(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 412/2013 al Consiliului (2) (denumit în continuare „regulamentul inițial”), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1932 al Comisiei (3), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de articole de masă și articole de bucătărie din ceramică originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China” sau „RPC”). Taxele antidumping individuale în vigoare s-au situat între 13,1 % și 23,4 %. Toți producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion care figurează în anexa la regulamentul respectiv au primit o taxă de 17,9 %, iar toți ceilalți producători-exportatori au făcut obiectul taxei reziduale de 36,1 %. Măsurile respective sunt denumite în continuare „măsurile inițiale”, iar ancheta care a condus la măsurile instituite prin regulamentul inițial este denumită în continuare „ancheta inițială”.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 803/2014 al Comisiei (4), patru producători-exportatori chinezi au primit taxa de 17,9 % corespunzătoare producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion și au fost adăugați pe lista producătorilor-exportatori din China din anexa la regulamentul inițial.

(3)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2207 al Comisiei (5), alți patru producători-exportatori chinezi au primit o taxă de 17,9 % corespunzătoare producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion și au fost adăugați pe lista producătorilor-exportatori din China din anexa la regulamentul inițial.

(4)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1198 al Comisiei (6), Comisia a menținut măsurile inițiale în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Aceste măsuri sunt denumite în continuare „măsurile în vigoare”, iar ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor este denumită în continuare „ultima anchetă”.

(5)

La începutul anului 2019, Comisia a analizat elementele de probă disponibile de la instituirea măsurilor inițiale privind modelele și canalele de vânzare de articole de masă și articole de bucătărie din ceramică. Compararea cifrelor privind exporturile între 2014 și 2018 a evidențiat o creștere sau o scădere puternică a exporturilor anumitor producători-exportatori, ceea ce a constituit un indicator privind existența unor practici de canalizare. În plus, în unele cazuri, exporturile efective ale anumitor producători-exportatori depășeau producția declarată. A existat, de asemenea, problema utilizării abuzive a codurilor adiționale TARIC specifice societăților.

(6)

Din analizarea acestor indicatori s-a constatat că anumiți producători-exportatori care fac, în prezent, obiectul taxei reziduale de 36,1 %, precum și producătorii-exportatori care fac obiectul unei taxe individuale își vindeau articolele de masă și articolele de bucătărie din ceramică prin intermediul altor producători-exportatori cărora li se aplică o taxă mai mică.

(7)

Se pare că modificarea configurației schimburilor comerciale privind exporturile din China de articole de masă și articole de bucătărie din ceramică în urma instituirii măsurilor inițiale, pentru care nu exista altă motivație suficientă sau justificare economică decât instituirea taxei, ar fi fost rezultatul practicilor de canalizare menționate anterior. În plus, elementele de probă aflate la dispoziția Comisiei au indicat faptul că efectele corective ale măsurilor antidumping existente asupra produsului în cauză au fost compromise, atât în ceea ce privește cantitățile, cât și în ceea ce privește prețurile. Într-adevăr, volumele importurilor produsului care face obiectul anchetei, astfel cum sunt definite în considerentul 15, au crescut semnificativ pentru anumiți producători-exportatori între 2014 și 2018. În plus, în unele cazuri, exporturile efective ale anumitor producători-exportatori au depășit producția lor declarată. De asemenea, existau suficiente elemente de probă care atestau faptul că importurile produsului care face obiectul anchetei s-au efectuat la prețuri inferioare prețului neprejudiciabil stabilit în cadrul anchetei care a condus la măsurile existente.

(8)

În sfârșit, Comisia dispunea de suficiente elemente de probă conform cărora exporturile produsului vizat de anchetă au făcut obiectul unui dumping în raport cu valoarea normală stabilită în prealabil.

(9)

Prin urmare, Comisia a stabilit, după informarea statelor membre, că existau suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei anchete în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a adoptat Regulamentul (UE) 2019/464 (7) (denumit în continuare „regulamentul de deschidere”), lansând din proprie inițiativă o anchetă privind o eventuală eludare a măsurilor antidumping vizând importurile de articole de masă și articole de bucătărie din ceramică originare din China sub cele 50 de coduri adiționale TARIC enumerate în anexa la regulamentul de deschidere. Aceste coduri adiționale TARIC au fost atribuite unui număr de 50 de producători-exportatori care erau fie grupuri de societăți, fie societăți individuale din RPC (denumite în continuare „societăți”).

(10)

Comisia a solicitat, de asemenea, autorităților vamale să înregistreze importurile de articole de masă și articole de bucătărie din ceramică importate sub cele 50 de coduri adiționale TARIC enumerate în anexa la regulamentul de deschidere.

(11)

Comisia a informat autoritățile din RPC, cei 50 de producători-exportatori enumerați în anexa la regulamentul de deschidere și industria din Uniune cu privire la deschiderea anchetei. De asemenea, ea a trimis chestionare celor 50 de producători-exportatori enumerați în această anexă, solicitând, de asemenea, informații cu privire la orice societate afiliată cu sediul în Republica Populară Chineză. Părțile interesate au avut posibilitatea să-și exprime în scris punctele de vedere, precum și cea de a solicita o audiere.

(12)

Cei 50 de producători-exportatori menționați anterior, enumerați în anexa la regulamentul de deschidere, au făcut obiectul următoarelor taxe antidumping:

(13)

Ancheta a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2018 (denumită în continuare „PA”). În ceea ce privește PA, datele au fost colectate pentru a examina, printre altele, presupusa modificare a configurației schimburilor comerciale și practicile, procesele sau activitățile care stau la baza acesteia. Pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și 31 decembrie 2018 (denumită în continuare „perioada de raportare” sau „PR”), au fost colectate date mai detaliate pentru a examina eventuala compromitere a efectului corectiv al măsurilor în vigoare și existența dumpingului.

