5.12.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 314/115


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2019/2035 AL COMISIEI

din 28 iunie 2019

de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele pentru unitățile care dețin animale terestre și incubatoare, precum și pentru trasabilitatea anumitor animale terestre deținute și a ouălor pentru incubație

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (1), în special articolul 3 alineatul (5), articolul 87 alineatul (3), articolul 94 alineatul (3), articolul 97 alineatul (2), articolul 101 alineatul (3), articolul 106 alineatul (1), articolul 118 alineatele (1) și (2), articolul 119 alineatul (1) și articolul 122 alineatul (2), articolul 271 alineatul (2) și articolul 279 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2016/429 stabilește norme de prevenire și control al bolilor care sunt transmisibile la animale sau la oameni, inclusiv, printre altele, norme pentru unitățile care dețin animale terestre și incubatoare, precum și pentru trasabilitatea anumitor animale terestre deținute și a ouălor pentru incubație în interiorul Uniunii. De asemenea, Regulamentul (UE) 2016/429 acordă Comisiei competența de a adopta, prin intermediul actelor delegate, norme de completare a anumitor elemente neesențiale din acest regulament. În consecință, pentru a asigura buna funcționare a sistemului în noul cadru juridic instituit de Regulamentul (UE) 2016/429, este necesar să se adopte aceste norme de completare.

(2)

Mai precis, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme de completare a normelor stabilite în partea IV titlul I capitolele 1 și 2 din Regulamentul (UE) 2016/429 în ceea ce privește obligația de înregistrare a transportatorilor care transportă anumite animale terestre deținute, altele decât ungulatele, autorizarea unităților care dețin animale terestre ce prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea animală și incubatoare, registrele de transportatori și de unități de animale terestre deținute și de ouă pentru incubație, care trebuie ținute de autoritățile competente, obligațiile operatorilor de ținere a evidențelor, precum și cerințele de trasabilitate pentru animalele terestre deținute și pentru ouăle pentru incubație. În plus, Regulamentul (UE) 2016/429 împuternicește Comisia să stabilească norme pentru a asigura faptul că partea IV din regulament este aplicată în mod corect pentru deplasări ale animalelor de companie, altele decât deplasările necomerciale. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui, de asemenea, să stabilească norme privind aceste deplasări.

(3)

„Ouăle pentru incubație” se încadrează în definiția „materialului germinativ” stabilită la articolul 4 punctul 28 din Regulamentul (UE) 2016/429 și, prin urmare, sunt supuse normelor stabilite în regulamentul în cauză pentru materialul germinativ. În același timp, cerințele de sănătate animală stabilite în prezentul regulament pentru păsări de curte și păsări captive ar trebui să se aplice, de asemenea, ouălor pentru incubație ale acestor păsări și, prin urmare, ouăle pentru incubație și unitățile care le furnizează ar trebui să fie incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(4)

Deși normele de completare stabilite în prezentul regulament ar trebui să fie aplicate pentru toate animalele terestre deținute, există anumite populații de cai deținute în condiții de sălbăticie sau semisălbăticie în zone definite din Uniune, care nu depind în totalitate de controlul uman pentru a supraviețui și a se reproduce și, prin urmare, cerințele de trasabilitate stabilite în prezentul regulament nu se pot aplica pe deplin acestor animale. Așadar, prezentul regulament ar trebui să clarifice faptul că, deși normele de sănătate animală stabilite în cadrul Regulamentului (UE) 2016/429 se aplică, în general, pentru aceste animale din specii ecvidee domestice, sunt necesare anumite derogări specifice, deoarece nu este posibil ca cerințele de identificare a animalelor terestre deținute să se aplice pentru caii care trăiesc în afara controlului uman.

(5)

În plus, normele stabilite în prezentul regulament ar trebui să completeze normele stabilite în partea IX din Regulamentul (UE) 2016/429 în ceea ce privește măsurile tranzitorii pentru protejarea drepturilor dobândite și a așteptărilor legitime ale părților interesate care rezultă din acte preexistente ale Uniunii.

(6)

Normele stabilite în prezentul regulament sunt legate în mod substanțial de operatorii care transportă sau dețin animale terestre sau ouă pentru incubație și se aplică acestor operatori. Prin urmare, în vederea asigurării coerenței, a simplității și pentru aplicarea eficace a acestora, precum și pentru a evita duplicarea lor, normele ar trebui să fie stabilite într-un singur act și nu dispersate într-o serie de acte separate, care să cuprindă numeroase referințe încrucișate. Această abordare este, de asemenea, în concordanță cu unul dintre principalele obiective ale Regulamentului (UE) 2016/429, și anume acela de a simplifica normele de sănătate animală ale Uniunii și, astfel, de a le face mai transparente și mai ușor de aplicat.

