(1)

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat că, pentru cetățenii și întreprinderile din Uniune, conectivitatea este esențială. Rețelele de comunicații electronice, în special rețelele de foarte mare capacitate, au jucat un rol esențial în răspunsul la criză, permițând munca și învățământul, asistența medicală, comunicarea personală și divertismentul la distanță. Cazurile de utilizare intensivă a comunicațiilor în bandă largă în domenii precum sănătatea, educația, transportul, logistica și mass-media, care pot juca un rol-cheie în redresarea economică a Europei, se bazează pe conectivitatea la scară largă cu viteze de 1 gigabit. În general, conectivitatea fixă și pe suport radio contribuie în mod semnificativ la furnizarea de servicii accesibile și cu prețuri rezonabile și la reducerea decalajului digital. Acestea oferă un mijloc important de a informa publicul, de a ajuta autoritățile publice competente să limiteze răspândirea virusului și de a permite organizațiilor de asistență medicală să facă schimb de date și să furnizeze servicii la distanță.

(2)

Pandemia a schimbat perspectiva economică pentru anii următori. Sunt necesare mai mult ca oricând investiții și reforme pentru a asigura convergența și o redresare economică echilibrată, orientată spre viitor și durabilă. Investițiile în prioritățile comune ale Uniunii, în special în domeniul politicilor verzi, digitale și sociale, vor îmbunătăți reziliența Uniunii și vor contribui la crearea de locuri de muncă și la creșterea durabilă, modernizând, totodată, economiile statelor membre. Prin urmare, statele membre ar trebui să exploateze pe deplin potențialul mecanismului de redresare și reziliență propus, efectuând cheltuieli publice eficiente și creând cele mai bune condiții pentru investițiile private. Prezenta recomandare furnizează în acest scop orientări statelor membre care își elaborează în prezent propunerile de redresare și planurile de reziliență. Aceasta indică modul în care statele membre pot introduce măsuri simple și realiste de asignare, în condiții favorabile investițiilor, a spectrului de frecvențe radio pentru rețelele de a cincea generație (5G), precum și modul în care acestea pot facilita instalarea rețelelor fixe și pe suport radio de foarte mare capacitate, de exemplu, prin înlăturarea obstacolelor administrative inutile și optimizarea procedurilor de acordare a autorizațiilor.

(3)

În acest context socioeconomic, este necesar să se elaboreze o abordare comună a Uniunii, un „set de instrumente”, pe baza celor mai bune practici. Scopul este acela de a stimula instalarea în timp util a rețelelor de foarte mare capacitate, inclusiv a rețelelor de fibră optică și a rețelelor pe suport radio de generație următoare. O astfel de abordare ar susține procesele și aplicațiile digitale emergente și viitoare și ar contribui în mod direct la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă, în cadrul redresării economice a Uniunii.

(4)

Concluziile Consiliului din 9 iunie 2020 (1)privind conturarea viitorului digital al Europei subliniază că pandemia de COVID-19 a demonstrat necesitatea unei conectivități rapide și omniprezente. Această situație impune statelor membre să elaboreze, în strânsă cooperare cu Comisia, un set de bune practici pentru reducerea costurilor de instalare a rețelelor și facilitarea introducerii a infrastructurilor de foarte mare capacitate, inclusiv a rețelelor de fibră optică și a rețelelor 5G.

(5)

Rețelele mobile 5G vor asigura conectivitate de foarte mare capacitate utilizatorilor de dispozitive mobile. Aceste rețele vor juca un rol vital în crearea bazelor pentru transformarea digitală și transformarea verde în domenii precum transporturile, energia, industria producătoare, sănătatea, agricultura și mass-media.Pentru succesul unui număr de cazuri de utilizare a rețelelor 5G e necesară continuitatea serviciului pe un teritoriu întins, inclusiv dincolo de frontierele naționale. Prin urmare, este important ca statele membre să ia măsurile adecvate pentru a promova instalarea rețelelor 5G pe întregul lor teritoriu, inclusiv în regiunile rurale și în cele îndepărtate, și să coopereze unele cu altele pentru instalarea acestor rețele în zonele transfrontaliere.

