(1)

La 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat strategia anuală privind creșterea durabilă, care marchează începutul semestrului european 2020 pentru coordonarea politicilor economice. Comisia a ținut cont în mod corespunzător de Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. De asemenea, la 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Țările de Jos ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat. În aceeași zi, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de Recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro.

(2)

Raportul de țară pentru Țările de Jos din 2020 a fost publicat la 26 februarie 2020. Acesta a evaluat progresele realizate de Țările de Jos în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019 (3) (denumite în continuare „recomandările specifice fiecărei țări din 2019”), măsurile luate pentru a da curs recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate în anii anteriori, precum și progresele realizate de Țările de Jos în direcția îndeplinirii obiectivelor sale naționale din cadrul strategiei Europa 2020. De asemenea, raportul a inclus un bilanț aprofundat efectuat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, ale cărui rezultate au fost publicate tot la 26 februarie 2020. În urma analizei sale, Comisia a concluzionat că Țările de Jos se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, nivelul ridicat al datoriei private și excedentul important de cont curent constituie surse de dezechilibre și au o relevanță transfrontalieră.

(3)

La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat în mod oficial epidemia de COVID-19 pandemie mondială. Este vorba despre o urgență majoră în materie de sănătate publică pentru cetățeni, societăți și economii. Pandemia exercită o presiune uriașă asupra sistemelor naționale de sănătate, perturbă lanțurile de aprovizionare mondiale, duce la volatilitatea piețelor financiare, generează șocuri asupra cererii consumatorilor și produce efecte negative în diferite sectoare. Pandemia pune în pericol locurile de muncă și veniturile cetățenilor, precum și activitatea întreprinderilor. Aceasta a produs un șoc economic major care are deja repercusiuni grave în Uniune. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare prin care solicită un răspuns economic coordonat la criză, care să implice toți actorii de la nivel național și de la nivelul Uniunii.

(4)

Mai multe state membre au declarat starea de urgență sau au introdus măsuri de urgență. Orice măsuri de urgență ar trebui să fie strict proporționale, necesare, limitate în timp și în concordanță cu standardele europene și internaționale. Acestea ar trebui să fie supuse controlului democratic și unui control judiciar independent.

(5)

La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. Clauza derogatorie generală, prevăzută la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, precum și la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (4), facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de încetinire marcată a creșterii economice. În comunicarea sa din 20 martie 2020, Comisia a considerat că, având în vedere că se așteaptă ca pandemia de COVID-19 să antreneze o încetinire marcată a creșterii economice, sunt întrunite condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale și a cerut Consiliului să aprobe această concluzie. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu evaluarea Comisiei. Aceștia au fost de acord că încetinirea marcată a creșterii economice necesită un răspuns ferm, ambițios și coordonat. Activarea clauzei derogatorii generale permite o abatere temporară de la traiectoria de ajustare, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. În ceea ce privește componenta corectivă, Consiliul poate decide, de asemenea, pe baza unei recomandări a Comisiei, să adopte o traiectorie fiscal-bugetară revizuită. Clauza derogatorie generală nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere. Aceasta autorizează statele membre să se abată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, permițând în același timp Comisiei și Consiliului să ia măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul Pactului.

(6)

Sunt necesare acțiuni susținute pentru a limita și a controla răspândirea pandemiei de COVID-19, pentru a consolida reziliența sistemelor naționale de sănătate, pentru a atenua consecințele socioeconomice ale pandemiei prin măsuri de sprijin pentru întreprinderi și gospodării, precum și pentru a asigura condițiile sanitare și în materie de siguranță la locul de muncă adecvate pentru a permite reluarea activității economice. Uniunea ar trebui să utilizeze pe deplin diversele instrumente de care dispune pentru a sprijini eforturile statelor membre în aceste domenii. În paralel, statele membre și Uniunea ar trebui să colaboreze pentru a pregăti măsurile necesare pentru a conduce la revenirea la o funcționare normală a societăților și a economiilor noastre și la o creștere durabilă, integrând, printre altele, tranziția verde și transformarea digitală și valorificând lecțiile învățate în urma crizei.