(7)

Articolul 87 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/429 împuternicește Comisia să specifice tipurile de transportatori, alții decât cei care transportă ungulate deținute între statele membre sau între un stat membru și o țară terță, a căror activitate de transport implică riscuri specifice și semnificative pentru anumite specii de animale, și să prevadă cerințele privind informațiile pe care trebuie să le respecte acești transportatori pentru a putea fi înregistrați în conformitate cu articolul 93 din Regulamentul (UE) 2016/429. Prin urmare, pentru a permite autorității competente să efectueze supravegherea în mod eficient și să prevină, să controleze și să eradicheze bolile transmisibile ale animalelor, este oportun să se stabilească, în prezentul regulament, o listă a celorlalte tipuri de transportatori precum și norme pentru furnizarea de informații de către aceștia în scopul înregistrării la autoritatea competentă.

(8)

Articolul 94 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/429 prevede că ungulatele deținute pot fi deplasate în alt stat membru numai dacă aceste animale au fost colectate în unități autorizate de autoritatea competentă în conformitate cu regulamentul în cauză. Articolul 94 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/429 împuternicește Comisia să adopte acte delegate care să prevadă derogări de la cerința de a solicita autorității competente autorizarea pentru anumite tipuri de unități, în cazul în care unitățile respective prezintă un risc nesemnificativ.

(9)

Având în vedere situația specifică a ecvideelor care nu sunt deținute întotdeauna în scopul producției de alimente, ci adesea în scopuri de agrement și sportive și ținând cont de faptul că, în majoritatea cazurilor, aceste animale sunt pur și simplu adunate la o unitate pentru a fi deplasate în alt stat membru, în scopuri precum participarea la expoziții, la evenimente sportive, culturale sau similare, este oportun să se prevadă, în prezentul regulament, o derogare de la cerințele ca operatorii acestor unități să solicite autorizarea de către autoritatea competentă, deoarece unitățile respective prezintă un risc nesemnificativ pentru sănătatea animală și nu se aplică nicio perioadă de reședință în cazul bolilor listate pentru ecvidee.

(10)

Articolul 94 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2016/429 prevede că ouăle pentru incubație pot fi deplasate în alt stat membru numai dacă provin de la o unitate autorizată de autoritatea competentă în conformitate cu regulamentul în cauză. Ouăle pentru incubație ale păsărilor de curte sau ale altor păsări captive se încadrează în definiția ouălor pentru incubație prevăzută la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2016/429 și, prin urmare, operatorii unităților care produc aceste ouă, ce urmează să fie deplasate în alt stat membru, trebuie să solicite autorității competente autorizarea unității lor.

(11)

Totuși, incubatoarele pentru păsări captive nu prezintă același risc pentru sănătate în ceea ce privește răspândirea bolilor listate pe care îl prezintă incubatoarele pentru păsări de curte. Importanța și volumul producției de pui de păsări captive și de ouă pentru incubație ale acestor păsări sunt mult mai mici decât cele ale păsărilor de curte pentru producție agricolă. În plus, circuitele comerciale ale producției de păsări de curte și de păsări captive, în special în ceea ce privește ouăle pentru incubație, sunt diferite, iar contactul dintre acestea este limitat. Prin urmare, riscul de răspândire a bolilor listate la păsările de curte de la transporturile de pui și ouă de incubație de păsări captive este limitat. În consecință, prezentul regulament ar trebui să prevadă o derogare de la cerințele ca operatorii de incubatoare pentru păsări captive să solicite autorizarea de către autoritatea competentă.

(12)

Articolul 94 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429 prevede că ungulatele deținute, păsările de curte și ouăle pentru incubație pot fi deplasate în alt stat membru numai dacă aceste animale sau ouăle pentru incubație au fost colectate în unități autorizate de autoritatea competentă în conformitate cu regulamentul în cauză sau provin de la astfel de unități. În plus, articolul 95 din Regulamentul (UE) 2016/429 prevede că animalele terestre deținute într-o unitate cu statut de unitate izolată pot fi deplasate la sau de la unitatea lor numai dacă a fost obținută o aprobare a acestui statut de la autoritatea competentă în conformitate cu regulamentul în cauză. Autoritatea competentă poate să autorizeze unitățile respective numai dacă acestea îndeplinesc anumite cerințe, în legătură cu carantina, izolarea și alte măsuri de biosecuritate, supravegherea, instalațiile și echipamentele, personalul și medicii veterinari, precum și cu supravegherea de către autoritatea competentă. Articolul 97 alineatul (2) din regulamentul în cauză prevede adoptarea de către Comisie a unor acte delegate care să stabilească norme de completare pentru autorizarea unităților luând în considerare aceste cerințe.