(6)

Acțiunile legate de spectru care fac obiectul prezentei recomandări pot susține elaborarea viitorului plan de acțiune actualizat al Comisiei privind 5G și 6G pentru Europa, anunțat în comunicarea Comisiei intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” (2). Acest plan actualizat evaluează progresele înregistrate, abordează actualele deficiențe de instalare a rețelei și stabilește un nou nivel de ambiție pentru viitoarea instalare a rețelelor 5G în întreaga UE, astfel încât să se asigure valorificarea întregului potențial al conectivității 5G de a contribui la îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale UE privind transformarea digitală a economiei.

(7)

Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3) („Directiva privind reducerea costurilor benzii largi”) are scopul de a facilita și a stimula introducerea rețelelor de comunicații electronice de mare viteză. În raportul său referitor la punerea în aplicare a Directivei privind reducerea costurilor benzii largi (4), Comisia a identificat o serie de probleme de eficacitate ale acesteia, inclusiv faptul că unele măsuri opționale nu sunt utilizate la potențialul lor maxim de către statele membre. Ca răspuns la aceste constatări, prezenta recomandare ar trebui să propună măsuri care să stimuleze instalarea în timp util a rețelelor sustenabile de comunicații electronice de foarte mare capacitate, inclusiv a rețelelor 5G.

(8)

Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului (5), care trebuie transpusă de statele membre și aplicată începând cu 21 decembrie 2020, promovează conectivitatea și accesul la rețelele de foarte mare capacitate, încurajând utilizarea acestora de către toți cetățenii și toate întreprinderile din Uniune. Prezenta recomandare are scopul de a contribui la realizarea acestui obiectiv și, prin urmare, se axează pe instalarea rețelelor de foarte mare capacitate.

(9)

Statele membre ar trebui să coopereze între ele și cu Comisia pentru a elabora de urgență un set de instrumente care să conțină cele mai bune practici pentru aplicarea Directivei privind reducerea costurilor benzii largi, bazându-se pe cerințele minime ale acesteia, și să aducă îmbunătățiri în următoarele domenii: (i) optimizarea procedurilor de acordare a autorizațiilor, în contextul eforturilor mai ample de îmbunătățire a eficienței și transparenței administrațiilor publice și pentru a contribui la facilitarea activităților economice; (ii) creșterea transparenței și consolidarea punctului de informare unic, (iii) extinderea dreptului de acces la infrastructura fizică existentă, controlată de organisme din sectorul public și (iv) îmbunătățirea mecanismului de soluționare a litigiilor. În plus, statele membre ar trebui să identifice măsurile care contribuie la reducerea impactului rețelelor de comunicații electronice asupra mediului și asigură sustenabilitatea acestora.

(10)

În temeiul articolului 7 din Directiva privind reducerea costurilor benzii largi, statele membre trebuie să se asigure că autoritățile competente iau în termen de patru luni deciziile asupra autorizațiilor pentru lucrările de construcții civile necesare în vederea instalării unor elemente ale rețelelor de comunicații electronice de mare viteză, acest termen putând fi prelungit în mod excepțional în cazuri justificate corespunzător sau pentru a respecta alte termene sau obligații prevăzute în legislația națională pentru buna desfășurare a procedurii. Pentru a evita aplicarea în Uniune a unor practici inconsecvente, statele membre ar trebui, prin urmare, să urmărească facilitarea respectării termenului de patru luni pentru acordarea sau refuzarea autorizațiilor necesare și ar trebui, de asemenea, să identifice împreună cele mai bune practici care optimizează în măsură și mai mare procedurile de acordare a autorizațiilor, cum ar fi aprobarea tacită și procedurile de autorizare simplificate.

