(1)

Sărăcia energetică este o situație în care gospodăriile nu pot avea acces la servicii energetice esențiale. Dat fiind că, în 2018, aproape 34 de milioane de europeni nu își permiteau să își încălzească locuințele în mod corespunzător (2), sărăcia energetică reprezintă o provocare majoră pentru UE.

(2)

Astfel cum au recunoscut colegiuitorii, sistemele adecvate de încălzire, de răcire, de iluminare și de alimentare cu energie electrică sunt servicii esențiale care stau la baza unui nivel de trai decent și a unei bune stări de sănătate. Accesul la serviciile energetice este esențial pentru incluziunea socială. Prin urmare, combaterea sărăciei energetice are potențialul de a aduce beneficii multiple, inclusiv reducerea cheltuielilor pentru sănătate, reducerea poluării aerului (prin înlocuirea surselor de încălzire neadecvate scopului), îmbunătățirea confortului și a bunăstării, precum și creșterea bugetelor gospodăriilor. Luate împreună, aceste beneficii ar stimula în mod direct creșterea economică și prosperitatea în Uniunea Europeană.

(3)

Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat în comun de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie la 17 noiembrie 2017, include energia printre serviciile esențiale pe care toată lumea are dreptul de a le accesa. Persoanele aflate într-o situație dificilă trebuie sprijinite pentru a avea acces la aceste servicii (3).

(4)

O tranziție echitabilă către o Uniune neutră din punct de vedere climatic până în 2050 constituie un element central al Pactului verde european propus de Comisie în decembrie 2019 (4). Un alt element central al Pactului verde este „Valul de renovări” (5), o inițiativă majoră menită să stimuleze renovarea structurală a clădirilor publice și private, reducând astfel emisiile, stimulând redresarea și abordând problema sărăciei energetice. O astfel de renovare structurală contribuie la stimularea eforturilor UE de combatere a schimbărilor climatice. Din acest motiv, s-a considerat că este vital ca inițiativa „Valul de renovări” și prezenta recomandare să fie adoptate în comun, pentru a consolida reciproc apelurile de a aborda problema sărăciei energetice și a clădirilor cu cele mai slabe performanțe.

(5)

Sărăcia energetică reprezintă un concept-cheie consolidat prin pachetul legislativ „Energie curată pentru toți europenii”, care este conceput pentru a facilita o tranziție energetică echitabilă. În temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (6) (denumit în continuare „Regulamentul privind guvernanța”) și al Directivei reformate privind energia electrică, Comisia are obligația de a furniza orientări indicative cu privire la indicatorii adecvați pentru măsurarea sărăciei energetice (7), precum și cu privire la definirea „numărului semnificativ de gospodării afectate de sărăcia energetică” (8). Nu există o definiție standard a sărăciei energetice și, prin urmare, este de competența statelor membre să își dezvolte propriile criterii în funcție de contextul lor național. Cu toate acestea, pachetul legislativ recent adoptat oferă principii și informații generale utile în ceea ce privește cauzele și consecințele posibile ale sărăciei energetice. De asemenea, acesta subliniază importanța politicilor în ceea ce privește abordarea acestei probleme, în special a politicilor asociate cu planurile naționale privind energia și clima („PNEC-uri”) și cu strategiile de renovare pe termen lung („SRTL-uri”) (9).

(6)

În PNEC-uri, statele membre trebuie să evalueze numărul gospodăriilor afectate de sărăcia energetică. În cazul în care un stat membru constată că are un număr semnificativ de gospodării afectate de sărăcia energetică, acesta trebuie să includă în planul său un obiectiv național, precum și o serie de politici și de măsuri pentru reducerea sărăciei energetice. În contextul celui de al cincilea raport privind starea uniunii energetice, Comisia a publicat documente de lucru ale serviciilor sale pentru fiecare stat membru, care conțin evaluări individuale ale fiecărui PNEC final. Aceste documente de lucru ale serviciilor Comisiei evaluează, de asemenea, modul în care planurile finale au abordat recomandările aferente ale Comisiei din 2019, inclusiv cu privire la sărăcia energetică, și includ o orientare privind punerea în aplicare a PNEC.

(7)

Directiva reformată privind energia electrică solicită statelor membre să ia măsuri adecvate pentru a combate sărăcia energetică oriunde este identificată, inclusiv măsuri care să abordeze contextul mai larg al sărăciei. Statele membre trebuie, de asemenea, să protejeze clienții vulnerabili, în special pe cei aflați în zone îndepărtate. Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10) privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE conține dispoziții similare.

