(1)

Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 (denumit în continuare „Regulamentul INN”) instituie un sistem al Uniunii pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).

(2)

Capitolul VI din Regulamentul INN definește procedura de identificare a țărilor terțe necooperante în ceea ce privește combaterea pescuitului INN, demersurile privind țările identificate ca țări terțe necooperante, stabilirea unei liste a țărilor terțe necooperante, radierea de pe lista respectivă a acelor țări, publicarea listei țărilor necooperante și orice eventuale măsuri de urgență.

(3)

În conformitate cu articolul 31 din Regulamentul INN, Comisia trebuie să identifice țările terțe pe care le consideră necooperante în ceea ce privește combaterea pescuitului INN. O țară terță poate fi identificată ca țară terță necooperantă în cazul în care nu se achită de sarcinile care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitatea sa de stat de pavilion, stat portuar, stat de coastă sau stat de piață, și anume de a lua măsuri de prevenire, descurajare și eliminare a pescuitului INN.

(4)

Identificarea țărilor terțe necooperante în temeiul articolului 31 din Regulamentul INN trebuie să se bazeze pe examinarea tuturor informațiilor prevăzute la articolul 31 alineatul (2) din regulamentul menționat.

(5)

Înainte de a identifica anumite țări terțe ca necooperante în temeiul articolului 31 din Regulamentul INN, Comisia trebuie să notifice mai întâi țărilor terțe respective posibilitatea de a fi identificate ca țări necooperante în conformitate cu articolul 32 din regulamentul respectiv. Această notificare are caracter preliminar.

(6)

Notificarea țărilor terțe cu privire la posibilitatea de a fi identificate ca țări necooperante trebuie să se bazeze și pe criteriile prevăzute la articolul 31 din Regulamentul INN.

(7)

Pe lângă aceasta, Comisia trebuie să aibă în vedere toate demersurile prevăzute la articolul 32 din Regulamentul INN în ceea ce privește țările terțe notificate. În particular, Comisia trebuie să includă în notificare informații privind faptele și motivele esențiale care stau la baza respectivei identificări și trebuie să ofere țărilor terțe în cauză posibilitatea de a răspunde și de a furniza fie elemente de probă care să infirme identificarea, fie, după caz, un plan de acțiune pentru ameliorarea situației și măsurile luate pentru remedierea acesteia. Comisia trebuie să acorde țărilor terțe în cauză timpul corespunzător pentru a răspunde la notificare, precum și un interval de timp rezonabil pentru remedierea situației.

(8)

În conformitate cu articolul 33 din Regulamentul INN, Consiliul trebuie să decidă în legătură cu o listă a țărilor terțe necooperante. Respectivelor țări identificate li se aplică măsurile prevăzute, printre altele, la articolul 38 din Regulamentul INN.

(9)

În temeiul articolului 20 alineatul (1) din Regulamentul INN, acceptarea certificatelor de captură validate de un stat terț de pavilion face obiectul condiției primirii în prealabil de către Comisei a unei notificări din partea statului de pavilion în cauză prin care să se ateste că acesta are în vigoare mecanisme pentru punerea în aplicare, controlul și asigurarea respectării legilor, a reglementărilor și a măsurilor de conservare și gestionare care trebuie respectate de navele sale de pescuit.

(10)

În conformitate cu articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul INN, Comisia trebuie, după caz, să coopereze pe plan administrativ cu țările terțe în domenii legate de punerea în aplicare a prevederilor regulamentului menționat, referitoare la certificarea capturilor.

(11)

Republica Panama (denumită în continuare „Panama”) a prezentat Comisiei, la 3 februarie 2010, notificarea sa în calitate de stat de pavilion în temeiul articolului 20 din Regulamentul INN.

(12)

În contextul cooperării administrative prevăzute la articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul INN, în perioada cuprinsă între 21 iunie 2010 și 15 noiembrie 2012, Comisia a cooperat cu autoritățile din Panama pentru verificarea informațiilor privind mecanismele existente în Panama pentru punerea în aplicare, controlul și asigurarea respectării legilor, a reglementărilor și a măsurilor de conservare și gestionare care trebuie respectate de navele de pescuit ale acestui stat, precum și privind măsurile adoptate de Panama pentru punerea în aplicare a obligațiilor asumate în contextul combaterii pescuitului INN.