(7)

Criza provocată de COVID-19 a evidențiat flexibilitatea pe care o oferă piața internă din perspectiva adaptării la situații extraordinare. Cu toate acestea, pentru a se asigura o tranziție rapidă și fără dificultăți către faza de redresare și reluarea liberei circulații a bunurilor, a serviciilor și a lucrătorilor, măsurile excepționale care împiedică funcționarea normală a pieței interne ar trebui eliminate de îndată ce nu mai sunt indispensabile. Criza actuală a demonstrat necesitatea elaborării de planuri de pregătire pentru situații de criză în sectorul sănătății. Strategiile îmbunătățite de achiziții, lanțurile de aprovizionare diversificate și rezervele strategice de bunuri esențiale sunt printre elementele-cheie în elaborarea unor planuri mai ample de pregătire pentru situații de criză.

(8)

Legiuitorul Uniunii a modificat deja cadrele legislative relevante prin intermediul Regulamentelor (UE) 2020/460 (5) și (UE) 2020/558 (6) ale Parlamentului European și ale Consiliului pentru a permite statelor membre să mobilizeze toate resursele neutilizate din fondurile structurale și de investiții europene, astfel încât să poată contracara efectele excepționale ale pandemiei de COVID-19. Aceste modificări vor oferi o flexibilitate suplimentară, precum și proceduri simplificate și optimizate. Pentru a atenua presiunile asupra fluxurilor de numerar, statele membre pot beneficia, de asemenea, de o rată de cofinanțare de 100 % din bugetul Uniunii pentru exercițiul contabil 2020-2021. Țările de Jos sunt încurajate să valorifice pe deplin aceste posibilități pentru a veni în ajutorul persoanelor și sectoarelor celor mai afectate.

(9)

Țările de Jos și-au prezentat Programul național de reformă pentru 2020 la 28 aprilie 2020 și Programul de stabilitate pentru 2020 la 29 aprilie 2020. Pentru a se ține seama de interconexiunile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(10)

În prezent, Țările de Jos se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere și fac obiectul regulii privind datoria.

(11)

În cadrul Programului său de stabilitate pentru 2020, guvernul preconizează o deteriorare a soldului global, de la un excedent de 1,7 % din produsul intern brut (PIB) în 2019 la un excedent de 0,1 % din PIB în 2020. Se estimează că excedentul va scădea la 0,0 % din PIB în 2023. După ce a scăzut la 48,6 % din PIB în 2019, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea în continuare până la 46,3 % în 2020, în conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2020. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor previziuni bugetare nu mai pare însă realist, iar Programul de stabilitate pentru 2020 nu ține seama de un număr important de măsuri anunțate de Țările de Jos ca răspuns la pandemia de COVID-19. Memorandumul bugetar din primăvară (7) conține o actualizare a previziunilor bugetare. Pe baza acestui memorandum, se preconizează o deteriorare a soldului global al bugetului general la un deficit de 11,8 % din PIB în 2020 și se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 65,2 % în 2020. Perspectivele macroeconomice și fiscal-bugetare sunt afectate de un grad ridicat de incertitudine din cauza pandemiei de COVID-19.

(12)

Ca răspuns la pandemia de COVID-19 și în cadrul unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, Țările de Jos au adoptat în timp util măsuri bugetare menite să consolideze capacitatea sistemului lor de sănătate, să țină sub control pandemia și să ofere ajutor persoanelor și sectoarelor care au fost afectate în mod deosebit. Conform Programului de stabilitate pentru 2020 și Memorandumului bugetar din primăvară, aceste măsuri bugetare reprezintă 2,7 % din PIB. Măsurile includ consolidarea serviciilor de sănătate, ajutoare de urgență pentru sectoarele aflate în dificultate și acordarea de sprijin pentru venit lucrătorilor independenți și angajaților. În plus, Țările de Jos au anunțat măsuri care, deși nu au un impact bugetar direct, vor contribui la furnizarea de sprijin sub formă de lichidități întreprinderilor. Printre aceste măsuri se numără amânarea plății impozitului pe profit (care reprezintă între 4,6 % și 5,9 % din PIB) și garanții pentru împrumuturi (1,8 % din PIB). În general, măsurile adoptate de Țările de Jos sunt în concordanță cu orientările stabilite în comunicarea Comisiei din 13 martie 2020. Punerea în aplicare deplină a măsurilor de urgență și a unor măsuri fiscal-bugetare de sprijin, urmată de o reorientare a politicilor bugetare către realizarea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu, atunci când condițiile economice permit acest lucru, va contribui la menținerea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.