(14)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă a existat o modificare a configurației schimburilor comerciale cu privire la producătorii-exportatori individuali din RPC, dacă această modificare a fost rezultatul unei practici, al unui proces sau al unei activități pentru care nu exista altă motivație suficientă sau altă justificare economică decât aceea de a evita instituirea taxei, dacă existau elemente de probă ale prejudiciului sau elemente de probă care să ateste că efectele corective ale taxei erau compromise în ceea ce privește prețurile și/sau cantitățile produsului care face obiectul anchetei și dacă existau elemente de probă ale continuării dumpingului.

(15)

Produsul în cauză este reprezentat de articolele de masă și articolele de bucătărie din ceramică, încadrate în prezent la codurile NC ex 6911 10 00, ex 6912 00 21, ex 6912 00 23, ex 6912 00 25 și ex 6912 00 29 (codurile TARIC 6911100090, 6912002111, 6912002191, 6912002310, 6912002510 și 6912002910) și originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „produsul în cauză”).

Sunt excluse următoarele produse:

(16)

Produsul care face obiectul anchetei este același cu „produsul în cauză” definit în considerentul anterior, încadrat în prezent la aceleași coduri din NC și TARIC ca și produsul în cauză și importat sub codurile adiționale TARIC enumerate în anexa la regulamentul de deschidere (denumit în continuare „produsul care face obiectul anchetei”).

(17)

Un număr de 13 dintre cei 50 de producători-exportatori nu au trimis niciun răspuns la chestionar.

(18)

Comisia a calificat acești 13 producători-exportatori ca fiind necooperanți, în temeiul articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, și, în consecință, și-a întemeiat constatările în ceea ce îi privește pe datele disponibile, astfel cum se explică în considerentul următor.

(19)

Toți cei 13 producători-exportatori, cărora li se aplică un nivel al taxei de 17,9 %, și-au sporit în mod semnificativ exporturile între 2014 și 2018 sau au exportat peste capacitatea lor, astfel cum s-a declarat în cadrul exercițiului de eșantionare efectuat în cursul ultimei anchete de reexaminare efectuate în perspectiva expirării măsurilor. În absența unei justificări economice, alta decât practicile de eludare, Comisia a concluzionat că acești producători-exportatori sunt implicați în practici de canalizare. Prin urmare, este oportun ca acești producători-exportatori să fie supuși nivelului taxei reziduale de 36,1 %, iar codurile lor adiționale TARIC specifice societății să fie abrogate.

(20)

În plus, trei dintre cei 13 producători-exportatori erau afiliați altor trei producători-exportatori, care beneficiau de un nivel al taxei de 17,9 % corespunzător producătorilor-exportatori cooperanți care nu au fost incluși în eșantion, datorită codului lor adițional TARIC individual.

(21)

În consecință, pentru a evita riscul practicilor de canalizare prin intermediul acestor societăți afiliate, înainte de comunicarea constatărilor, Comisia a concluzionat în mod preliminar că este oportun ca codul lor adițional TARIC specific societății să fie abrogat. Rata reziduală a taxei de 36,1 % ar trebui să se aplice, de asemenea, celor trei producători-exportatori afiliați.

(22)

În urma comunicării constatărilor, una dintre cele trei societăți s-a manifestat și a susținut că nu era afiliată uneia dintre societățile care nu au răspuns la chestionar. În cadrul unei audieri din 10 octombrie 2019 și într-o scrisoare ulterioară din 21 octombrie 2019, această societate a explicat că răspunsul său la chestionarul de eșantionare din cadrul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor indicase în mod eronat că cele două societăți erau afiliate, deși, în realitate, acestea erau doar parteneri de afaceri. La cererea Comisiei, societatea a furnizat documentele referitoare la structura societății și la acționari, care au arătat că, într-adevăr, nu există o astfel de relație. În absența relației și având în vedere demonstrarea de către societatea respectivă a faptului că intensificarea activității sale de export a fost în conformitate cu o creștere a capacității sale de producție în 2016, Comisia a concluzionat că nu este necesar să se abroge codul adițional TARIC specific societății al acestei societăți.

(23)

În consecință, în urma comunicării constatărilor, Comisia a concluzionat în final că nivelul taxei reziduale de 36,1 % ar trebui să se aplice:

(24)

În urma analizării răspunsurilor la chestionar primite de la cei 37 de producători-exportatori care au transmis răspunsuri, Comisia a constatat că 18 dintre aceștia au transmis răspunsuri extrem de nesatisfăcătoare, după cum se explică în considerentele de mai jos.

(25)

Un prim producător-exportator a prezentat informații parțiale și la 28 aprilie 2019 a declarat că a încetat să mai producă produsul în cauză în august 2018. La 3 iunie 2019, Comisia a informat societatea că numai producătorii-exportatori au dreptul la un cod adițional TARIC. Prin urmare, Comisia intenționa să îi elimine codul adițional TARIC și să trateze pe viitor societatea ca pe orice altă societate cu codul adițional TARIC „B999”. Societatea nu a prezentat observații suplimentare.

(26)

Un al doilea producător-exportator, supus, de asemenea, unei taxe antidumping de 17,9 %, a furnizat un răspuns la chestionar, prin intermediul mai multor contribuții din lunile aprilie și mai 2019. Acest răspuns a indicat faptul că producătorul-exportator avea doar o singură societate afiliată. Comisia a efectuat o verificare încrucișată a răspunsului respectiv cu alte surse de informații disponibile în mod public. Comisia a stabilit că există și alte societăți afiliate în cadrul acestui grup, care nu au fost dezvăluite de către societate în răspunsul său la chestionar. Producătorul-exportator a fost informat cu privire la această constatare printr-o scrisoare de clarificare din 24 iunie 2019. Ulterior, producătorul-exportator a admis la 28 iunie 2019 că era, de asemenea, afiliat unei alte societăți. Cu toate acestea, grupul de producători-exportatori nu a completat răspunsul la chestionar solicitat pentru această din urmă societate în termenele stabilite. Prin urmare, Comisia a informat producătorul-exportator la 8 iulie 2019 că își va elabora constatările pe baza datelor disponibile (8) și că societatea avea dreptul de a solicita o audiere cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Producătorul-exportator nu a prezentat observații suplimentare.