(13)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (3) din Regulamentul INN, Comisia a analizat obligațiile Panama în calitatea acesteia de stat de pavilion, stat portuar, stat de coastă sau stat de piață. În scopul acestei analize, Comisia a ținut seama de parametrii enumerați la articolul 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN.

(14)

După examinarea tuturor elementelor faptice colectate și a tuturor declarațiilor făcute de această țară, Comisia a stabilit, în temeiul articolului 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN, că Panama nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional, în special în ceea ce privește respectarea normelor internaționale, precum și în ceea ce privește asigurarea respectării reglementărilor și a măsurilor de conservare și gestionare de către navele sale.

(15)

În consecință, în virtutea Deciziei 2012/C 354/01 a Comisiei din 15 noiembrie 2012, Panama a fost notificată în legătură cu posibilitatea de a fi identificată de Comisie ca țară terță necooperantă în ceea ce privește combaterea pescuitului INN (2).

(16)

Panama a fost invitată să coopereze cu Comisia pe baza unei propuneri de plan de acțiune pentru remedierea deficiențelor identificate.

(17)

În cadrul dialogului bilateral care a urmat Deciziei 2012/C 354/01 a Comisiei, Panama a prezentat observații scrise și orale care au fost luate în considerare de Comisie. Comisia a continuat să solicite și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare.

(18)

Panama a introdus măsurile necesare pentru încetarea activităților de pescuit INN în cauză și pentru prevenirea acestora, rectificând orice act sau omisiune care ar fi condus la notificarea posibilității de a fi identificată ca țară necooperantă în ceea ce privește combaterea pescuitului INN.

(19)

Drept urmare, prin avizul din 15 octombrie 2014, Comisia a decis să încheie demersurile cu privire la Panama în temeiul dispozițiilor articolului 32 din Regulamentul INN în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitate de stat de pavilion, stat portuar, stat de coastă sau stat de piață și în ceea ce privește acțiunile sale de prevenire, descurajare și eliminare a pescuitului INN (3).

(20)

Comisia a subliniat însă că încetarea demersurilor nu excludea eventuale acțiuni ulterioare întreprinse în viitor de Comisie sau de Consiliu, în cazul în care elemente faptice ar arăta că Panama nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitate de stat de pavilion, stat portuar, stat de coastă sau stat de piață, de a adopta măsurile necesare pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN.

(21)

În perioada cuprinsă între 29 ianuarie și 1 februarie 2019, Comisia a efectuat o vizită în Panama în contextul cooperării administrative prevăzute la articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul INN.

(22)

Această vizită a acoperit aspecte legate de dispozițiile naționale în vigoare pentru verificarea certificatelor de captură și pentru punerea în aplicare, controlul și asigurarea respectării legilor, a reglementărilor și a măsurilor de conservare și gestionare care trebuie să fie respectate de navele de pescuit panameze. Ea a inclus, de asemenea, o evaluare a punerii în aplicare efective a măsurilor luate de Panama pentru remedierea deficiențelor care au condus la notificarea menționată la considerentul 15 de mai sus.

(23)

În perioada 15-19 iulie 2019, Comisia a efectuat o a doua vizită în Panama, pentru a monitoriza măsurile luate de această țară în timpul scurs de la misiunea precedentă.

(24)

Aceste două vizite și activitatea de monitorizare care le-a urmat au implicat un schimb de observații verbale și scrise cu ocazia căruia Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare referitoare la măsurile luate de Panama pentru îndeplinirea obligațiilor sale de combatere a pescuitului INN.

(25)

Panama este un stat parte la Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS) din 1982 (4), la Acordul pentru aplicarea prevederilor Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982 în legătură cu conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori (UNFSA) și la Acordul privind măsurile de competența statului portului pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (PSMA). Panama a transpus, de asemenea, în legislația sa națională Codul de conduită pentru un pescuit responsabil și Planul internațional de acțiune pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (PIA INN) (5).