(13)

Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, în condițiile menținerii politicilor actuale, se preconizează că soldul bugetului general al Țărilor de Jos va fi de –6,3 % din PIB în 2020 și de –3,5 % din PIB în 2021. Diferența de 5,5 puncte procentuale între previziunile din Memorandumul bugetar din primăvară și previziunile Comisiei se datorează unei contabilizări diferite a amânării plății impozitelor (care reprezintă între 4,6 % și 5,9 % din PIB), care, în previziunile Comisiei din primăvara anului 2020, nu sunt considerate a avea un efect de scădere a veniturilor în 2020. Se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va ajunge la 62,1 % în 2020 și la 57,6 % în 2021.

(14)

La 20 mai 2020, Comisia a emis un raport elaborat în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat, ca urmare a nerespectării preconizate a pragului de deficit de 3 % din PIB în 2020 de către Țările de Jos. În ansamblu, analiza Comisiei sugerează că nu a fost îndeplinit criteriul privind deficitul, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/97.

(15)

Pandemia de COVID-19 a pus brusc capăt unei perioade de expansiune economică de șase ani consecutivi și unei creșteri robuste în ultimii ani în Țările de Jos. Anul acesta, se preconizează că economia neerlandeză se va confrunta cu cea mai severă contracție din istoria postbelică a țării. Se estimează că toate componentele cererii, cu excepția consumului public, vor scădea drastic în acest an, urmând să se atingă un nivel minim al activității economice în al doilea trimestru. În 2021, economia va reveni probabil la un ritm cu mult superior trendului de creștere, reflectând normalizarea treptată a activității economice și redresarea cererii interne și a schimburilor comerciale mondiale de la un nivel foarte scăzut. Cu toate acestea, se preconizează că nivelurile de activitate vor rămâne sub cele din 2019. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, se preconizează că rata șomajului va crește la 5,9 % în 2020, în principal din cauza închiderilor obligatorii de întreprinderi și a declinului global abrupt al activității economice, urmând însă să scadă la 5,3 % în 2021. Măsurile de protecție a ocupării forței de muncă, în special măsura tranzitorie temporară de urgență pentru menținerea locurilor de muncă și sprijinul suplimentar pentru venit acordat lucrătorilor independenți, ar trebui să contribuie la reducerea pierderilor de locuri de muncă. Cu toate acestea, este de așteptat ca deteriorarea pieței forței de muncă să se accelereze în următoarele luni, pe măsură ce întreprinderile din sectoarele puternic afectate vor renunța în mod inevitabil la o parte din lucrători, în special la cei cu contracte flexibile și temporare.

(16)

Ca răspuns la consecințele negative severe asupra economiei și la evaporarea cererii în anumite sectoare, guvernul a adoptat un pachet cuprinzător de măsuri de urgență pentru a ajuta economia să evite daunele la nivel structural. Acest răspuns ferm la nivelul politicilor vizează domeniile cele mai afectate de criza provocată de COVID-19 și este axat pe protejarea locurilor de muncă și a puterii de cumpărare a gospodăriilor, pe acordarea de compensații financiare directe sectoarelor grav afectate, precum și pe amânarea plății impozitelor și acordarea de garanții pentru împrumuturi pentru a sprijini fluxul de credite către sectorul privat. Aceste măsuri ar trebui, așadar, să împiedice deficitul temporar de lichidități să devină o problemă de insolvabilitate. În plus, stabilizatorii automați ar trebui să contribuie la atenuarea încetinirii creșterii economice. Banca centrală a redus, de asemenea, amortizoarele sistemice de capital pentru băncile mari și amână adoptarea unei măsuri de introducere a unui prag de ponderare a riscului pentru creditele ipotecare, eliberând astfel capital bancar și permițând băncilor să poată oferi un volum semnificativ mai mare de împrumuturi gospodăriilor și întreprinderilor.