(27)

La 5 iulie 2019, un al treilea producător-exportator a informat Comisia că nu a fost în măsură să răspundă la cererea de clarificare adresată de Comisie și că era pe deplin conștient de consecințele negative care decurg din lipsa unui răspuns. Prin urmare, Comisia a informat producătorul-exportator la 9 iulie 2019 că își va elabora constatările pe baza datelor disponibile (9) și că societatea avea dreptul de a solicita o audiere cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Producătorul-exportator nu a prezentat observații suplimentare.

(28)

Cei 15 producători-exportatori care au prezentat răspunsuri extrem de nesatisfăcătoare au primit, în perioada 27 mai-18 iulie 2019, o scrisoare în care se prezintă în detaliu motivele pentru care Comisia a concluzionat în prealabil că răspunsurile lor erau extrem de nesatisfăcătoare. Printre problemele recurente care au condus la evaluarea preliminară a Comisiei, conform căreia aceste 15 răspunsuri au fost extrem de nesatisfăcătoare, se numără următoarele:

(29)

Fiecare dintre cei 15 producători-exportatori a fost, de asemenea, informat prin aceeași scrisoare că:

(30)

Ulterior, dintre acești 15 producători-exportatori,

(31)

Alți doi (dintre acești 15) producători-exportatori au furnizat ulterior câteva documente suplimentare, deși răspunsurile lor încă nu puteau fi considerate complete în întregime. Cu toate acestea, Comisia a decis să efectueze vizite de verificare la sediile acestor doi producători-exportatori. În cursul acestor vizite de verificare, Comisia a identificat probleme la ambii producători-exportatori, respectiv nedivulgarea societăților afiliate și declarații incorecte privind transformarea anumitor tipuri de produs în cauză. Prin urmare, la 7 august 2019, Comisia a informat ambii producători-exportatori că își va menține intenția de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază. Comisia a subliniat faptul că producătorii-exportatori nu au putut furniza nicio dovadă a unei justificări economice pentru exporturile lor în 2018, în afară de canalizarea producției de la alți producători-exportatori chinezi. În aceeași scrisoare, Comisia a informat, de asemenea, ambii producători-exportatori cu privire la faptul că au avut dreptul de a solicita o audiere cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale până cel târziu la 16 august 2019. Niciuna dintre cele două societăți nu a solicitat o audiere în termenul stabilit.

(32)

La 1 august 2019, un alt producător-exportator a prezentat informații suplimentare ca reacție la evaluarea preliminară a Comisiei, conform căreia răspunsul la chestionar era insuficient. Comisia a analizat aceste informații suplimentare. Cu toate acestea, unele probleme au rămas fără răspuns, cum ar fi incapacitatea sa de a furniza informații complete cu privire la toate societățile sale afiliate. Prin urmare, la 13 august 2019, Comisia a informat producătorul-exportator că își va menține intenția de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază. În această privință, Comisia a indicat faptul că producătorul-exportator nu a furnizat nicio dovadă pentru exporturile sale în cursul anului 2018, care au fost de peste patru ori mai mari decât cantitatea produsă efectiv de producătorul-exportator în aceeași perioadă. În aceeași scrisoare, Comisia a informat, de asemenea, producătorii-exportatori cu privire la faptul că au avut dreptul de a solicita o audiere cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale până cel târziu la 23 august 2019. Producătorul-exportator nu a răspuns în termenul stabilit.

(33)

Prin scrisorile din 18 mai și 26 iunie 2019, Comisia a informat un alt producător-exportator cu privire la deficiențele răspunsurilor acestuia referitoare la documentația necesară și cu privire la intenția sa de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază. La 2 iulie 2019, producătorul-exportator a declarat că a furnizat toate informațiile solicitate și a furnizat din nou situațiile sale financiare din 2015 până în 2018, dar nu a completat chestionarul în ceea ce privește societatea sa afiliată. La 12 și la 22 august 2019, Comisia a sesizat consilierul-auditor cu privire la această chestiune. Prin scrisoarea din 27 august 2019, Comisia a informat producătorul-exportator cu privire la motivele pentru care informațiile suplimentare din 2 iulie erau încă insuficiente și, prin urmare, Comisia și-a menținut intenția de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază. Comisia a subliniat faptul că acest producător-exportator nu a putut furniza nicio dovadă a unei justificări economice pentru exporturile sale din 2018, în afară de canalizarea producției altor producători-exportatori chinezi. În aceeași scrisoare, Comisia a informat producătorul-exportator cu privire la posibilitatea de a da curs solicitării sale de a fi audiat până cel târziu la 2 septembrie 2019. Producătorul-exportator nu a răspuns în termenul stabilit. La 10 septembrie 2019, acesta a trimis Comisiei un e-mail cu o anexă referitoare la anularea societății sale afiliate. Prin scrisoarea din 13 septembrie 2019, Comisia a reiterat faptul că și-a menținut intenția de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază, întrucât ultimele date transmise nu au oferit informații noi, iar răspunsul a rămas foarte incomplet. Ca urmare, s-a concluzionat că acest producător-exportator nu a putut furniza nicio dovadă a unei justificări economice pentru exporturile sale din 2018, în afară de practicile de canalizare.

