(1)

La 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat strategia anuală privind creșterea durabilă, care marchează începutul semestrului european 2020 pentru coordonarea politicilor economice. Comisia a ținut cont în mod corespunzător de Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. De asemenea, la 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (2), Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Slovenia ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat. În aceeași zi, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro.

(2)

Raportul de țară pentru Slovenia din 2020 a fost publicat la 26 februarie 2020. Acesta a evaluat progresele realizate de Slovenia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019 (3) (denumite în continuare „recomandările specifice fiecărei țări din 2019”), măsurile luate pentru a da curs recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate în anii anteriori, precum și progresele realizate de Slovenia în direcția îndeplinirii obiectivelor sale naționale din cadrul strategiei Europa 2020.

(3)

La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat în mod oficial epidemia de COVID-19 pandemie mondială. Este vorba despre o urgență majoră în materie de sănătate publică pentru cetățeni, societăți și economii. Pandemia exercită o presiune uriașă asupra sistemelor naționale de sănătate, perturbă lanțurile de aprovizionare mondiale, duce la volatilitatea piețelor financiare, generează șocuri asupra cererii consumatorilor și produce efecte negative în diferite sectoare. Pandemia pune în pericol locurile de muncă și veniturile cetățenilor, precum și activitatea întreprinderilor. Aceasta a produs un șoc economic major care are deja repercusiuni grave în Uniune. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare prin care solicită un răspuns economic coordonat la criză, care să implice toți actorii de la nivel național și de la nivelul Uniunii.

(4)

Mai multe state membre au declarat starea de urgență sau au introdus măsuri de urgență. Orice măsuri de urgență ar trebui să fie strict proporționale, necesare, limitate în timp și în concordanță cu standardele europene și internaționale. Acestea ar trebui să fie supuse controlului democratic și unui control judiciar independent.

(5)

La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. Clauza derogatorie generală, prevăzută la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, precum și la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (4), facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de încetinire marcată a creșterii economice. În comunicarea sa din 20 martie 2020, Comisia a considerat că, având în vedere că se așteaptă ca pandemia de COVID-19 să antreneze o încetinire marcată a creșterii economice, sunt întrunite condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale și a cerut Consiliului să aprobe această concluzie. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu evaluarea Comisiei. Aceștia au fost de acord că încetinirea marcată a creșterii economice necesită un răspuns ferm, ambițios și coordonat. Activarea clauzei derogatorii generale permite o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. În ceea ce privește componenta corectivă, Consiliul poate decide, de asemenea, pe baza unei recomandări a Comisiei, să adopte o traiectorie fiscal-bugetară revizuită. Clauza derogatorie generală nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere. Aceasta autorizează statele membre să se abată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, permițând în același timp Comisiei și Consiliului să ia măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul Pactului.

(6)

Sunt necesare acțiuni susținute pentru a limita și a controla răspândirea pandemiei de COVID-19, pentru a consolida reziliența sistemelor naționale de sănătate, pentru a atenua consecințele socioeconomice ale pandemiei prin măsuri de sprijin pentru întreprinderi și gospodării, precum și pentru a asigura condițiile sanitare și în materie de siguranță la locul de muncă adecvate pentru a permite reluarea activității economice. Uniunea ar trebui să utilizeze pe deplin diversele instrumente de care dispune pentru a sprijini eforturile statelor membre în aceste domenii. În paralel, statele membre și Uniunea ar trebui să colaboreze pentru a pregăti măsurile necesare pentru a conduce la revenirea la o funcționare normală a societăților și a economiilor noastre și la o creștere durabilă, integrând, printre altele, tranziția verde și transformarea digitală și valorificând lecțiile învățate în urma crizei.

(7)

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat flexibilitatea pe care o oferă piața internă din perspectiva adaptării la situații extraordinare. Cu toate acestea, pentru a se asigura o tranziție rapidă și fără dificultăți către faza de redresare și reluarea liberei circulații a bunurilor, a serviciilor și a lucrătorilor, măsurile excepționale care împiedică funcționarea normală a pieței interne ar trebui eliminate de îndată ce nu mai sunt indispensabile. Criza actuală a demonstrat necesitatea elaborării de planuri de pregătire pentru situații de criză în sectorul sănătății. Strategiile îmbunătățite de achiziții, lanțurile de aprovizionare diversificate și rezervele strategice de bunuri esențiale sunt printre elementele-cheie în elaborarea unor planuri mai ample de pregătire pentru situații de criză.