(26)

Panama este parte contractantă a Comisiei interamericane pentru tonul tropical (CITT), a Comisiei internaționale pentru conservarea tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) și a Comisiei pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica (CCAMLR). Panama este parte necontractantă cooperantă la Comisia pentru pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central (WCPFC), la Organizația regională de gestionare a pescuitului în Pacificul de Sud (SPRFMO) și la Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC).

(27)

Pentru a evalua respectarea de către Panama a obligațiilor internaționale care îi revin în calitate de stat de pavilion, stat portuar, stat de coastă sau stat de piață, prevăzute în dispozițiile internaționale menționate la considerentul 26 de mai sus și stabilite de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) relevante, Comisia a căutat, colectat și analizat toate informațiile necesare în scopul acestui exercițiu.

(28)

Informațiile colectate de Comisie în perioada care a urmat deciziei sale de a încheia demersurile referitoare la Panama în 2014, precum și deficiențele identificate în cursul vizitelor din 2019 în Panama, au determinat Comisia să ia în considerare posibilitatea de a identifica Panama ca țară terță necooperantă în ceea ce privește combaterea pescuitului INN.

(29)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (3) din Regulamentul INN, Comisia a analizat obligațiile Panama în calitatea acesteia de stat de pavilion, stat portuar, stat de coastă și stat de piață. În scopul acestei examinări, Comisia a ținut seama de criteriile enunțate la articolul 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN.

(30)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (4) litera (a), Comisia a analizat măsurile luate de Panama în ceea ce privește activitățile de pescuit INN repetate desfășurate sau sprijinite fie de nave de pescuit care arborează pavilionul său, fie de resortisanții săi, fie de nave de pescuit care operează în apele sale maritime sau utilizează porturile sale.

(31)

Pe baza informațiilor disponibile publicului și a informațiilor puse la dispoziție de autoritățile competente din Panama, Comisia a stabilit că autoritatea națională responsabilă cu Registrul Naval al Panama, Autoritatea Maritimă a Panama (AMP), înmatricula nave care declaraseră că nu se vor angaja în activități de pescuit, dar care ulterior se angajaseră în astfel de activități. Acest lucru implica existența unor nave aflate sub pavilionul Panama, care erau angajate în activități de pescuit fără a deține licența obligatorie din partea autorității naționale în domeniul pescuitului – Autoritatea pentru resurse acvatice din Panama (ARAP) – și care, prin urmare, erau angajate în activități de pescuit care nu făceau obiectul niciunei forme de monitorizare, control și supraveghere din partea autorității competente. Acest lucru împiedica și stabilirea unei liste consolidate conținând toate navele de pescuit și toate navele utilizate și echipate pentru a fi utilizate în activități legate de pescuit, aflate sub pavilionul Panama, fapt care indica, la rândul său, că Panama nu exercită un control adecvat asupra navelor sale.

(32)

Lipsa unui control din partea autorității competente a condus la încălcări grave ale legilor, reglementărilor și măsurilor de conservare și gestionare aplicabile. Navele de transport care erau înmatriculate ca nave cargo pentru mărfuri generale erau efectiv utilizate în transportul produselor pescărești, fără licență din partea ARAP și fără niciun alt tip de control din partea ARAP sau a AMP. De exemplu, în 2016, două nave de transport care arborau pavilionul Panama au efectuat transbordări în zona SPRFMO, fără a fi înscrise în registrul SPRFMO al navelor autorizate să pescuiască în zona convenției.

(33)

Mai mult, o navă de transport cu numele „SUMMER REFER” (nume anterior: OKAPI MARTA, nr. OMI 7816472) a fost înmatriculată în Panama din iunie 2018 până în februarie 2019 ca navă cargo pentru mărfuri generale, deși această navă se afla, din 2016, pe lista navelor de pescuit INN a Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM). AMP nu s-a consultat cu ARAP înainte de a înmatricula această navă, deși ea era echipată pentru transportul peștelui și, prin urmare, ar fi putut desfășura activități legate de pescuit. Merită remarcat faptul că radierea acestei nave nu a avut legătură cu faptul că ea se afla pe lista navelor INN.