(34)

În cele din urmă, un producător-exportator a solicitat serviciilor Comisiei o audiere, care a avut loc la 18 iulie 2019. În cursul acestei audieri, producătorul-exportator a transmis răspunsul la chestionar al comerciantului său din Hong Kong și a furnizat documentație și clarificări suplimentare. După audiere, acest producător-exportator a furnizat, la cererea specifică a Comisiei, toate documentele solicitate care au arătat că nu s-a angajat în practici de canalizare prin vânzarea produsului în cauză de la alți producători-exportatori neafiliați, folosind codul adițional TARIC propriu. Prin urmare, Comisia nu și-a menținut intenția de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază pentru acest producător-exportator.

(35)

Pe scurt, 17 dintre cei 18 producători-exportatori au fost informați în mod corespunzător cu privire la consecințele necooperării lor parțiale sau la lipsa de cooperare, în conformitate cu considerentele 21-23 din regulamentul de deschidere. Prin urmare, pentru aceste 17 societăți, Comisia și-a întemeiat concluziile pe datele disponibile, printre altele pe datele privind tendințele exporturilor către Uniune (a se vedea considerentul 36 pentru detalii), precum și pe evaluarea sa privind nivelul de deficiență în răspunsurile lor la chestionar, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(36)

Ulterior, dintre acești 17 producători-exportatori,

În absența unei justificări economice, alta decât practicile de eludare, Comisia a concluzionat că acești producători-exportatori sunt implicați în practici de canalizare.

(37)

Prin urmare, este oportun ca celor 17 producători-exportatori care au beneficiat inițial de o taxă mai mică să le fie aplicată taxa reziduală de 36,1 %, după cum se explică în considerentul 12, iar codurile lor adiționale TARIC specifice societății ar trebui să fie abrogate. S-a constatat că un singur producător-exportator nu a fost implicat în practici de eludare, astfel cum se explică în considerentul 34, și, prin urmare, ar trebui să își mențină codul adițional TARIC individual și nivelul taxei sale de 17,9 %.

(38)

În urma comunicării constatărilor, trei dintre cele 17 societăți au prezentat observații, care nu au fost acceptate de Comisie din motivele prezentate în considerentele 39-41 de mai jos.

(39)

O societate a susținut că răspunsul la chestionar nu a fost completat în mod corespunzător din cauza unei „înțelegeri incomplete a chestionarului” și a unei „lipse de înțelegere a activității departamentului de producție al societății”. Prin urmare, Comisia a solicitat să se retrimită răspunsul la chestionar. În acest sens, ar trebui subliniat faptul că societatea a avut numeroase ocazii de a se manifesta în cursul anchetei. La 3 iunie 2019, Comisia a informat societatea cu privire la intenția sa de a abroga codul adițional TARIC specific societății, având în vedere deficiențele identificate. Comisia a informat societatea că aceasta are dreptul să furnizeze explicații suplimentare. În absența unui răspuns, Comisia a comunicat la 26 iunie 2019 că „societatea dumneavoastră nu a furnizat în termenele stabilite informațiile necesare în răspunsul la chestionar în ceea ce privește, printre altele, datele financiare și datele privind producția.” După comunicarea constatărilor, societatea a avut la dispoziție alte trei săptămâni pentru a transmite datele necesare și observațiile. Nu au fost primite informații suplimentare în termenul respectiv. Prin urmare, este oportun să se abroge codul adițional TARIC specific societății, așa cum i s-a adus deja la cunoștință acestei societăți la datele de 3 iunie și 26 iunie 2019.

(40)

În urma comunicării constatărilor, cea de a doua societate a susținut, într-un e-mail din 11 octombrie 2019, că a cooperat pe deplin și a făcut trimitere în această privință la observațiile sale anterioare din 28 aprilie și din 6 iunie 2019. De asemenea, ea a confirmat în e-mailul menționat că societatea este o societate comercială conform licenței sale comerciale și că nu s-a angajat în niciun fel de practici de canalizare. În acest sens, ar trebui subliniat faptul că numai producătorii-exportatori pot primi un cod adițional TARIC specific societății. Întrucât însăși societatea a recunoscut că este un comerciant, este oportun să se abroge codul adițional TARIC specific societății, așa cum i s-a adus deja la cunoștință acestei societăți la datele de 3 iunie și 26 iunie 2019.

(41)

În cele din urmă, cea de a treia societate a susținut că a cooperat pe deplin și că nu este implicată în practici de canalizare. În acest sens, ar trebui reamintit faptul că, la 28 mai și la 26 iunie 2019, Comisia informase deja societatea cu privire la deficiențele din răspunsurile sale la chestionar. În plus, la 27 august 2019, Comisia a explicat din nou societății că multe alte aspecte rămăseseră fără răspuns, după cum s-a subliniat în prima scrisoare din 28 mai. După expirarea ultimului termen, Comisia a informat societatea la 13 septembrie 2019 că nu a furnizat documentele solicitate. Prin urmare, societatea nu a furnizat suficiente elemente de probă pentru o justificare economică a creșterii exporturilor sale către Uniune în 2018, în afară de canalizarea producției de la alți producători de articole de masă din China. Prin urmare, este oportun să se abroge codul adițional TARIC specific societății, așa cum i s-a adus deja la cunoștință acestei societăți la 28 mai 2019, la 26 iunie 2019 și la 13 august 2019.

(42)

În plus, înainte de comunicarea constatărilor, Comisia a remarcat că trei dintre cei 17 producători-exportatori erau afiliați altor patru societăți care aveau fiecare un cod adițional TARIC individual și, prin urmare, aveau o taxă de 17,9 %, corespunzătoare producătorilor-exportatori cooperanți care nu au fost incluși în eșantion.