(8)

Legiuitorul Uniunii a modificat deja cadrele legislative relevante prin intermediul Regulamentelor (UE) 2020/460 (5) și (UE) 2020/558 (6) ale Parlamentului European și ale Consiliului pentru a permite statelor membre să mobilizeze toate resursele neutilizate din fondurile structurale și de investiții europene, astfel încât să poată contracara efectele excepționale ale pandemiei de COVID-19. Aceste modificări vor oferi o flexibilitate suplimentară, precum și proceduri simplificate și optimizate. Pentru a atenua presiunile asupra fluxurilor de numerar, statele membre pot beneficia, de asemenea, de o rată de cofinanțare de 100 % din bugetul Uniunii pentru exercițiul contabil 2020-2021. Slovenia este încurajată să valorifice pe deplin aceste posibilități pentru a veni în ajutorul persoanelor și sectoarelor celor mai afectate.

(9)

Consecințele socioeconomice ale pandemiei de COVID-19 se vor resimți probabil în mod inegal în diferitele regiuni ale Sloveniei din cauza profilurilor de specializare și de concentrare diferite ale activităților economice. Acest lucru implică un risc considerabil de agravare a tendinței observate deja de adâncire a disparităților dintre capitală și restul țării. Combinată cu riscul perturbării temporare a procesului de convergență între statele membre, situația actuală impune adoptarea unor răspunsuri specifice în materie de politică.

(10)

La 30 aprilie 2020, Slovenia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2020 și Programul de stabilitate pentru 2020. Pentru a se ține seama de interconexiunile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(11)

În prezent, Slovenia se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere și face obiectul regulii privind datoria.

(12)

Printre recomandările specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu la 13 iulie 2018 (7), acesta a recomandat Sloveniei să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete (8) nu depășește 3,1 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,65 % din produsul intern brut (PIB). Evaluarea generală a Comisiei confirmă o abatere semnificativă de la traiectoria de ajustare recomandată în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu pentru 2019, precum și pentru exercițiile 2018 și 2019 luate împreună. Cu toate acestea, având în vedere activarea clauzei derogatorii generale, nu se justifică adoptarea de măsuri suplimentare în cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative.

(13)

În Programul său de stabilitate pentru 2020, guvernul preconizează o deteriorare a soldului global, de la un excedent de 0,5 % din PIB în 2019 la un deficit de 8,1 % din PIB în 2020. După o scădere la 66,1 % din PIB în 2019, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 82,4 % în 2020, în conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2020. Perspectivele macroeconomice și fiscal-bugetare sunt afectate de un grad ridicat de incertitudine din cauza pandemiei de COVID-19.

(14)

Ca răspuns la pandemia de COVID-19 și în cadrul unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, Slovenia a adoptat în timp util măsuri bugetare menite să consolideze capacitatea sistemului său de sănătate, să țină sub control pandemia și să ofere ajutor persoanelor și sectoarelor care au fost afectate în mod deosebit. Conform Programului de stabilitate pentru 2020, aceste măsuri bugetare au reprezentat 4,4 % din PIB. Măsurile includ sisteme de șomaj temporar pentru salariații concediați temporar și persoanele care desfășoară o activitate independentă (2,3 % din PIB), cheltuieli mai mari cu asistența medicală (0,5 % din PIB), compensații pentru lucrătorii rămași la locul de muncă (0,4 % din PIB), prime de criză pentru angajații din sectorul public (0,4 % din PIB), amânări de impozite (0,4 % din PIB) și ajutoare financiare pentru grupurile vulnerabile (0,2 % din PIB). În plus, Slovenia a anunțat măsuri care, deși nu au un impact bugetar direct, vor contribui la furnizarea de sprijin sub formă de lichidități întreprinderilor și care, potrivit estimării din Programul de stabilitate pentru 2020, reprezintă 5,1 % din PIB. Printre aceste măsuri se numără garanțiile pentru împrumuturi (4,8 % din PIB), amânările de impozite (0,2 % din PIB) și scutirile de la plata contribuțiilor la asigurările sociale pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă (0,1 % din PIB). Cu toate acestea, previziunile Comisiei din primăvara anului 2020 iau în considerare toate amânările privind plata impozitelor ca măsuri de asigurare a lichidității fără impact bugetar negativ în 2020. În general, măsurile adoptate de Slovenia sunt în concordanță cu orientările stabilite în comunicarea Comisiei din 13 martie 2020. Punerea în aplicare deplină a măsurilor de urgență și a unor măsuri fiscal-bugetare de sprijin, urmată de o reorientare a politicilor bugetare către realizarea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu, atunci când condițiile economice permit acest lucru, va contribui la menținerea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.

