferă suficient timp pentru ca statele membre să realizeze controale în mod eficace și să investigheze fraudele suspectate în domeniul TVA sau să detecteze fraude în domeniul TVA și este de asemenea proporțională având în vedere volumul masiv de informații referitoare la plăți și natura sensibilă a acestora din perspectiva protecției datelor cu caracter personal.

(14)

Având în vedere că funcționarii de legătură Eurofisc ai statelor membre ar trebui să poată avea acces la informațiile legate de plăți stocate în CESOP în scopul combaterii fraudei în domeniul TVA, persoanele acreditate în mod corespunzător din cadrul Comisiei ar trebui să aibă acces la respectivele informații numai în scopul de a dezvolta CESOP și de a asigura mentenanța sa. Tuturor persoanelor care accesează respectivele informații li se aplică regulile de confidențialitate stabilite în Regulamentul (UE) nr. 904/2010.

(15)

Întrucât în vederea implementării CESOP va fi nevoie de dezvoltarea unor noi tehnologii, este necesar să se amâne aplicarea prezentului regulament pentru a permite statelor membre și Comisiei să dezvolte respectivele tehnologii.

(16)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește măsurile tehnice pentru stabilirea CESOP și mentenanța acestuia, atribuțiile care revin Comisiei în legătură cu gestionarea tehnică a CESOP, detaliile tehnice care să garanteze conexiunea și operabilitatea generală dintre sistemele electronice naționale și CESOP, formularele electronice standard pentru colectarea informațiilor de la furnizorii de servicii de plată, detaliile tehnice și de altă natură privind accesul funcționarilor de legătură Eurofisc la informații, modalitățile practice de identificare a funcționarilor de legătură Eurofisc care au acces la CESOP, procedurile care permit adoptarea măsurilor de securitate tehnice și organizatorice adecvate pentru dezvoltarea și funcționarea CESOP, rolurile și responsabilitățile statelor membre și ale Comisiei în ceea ce privește exercitarea funcției de operator și de persoană împuternicită de operator în temeiul Regulamentelor (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725 și cu privire la normele procedurale în ceea ce privește Eurofisc. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

(17)

Frauda în domeniul TVA reprezintă o preocupare comună tuturor statelor membre. Statele membre, în mod individual, nu au informațiile necesare pentru a se asigura că normele în materie de TVA în sectorul comerțului electronic transfrontalier sunt aplicate corect sau pentru a combate frauda în domeniul TVA în sectorul comerțului electronic transfrontalier. Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume combaterea fraudei în domeniul TVA, nu poate fi realizat într-o măsură suficientă de statele membre, în cazul comerțului electronic transfrontalier, dar, având în vedere amploarea sau efectele acțiunii, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este stabilit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat.

(18)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și se conformează principiilor recunoscute prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special, dreptul de protecție a datelor cu caracter personal. În acest sens, prezentul regulament limitează strict volumul de date cu caracter personal care va fi pus la dispoziția statelor membre. Informațiile referitoare la plăți ar trebui prelucrate, în temeiul prezentului regulament, numai în scopul combaterii fraudei în domeniul TVA.

(19)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis un aviz la 14 martie 2019 (8).

(20)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 904/2010 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) nr. 904/2010 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 2 se adaugă următoarele dispoziții:

„(s)

«prestator de servicii de plată» înseamnă oricare dintre categoriile de prestatori de servicii de plată menționate la articolul 1 alineatul (1) literele (a)-(d) din Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului (*1) ori o persoană fizică sau juridică care beneficiază de o derogare în conformitate cu articolul 32 din directiva menționată;

(t)

«plată» înseamnă, cu excepția excluderilor prevăzute la articolul 3 din Directiva (UE) 2015/2366, o «tranzacție de plată» în sensul definiției de la articolul 4 punctul 5 din respectiva directivă, sau o «remitere de bani» în sensul definiției de la articolul 4 punctul 22 din respectiva directivă;

(u)

«plătitor» înseamnă «plătitor» în sensul definiției de la articolul 4 punctul 8 din Directiva (UE) 2015/2366;

(v)

«beneficiar al plății» înseamnă «beneficiar al plății» în sensul definiției de la articolul 4 punctul 9 din Directiva (UE) 2015/2366.

(*1)  Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35).”"

2.

Capitolul V se modifică după cum urmează:

(a)

titlul capitolului V se înlocuiește cu următorul text:

„COLECTAREA, STOCAREA ȘI SCHIMBUL AUTOMAT DE INFORMAȚII SPECIFICE”;

(b)

înaintea articolului 17 se introduce următorul titlu:

„SECȚIUNEA 1

Accesul automat la informații specifice stocate în sistemele electronice naționale”;

(c)

după articolul 24 se introduce următoarea secțiune:

„SECȚIUNEA 2

Sistemul electronic central de informații referitoare la plăți

Articolul 24a

Comisia dezvoltă, întreține, găzduiește și gestionează din punct de vedere tehnic un sistem electronic central de informații referitoare la plăți («CESOP»), în scopul de a realiza investigații vizând fraude suspectate în domeniul TVA sau pentru a detecta fraude în domeniul TVA.

Articolul 24b

(1)   Fiecare stat membru colectează informațiile privind beneficiarii plăților și plățile menționate la articolul 243b din Directiva 2006/112/CE.