(43)

În consecință, pentru a evita riscul practicilor de canalizare prin intermediul acestor societăți afiliate, Comisia a concluzionat în acest stadiu că este oportună abrogarea codului lor adițional TARIC specific societății. Taxa reziduală de 36,1 % ar trebui să se aplice, de asemenea, celor patru societăți afiliate care, inițial, au avut un nivel mai scăzut al taxei, corespunzătoare societăților cooperante care nu au fost incluse în eșantion, și anume de 17,9 %.

(44)

În urma comunicării constatărilor, toate cele patru societăți afiliate au furnizat observații cu privire la evaluarea preliminară a Comisiei conform căreia acestea erau afiliate unor societăți care au transmis un răspuns extrem de nesatisfăcător la chestionar, astfel cum se menționează în considerentele 45 și 46 de mai jos.

(45)

Trei dintre aceste patru societăți au furnizat elemente de probă care atestă că nu erau afiliate societăților care prezentaseră un răspuns extrem de nesatisfăcător. Comisia a analizat documentația și a concluzionat că cele trei societăți nu sunt, într-adevăr, afiliate. Prin urmare, este oportun ca în cazul acestor trei societăți să nu se abroge codul adițional TARIC specific societății.

(46)

Cea de a patra societate rămasă (societatea A) s-a manifestat la rândul ei. În cadrul unei audieri din 10 octombrie 2019 și într-o scrisoare ulterioară din 18 octombrie 2019, aceasta a susținut că abrogarea propriului cod adițional TARIC specific societății nu era nici justificată din punct de vedere juridic, nici justificată în fapt. Aceasta a susținut, de asemenea, că nu exista un risc de canalizare internă între ea însăși și societățile sale afiliate [printre altele, societățile B și C (10)]. În plus, a solicitat informații cu privire la garanțiile și angajamentele suplimentare care ar permite monitorizarea de către Comisie a articolelor de masă din ceramică fabricate de societate și importate sub codul său adițional TARIC specific societății.

(47)

Comisia a respins afirmația respectivă. În conformitate cu definiția societăților afiliate de la articolul 127 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (11), cea de a patra societate (societatea A) este afiliată societății care a trimis un răspuns extrem de nesatisfăcător la chestionar (societatea B). La momentul deschiderii procedurii, exista o puternică legătură financiară, iar după cesiunea participației la scurt timp după aceea, relația a continuat pe baza unor legături familiale. În plus, societatea A a afirmat în scrisoarea sa din 18 octombrie 2019 că „există încă o relație de familie (de exemplu, soț și soție)” între unul dintre actualii acționari ai societății respective și unul dintre actualii acționari ai celorlalte societăți, confirmând astfel că există o afiliere. Prin urmare, omisiunea societății B de a raporta toate societățile afiliate într-un răspuns la chestionar poate fi atribuită, de asemenea, societății A. Împreună, acestea au ratat ocazia de a transmite Comisiei elemente relevante, în pofida unei scrisori din 28 mai 2019 adresate societății B de a proceda în acest sens. În plus, comportamentul din trecut al societății A indică faptul că există un risc ridicat al existenței unor practici de canalizare internă între societățile afiliate. Această societate și-a sporit exporturile de la 1 657 tone în 2014 la 3 929 tone în 2018, fapt pentru care nu a existat nicio justificare economică. În cele din urmă, Comisia a observat că posibilitatea de a oferi un angajament conform articolului 8 din regulamentul de bază nu există pentru cazurile antieludare conform articolului 13 din regulamentul de bază. În consecință, pentru societatea A, este oportun să se abroge codul adițional TARIC specific societății.

(48)

În plus, în urma comunicării constatărilor, încă o societate s-a manifestat, la rândul ei, [societatea (C), una dintre cele două societăți [societățile (B) și (C)] care au prezentat răspunsuri extrem de nesatisfăcătoare la chestionar și care erau afiliate celei de a patra societăți (A), așa cum se menționează în considerentul 46. Această societate a solicitat Comisiei să își reconsidere intenția de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază. În această privință, ea a afirmat că principalul temei juridic al intenției Comisiei de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază a fost faptul că aceasta identificase o altă societate afiliată. În plus, societatea a susținut că nu a existat decât o legătură la distanță între cele două societăți.

(49)

Din aceleași motive prezentate mai sus în considerentul 47, societatea C a ratat, de asemenea, posibilitatea de a transmite Comisiei elemente relevante, în pofida unei scrisori din 28 mai 2019 adresate societății de a proceda în acest sens. În plus, este incorect să se pretindă, în contextul articolului 18 din regulamentul de bază, că scrisoarea specifică de comunicare a constatărilor din 27 septembrie 2019 se referea în principal la relația dintre societățile A și C. Scrisoarea specifică de comunicare a constatărilor menționează în mod specific faptul că principalele motive pentru aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază au fost prezentate în scrisorile din 28 mai 2019 și 11 iunie 2019 adresate societății, în care au fost enumerate toate încercările nereușite de a dovedi neeludarea.

(50)

În consecință, în urma comunicării constatărilor, pentru a evita riscul practicilor de canalizare prin intermediul societăților afiliate, Comisia a concluzionat în cele din urmă că este oportun ca, pentru această societate, codul adițional TARIC specific societății, menționat în considerentul 46, să fie, de asemenea, abrogat. Taxa reziduală de 36,1 % ar trebui să se aplice, de asemenea, societăților afiliate rămase care, inițial, au avut toate un nivel mai scăzut al taxei corespunzătoare societăților cooperante care nu au fost incluse în eșantion, și anume de 17,9 %.

(51)

Restul de 19 producători-exportatori au transmis răspunsuri complete la chestionar, iar ulterior s-au efectuat vizite de verificare la sediile acestora, în perioada iulie-septembrie 2019.