(15)

Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, în condițiile menținerii politicilor actuale, se preconizează că soldul bugetului general al Sloveniei va fi de –7,2 % din PIB în 2020 și de –2,1 % din PIB în 2021. Se estimează că ponderea datoriei publice va ajunge la 83,7 % din PIB în 2020 și la 79,9 % din PIB în 2021.

(16)

La 20 mai 2020, Comisia a emis un raport elaborat în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat, ca urmare a nerespectării preconizate a pragului de deficit de 3 % din PIB în 2020 de către Slovenia. În ansamblu, analiza Comisiei sugerează că nu a fost îndeplinit criteriul privind deficitul, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/97.

(17)

Slovenia a declarat epidemia de COVID-19 la 12 martie 2020 în temeiul Legii privind bolile transmisibile și a luat măsuri de sănătate publică pentru a limita răspândirea virusului. Acestea au inclus coordonarea rolului serviciilor de sănătate publică, respectiv al asistenței medicale primare și secundare și al altor servicii, precum și introducerea unui protocol adecvat de testare. În paralel, Slovenia a introdus măsuri stricte de izolare, lăsând în același timp deschise magazinele alimentare, farmaciile, băncile, stațiile de distribuție a carburanților și oficiile poștale. Măsurile de sănătate publică și de izolare au ajutat Slovenia în primul val (martie-mai) să evite ca numărul îmbolnăvirilor grave să depășească capacitatea sistemului de sănătate din țară. Din cauza măsurilor de izolare, numeroase întreprinderi și-au încetat temporar sau și-au redus activitățile. Într-o economie deschisă și orientată spre export, precum cea a Sloveniei, perturbările din lanțul de aprovizionare și reducerea cererii de produse la nivel mondial au avut un impact deosebit de puternic asupra creșterii economice. Având în vedere incertitudinea cu privire la dezvoltarea economică, multe decizii de investiții în sectorul privat sunt amânate. Întrucât se preconizează că transportul și turismul, două dintre cele mai importante sectoare ale Sloveniei, vor fi cele mai afectate, cu o scădere cu 70 % a cifrei de afaceri în 2020, se estimează o scădere abruptă a PIB-ului pentru 2020.

(18)

Până la sfârșitul lunii aprilie 2020, autoritățile slovene au adoptat două pachete de măsuri pentru compensarea șocului provocat de pandemia de COVID-19, în conformitate cu cadrul temporar pentru măsurile de ajutor de stat adoptat de Comisie în comunicarea sa din 19 martie 2020. Primul pachet de măsuri de atenuare, în valoare de aproximativ 3,1 miliarde EUR, echivalent cu aproximativ 6,4 % din PIB, se concentrează în principal pe protejarea locurilor de muncă și a grupurilor vulnerabile din punct de vedere social. Statul acoperă compensațiile salariale, indemnizațiile de boală și contribuțiile la asigurările sociale în cazul concedierilor temporare, precum și contribuțiile la asigurările de pensii pentru angajații care rămân la locul de muncă. Pentru a atenua constrângerile legate de lichidități ale întreprinderilor și ale gospodăriilor, rambursarea împrumuturilor poate fi amânată pentru o perioadă de până la 12 luni. Al doilea pachet, în valoare de aproximativ 2 miliarde EUR, echivalent cu aproximativ 4,2 % din PIB, în principal oferă întreprinderilor ajutor sub formă de lichidități. Pachetul include un sistem de garanții de stat prin intermediul băncilor, care permite acordarea de împrumuturi întreprinderilor mari, garantate de stat până la 70 % din valoarea principalului, precum și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), în cazul acestora împrumuturile fiind garantate până la 80 %. Amânarea plăților impozitelor și scutirile de la plata contribuțiilor sociale, precum și accelerarea plăților contractuale de către autoritățile publice sunt menite să ajute întreprinderile să își atenueze problemele legate de lichiditate și de accesul la finanțare.