(34)

Pe lângă aceasta, s-a constatat că NIKA (nr. OMI 8808654), o navă de pescuit înmatriculată în Panama din iunie 2018 ca navă cargo pentru mărfuri generale, a fost angajată în activități de pescuit INN în prima jumătate a anului 2019, într-o zonă care face obiectul Convenției CCAMLR, fără o licență din partea ARAP.

(35)

Mai mult, în iunie 2019, la cea de a 23-a sesiune a sa, Comisia tonului din Oceanul Indian (IOTC) a adoptat o listă a navelor care se presupune că au efectuat pescuit INN în zona de competență a IOTC; această listă include nava XING HAI FENG (nume anterior: OCEAN LION, nr. OMI 7826233), o navă aflată sub pavilion panamez.

(36)

Contrar punctelor 36 și 42 din PIA INN, procedurile instituite înainte de înmatricularea navelor nu includ o verificare cuprinzătoare a istoricului navelor pentru a se evita înmatricularea navelor de pescuit cu antecedente dubioase sau cu un profil dubios în materie de conformitate, precum și a navelor înscrise pe listele INN adoptate de diversele ORGP-uri.

(37)

Cadrul legal de bază, care instituie un sistem de monitorizare, control și supraveghere, este Decretul executiv 161 din 2013. Sistemul actual de licențe și autorizații de pescuit se bazează pe Decretul executiv 162 din 2013. Adoptarea acestor decrete, împreună cu Decretul executiv 160 privind sancțiunile, a fost decisivă pentru încheierea, în octombrie 2014, a demersurilor în ceea ce privește Panama, în temeiul dispozițiilor articolului 32 din Regulamentul INN, așa cum se precizează la considerentul 19 de mai sus. Cu toate acestea, Comisia a constatat că aceste decrete nu sunt puse în aplicare în mod corespunzător.

(38)

De exemplu, în legătură cu navele de transport autorizate de ARAP să se angajeze în operațiuni de transbordare a produselor pescărești, Comisia a constatat că Panama nu a monitorizat respectarea de către aceste nave a dispozițiilor naționale care reglementează activitățile de transbordare, cum ar fi obligația de a prezenta o notificare prealabilă de transbordare și o declarație de transbordare. De exemplu, o navă de transport a fost în măsură să opereze în 2018 în largul coastelor vest-africane fără a prezenta nicio notificare prealabilă de transbordare. Trebuie remarcat faptul că nerespectarea acestor obligații este considerată, în conformitate cu legislația națională din Panama, drept o încălcare gravă. În plus, acest lucru a avut ca rezultat elaborarea unor rapoarte recente de conformitate ale SPRFMO și WCPFC care subliniau existența unor probleme serioase legate de transbordările efectuate de nave aflate sub pavilionul Panama (6).

(39)

Comisia a colectat de asemenea informații care arată că Panama nu monitorizează și nu controlează în mod corespunzător activitățile de capturare ale navelor de pescuit aflate sub pavilionul său. De exemplu, o navă de pescuit a fost în măsură să opereze în Oceanul Indian, în timp ce licența sa era valabilă doar pentru Oceanul Pacific. De asemenea, o altă navă a fost angajată în activități de pescuit în zona cunoscută în CITT drept „El Corralito” în perioada în care această zonă era închisă pentru pescuit. Acest lucru contravenea Rezoluției C-17-02 a CITT.

(40)

În ceea ce privește informațiile menționate mai sus, Comisia a concluzionat că Panama nu și-a îndeplinit responsabilitățile în calitate de stat de pavilion de a nu permite ca flota să se angajeze în activități de pescuit INN în marea liberă. Această situație înseamnă nerespectarea articolului 94 alineatele (1) și (2) din UNCLOS, care prevede că fiecare stat trebuie să-și exercite în mod eficace jurisdicția și controlul asupra navelor care arborează pavilionul său. De asemenea, ea contravine cerințelor de la punctul 24 din PIA INN, care prevede obligația de a efectua un control cuprinzător și eficace al activităților de pescuit.