(52)

S-a constatat că un număr de 17 dintre acești 19 producători-exportatori nu s-au implicat în practici de eludare. O mare majoritate a acestora și-au înființat societățile înainte de instituirea măsurilor împotriva RPC. Răspunsurile la chestionar și verificările la fața locului privind, printre alți factori, datele referitoare la producție și capacitate, instalațiile de producție, costurile de producție, achizițiile de materii prime, produsele finite și semifinite și vânzările la export către Uniune au confirmat că toți cei 17 producători-exportatori exportau doar produse fabricate de aceștia.

(53)

În ceea ce-i privește pe ceilalți doi producători-exportatori, Comisia nu i-a considerat ca fiind implicați în practici de eludare, dar a identificat următoarele probleme, astfel cum sunt detaliate în considerentele 54 și 55.

(54)

Pentru primul grup, Comisia a constatat că acesta deține o singură societate comercială, care constituie societatea-mamă, și doi producători-exportatori, toți trei fiind situați în același sediu din China. De asemenea, Comisia a constatat că codul adițional TARIC individual (cu un nivel al taxei de 17,9 %) fusese atribuit numai societății-mamă. Având în vedere că producătorilor-exportatori trebuie să le fie atribuite coduri adiționale TARIC, este oportun ca, în prezent, Comisia să transfere codul adițional TARIC de la societatea comercială-mamă celor cei doi producători-exportatori ai grupului, conform articolului 2 alineatul (1) și al articolului 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(55)

În ceea ce privește al doilea grup, care avea, de asemenea, o altă societate afiliată cu propriul cod adițional TARIC individual (cu un nivel al taxei de 17,9 %), Comisia a observat, în timpul verificării depozitului, că declarațiile de origine erau eronate în mod sistematic. Angajații ambalau produsul în cauză în cutii interioare și în cutii exterioare, pe care erau imprimate informații înșelătoare în ceea ce privește țara de origine și producătorul. Țara de origine menționată era Singapore, iar producătorul, o societate situată în aceeași țară. Comanda de achiziție era primită de la un comerciant cu sediul în Hong Kong. Transportul în sine era destinat unei țări terțe din afara UE, unde există, de asemenea, măsuri antidumping în vigoare cu privire la articolele de masă originare din China. Comisia a verificat la sediile societăților toate documentele justificative privind anumite tranzacții de vânzare la export către Uniune și a analizat în plus datele privind exporturile din Singapore către Uniune. Comisia nu a putut stabili că un astfel de comportament ilegal a fost aplicat vânzărilor la export destinate UE. Prin urmare, în absența unor dovezi de fraudă privind piața UE, Comisia a concluzionat că mărfurile fabricate de ambii producătorii-exportatori și destinate UE sunt declarate în mod corect ca fiind de origine chineză și, prin urmare, nu au eludat taxele antidumping aplicabile ale UE.

(56)

Prin urmare, este adecvat ca unui număr de 18 dintre cei 19 producători-exportatori care au prezentat răspunsuri complete la chestionar și care au fost vizitați la sediile lor să li se aplice în continuare taxa de 17,9 %. În plus, pentru unul dintre acești 19 producători-exportatori, așa cum se menționează în considerentul 54, Comisia ar trebui să transfere codul adițional TARIC de la societatea comercială-mamă către cei doi producători-exportatori ai grupului, în temeiul articolului 2 alineatul (1) și al articolului 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(57)

În recenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a analizat evoluția volumelor importurilor din RPC în Uniune, făcând trimitere la datele Eurostat, care prezintă cifre la nivel național. În prezenta anchetă privind practicile de eludare, a fost necesar să se evalueze datele specifice societății. Aceste date sunt disponibile în baza de date creată în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază. Această bază de date colectează datele raportate în fiecare lună Comisiei de către statele membre cu privire la importurile de produse care fac obiectul anchetei în cadrul fiecărui cod adițional TARIC, precum și cu privire la măsuri, inclusiv înregistrarea. Prin urmare, Comisia a utilizat datele din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) pentru a identifica modificarea configurației schimburilor comerciale prin compararea producătorilor-exportatori cu taxe mai mari și cu taxe mai mici în scopul prezentei anchete.

(58)

Producătorii-exportatori care au făcut obiectul prezentei anchete au reprezentat 26 % din volumul total al exporturilor chineze ale produsului care face obiectul anchetei către Uniune în cursul PR, astfel cum este raportat în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Un număr de 48 dintre aceștia făcuseră obiectul unei taxe de 17,9 %, corespunzătoare producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion.

(59)

Astfel cum se explică în considerentul 51, numai 19 producători-exportatori au cooperat, prezentând răspunsuri complete la chestionar. În plus, astfel cum se explică în considerentul 34, un alt producător-exportator care a trimis inițial un răspuns extrem de nesatisfăcător la chestionar și-a menținut, în cele din urmă, taxa individuală de 17,9 % Acești 20 producători-exportatori, toți supuși taxei de 17,9 % corespunzătoare producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, au reprezentat 10 % din totalul importurilor din China în cursul PR.

(60)

Tabelul 1 prezintă valoarea totală a volumului importurilor de produs în cauză din RPC în Uniune de la 1 ianuarie 2015 până la sfârșitul perioadei de raportare.

Tabelul 1

Volumul total al importurilor din RPC în Uniune (în tone)

(61)

Volumul total al importurilor din RPC a crescut în mod global cu 11 % în cursul PA și a trecut de la 348 003 tone în 2015 la 383 460 de tone în cursul PR.

(62)

Astfel cum s-a explicat în secțiunile 2.3.1 și 2.3.2, Comisia a observat că producătorii-exportatori fie și-au sporit în mod semnificativ exporturile între 2014 și 2018, fie au exportat peste capacitatea lor, astfel cum s-a declarat în cadrul exercițiului de eșantionare efectuat în cursul ultimei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. În absența oricărei justificări economice în afară de practicile de eludare, Comisia și-a întemeiat constatările pentru acești 30 producători-exportatori pe datele disponibile, printre altele, pe datele referitoare la tendințele acestora în exporturile către Uniune și nivelul de insuficiență al răspunsurilor lor la chestionar în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază și a concluzionat că toți aceștia sunt implicați în practici de eludare. Acești 30 de producători-exportatori reprezentau 16 % din totalul importurilor din China în cursul PR.