(19)

Slovenia s-a confruntat cu dificultăți în ceea ce privește asigurarea unei capacități suficiente de asistență medicală ca urmare a cererii crescute de servicii medicale la începutul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Izbucnirea pandemiei a revelat probleme structurale în sistemul de sănătate. De exemplu, densitatea relativ scăzută a medicilor reprezintă o provocare suplimentară în combaterea pandemiei. Prin urmare, este important să se recruteze mai mulți lucrători calificați în domeniul sănătății, să se protejeze condițiile lor de muncă și să li se ofere locuri de muncă acolo unde nevoile sunt cele mai mari. Este esențială implementarea de instrumente de diagnosticare, de testare și de e-sănătate care să permită monitorizarea și telemedicina. Cercetarea specifică și soluțiile inovatoare sunt, de asemenea, importante pentru a ajuta serviciile de sănătate publică să colecteze și să utilizeze date anonimizate pentru luarea de decizii în cunoștință de cauză. Criza subliniază necesitatea de a proteja capacitatea de finanțare a sistemelor de sănătate și de îngrijire pe termen lung, ambele fiind în prezent în proces de reformare structurală. Adoptarea și punerea în aplicare în timp util a unei noi legi privind asistența medicală și asigurările de sănătate, extinderea surselor financiare ale sistemului de sănătate și dezvoltarea unor rezerve financiare vor atenua fluctuația resurselor financiare pe durata ciclului economic. Lipsa unei legi privind îngrijirea pe termen lung a limitat capacitatea Sloveniei de a combate pandemia de COVID-19 în centrele de îngrijire cele mai afectate. Întrucât persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și persoanele cu boli cronice prezintă un risc crescut de boală gravă din cauza virusului, sunt necesare eforturi suplimentare semnificative pentru a asigura servicii de îngrijire pe termen lung de calitate, bine integrate în serviciile de sănătate.

(20)

Criza sanitară și economică cauzată de pandemia de COVID-19 a exercitat o presiune fără precedent asupra pieței forței de muncă și asupra sistemului de protecție socială din Slovenia. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, se preconizează că rata șomajului va crește la 7 % în 2020 și va coborî apoi la 5,1 % în 2021. Pentru a limita creșterea rapidă a șomajului în sectoarele cele mai afectate, Slovenia a adoptat un răspuns cuprinzător în materie de politici care combină măsurile preventive cu măsuri menite să faciliteze întoarcerea rapidă a lucrătorilor pe piața forței de muncă. Principalele răspunsuri în materie de politici, elaborate în consultare cu partenerii sociali, ar trebui să se concentreze pe obținerea unei redresări susținute și echitabile prin consolidarea politicilor active existente în domeniul pieței forței de muncă și a sistemelor de menținere a locurilor de muncă, printre care schemele de șomaj tehnic, și prin introducerea altor forme de sprijin limitate în timp pentru întreprinderi, cum ar fi subvențiile salariale și scutirile de la plata contribuțiilor la asigurările sociale. Aceste măsuri ar contribui la reducerea pierderilor de venit pentru toți lucrătorii, inclusiv pentru cei care au un loc de muncă atipic, precum și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă. Formulele flexibile de lucru, inclusiv flexibilitatea în ceea ce privește locul în care se muncește (de exemplu, dispozițiile privind telemunca), flexibilitatea în ceea ce privește timpul de lucru (de exemplu, dispozițiile privind programul de lucru flexibil) și flexibilitatea în cadrul organizațiilor de lucru (de exemplu, serviciile interne ale întreprinderilor) pot sprijini în mod semnificativ ocuparea forței de muncă în timpul perioadelor de limitare a mișcării persoanelor și atunci când se reia activitatea economică. Cultivarea spiritului antreprenorial va fi esențială pentru relansarea economiei și realizarea ajustărilor necesare după criza provocată de pandemia de COVID-19. Prin urmare, este deosebit de important să fie sprijinite persoanele care desfășoară activități independente prin reducerea sarcinii administrative și a dezavantajelor financiare în comparație cu persoanele angajate.