(41)

În temeiul articolului 31 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul INN, Comisia a examinat măsurile adoptate de Panama cu privire la accesul produselor pescărești provenite din pescuitul INN pe piața și în fluxurile sale comerciale ulterioare.

(42)

După analizarea documentației și a altor informații referitoare la controlul importurilor, precum și la procedurile de monitorizare și control al navelor, Comisia consideră că Panama nu poate garanta faptul că produsele pescărești care intră pe piața sa și în unitățile sale de prelucrare nu provin din pescuitul INN. Autoritățile panameze nu au fost în măsură să demonstreze faptul că colectează și verifică toate informațiile necesare pentru a controla legalitatea peștelui care intră pe piața panameză, tranzitează sau este prelucrat în Panama.

(43)

În particular, Comisia a identificat neconcordanțe semnificative în informațiile raportate de unitatea de prelucrare vizitată de Comisie în iulie 2019. De exemplu, evidențele unității menționau recepția peștelui capturat de o navă care, în ziua respectivă, se afla încă pe mare și nu ajunsese încă la cheiul de debarcare. De asemenea, aceeași unitate nu a fost în măsură să furnizeze niciunul dintre documentele statistice ICCAT privind peștele-spadă, care ar fi trebuit să însoțească cele 24 de importuri de pește-spadă din zona ICCAT, pe care unitatea le efectuase în 2019. Niciuna dintre aceste chestiuni nu a fost detectată de autoritățile panameze.

(44)

Mai mult, Panama validează certificatele de captură fără a verifica în mod corespunzător informațiile furnizate în respectivele certificate. Înainte de prima vizită efectuată de Comisie în 2019, Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA) a efectuat o analiză a unui eșantion de certificate de captură validate de Panama în 2018. EFCA a identificat numeroase erori, cum ar fi câmpuri lipsă, inexactități în privința zonelor de captură, cantități greșite, confuzii în ceea ce privește numele comandantului navei, fapt ce a dus la concluzia că verificările anterioare validării certificatelor de captură au un caracter superficial. Cu ocazia verificării informațiilor furnizate în sprijinul anumitor certificate de captură, Comisia a detectat și alte informații dubioase în jurnalul de pescuit.

(45)

Comisia a ajuns la concluzia că informațiile referitoare la originea și la trasabilitatea produselor pescărești care intră și părăsesc țara, sau care sunt capturate de navele aflate sub pavilion panamez, nu erau corecte și fiabile. Panama nu a asigurat respectarea unor norme care să asigure trasabilitatea peștelui sau a produselor pescărești pe piață, în conformitate cu punctele 67-69 și 71-72 din PIA INN.

(46)

De asemenea, Comisia a identificat trei cazuri în care ARAP a determinat cuantumul amenzilor aplicate celor trei nave panameze care pescuiau în apele aflate sub jurisdicția națională a Panama, pentru comiterea unor încălcări grave ale măsurilor naționale de conservare și gestionare, fără a lua în considerare cuantumurile sancțiunilor pecuniare stabilite de legislația panameză. Drept urmare, cuantumurile impuse au fost de fapt mult mai mici decât cuantumul minim prevăzut de legislația Panama și, prin urmare, au fost considerate insuficient de severe pentru a fi eficace în asigurarea conformității și pentru a descuraja încălcările și a-i priva pe autorii infracțiunilor de avantajele care decurg din activitățile lor ilegale, așa cum prevăd dispozițiile articolului 19 alineatul (2) din UNFSA.

(47)

În plus, o examinare a informațiilor disponibile la bordul unei nave cu pavilion străin, care fusese deja inspectată și autorizată să-și debarce capturile într-unul din porturile desemnate din Panama, a permis Comisiei să stabilească că această navă se angajase efectiv în activități de pescuit fără licență în apele unei țări terțe și că aceste dovezi nu fuseseră detectate de inspectorii care autorizaseră debarcarea în Panama.