(17)

Performanțele sistemului de sănătate sunt relativ bune din punctul de vedere al contribuției acestuia la starea generală bună de sănătate a populației și al asigurării accesibilității serviciilor de sănătate. Ca parte a răspunsului imediat la criza provocată de COVID-19, Țările de Jos au implementat o strategie de control care implică măsuri generale de sănătate publică și au adoptat măsuri de finanțare specifice pentru sectorul sănătății. Cu toate acestea, izbucnirea pandemiei de COVID-19 a pus la încercare reziliența sistemului de sănătate. Din acest punct de vedere, criza a scos în evidență preocupări care erau deja prezente. Pentru a susține capacitatea forței de muncă, ar trebui să se soluționeze deficitul actual de lucrători, în special de asistenți medicali/asistente medicale și de medici de familie. Guvernanța globală a sistemelor de sănătate și capacitatea acestora de a asigura furnizarea de servicii integrate la toate nivelurile sistemului de asistență medicală ar putea fi îmbunătățite prin consolidarea în continuare a guvernanței datelor și prin extinderea implementării instrumentelor de e-sănătate. Pandemia de COVID-19 a evidențiat așadar necesitatea îmbunătățirii în continuare a rezilienței și a pregătirii pentru situații de criză ale sistemului de sănătate prin soluționarea acestor probleme structurale.

(18)

În timp ce în 2019 și la începutul anului 2020 piața forței de muncă a continuat să înregistreze îmbunătățiri și a avut în general performanțe bune, criza provocată de COVID-19 a încetinit creșterea economică și se preconizează că va antrena o creștere considerabilă a ratei șomajului. Au fost luate o serie de măsuri economice fără precedent pentru a proteja locurile de muncă și mijloacele de subzistență ale populației și pentru a reduce la minimum impactul asupra lucrătorilor independenți, asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și asupra întreprinderilor de importanță majoră. Pentru a păstra locurile de muncă, angajatorii care se așteaptă să piardă cel puțin 20 % din venituri din cauza crizei provocate de COVID-19 pot solicita o indemnizație (egală cu până la 90 % din cheltuielile cu salariile ale întreprinderii, în funcție de scăderile cifrei de afaceri), care le permite să plătească salariile angajaților lor timp de trei luni, perioadă care a fost prelungită cu încă patru luni. Lucrătorii independenți vor putea recurge la o procedură accelerată care le va permite să solicite un sprijin suplimentar pentru venit ce poate atinge nivelul salariului minim social, ceea ce îi va ajuta să își acopere costurile de trai timp de trei luni, perioadă care a fost de asemenea prelungită cu patru luni.

(19)

Atenuarea impactului profesional și social al crizei provocate de COVID-19 asupra persoanelor celor mai afectate ar trebui să fie prevăzută în strategia de redresare. În pofida pachetului de măsuri adoptate pentru protejarea locurilor de muncă, persoanele aflate într-o poziție mai puțin favorabilă pe piața forței de muncă și/sau într-o situație socială vulnerabilă au fost afectate cel mai grav. Șomajul a crescut, în special în rândul lucrătorilor cu contracte flexibile, cum ar fi tinerii, lucrătorii temporari și persoanele provenite dintr-un context de migrație. Criza provocată de COVID-19 a evidențiat totodată dificultăți importante legate de accesul la o protecție socială adecvată al lucrătorilor independenți, care cel mai adesea sunt asigurați doar parțial (sau nu sunt asigurați deloc) pentru boală, invaliditate, șomaj și vârstă înaintată.

(20)