(21)

Pentru a atenua impactul social al acestei crize provocate de pandemia de COVID-19, este esențial ca Slovenia să continue să asigure un pachet adecvat de prestații sociale. În acest scop, va fi necesar să se monitorizeze în mod regulat efectele crizei asupra sărăciei. O atenție deosebită ar trebui acordată persoanelor în vârstă, în special femeilor în vârstă, pentru care ratele riscului de sărăcie sau de excluziune socială erau deja înainte de criză mai ridicate decât media Uniunii. Se estimează că modificarea legislației privind pensiile, adoptată de Adunarea Națională în noiembrie 2019, va îmbunătăți adecvarea pensiilor pentru noii pensionari, însă pensionarii actuali, inclusiv cei aflați sub pragul sărăciei sau la limita acestuia, nu vor beneficia de această modificare. Asistența financiară suplimentară oferită organizațiilor care acționează în prima linie ar garanta faptul că pandemia de COVID-19 nu afectează în mod disproporționat persoanele expuse riscului de excluziune socială și că sunt asigurate nevoile de bază ale acestora, cum ar fi mesele zilnice și asistența medicală.

(22)

O serie de măsuri privind lichiditățile au fost introduse pentru întreprinderi în aprilie 2020, dar mai există și întreprinderi viabile, cum ar fi întreprinderile mai mici inovatoare și întreprinderile cu creștere puternică, care nu au un istoric financiar suficient de solid pentru a permite băncilor să justifice acordarea de credite acestor întreprinderi. Ar putea fi necesar un acces îmbunătățit la finanțare alternativă, inclusiv la instrumente financiare de capitaluri proprii (de exemplu, capitalul de risc), în special în țări precum Slovenia, unde piețele de capital sunt subdezvoltate. Instrumentele de capital propriu existente ale Sloveniei ar putea fi un mijloc de a canaliza fondurile de sprijin către acele întreprinderi care ies cu succes din criză, cum ar fi IMM-urile inovatoare, startup-urile și întreprinderile aflate în faza de extindere, așa cum au planificat alte state membre. Aplicarea garanțiilor prevăzute în normele Uniunii va asigura faptul că aceste injecții nu vor avea efecte negative asupra eficienței întreprinderilor sau asupra concurenței economice.

(23)

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a afectat grav capacitatea unor întreprinderi și gospodării altfel viabile de a-și plăti facturile. Dacă nu s-ar lua nicio măsură, o mare parte a sectorului privat s-ar confrunta cu insolvența. Printre măsurile sale de asigurare de lichidități pentru întreprinderi, guvernul sloven a introdus un moratoriu de 12 luni privind rambursarea creditelor bancare performante pentru societățile nefinanciare și gospodării. Eficiența și eficacitatea acestor măsuri și ale unor măsuri similare trebuie evaluate și monitorizate cu atenție. Orice efect advers al măsurilor ar trebui, de asemenea, să fie remediat rapid, astfel încât stabilitatea financiară să fie asigurată în permanență.

(24)

Întreprinderile care se confruntă cu dificultăți, în special cele mai mici, au nevoie nu numai de lichidități și de finanțare, ci și de un mediu de afaceri favorabil. Aceasta include punerea în aplicare rapidă și nebirocratică a măsurilor de ajutor legate de COVID-19, însă presupune mai mult de atât. Sarcina administrativă și de reglementare ridicată din această țară creează costuri pe care întreprinderile greu încercate pur și simplu nu și le pot permite în aceste vremuri dificile. Reducerea birocrației legate, de exemplu, de permise, de obligațiile de raportare și de procedurile fiscale este o modalitate eficace de a oferi un ajutor imediat și concret pentru întreprinderi, fără a împovăra bugetul național și, indirect, contribuabilul. Modernizarea normelor va permite profesioniștilor să ofere servicii mai eficiente din punctul de vedere al costurilor și mai inovatoare, de care întreprinderile au nevoie în prezent. Slovenia a creat instrumente de reducere a sarcinii administrative, printre care „documentul unic” și „testul IMM”. Utilizarea acestor instrumente poate fi acum maximizată pentru a oferi ajutor imediat. Criza va determina o presiune suplimentară în ceea ce privește soluționarea litigiilor comerciale și urmărirea penală a infracțiunilor economice. Cadrul în materie de insolvență va trebui, de asemenea, să pună un accent mai mare pe evitarea cazurilor de insolvență legate de criză, pe lichidarea rapidă a întreprinderilor neviabile și pe oferirea unei a doua șanse celor implicați.