(48)

Având în vedere considerațiile expuse în prezenta secțiune și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie și a tuturor declarațiilor făcute de autoritățile panameze competente, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) și cu articolul 31 alineatul (4) literele (a) și (b) din Regulamentul INN, că Panama nu s-a achitat de obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitate de stat de pavilion, stat portuar, stat de coastă și stat de piață în ceea ce privește navele INN și pescuitul INN desfășurat sau sprijinit de către nave de pescuit care arborează pavilionul său sau de către resortisanții săi și nu a luat suficiente măsuri pentru a preveni accesul pe piața sa al produselor pescărești provenite din pescuitul INN.

(49)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul INN, Comisia a analizat colaborarea sa cu Panama pentru a stabili dacă autoritățile acestei țări au cooperat în mod corespunzător atunci când au răspuns la întrebări, au oferit feedback sau au investigat problemele legate de activitățile de pescuit INN și de activitățile conexe.

(50)

Cu ocazia pregătirii primei vizite a Comisiei din 2019 și ulterior acesteia, autoritățile panameze au fost, în general, cooperante, răspunzând și oferind feedback atunci când li s-au solicitat informații. Cu toate acestea, în perioada dintre încetarea demersurilor față de Panama, descrisă la considerentul 19 de mai sus, și înainte ca Panama să fie contactată de Comisie pentru organizarea primei vizite din 2019, Panama nu a răspuns la mai multe solicitări de informații trimise de Comisie sau de statele membre ale UE în perioada cuprinsă între 2015 și 2018.

(51)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (5) litera (b), Comisia a analizat măsurile existente de asigurare a respectării legislației care vizează prevenirea, descurajarea și eliminarea activităților de pescuit INN.

(52)

Sistemul actual de sancțiuni se bazează pe Decretul executiv 160 din 2013. Adoptarea acestui instrument juridic, împreună cu celelalte două decrete executive menționate anterior, a fost crucială pentru încheierea demersurilor referitoare la Panama în octombrie 2014. Cu toate acestea, Panama nu a pus în aplicare în mod corespunzător Decretul executiv 160.

(53)

Informațiile culese de Comisie și schimburile cu autoritățile panameze au relevat faptul că sancțiunile impuse navelor care se angajează sau susțin activități de pescuit INN, activități enumerate în Decretul executiv 160 ca fiind grave, nu sunt eficace și descurajante.

(54)

De exemplu, potrivit decretului executiv menționat, cuantumurile sancțiunilor pecuniare sunt cuprinse între 10 001 și 1 000 000 PAB (între 10 001 și 1 000 000 USD) – ceea ce în euro înseamnă între 9 123,23 și 912 231,49 EUR. Cu toate acestea, 80 % din amenzile aplicate pentru încălcări grave în perioada 2014-2018 au avut valori sub 12 000 PAB și doar două amenzi au fost mai mari de 20 000 PAB. Prin urmare, sancțiunile impuse de autoritățile panameze nu sunt deloc proporționale cu valoarea capturilor și a avantajelor obținute prin încălcări grave și nu sunt suficient de severe pentru a fi eficace în asigurarea conformității și în descurajarea unor încălcări ulterioare.

(55)

Așa cum s-a menționat mai sus, Comisia a identificat trei cazuri în care ARAP a determinat cuantumul amenzilor aplicate celor trei nave panameze care pescuiau în apele aflate sub jurisdicția națională a Panama, pentru comiterea unor încălcări grave ale măsurilor naționale de conservare și gestionare, fără a lua în considerare cuantumurile sancțiunilor pecuniare stabilite prin Decretul executiv 160. Cuantumurile impuse au fost de fapt mult mai mici decât cuantumul minim prevăzut de acest instrument. În aceste trei cazuri, ARAP a impus sancțiuni pecuniare de 3 792,50 PAB, 3 652,00 PAB și 3 652,00 PAB, în timp ce suma minimă care poate fi impusă, potrivit decretului executiv menționat, este de 10 001,00 PAB.