(63)

Cei 30 de producători-exportatori implicați în practici de eludare și-au sporit volumul vânzărilor către Uniune de la 52 497 de tone în 2015 la 63 227 de tone în 2018. Această creștere cu peste 20 % contrastează puternic cu creșterea tuturor importurilor din China în Uniune, care s-a situat la aproximativ 11 %, astfel cum se specifică în tabelul din considerentul 60 din prezentul regulament.

(64)

În plus, atunci când s-a efectuat o diferențiere între acești 30 producători-exportatori pe baza nivelului lor de taxă aplicabil, s-a observat o modificare a configurației schimburilor comerciale în raport cu perioada 2015-2018, după cum urmează:

(65)

Aceste modificări ale fluxurilor comerciale către Uniune constituie o modificare a configurației schimburilor comerciale dintre producători-exportatori individuali din țara care face obiectul măsurilor și Uniune, care decurge din practici, procese sau activități pentru care ancheta nu a scos la lumină niciun alt motiv întemeiat sau altă justificare economică decât evitarea taxei reziduale sau a taxei mai mari în vigoare aplicate articolelor de masă și de bucătărie originare din RPC.

(66)

Articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază prevede că modificarea configurației schimburilor comerciale trebuie să fie rezultatul unei practici, al unui proces sau al unei activități pentru care nu există altă motivație suficientă sau o altă justificare economică decât instituirea taxei. Practicile, procesele sau activitățile includ, printre altele, reorganizarea, de către exportatori sau producători, a modelelor și a canalelor lor de vânzare în țara care face obiectul măsurilor, astfel încât produsele lor să fie exportate în Uniune prin intermediul unor producători care beneficiază de o taxă vamală individuală mai mică decât taxa aplicabilă produselor fabricanților.

(67)

Astfel cum s-a explicat în secțiunile 2.3.1 și 2.3.2, Comisia a concluzionat că 30 dintre cei 50 de producători-exportatori sunt implicați în practici de canalizare. Aceștia au reprezentat 16 % din volumul total al importurilor în Uniune în cursul perioadei de raportare, astfel cum a fost raportat prin baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(68)

Comisia a primit, de asemenea, în 2018, elemente de probă din partea autorităților vamale slovene, care arată că produsul în cauză a fost importat în Uniune de un alt producător-exportator (cu o taxă mai mică) decât cel care l-a fabricat efectiv (cu o taxă mai mare). În plus, în cadrul analizei sale în cadrul unei reexaminări în ceea ce privește un nou exportator, Comisia a colectat, de asemenea, elemente de probă privind o practică de canalizare similară, prin care produsul în cauză era importat în Uniune, pe baza etichetării ambalajelor, de un alt producător-exportator (cu o taxă mai mică) decât cel care l-a fabricat efectiv (cu o taxă mai mare). Acest lucru confirmă constatările anchetei.

(69)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a stabilit că practicile de canalizare a produsului care face obiectul anchetei au avut loc la scară largă.

(70)

Ancheta nu a relevat niciun motiv întemeiat sau justificare economică pentru practicile de canalizare, altele decât evitarea taxei reziduale sau a taxei mai mari în vigoare instituite asupra articolelor de masă și de bucătărie originare din RPC.

(71)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă există elemente de probă ale unui dumping în raport cu valoarea normală stabilită anterior pentru produsul similar.

(72)

Atât în regulamentul inițial, cât și în ultima și cea mai recentă reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, s-a stabilit existența dumpingului. Comisia a decis să utilizeze datele din reexaminarea mai recentă în perspectiva expirării măsurilor pentru stabilirea valorii normale.

(73)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) și cu articolul 2 alineatul (12) din regulamentul de bază, valoarea normală medie stabilită în regulamentul de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a fost comparată cu media ponderată a prețurilor de export în cursul PR a celor 30 de producători despre care s-a constatat că eludează măsurile, astfel cum este raportat în baza de date constituită în conformitate cu articolul 14 alineatul (6).

(74)

Întrucât aceste prețuri de export se situau sub valoarea normală, existența dumpingului a fost confirmată.

(75)

În sfârșit, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă produsele importate de la cei 30 de producători-exportatori despre care s-a constatat că sunt implicați în practici de eludare au subminat, în ceea ce privește cantitățile și prețurile, efectele corective ale măsurilor în vigoare.

(76)

În considerentul 205 din ultimul regulament de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, astfel cum s-a menționat în considerentul 4, Comisia a stabilit că consumul din Uniune s-a ridicat la 634 255 de tone în perioada anchetei de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor (de la 1 aprilie 2017 până la 31 martie 2018), ceea ce reprezintă cea mai recentă cifră privind consumul la nivelul Uniunii pe care o deține Comisia și un indicator util pentru consumul Uniunii din anul 2018. Utilizând această cifră, rezultă că cota de piață a importurilor celor 30 de producători-exportatori implicați în practici de eludare, care s-a ridicat la 63 227 de tone în 2018, conform bazei de date constituite în conformitate cu articolul 14 alineatul (6), reprezintă aproximativ 10 % din totalul pieței Uniunii, ceea ce înseamnă un procent semnificativ.

(77)

În ceea ce privește prețurile, prețul mediu neprejudiciabil nu a fost stabilit în cadrul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Prin urmare, costul mediu de producție al industriei din Uniune, astfel cum a fost stabilit în ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, a fost comparat cu prețurile CIF medii ponderate ale celor 30 de producători despre care s-a constatat că eludează măsurile din cursul PR a prezentei anchete, astfel cum au fost raportate în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(78)

Întrucât prețurile CIF se situau sub costul mediu de producție al industriei din Uniune, importurile care eludează măsurile au subminat efectele corective ale taxei în ceea ce privește prețurile.