(11)

Pentru anumite tipuri de instalare a rețelelor, unele state membre au instituit proceduri de autorizare simplificate, ca o modalitate de reducere semnificativă a sarcinii administrative, atât pentru operatori, cât și pentru administrațiile naționale. Statele membre ar trebui să aibă în vedere utilizarea unor proceduri simplificate de acordare a autorizațiilor sau scutirile de autorizații care depășesc dispozițiile articolului 57 din Codul european al comunicațiilor electronice, precum și definirea scenariilor de instalare a rețelelor care ar beneficia de acestea (de exemplu, instalările provizorii necesare pentru a asigura continuitatea serviciilor de comunicații electronice sau modernizările simple ale rețelelor existente, inclusiv trecerea la 5G a stațiilor de bază mobile existente).

(12)

Pentru a reduce sarcina administrativă și a optimiza procedurile de acordare a autorizațiilor, ar trebui facilitată utilizarea procedurilor electronice și ar trebui extins rolul punctului de informare unic. În acest scop, statele membre ar trebui să reflecteze asupra modului în care punctul de informare unic ar putea deveni un punct unic eficace de acces pentru depunerea cererilor electronice de autorizare la toate nivelurile administrative.

(13)

O abordare integrată a eliberării autorizațiilor sub responsabilitatea punctului de informare unic ar aduce, ca măsură suplimentară, o valoare adăugată semnificativă. Aceasta ar putea funcționa printr-o procedură integral coordonată în cazurile în care sunt implicate mai multe autorități competente. Prin urmare, statele membre ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a acorda punctului de informare unic un rol activ în coordonarea și monitorizarea procedurilor de acordare a autorizațiilor de către diferitele autorități competente și în asigurarea schimbului adecvat de informații relevante.

(14)

Pentru a evita întârzierile nedorite, procedurile de acordare a autorizațiilor și a drepturilor de trecere, inclusiv pe rutele de comunicații (de exemplu drumuri, căi ferate), în temeiul articolului 43 din Codul european al comunicațiilor electronice, ar trebui efectuate în paralel. Statele membre ar trebui să analizeze posibilitatea de a acorda drepturi de trecere cât mai rapid posibil și, în orice caz, în limita termenului maxim de patru luni pentru acordarea autorizațiilor, aliniind astfel această procedură cu dispozițiile articolului 7 alineatul (3) din Directiva privind reducerea costurilor benzii largi.

(15)

Având în vedere numărul din ce în ce mai mare de autorizații de instalare a rețelelor de comunicații electronice și caracterul lor predominant local, taxele pentru autorizațiile pentru lucrări de construcții civile pot varia în mod semnificativ de la un stat membru la altul și pe teritoriul aceluiași stat membru. Acestea pot reprezenta, de asemenea, o parte semnificativă a costului de instalare, în special în regiunile rurale și în cele îndepărtate, în care costul instalării per utilizator este cel mai ridicat. Prin urmare, ar fi foarte util ca statele membre să facă schimb și să convină asupra modalităților de a menține costurile de acordare a autorizațiilor la un nivel care să nu descurajeze investițiile, luând în considerare multitudinea de autorizații care sunt deseori necesare.

(16)

Accesul la informații complete, exacte și actualizate este o condiție prealabilă pentru a asigura utilizarea eficientă a infrastructurii fizice existente și coordonarea adecvată a lucrărilor de construcții civile. Rolul punctului de informare unic este esențial în acest sens. Îmbunătățirea transparenței infrastructurii existente și a lucrărilor de construcții civile planificate reprezintă un pas preliminar esențial pentru a permite accesul la infrastructura existentă și pentru a îmbunătăți coordonarea lucrărilor de construcții civile, care, la rândul lor, generează beneficii suplimentare pentru mediu și persoane fizice. Prin urmare, statele membre ar trebui să fie încurajate să aibă în vedere alimentarea punctului de informare unic cu toate informațiile privind infrastructura fizică disponibile într-o anumită zonă, din diferite surse, și să contribuie la furnizarea de informații georeferențiale.