(56)

Nivelul real al sancțiunilor impuse nu reușește în mod clar să asigure caracterul descurajant al sistemului de sancțiuni și nu reflectă dispozițiile articolului 19 alineatul (2) din UNFSA, care prevede că sancțiunile aplicabile în cazul încălcărilor trebuie să fie suficient de severe pentru a asigura conformitatea și a descuraja încălcările, oriunde ar avea loc acestea, și trebuie să-l priveze pe autorul infracțiunii de avantajele care decurg din activitățile sale ilegale. Mai mult, punctul 21 din PIA INN recomandă statelor să se asigure că sancțiunile aplicabile în cazul pescuitului INN practicat de nave și, în cea mai mare măsură posibilă, de resortisanți aflați sub jurisdicția lor, sunt suficient de severe pentru a-i priva pe autorii infracțiunilor de avantajele care decurg din astfel de activități de pescuit.

(57)

În plus, procedurile de asigurare a respectării legislației sunt afectate de existența unor întârzieri foarte importante atât în la deschiderea procedurilor împotriva navelor presupuse a fi implicate în activități de pescuit INN, cât și în aplicarea sancțiunilor. În majoritatea cazurilor, finalizarea unei proceduri durează mai mulți ani.

(58)

Având în vedere informațiile colectate cu privire la cadrul juridic și la procedurile de asigurare a respectării legislației aflate în curs de desfășurare și care vizează stabilirea încălcărilor și impunerea de sancțiuni, Comisia a concluzionat că Panama nu a pus în aplicare articolul 19 alineatul (2) din UNFSA. Această prevedere stabilește că toate investigațiile și procedurile judiciare trebuie efectuate rapid și că sancțiunile aplicabile în cazul încălcărilor trebuie să fie suficient de severe pentru a asigura conformitatea și a descuraja încălcările, oriunde ar avea loc acestea, și trebuie să-l priveze pe autorul infracțiunii de avantajele care decurg din activitățile sale ilegale.

(59)

Având în vedere considerațiile expuse în prezenta secțiune și pe baza tuturor elementelor faptice colectate de Comisie, precum și a tuturor declarațiilor transmise de autoritățile panameze, s-a putut stabili că, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (5) din Regulamentul INN, Panama nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional în ceea ce privește cooperarea și asigurarea respectării legii.

(60)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (6) literele (a) și (b) din Regulamentul INN, Comisia a analizat ratificarea de către Panama a instrumentelor internaționale pertinente din domeniul pescuitului sau aderarea acestei țări la instrumentele menționate, precum și statutul său ca parte contractantă în cadrul ORGP-urilor sau acordul acestei țări de a pune în aplicare măsurile de conservare și gestionare adoptate de respectivele organizații.

(61)

Panama a ratificat UNCLOS în 1996 și a aderat la UNFSA în 2008. Panama a aderat de asemenea la PSMA în 2016. În plus, Panama a transpus Codul de conduită pentru un pescuit responsabil și PIA INN în 2009.

(62)

Cadrul juridic actual în domeniul pescuitului este asigurat de decretele executive din 2013 menționate mai sus și de transpunerea în legislația națională panameză a standardelor prevăzute în instrumentele internaționale referitoare la pescuit. Legea pescuitului, aflată în prezent în vigoare, datează din 1959 și nu este încă aliniată la instrumentele internaționale relevante contemporane la care Panama este parte și nici la alte standarde internaționale legate de pescuit pe care Panama a acceptat să le aplice. Panama se află încă în proces de revizuire a Legii pescuitului, deși i se solicitase să-și actualizeze Legea pescuitului.

(63)

În legătură cu PSMA, informațiile culese de Comisie demonstrează că Panama nu a pus bine în aplicare dispozițiile respectivului acord. În iulie 2018, nava VLADIVOSTOK 2000 (nume anterioare: DAMANZAIHAO, LAFAYETTE, nr. OMI 7913622), o navă-fabrică de pește înscrisă pe lista de nave INN a SPRFMO din 2015, a reușit să se aprovizioneze cu combustibil în Panama. Acest lucru este contrar PSMA și confirmă faptul că în Panama lipsește o punere în aplicare adecvată a PSMA pentru a împiedica în mod eficace navele INN să primească servicii portuare.