(25)

Pentru a încuraja redresarea economică, va fi important ca proiectele de investiții publice mature să fie concentrate la începutul perioadei și să se promoveze investițiile private, inclusiv prin reforme relevante. Realizarea de progrese în ceea ce privește tranziția verde prin proiecte durabile, cum ar fi tranziția de la minele de cărbune și producția de energie electrică pe bază de cărbune, ar putea constitui o astfel de investiție. Investițiile în tranziția verde, astfel cum sunt descrise în Planul național privind energia și clima al Sloveniei, pot contribui la stimularea pe termen scurt a redresării și la remedierea pe termen mediu a consecințelor pandemiei de COVID-19. Acest lucru poate implica creșterea ponderii, scăzute la ora actuală, a surselor regenerabile de energie, consolidarea infrastructurii energetice, reducerea poluării aerului, care se situează peste media Uniunii în orașele Sloveniei, consolidarea economiei circulare, sprijinirea antreprenoriatului social și accelerarea eforturilor de limitare a efectelor potențiale asupra regiunilor și sectoarelor celor mai afectate de tranziție. Actuala scădere a emisiilor ar fi de scurtă durată dacă nu se acordă suficientă atenție, în cadrul pachetelor de redresare, investițiilor în domeniul energiei curate și al climei, ceea ce ar face ca Slovenia să rămână în urmă în raport cu obiectivele sale în materie de climă. Programarea Fondului pentru o tranziție justă, care face obiectul unei propuneri a Comisiei, pentru perioada 2021-2027 ar putea ajuta Slovenia să abordeze unele dintre provocările legate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, în special în teritoriile menționate în anexa D la raportul de țară din 2020. Acest lucru i-ar permite Sloveniei să utilizeze acest fond în mod optim.

(26)

Pentru o redresare economică ce încorporează principiul durabilității vor fi necesare investiții pentru a dezvolta în continuare transportul durabil și pentru a sprijini transportul public de călători și conexiunile durabile, în special pentru transportul feroviar. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a generat provocări suplimentare pentru transportul de marfă și de tranzit și, deși Slovenia a luat măsurile necesare și a permis circulația mărfurilor, în special a mărfurilor esențiale, acest lucru va avea un impact negativ asupra creșterii economice a țării.

(27)

Ca parte a strategiei de ieșire și de redresare, va fi important să se sprijine investițiile în cercetare și inovare, care reprezintă un factor esențial pentru productivitate și creșterea economică. Chiar și înainte de criză, Slovenia era considerată doar un „inovator moderat”, în condițiile reducerii eforturilor de a ajunge din urmă țările cel mai bine poziționate. Sectorul de afaceri realizează 75 % din cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare. Încetinirea economică expune încă o dată riscului cercetarea și dezvoltarea, precum și inovarea în sectorul de afaceri. Ratele relativ scăzute de inovare, în special la nivelul IMM-urilor, încetinesc dezvoltarea și difuzarea proceselor și soluțiilor de afaceri inovatoare, care sunt necesare în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Sunt necesare investiții pentru a ajuta IMM-urile inovatoare, inclusiv startup-urile, ale căror activități implică tehnologii emergente și inovații revoluționare, să își extindă producția. Cooperarea dintre mediul academic și mediul de afaceri este, în cea mai mare parte, limitată la sectoarele de înaltă tehnologie și de tehnologie medie. Eficacitatea activității birourilor de transfer de cunoștințe create de organizațiile de cercetare și de instituțiile de învățământ superior variază considerabil. Legăturile dintre mediul academic și întreprinderi sunt esențiale pentru transpunerea cu succes a cunoașterii în inovare, pentru îmbunătățirea performanțelor în materie de cercetare și inovare ale acestei țări și pentru stimularea creșterii economice. Cheltuielile publice pentru cercetare și dezvoltare au fost modeste și au depins parțial de fondurile structurale ale Uniunii. Pentru redresarea în urma acestei crize, va fi necesar să se acorde prioritate investițiilor publice în cercetare și inovare, inclusiv în cercetarea tehnologică și aplicată.