(8)

O noutate în noul cadru legislativ este că acesta prevede obligativitatea identificării numărului de gospodării afectate de sărăcia energetică. Articolul 29 din Directiva reformată privind energia electrică se referă la obligația statelor membre de a evalua numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică și afirmă că statele membre trebuie să stabilească și să publice criteriile care stau la baza acestei evaluări. În cazul în care există un număr semnificativ de astfel de gospodării, statele membre trebuie să includă în planurile lor naționale privind energia și clima un obiectiv orientativ pentru reducerea sărăciei energetice, să ofere un calendar în acest sens și să prezinte politicile relevante. Ulterior, statele membre trebuie să raporteze Comisiei, în conformitate cu Regulamentul privind guvernanța, cu privire la progresele pe care le fac în direcția atingerii obiectivului de reducere a numărului de gospodării afectate de sărăcia energetică.

(9)

Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (11) privind eficiența energetică, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European și a Consiliului (12), impune statelor membre să țină seama de necesitatea de a reduce sărăcia energetică în contextul obligațiilor care le revin în materie de eficiență energetică. Articolul 7 alineatul (11) impune, în măsura în care este necesar, ca o parte din măsurile de eficiență energetică să vizeze, cu titlu prioritar, gospodăriile vulnerabile, inclusiv cele afectate de sărăcia energetică (13). Regulamentul privind guvernanța conține, de asemenea, obligații similare.

(10)

În versiunea revizuită a Directivei (UE) 2018/844 privind performanța energetică a clădirilor, statele membre trebuie să prezinte măsurile naționale relevante care contribuie la atenuarea sărăciei energetice, ca parte a strategiilor lor de renovare pe termen lung menite să sprijine renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale (14).

(11)

Cadrul legislativ al UE conține, de asemenea, garanții pentru a se asigura faptul că măsurile adoptate pentru a aborda sărăcia energetică nu împiedică deschiderea sau funcționarea pieței. Funcționarea fără probleme a piețelor cu amănuntul este esențială pentru o tranziție echitabilă. Aceste garanții sunt consacrate la articolul 28 din Directiva reformată privind energia electrică și sunt puse în aplicare în principal la articolul 5 alineatul (5).

(12)

Articolul 27 din Directiva reformată privind energia electrică consolidează acest principiu prin faptul că le impune statelor membre să se asigure că toți consumatorii casnici și, în cazul în care statele membre consideră oportun, toate întreprinderile mici beneficiază de serviciul universal, și anume de dreptul de a li se furniza, pe teritoriul lor, energie electrică de o calitate definită, la prețuri rezonabile, ușor și clar comparabile, transparente și nediscriminatorii. Pentru a asigura furnizarea serviciului universal, statele membre pot numi un furnizor de ultimă instanță.

(13)

După cum se reiterează la considerentul 59 din Directiva reformată privind energia electrică, sărăcia energetică provine dintr-o combinație de venituri mici, cheltuieli ridicate cu energia și o eficiență energetică redusă a locuințelor. Impactul prețurilor volatile de pe piața energiei și al eficienței energetice reduse, în special în ceea ce privește performanța clădirilor, la care se adaugă o gamă largă de factori socioeconomici asociați sărăciei generale și problemelor legate de sistemele de proprietate a fondului locativ, fac ca problema să fie dificil de abordat.

(14)

În 2018, 6,8 % dintre persoanele care locuiau în gospodării private din întreaga UE [30,3 milioane de persoane (15)] nu puteau ține pasul cu facturile la utilități, inclusiv facturile de energie, și, prin urmare, erau expuse riscului de a li se întrerupe alimentarea cu energie. În același an, 7,3 % din populația UE (37,4 milioane de persoane) aveau parte de temperaturi ambiente neplăcute în locuințele lor.

(15)

Criza provocată de COVID-19 a evidențiat caracterul urgent al abordării sărăciei energetice dacă se dorește crearea unei Europe sociale care să răspundă nevoilor tuturor locuitorilor săi. Nivelurile de sărăcie energetică de la un stat membru la altul se vor afla în centrul atenției, având în vedere că din ce în ce mai mulți europeni se luptă să aibă acces la o energie esențială, în special dată fiind creșterea șomajului. În acest context, este esențial să se atingă obiectivele Pactului verde european, în pofida perturbărilor fără precedent cu care se confruntă în prezent economiile europene.