(64)

Comisia a constatat, de asemenea, că inspectorii sunt prezenți doar într-unul dintre porturile desemnate (Portul Vacamonte) și că inspecțiile care au loc în acel port nu sunt efectuate în mod corespunzător. O examinare a informațiilor disponibile la bordul unei nave cu pavilion străin, care fusese deja inspectată și autorizată să-și debarce capturile, a permis Comisiei să stabilească că această navă se angajase efectiv în activități de pescuit fără licență în apele unei țări terțe și că aceste dovezi nu fuseseră detectate de inspectorii care autorizaseră debarcarea în Panama. Mai mult, Comisia a identificat escale ale unor nave de pescuit aflate sub pavilion străin care nu figurau pe lista navelor de pescuit străine care fac escală în porturile din Panama, furnizată de această țară.

(65)

După cum s-a indicat în considerentul 26, Panama este membră a CITT, ICCAT și a CCAMLR și parte necontractantă cooperantă la WCPFC, SPRFMO și NEAFC.

(66)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (6) litera (c), Comisia a analizat orice acțiuni sau omisiuni ale Panama care ar fi putut să diminueze eficacitatea legislației și a reglementărilor aplicabile sau a măsurilor internaționale de gestionare și conservare aplicabile.

(67)

În ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor Panama ca parte contractantă sau parte necontractantă cooperantă la ORGP-urile menționate mai sus, Comisia a constatat că Panama nu a fost în măsură să asigure respectarea de către navele sale a normelor stabilite în cadrul ORGP-urilor respective. Așa cum s-a menționat la considerentul 39 de mai sus, o navă s-a angajat în activități de pescuit în zona CITT, cunoscută sub denumirea de „El Corralito”, în perioada în care această zonă era închisă pentru pescuit. Acest lucru a însemnat o încălcare a Rezoluției C-17-02 a CITT. Mai mult, așa cum se menționează la considerentul 32 de mai sus, în 2016, două nave de transport care arborau pavilionul Panama au efectuat transbordări în zona SPRFMO, fără a fi înscrise în registrul SPRFMO al navelor autorizate să pescuiască în zona convenției. În plus, așa cum se menționează la considerentul 34 de mai sus, s-a constatat că o navă de pescuit, înmatriculată în Panama din iunie 2018 ca navă cargo pentru mărfuri generale, s-a angajat în activități de pescuit INN în prima jumătate a anului 2019, într-o zonă care face obiectul Convenției CCAMLR, fără o licență din partea ARAP.

(68)

Având în vedere considerațiile expuse în prezenta secțiune și pe baza tuturor elementelor faptice colectate de Comisie, precum și a tuturor declarațiilor făcute de autoritățile panameze, s-a putut stabili că, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (6) din Regulamentul INN, Panama nu și-a îndeplinit toate sarcinile care îi revin în temeiul dreptului internațional în ceea ce privește normele, reglementările și măsurile de conservare și gestionare internaționale.

(69)

Potrivit indicelui de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (IDU al ONU) (7), Panama era considerată, în 2018, o țară cu un grad ridicat de dezvoltare umană, clasându-se pe locul 66 din 189 de țări.

(70)

Luând în considerare sus-menționata poziție în clasamentul bazat pe indicele IDU al ONU și observațiile din cursul vizitelor efectuate în 2019, nu există nicio dovadă care să sugereze faptul că neîndeplinirea de către Panama a sarcinilor care îi revin în temeiul dreptului internațional este rezultatul unui nivel scăzut de dezvoltare. Nu există dovezi concrete care să coreleze deficiențele cadrului juridic în vigoare în domeniul pescuitului și ale sistemelor de monitorizare, de control, de supraveghere și de trasabilitate cu un grad insuficient de dezvoltare a capacității și a infrastructurii. Comisia a răspuns pozitiv la cererile de sprijin adresate de Panama în contextul revizuirii cadrului juridic în domeniul pescuitului.

(71)

Având în vedere considerațiile expuse în prezenta secțiune și pe baza tuturor elementelor faptice colectate de Comisie, precum și a tuturor declarațiilor transmise de Panama, s-a putut stabili că, în conformitate cu articolul 31 alineatul (7) din Regulamentul INN, stadiul de dezvoltare și performanța generală a Panama în ceea ce privește gestionarea activităților de pescuit nu sunt afectate de nivelul său de dezvoltare,