(28)

Transformarea digitală va fi esențială pentru redresarea economică în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Potențialul țării în acest domeniu a fost ilustrat de introducerea rapidă a unor sisteme de telemuncă și a unor soluții comerciale online de către unele societăți din Slovenia la începutul crizei. O digitalizare sporită a modelelor de afaceri și a proceselor de producție ar extinde aceste transformări la mai multe sectoare ale economiei. Slovenia se poate baza pe cunoștințele existente și pe capacitățile excelente din domeniul roboticii, al inteligenței artificiale și al tehnologiei blockchain, pentru a sprijini extinderea digitalizării către industriile tradiționale mai puțin avansate. Reutilizarea gamei largi de date din sectorul public disponibile în prezent ar putea sprijini inovarea și economia volumelor mari de date. Îmbunătățirea competențelor digitale ale lucrătorilor ar putea spori capacitatea de inserție profesională a acestora relativ rapid și ar putea sprijini redresarea economică. Introducerea unor servicii de e-guvernare și a unor servicii publice digitale ușor de utilizat ar contribui la reducerea și mai mult a sarcinii administrative pentru întreprinderi. Deși o serie de servicii publice online sunt deja disponibile, utilizarea acestora de către persoane fizice și întreprinderi va necesita eforturi pentru a spori încrederea cetățenilor în tranzacțiile online și securitatea acestora (de exemplu, introducerea unui identificator electronic național, securitatea cibernetică și caracteristicile de confidențialitate). Conexiunile în bandă largă rapide și fiabile (fixe și mobile), inclusiv în zonele rurale, sunt indispensabile pentru dezvoltarea principalelor servicii sociale și economice online. Introducerea rețelei 5G depinde de alocarea în timp util a spectrului de frecvențe 5G.

(29)

Cursurile regulate pentru toate nivelurile de educație au fost înlocuite cu învățământul la distanță în timpul izolării ca urmare a pandemiei de COVID-19. Învățarea online necesită o infrastructură digitală adecvată, materiale educaționale și cadre didactice care dispun de competențele necesare și de sprijin pentru a preda în mod eficace. Toți cursanții, în special cei din grupurile vulnerabile, inclusiv cei cu handicap și cei din zonele rurale, trebuie să aibă un acces adecvat la învățământul la distanță și competențe digitale decente pentru a beneficia pe deplin de învățământul la distanță. Competențele digitale ar trebui să ocupe un loc mai important în programa de învățământ și în programele școlare, în special pentru a îmbunătăți competențele lucrătorilor. Acest lucru ar permite o utilizare mai largă a telemuncii și a serviciilor digitale, o mai bună corelare a competențelor digitale cu cerințele pieței forței de muncă, precum și includerea grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă sau persoanele care locuiesc în zone rurale.

(30)

În timp ce recomandările specifice fiecărei țări prevăzute în prezenta recomandare (denumite în continuare „recomandările specifice fiecărei țări din 2020”) se concentrează pe abordarea impactului socioeconomic al pandemiei de COVID-19 și pe facilitarea redresării economice, recomandările specifice fiecărei țări din 2019 au vizat și reformele care sunt esențiale pentru abordarea provocărilor structurale pe termen mediu și lung. Recomandările specifice fiecărei țări din 2019 rămân pertinente și vor continua să fie monitorizate pe parcursul semestrului european al anului viitor. Aceasta include și recomandările specifice fiecărei țări din 2019 privind politicile economice legate de investiții. Toate recomandările specifice fiecărei țări din 2019 ar trebui luate în considerare pentru programarea strategică pentru perioada de după 2020 a fondurilor aferente politicii de coeziune, inclusiv pentru măsurile de atenuare și strategiile de ieșire legate de criza actuală.

(31)

Semestrul european oferă cadrul pentru coordonarea continuă a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă în Uniune, care poate contribui la o economie durabilă. În programele lor naționale de reformă pentru 2020, statele membre au evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite. Prin asigurarea punerii în aplicare depline a recomandărilor specifice fiecărei țări din 2020, Slovenia va contribui la realizarea de progrese în vederea îndeplinirii ODD și la eforturile comune de asigurare a durabilității competitive în Uniune.

(32)

Coordonarea strânsă între economii în cadrul uniunii economice și monetare este esențială pentru realizarea unei redresări rapide în urma impactului economic al pandemiei de COVID-19. În calitate de stat membru a cărui monedă este euro, Slovenia ar trebui să se asigure că politicile sale rămân coerente cu recomandările din 2020 pentru zona euro și sunt coordonate cu cele ale celorlalte state membre a căror monedă este euro, ținând seama totodată de orientările politice din partea Eurogrupului.

(33)

În contextul semestrului european 2020, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Sloveniei, pe care a publicat-o în raportul de țară din 2020. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de stabilitate pentru 2020, Programul național de reformă pentru 2020, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Sloveniei în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică fiscal-bugetară și socioeconomică sustenabilă în Slovenia, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii.

(34)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2020 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său (9) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,

1.

2.

3.