Fiecare stat membru colectează informațiile menționate la primul paragraf de la prestatorii de servicii de plată:

(a)

până cel târziu la sfârșitul lunii care urmează după expirarea trimestrului calendaristic la care se referă informațiile;

(b)

prin intermediul unui formular electronic standard.

(2)   Fiecare stat membru poate stoca informațiile colectate în conformitate cu alineatul (1) într-un sistem electronic național.

(3)   Biroul central de legătură sau departamentele de legătură sau funcționarii competenți desemnați de autoritatea competentă a fiecărui stat membru transmit către CESOP informațiile colectate în conformitate cu alineatul (1) până cel târziu în cea de-a zecea zi a celei de-a doua luni care urmează trimestrului calendaristic la care se referă informațiile.

Articolul 24c

(1)   CESOP exercită următoarele funcții în ceea ce privește informațiile transmise în conformitate cu articolul 24b alineatul (3):

(a)

de a stoca informațiile;

(b)

de a agrega informațiile în ceea ce privește fiecare beneficiar individual al plății;

(c)

de a analiza informațiile stocate împreună cu informațiile punctuale relevante comunicate sau colectate în temeiul prezentului regulament;

(d)

de a face accesibile informațiile menționate la literele (a), (b) și (c) de la prezentul alineat funcționarilor de legătură Eurofisc, astfel cum se menționează la articolul 36 alineatul (1).

(2)   CESOP păstrează informațiile menționate la alineatul (1) pentru o perioadă maximă de cinci ani de la sfârșitul anului în care informațiile au fost transferate în sistem.

Articolul 24d

Accesul la CESOP este acordat numai funcționarilor de legătură Eurofisc, astfel cum se menționează la articolul 36 alineatul (1), care dețin un identificator personal de utilizator pentru CESOP și în cazul în care accesul lor este necesar în scopul unor investigații vizând fraude suspectate în domeniul TVA sau al detectării unor fraude în domeniul TVA.

Articolul 24e

Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare:

(a)

măsurile tehnice pentru crearea și mentenanța CESOP;

(b)

sarcinile Comisiei pentru gestionarea din punct de vedere tehnic a CESOP;

(c)

detaliile tehnice ale infrastructurii și instrumentelor necesare pentru a garanta conexiunea și operabilitatea generală dintre sistemele electronice naționale menționate la articolul 24b și CESOP;

(d)

formularele electronice standard menționate la articolul 24b alineatul (1) al doilea paragraf litera (b);

(e)

detaliile tehnice și de altă natură privind accesul la informațiile menționate la articolul 24c alineatul (1) litera (d);

(f)

modalitățile practice de identificare a funcționarilor de legătură Eurofisc, astfel cum se menționează la articolul 36 alineatul (1), care vor avea acces la CESOP în conformitate cu articolul 24d;

(g)

procedurile pe care le va aplica în mod permanent Comisia pentru a se asigura aplicarea măsurilor de securitate tehnice și organizatorice adecvate pentru dezvoltarea și funcționarea CESOP;

(h)

rolurile și responsabilitățile statelor membre și ale Comisiei în ceea ce privește funcțiile de operator și de persoană împuternicită de către operator în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (*2) și al Regulamentului (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (*3).

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 58 alineatul (2).

Articolul 24f

(1)   Costurile aferente creării, operării și mentenanței CESOP sunt suportate din bugetul general al Uniunii. Aceste costuri includ costurile aferente conexiunii securizate dintre CESOP și sistemele electronice naționale, precum și pe cele aferente serviciilor necesare pentru exercitarea funcțiilor enumerate la articolul 24c alineatul (1).

(2)   Fiecare stat membru suportă costurile tuturor dezvoltărilor necesare pentru propriul sistem electronic național menționat la articolul 24b alineatul (2), și este responsabil de acesta.”

(*2)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1)."

(*3)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39)."

3.

Articolul 37 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 37

(1)   Președintele Eurofisc transmite un raport anual privind activitățile tuturor domeniilor de lucru comitetului menționat la articolul 58 alineatul (1). Raportul anual conține cel puțin:

(a)

numărul total de accesări ale CESOP;

(b)

rezultatele operaționale bazate pe informațiile accesate și prelucrate în temeiul articolului 24d, identificate de către funcționarii de legătură Eurofisc;

(c)

o evaluare a calității datelor prelucrate în cadrul CESOP.

(2)   Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, normele procedurale în ceea ce privește Eurofisc. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 58 alineatul (2).”

4.

La articolul 55 se adaugă următorul alineat:

„(1a)   Informațiile menționate în capitolul V secțiunea 2 se utilizează numai în scopurile menționate la alineatul (1) și în cazul în care au fost verificate în raport cu alte informații fiscale aflate la dispoziția autorităților competente ale statelor membre.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2024.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 februarie 2020.

Pentru Consiliu

Președintele

Z. MARIĆ


(1)  Avizul din 17 decembrie 2019 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO C 240, 16.7.2019, p. 29.

(3)  Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (JO L 268, 12.10.2010, p. 1).

(4)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(5)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(6)  Directiva (UE) 2020/284 a Consiliului din 18 februarie 2020 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește introducerea anumitor cerințe pentru prestatorii de servicii de plată (a se vedea pagina 7 din prezentul Jurnal Oficial)

(7)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(8)  JO C 140, 16.4.2019, p. 4.