(79)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de canalizare descrise mai sus au compromis efectele corective ale măsurilor în vigoare, atât în ceea ce privește cantitățile, cât și prețurile.

(80)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că taxa antidumping definitivă instituită la importurile de articole de masă și articole de bucătărie din ceramică originare din RPC a fost eludată prin practici de canalizare prin intermediul anumitor producători-exportatori chinezi supuși unei taxe mai mici.

(81)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, taxa antidumping reziduală la importurile produsului în cauză originar din RPC ar trebui, prin urmare, să fie extinsă la importurile aceluiași produs declarat ca fiind fabricat de anumite societăți supuse unei taxe mai reduse, deoarece acestea sunt efectiv produse de societăți supuse unei taxe individuale mai mari sau taxei reziduale de 36,1 %.

(82)

Prin urmare, este adecvat să se extindă la „toate celelalte societăți” măsura prevăzută la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1198 al Comisiei (13), care reprezintă o taxă antidumping definitivă de 36,1 % aplicabilă prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

(83)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (3) și cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, care prevede că orice măsură extinsă ar trebui să se aplice importurilor care au intrat în Uniune sub obligația de înregistrare instituită de regulamentul de deschidere, ar trebui să se perceapă taxe la importurile înregistrate de articole de masă și articole de bucătărie din ceramică originare din RPC și importate în Uniune sub codurile adiționale TARIC ale celor 30 de producători în cazul cărora s-a constatat că sunt angajați în practici de canalizare. Valoarea taxelor antidumping percepute retroactiv ar trebui să fie diferența dintre taxa reziduală de 36,1 % și valoarea plătită de societatea respectivă.

(84)

Comisia a comparat datele de export prezentate în răspunsurile la chestionar cu cele raportate în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Comisia a remarcat faptul că, pentru anumiți producători-exportatori chinezi, datele raportate în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) erau mai ridicate decât datele raportate în răspunsurile la chestionar.

(85)

Comisia a comparat aceste din urmă date și cu alte surse în cursul verificărilor la fața locului, cum ar fi declarațiile privind impozitul pe venit și TVA. În multe cazuri, aceasta a identificat diferențe între datele de export prezentate și cele verificate ulterior din răspunsurile la chestionar, pe de o parte, și datele raportate în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6), pe de altă parte.

(86)

În considerentul 5, Comisia a făcut referire la utilizarea abuzivă a codurilor adiționale TARIC, care sunt specifice societății. O astfel de utilizare abuzivă ar putea explica diferențele menționate mai sus în ceea ce privește datele referitoare la export, astfel cum sunt descrise în considerentele 71 și 72.

(87)

Prin urmare, Comisia a ridicat problema eventualei utilizări abuzive a codurilor adiționale TARIC specifice societății cu reprezentanții acelor producători-exportatori în cazul cărora Comisia considera mai degrabă că, pe baza verificărilor sale, codurile lor TARIC adiționale erau utilizate în mod abuziv de către alte societăți, decât că producătorii-exportatori înșiși erau implicați în practici de canalizare.

(88)

La 4 iulie 2019, problema eventualei utilizări abuzive a codurilor adiționale TARIC a fost, de asemenea, discutată cu autoritățile chineze și cu Camera de comerț chineză pentru importul și exportul produselor din industria ușoară și de artizanat („China Chamber of Commerce for Import and Export of Light Industrial products & Arts-Crafts”) (denumită în continuare „Camera”).

(89)

Pe baza acestor discuții, Comisia a considerat că sunt necesare măsuri speciale pentru a reduce riscul de utilizare abuzivă a codurilor adiționale TARIC specifice societății, în special prin consolidarea cerințelor de import și monitorizarea importurilor de articole de bucătărie și de masă chineze în UE. Având în vedere faptul că numeroși producători chinezi exportă către UE numai prin intermediul comercianților neafiliați, este oportun să se consolideze sistemul actual, după cum urmează.

(90)

Importatorul ar trebui să aibă obligația de a furniza autorităților vamale ale statelor membre următoarele documente:

(91)

Deși prezentarea acestor documente este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei antidumping la importuri, aceste documente nu sunt singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le sunt prezentate aceste documente care îndeplinesc toate cerințele, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(92)

În plus, în urma discuțiilor la care se face referire în considerentul 88, la 9 august 2019, Comisia a trimis o scrisoare autorităților chineze și Camerei, cărora le-a propus să colaboreze în vederea consolidării cerințelor de import și a sistemului de monitorizare. La 1 septembrie 2019, autoritățile chineze și Camera au acceptat să participe la un nou sistem de aplicare a legislației, după cum urmează: fiecărui producător-exportator căruia i se aplică o altă taxă decât 36,1 %, i se va cere să trimită o copie a facturii sale comerciale către Cameră, care, la rândul său, va prezenta Comisiei un raport anual privind datele de export către UE ale acestor producători-exportatori.

(93)

În urma comunicării constatărilor, Asociația europeană a industriei ceramice a afirmat că salută constatările detaliate din documentul de informare generală și că sprijină acțiunile propuse, cum ar fi monitorizarea importurilor și solicitarea unei serii de documente pe care statele membre le vor colecta la nivelul autorităților vamale.

(94)

Comisia a informat toate părțile interesate cu privire la faptele și considerentele esențiale care au condus la concluziile de mai sus și a invitat părțile să își prezinte observațiile. Au fost luate în considerare observațiile prezentate oral și în scris de către părți. Niciunul dintre argumentele prezentate nu a determinat o modificare a constatărilor finale.

(95)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,