(16)

Pachetul de redresare „Next Generation EU” (16) are drept scop „să ofere orientări și să construiască o Europă mai durabilă, mai rezilientă și mai echitabilă pentru generația următoare”. Planurile de redresare a Europei trebuie să fie ghidate de următoarele principii: durabilitatea mediului, solidaritatea, coeziunea și convergența și hotărârea de a nu lăsa în urmă niciun stat membru, nicio regiune sau nicio persoană. „Next Generation EU” confirmă rolul „Valului de renovări” ca factor principal de facilitare a redresării verzi.

(17)

Strategiile naționale de renovare pe termen lung și alte instrumente concepute pentru a îndeplini obiectivele de eficiență energetică pentru 2030 și 2050 ar trebui să fie orientate către protejarea gospodăriilor sărace din punct de vedere energetic și către responsabilizarea consumatorilor de energie vulnerabili, ajutându-i să economisească bani la facturile de energie, asigurându-le condiții de viață mai sănătoase și reducând sărăcia energetică.

(18)

Identificarea gospodăriilor cu cea mai mare nevoie de protecție și a locuințelor cu cea mai mare nevoie de renovare contribuie la direcționarea intervențiilor publice și la o mai bună gestionare a acestora, generând astfel rezultate concrete pentru consumatori, îmbunătățind eficiența energetică și reducând la minimum orice denaturare a funcționării pieței interne a energiei.

(19)

Prin elaborarea prezentei recomandări și prin punerea la dispoziția statelor membre, într-un document de lucru însoțitor, a unor orientări ale Comisiei în materie de sărăcie energetică, Comisia își îndeplinește obligația menționată mai sus și ajută statele membre să transpună noile dispoziții privind sărăcia energetică. Comisia furnizează, de asemenea, informații cu privire la bunele practici emergente (17).

(20)

Principala dificultate în elaborarea unei definiții este modul de obținere a unor date numerice fiabile. La nivelul UE, a fost elaborat un set de indicatori statistici care măsoară posibilii factori determinanți ai sărăciei energetice și consecințele acesteia. Aceștia sunt indicatori agregați. Întrucât sărăcia energetică este un fenomen multidimensional, niciun indicator unic nu poate reflecta pe deplin toate aspectele sale.

(21)

Indicatorii agregați au fost elaborați la nivel european și sunt enumerați în anexa la prezenta recomandare. Elaborați de Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene („EUROSTAT”) și de Observatorul european al sărăciei energetice („EPOV”) și derivați din colecțiile de date armonizate la nivelul UE, acești indicatori permit monitorizarea situației la nivelul întregii UE și identificarea particularităților naționale, precum și promovarea învățării reciproce și a schimburilor mai eficiente de bune practici. Indicatorii naționali pot contribui la completarea acestora și la rafinarea identificării sărăciei energetice, după caz.

(22)

Acest lucru necesită o cooperare strânsă între autoritățile competente relevante și, în special, eforturi coordonate în mod corespunzător la nivel local și regional, astfel încât orice analiză bazată pe indicatori la nivelul UE sau la nivel național să fie contrabalansată și completată printr-o abordare ascendentă. Autoritățile locale și regionale sunt bine plasate pentru a identifica principalele provocări financiare și sociale cu care se confruntă gospodăriile afectate de sărăcia energetică și pentru a juca un rol semnificativ în conceperea și punerea în aplicare a unei tranziții verzi care să fie echitabilă, incluzivă și durabilă pentru toți locuitorii Europei.

(23)

Comisia va continua să sprijine schimbul de bune practici între statele membre, atât în cooperare cu Comitetul pentru protecție socială, cât și în alte moduri. Programele de finanțare ale UE, inclusiv politica de coeziune, Instrumentul de sprijin tehnic și alte modalități de sprijin pot fi mobilizate pentru a răspunde provocărilor identificate prin diverse canale, inclusiv prin intermediul platformelor puse la dispoziție de Observatorul european al sărăciei energetice și de inițiativa „Convenția primarilor”.

(24)

Cel de al patrulea raport al Comisiei Europene privind prețurile și costurile energiei va analiza, de asemenea, situația specifică a persoanelor care trăiesc în sărăcie energetică și a consumatorilor vulnerabili (18). De asemenea, Comisia va acorda o atenție deosebită modului în care statele membre pun în aplicare articolul 5 din Directiva reformată privind energia electrică, care permite intervenția publică în stabilirea prețurilor pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor afectați de sărăcia energetică sau a celor care trăiesc în gospodării vulnerabile,