Sprijinul sub formă de lichidități acordat întreprinderilor prin împrumuturi și garanții, cu accent pe IMM-uri, a fost extrem de important. Distribuirea sprijinului sub formă de lichidități întreprinderilor trebuie să fie asigurată rapid și cu eficacitate de către intermediari, sprijinindu-se în același timp reziliența lor. Autorizarea amânării plății impozitelor și a contribuțiilor sociale și accelerarea plăților contractuale de către autoritățile publice poate contribui suplimentar la îmbunătățirea fluxului de numerar al IMM-urilor. Este posibil ca startup-urile recente și întreprinderile în curs de extindere să aibă nevoie de sprijin specific, de exemplu sub formă de participații la capitalul lor din partea instituțiilor publice și de stimulente acordate fondurilor de capital de risc pentru ca acestea să investească mai mult în aceste întreprinderi. Acest lucru poate contribui la evitarea unor situații în care întreprinderi europene importante din punct de vedere strategic ar fi obligate să își vândă în regim de urgență activele. După cum se permite în Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (8) și cu respectarea condițiilor stabilite în acesta, ar trebui să se asigure un sprijin sub formă de capital propriu sau de cvasicapital pentru toate întreprinderile (9), nu numai pentru cele care corespund definiției date de Comisie IMM-urilor. De asemenea, ar trebui să se depună în continuare eforturi pentru a se oferi acces și servicii publice digitale eficiente persoanelor fizice și întreprinderilor.

(21)

Pentru a încuraja redresarea economică, va fi important ca proiectele de investiții publice mature să fie concentrate la începutul perioadei și să se promoveze investițiile private, inclusiv prin reforme relevante. Măsurile de politică specifice, inclusiv investițiile în sectoarele cu cele mai mari șanse de sprijinire a potențialului de creștere al economiei în sens larg, pot contribui la remedierea dificultăților agravate de criza provocată recent de COVID-19. În special, investițiile în cercetare și dezvoltare integrate în politicile axate pe misiuni în favoarea sectoarelor principale și a inovării (10), precum și investițiile în capitalul uman pot contribui la sprijinirea creșterii productivității pe termen lung și la menținerea unei capacități solide de inovare. Acesta este, în special, cazul startup-urilor, al întreprinderilor în curs de extindere și al IMM-urilor inovatoare, care sunt esențiale pentru stimularea competitivității și crearea de locuri de muncă. Investițiile în inițiative din cadrul Acordului privind clima al Țărilor de Jos și al Planului național privind energia și clima, menite să combată schimbările climatice și să promoveze tranziția energetică, pot avea o contribuție esențială la atingerea unor obiective societale mai ample, printre care necesitatea de a asigura o creștere economică durabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Nu în ultimul rând, sunt necesare investiții în locuințe noi pentru a atenua penuria actuală de locuințe. Programarea Fondului pentru o tranziție justă, care face obiectul unei propuneri a Comisiei, pentru perioada 2021-2027 ar putea ajuta Țările de Jos să abordeze unele dintre provocările legate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, în special în teritoriile menționate în anexa D la raportul de țară din 2020. Acest lucru le-ar permite Țărilor de Jos să utilizeze acest fond în mod optim.

(22)

Competențele tehnice și digitale și existența unor profesioniști calificați sunt factori decisivi pentru capacitatea de inovare a economiei Țărilor de Jos și pentru creșterea productivității în mod durabil și în beneficiul tuturor. Investițiile în competențele de bază și/sau cele digitale, în educație și formare, inclusiv în oportunități de perfecționare și reconversie profesională pentru toți, rămân, de asemenea, esențiale pentru îmbunătățirea accesului la piața forței de muncă, în special pentru consolidarea capacității de inserție profesională a persoanelor aflate la periferia pieței forței de muncă (inclusiv a persoanelor provenite dintr-un context de migrație și a persoanelor cu handicap), promovându-se în același timp egalitatea de șanse și incluziunea activă.

(23)

Cu toate că Țările de Jos au luat măsuri de combatere a practicilor de planificare fiscală agresivă punând în aplicare inițiativele internaționale și europene convenite anterior, volumul mare de plăți aferente dividendelor, redevențelor și dobânzilor efectuate prin intermediul Țărilor de Jos sugerează că normele fiscale ale țării sunt utilizate de societăți pentru planificarea fiscală agresivă. O mare parte din investițiile străine directe sunt deținute de entități cu scop special. Din cauză că nu se reține impozit la sursă pe redevențele și dobânzile plătite în străinătate (și anume, de rezidenți din Uniune către rezidenți din țări terțe), este posibil ca aceste plăți să nu fie deloc supuse impunerii, dacă nu sunt impozitate nici în jurisdicția destinatară. Reforma recent adoptată privind reținerea condiționată la sursă a impozitelor pentru plățile de redevențe și dobânzi în cazul abuzurilor sau pentru plățile către jurisdicții care aplică impozite mici sau către jurisdicții incluse pe lista Uniunii a jurisdicțiilor necooperante, reformă care va fi pusă în aplicare începând cu 1 ianuarie 2021, reprezintă un pas înainte în direcția reducerii planificării fiscale agresive. Eficacitatea reformei ar trebui monitorizată îndeaproape.