(17)

Statele membre ar trebui să fie încurajate să exploreze mijloace de îmbunătățire a transparenței în ceea ce privește infrastructura fizică existentă prin creșterea cantității și a calității informațiilor disponibile prin intermediul punctului de informare unic. Acestea includ informațiile care sunt furnizate bilateral între operatori, în temeiul articolului 4 alineatul (2) și al articolului 4 alineatul (4) din Directiva privind reducerea costurilor benzii largi, la cerere, sau care se referă la infrastructura fizică controlată de organisme din sectorul public.

(18)

În plus față de cerințele Directivei privind reducerea costurilor benzii largi privind accesul la infrastructura fizică existentă, instalarea rețelelor de foarte mare capacitate poate fi facilitată în continuare permițând operatorilor să obțină accesul la infrastructura fizică relevantă controlată de organismele din sectorul public, în condiții similare celor stabilite la articolul 3 din directiva respectivă. O astfel de infrastructură fizică ar include clădirile, în special acoperișurile, și mobilierul stradal, cum ar fi stâlpii pentru iluminarea stradală, semnele de circulație, semafoarele, panourile, stațiile de autobuz și de tramvai și stațiile de metrou.

(19)

Directiva privind reducerea costurilor benzii largi prevede recurgerea la proceduri de soluționare a litigiilor în cazul în care negocierile legate de accesul la infrastructuri eșuează. Statele membre ar trebui să își intensifice eforturile pentru a identifica împreună cele mai bune practici în vederea unor mecanisme eficace și eficiente de soluționare a litigiilor și a bunei funcționări a organismelor de soluționare a litigiilor din întreaga Uniune. Din motive de transparență, aceste practici ar trebui să includă publicarea în timp util a deciziilor organismelor de soluționare a litigiilor.

(20)

Amprenta de mediu a sectorului comunicațiilor electronice este în creștere și este esențial să se ia în considerare toate mijloacele posibile de combatere a acestei tendințe. Stimulentele de instalare a rețelelor cu o amprentă de carbon redusă, de exemplu, pot contribui la sustenabilitatea sectorului, precum și la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea. Statele membre sunt invitate, în strânsă cooperare cu Comisia, să identifice și să promoveze astfel de stimulente, care ar putea include proceduri rapide de acordare a autorizațiilor sau reduceri ale taxelor de acordare a autorizațiilor și de acces pentru rețelele care îndeplinesc anumite criterii de mediu.

(21)

Pentru a evita întârzierea nejustificată a proceselor de autorizare a utilizării spectrului de frecvențe radio și de instalare a rețelelor de comunicații fără fir, statele membre ar trebui să facă schimb de bune practici cu privire la modul de luare în considerare a rezultatelor evaluării de mediu, atunci când acest lucru este necesar, și în special atunci când autoritățile pregătesc cadrul pentru aprobarea dezvoltării viitoare a proiectelor, respectând pe deplin legislația Uniunii, în special Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6) („Directiva privind evaluarea strategică de mediu”), Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7) („Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului”) și Directiva 92/43/CEE a Consiliului (8) („Directiva privind habitatele”). Evaluarea de mediu ar trebui să aibă loc în etapa în care efectele asupra mediului pot fi identificate și evaluate.

(22)

Codul european al comunicațiilor electronice stabilește un termen comun, la sfârșitul anului 2020, pentru ca statele membre să permită utilizarea benzii de 3,4-3,8 GHz și a cel puțin 1 GHz din banda „pionier” de 24,25-27,5 GHz pentru 5G. În plus, Decizia (UE) 2017/899 a Parlamentului European și a Consiliului (9) stabilește un termen-limită comun, până la 30 iunie 2020, pentru ca statele membre să permită utilizarea benzii „pionier” de 700 MHz pentru 5G. Statele membre ar trebui să se asigure că gestionarea spectrului promovează o conectivitate de înaltă calitate pentru întreprinderi și pentru societate, cu o dimensiune transfrontalieră, precum și digitalizarea industriei, generând astfel beneficii pentru economie și pentru societate în ansamblul său, inclusiv în ceea ce privește accesibilitatea, oportunitățile egale și incluzivitatea. Realizarea acestui obiectiv ar putea fi facilitată prin schimbul de opinii și de bune practici în timp util înaintea și în cadrul procesului de evaluare inter pares instituit prin Codul european al comunicațiilor electronice.