(24)

O serie de instituții financiare din Țările de Jos au fost implicate recent în activități de spălare a banilor. În pofida eforturilor recente, aceste cazuri evidențiază necesitatea consolidării într-o și mai mare măsură a supravegherii instituțiilor financiare și a investigării și urmăririi penale a cazurilor de spălare de bani. În afara sectorului financiar, deschiderea economiei neerlandeze către investiții străine directe și structurile juridice complexe ale țării implică, de asemenea, riscuri semnificative de spălare a banilor. Lipsa unei corelări între, pe de o parte, numărul scăzut de tranzacții neobișnuite raportate de furnizorii de servicii pentru fiducii și societăți și de consultanții fiscali și, pe de altă parte, expunerea ridicată la risc a acestor tranzacții impune necesitatea unei supravegheri proporționale. Având în vedere caracterul predominant al structurilor juridice complexe, buna funcționare a registrului beneficiarilor reali este esențială pentru a se evita utilizarea abuzivă a unor astfel de entități, însă registrul nu a fost încă înființat.

(25)

În timp ce recomandările specifice fiecărei țări prevăzute în prezenta recomandare (denumite în continuare „recomandările specifice fiecărei țări din 2020”) se concentrează pe abordarea impactului socioeconomic al pandemiei de COVID-19 și pe facilitarea redresării economice, recomandările specifice fiecărei țări din 2019 au vizat și reformele care sunt esențiale pentru abordarea provocărilor structurale pe termen mediu și lung. Recomandările specifice fiecărei țări din 2019 rămân pertinente și vor continua să fie monitorizate pe parcursul semestrului european al anului viitor. Aceasta include și recomandările specifice fiecărei țări din 2019 privind politicile economice legate de investiții. Toate recomandările specifice fiecărei țări din 2019 ar trebui luate în considerare pentru programarea strategică pentru perioada de după 2020 a fondurilor aferente politicii de coeziune, inclusiv pentru măsurile de atenuare și strategiile de ieșire legate de criza actuală.

(26)

Semestrul european oferă cadrul pentru coordonarea continuă a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă în Uniune, care poate contribui la o economie durabilă. În programele lor naționale de reformă pentru 2020, statele membre au evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite. Prin asigurarea punerii în aplicare depline a recomandărilor specifice fiecărei țări din 2020, Țările de Jos vor contribui la realizarea de progrese în vederea îndeplinii ODD și la eforturile comune de asigurare a durabilității competitive în Uniune.

(27)

Coordonarea strânsă între economii în cadrul uniunii economice și monetare este esențială pentru realizarea unei redresări rapide în urma impactului economic al pandemiei de COVID-19. În calitate de stat membru a cărui monedă este euro, Țările de Jos ar trebui să se asigure că politicile lor rămân coerente cu recomandările din 2020 pentru zona euro și sunt coordonate cu cele ale celorlalte state membre a căror monedă este euro, ținând seama totodată de orientările politice din partea Eurogrupului.

(28)

În contextul semestrului european 2020, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Țărilor de Jos, pe care a publicat-o în raportul de țară din 2020. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de stabilitate pentru 2020, Programul național de reformă pentru 2020, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Țărilor de Jos în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică fiscal-bugetară și socioeconomică sustenabilă în Țările de Jos, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii.

(29)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2020 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său (11) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(30)

În lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul național de reformă pentru 2020 și Programul de stabilitate pentru 2020. Recomandările specifice fiecărei țări din 2020 iau în considerare necesitatea de a combate pandemia de COVID-19 și de a facilita redresarea economică, ca prim pas necesar pentru a permite o ajustare a dezechilibrelor. Recomandările specifice fiecărei țări din 2020 care vizează în mod direct remedierea dezechilibrelor macroeconomice identificate de Comisie în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandarea 3,

1.

2.

3.

4.