(23)

Pentru a asigura instalarea rapidă și sigură a rețelelor 5G și adoptarea serviciilor inovatoare începând cu 2020, în conformitate cu planul de acțiune privind 5G (10) și ținând seama de setul de instrumente prevăzut în Comunicarea Comisiei privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G (11), statele membre ar trebui să evite sau să reducă la minimum orice întârzieri în autorizarea utilizării benzilor de frecvență 5G „pionier” din cauza crizei COVID-19.

(24)

Ținând seama de importanța unei infrastructuri 5G sigure și reziliente pentru redresarea și creșterea economică, procedurile de autorizare a spectrului de frecvențe radio ar trebui să sprijine, după caz, investițiile în infrastructură prin reducerea sarcinii financiare a utilizatorilor spectrului de frecvențe radio, în special a operatorilor, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Acest lucru este și mai important în condițiile crizei provocate de pandemia de COVID-19. În acest scop, statele membre ar trebui încurajate să identifice normele de autorizare a spectrului care urmăresc aplicarea unei metodologii de stabilire a prețurilor pentru utilizarea spectrului care să fie favorabilă investițiilor. Astfel de practici pot include stimulente, dacă este cazul, pentru a furniza o acoperire de înaltă calitate cu rețele fără fir în vederea asigurării de servicii disponibile pe scară largă, inclusiv la nivel transfrontalier.

(25)

Pentru a evita deficitul de spectru, care conduce la creșterea prețurilor în licitațiile pentru spectrul de frecvențe radio, cele mai bune practici pot include măsuri de a nu rezerva spectrul de frecvențe radio în benzile 5G „pionier” pentru scopuri de securitate publică și de apărare, în măsura în care acest lucru este posibil, sau măsuri de rezervare a spectrului radio armonizat la nivelul UE pentru servicii de comunicații electronice pentru utilizatorii privați ai spectrului de frecvențe radio, atât în ceea ce privește numărul de frecvențe radio, cât și alegerea unei benzi de frecvențe specifice, numai atunci când acest lucru este justificat în mod corespunzător.

(26)

Rețelele 5G necesită instalarea de celule cu o densitate considerabil mai mare în benzi de frecvențe mai înalte în comparație cu tehnologiile din generațiile anterioare. Utilizarea în comun a infrastructurii pasive și active și punerea în funcțiune în comun a infrastructurii fără fir pot reduce costul acestei instalări (inclusiv costurile marginale), în special atunci când utilizează benzile de frecvențe de 3,4-3,8 GHz și de 24,25-27,5 GHz, accelerând astfel ritmul instalării, sprijinind o acoperire mai mare a rețelei și permițând o utilizare mai eficace și mai eficientă a spectrului de frecvențe radio în beneficiul consumatorilor. Prin urmare, aceasta ar trebui să fie considerată pozitivă de către autoritățile competente, în special în zonele cu rentabilitate economică limitată.

(27)

Instalarea de rețele fără fir 5G cu densitate mare ar beneficia, de asemenea, de regimuri de autorizare flexibile, care să stimuleze investițiile în rețelele fără fir și să asigure utilizarea eficientă a spectrului. Benzile de frecvență înaltă de peste 24 GHz („benzi de frecvențe din gama undelor milimetrice”), cum ar fi banda de frecvențe de 24,25-27,5 GHz, oferă o cantitate mare de frecvențe radio cu caracteristici de propagare limitate din punct de vedere geografic. În timp ce statele membre ar trebui să utilizeze în general proceduri de selecție competitive, cum ar fi licitațiile pentru acordarea de drepturi de utilizare a benzilor de frecvență afectate de deficit, astfel de proceduri pot constrânge, în anumite cazuri, potențialul de investiții în rețele fără fir 5G cu densitate mare, precum și flexibilitatea și eficiența rezultată a utilizării spectrului. O bună practică ar putea fi considerată autorizarea individuală a unor benzi de frecvențe din gama undelor milimetrice armonizate care utilizează o procedură administrativă accelerată deschisă, obiectivă, proporțională, nediscriminatorie și care urmează criterii și proceduri transparente.

(28)

Pentru a evita existența unor soluții divergente la acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio pentru furnizarea de servicii transfrontaliere fără fir, statele membre ar trebui să colaboreze mai bine la asignarea spectrului de frecvențe radio pentru a promova conectivitatea fără fir care va sprijini transformarea industrială și suveranitatea digitală a Uniunii pe baza capacităților flexibile, multi-servicii ale infrastructurii 5G. Asignarea coordonată a spectrului de frecvențe radio este deosebit de importantă pentru a îndeplini cerințele de conectivitate ale noilor cazuri de utilizare care contribuie la digitalizarea operațiunilor din domeniul mobilității rutiere și feroviare, al transportului și al producției industriale. Aceste condiții se referă, în special, la calitatea serviciilor, exprimată în termeni de capacitate, de randament, de latență, de fiabilitate și de siguranță și reziliență a rețelei.

(29)

În acest scop, statele membre ar trebui să contribuie la un set de bune practici și să convină asupra acestora, în strânsă cooperare cu Comisia și cu sprijinul Grupului pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio, pentru a da exemple inovatoare majore în sectoarele industriale cu o dimensiune transfrontalieră, cum ar fi transportul rutier sau feroviar (inclusiv coridoarele transfrontaliere pentru mobilitate cooperativă, conectată și automatizată) și fabricile inteligente. Astfel de practici ar putea profita de rezultatele proiectelor-pilot și ale testelor finanțate de UE în sectoarele verticale, inclusiv în coridoarele transfrontaliere 5G. Astfel de practici ar trebui să identifice intervalele de frecvențe comune relevante, regimurile de autorizare și condițiile aplicabile operatorilor pentru furnizarea de servicii dedicate (sectoriale) fără fir. Regimurile de autorizare comune ar putea aborda autorizarea individuală a operatorilor și a părților interesate din industrie, inclusiv utilizarea în comun a spectrului. Condițiile comune de autorizare ar putea aborda punerea în funcțiune, calitatea serviciilor, utilizarea în comun a spectrului, coexistența sistemelor fără fir, tezaurizarea spectrului, securitatea cibernetică și acordurile negociate între operatorii de telefonie mobilă și părțile interesate din industrie, precum și măsuri de protejare a comunicațiilor esențiale pentru transportul aerian. În acest sens, Grupul pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio ar trebui să ajute Comisia să stabilească dacă este necesară eliberarea unui mandat pentru Conferința europeană a administrațiilor de poștă și telecomunicații pentru elaborarea de condiții tehnice armonizate pentru utilizarea spectrului.

(30)

Statele membre ar trebui să coordoneze procesul de autorizare a utilizării spectrului și, în special, să utilizeze un proces comun de autorizare în conformitate cu articolul 37 din Codul european al comunicațiilor electronice atunci când implementează setul de bune practici elaborate de statele membre în cooperare cu Comisia. Un astfel de proces poate include asignarea unui interval de frecvențe dedicate comune în condiții de autorizare comune.

(31)

Punerea în aplicare a setului de instrumente ar beneficia de un proces clar, de o monitorizare adecvată și de mai multă transparență și dialog la nivel național și la nivelul Uniunii.

(32)

Statele membre ar trebui să colaboreze, în strânsă cooperare cu Comisia, pentru a elabora setul de instrumente. După caz, Grupul pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice și autoritățile naționale de reglementare, rețeaua de birouri cu competențe în materie de bandă largă, organismele de soluționare a litigiilor și autoritățile competente responsabile de funcțiile punctului de informare unic ar trebui să fie implicate îndeaproape.

(33)

Prezenta recomandare nu aduce atingere aplicării dreptului concurenței și a normelor privind ajutoarele de stat,