(13)

Cerințele stabilite în prezentul regulament pentru autorizarea unităților respective ar trebui să ia în considerare experiența dobândită ca urmare a aplicării normelor stabilite în Directivele 64/432/CEE (2), 92/65/CEE (3) și 2009/158/CE (4) ale Consiliului. Aceste directive se abrogă prin Regulamentul (UE) 2016/429 cu efect din 21 aprilie 2021.

(14)

Articolul 94 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/429 prevede adoptarea de către Comisie a actelor delegate care stabilesc celelalte tipuri de unități pentru animale terestre deținute care trebuie să fie autorizate, de asemenea, de către autoritatea competentă în conformitate cu articolul 94 alineatul (1) din regulamentul menționat. Un număr tot mai mare de câini, pisici și dihori domestici care provin de la diferite unități sau câini, pisici și dihori domestici care au fost rătăciți, sălbăticiți, pierduți, abandonați sau confiscați sunt colectați în unități în scopul grupării acestora într-un transport înainte de a fi deplasați în alt stat membru. Directiva 92/65/CEE definește deja cerințele de sănătate animală aplicabile deplasării acestor animale în alt stat membru. Cu toate acestea, pentru a efectua o supraveghere adecvată și pentru a aplica măsuri preventive de sănătate pe baza respectării anumitor cerințe cu privire la statutul sanitar al animalelor din statul membru în cauză, prezentul regulament ar trebui să prevadă ca unitățile respective să solicite autorizarea de către autoritatea competentă și, de asemenea, să stabilească cerințe pentru acordarea acestei autorizări.

(15)

Regulamentul (CE) nr. 1255/97 al Consiliului (5) stabilește cerințele de sănătate animală care trebuie respectate de operatorii punctelor de control care solicită autorizarea autorității competente. Aceste cerințe ar trebui să fie menținute, dar actualizate în prezentul regulament, deoarece s-au dovedit a fi eficace în ceea ce privește prevenirea răspândirii bolilor animalelor în interiorul Uniunii.

(16)

În majoritatea cazurilor, reproducția bondarilor se desfășoară în unități izolate de mediul exterior care fac obiectul unor măsuri de biosecuritate de nivel înalt și unor controale ale autorității competente, acestea fiind controlate în vederea depistării bolilor. Atunci când aceste unități sunt recunoscute și supravegheate de autoritatea competentă, este puțin probabil să fie infestate cu gândacul mic de stup, spre deosebire de coloniile în aer liber. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să prevadă ca aceste unități să fie autorizate și supravegheate de autoritatea competentă și să stabilească cerințele pentru acordarea acestei autorizări.

(17)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 139/2013 al Comisiei (6) stabilește condițiile de sănătate animală pentru importurile anumitor păsări în Uniune și condițiile de carantină pentru aceste importuri. În special, regulamentul stabilește condițiile pentru autorizarea de către autoritatea competentă a unităților și a centrelor de carantină pentru aceste păsări. Pentru a evita multiplicarea normelor aplicabile unităților de carantină pentru diferite specii de animale terestre, prezentul regulament ar trebui să păstreze fondul acestor cerințe, dar să le adapteze, astfel încât să poată fi aplicate mai multor specii de animale terestre.

(18)

Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (7) stabilește norme de sănătate publică și de sănătate animală pentru subprodusele de origine animală și produsele derivate, pentru a preveni și a minimiza riscurile pentru sănătatea publică și animală generate de aceste produse și în special pentru a proteja siguranța lanțului alimentar și furajer. În special, regulamentul stabilește norme privind colectarea, transportul, depozitarea, manipularea, prelucrarea și utilizarea și eliminarea subproduselor de origine animală, inclusiv a animalelor ucise pentru a eradica bolile epizootice, pentru a le împiedica să prezinte un risc pentru sănătatea animală și publică. Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, împreună cu o serie de măsuri de punere în aplicare, adoptate conform regulamentului în cauză, prevăd un cadru general pentru eliminarea animalelor moarte. La autorizarea unităților în conformitate cu articolele 97 și 99 din Regulamentul (UE) 2016/429, autoritatea competentă ar trebui să asigure faptul că solicitanții respectă normele stabilite în cadrul Regulamentului (CE) nr. 1069/2009.

(19)

Articolul 101 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429 prevede că autoritățile competente stabilesc și mențin actualizate registre cu unitățile și operatorii înregistrați și autorizați de către acestea, iar registrele respective sunt puse la dispoziția Comisiei și a autorităților competente din alte state membre. Din motive de transparență, registrele menționate ar trebui să fie, de asemenea, puse la dispoziția publicului.

(20)

În plus, articolul 101 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/429 prevede adoptarea de către Comisie a unor acte delegate care să stabilească informațiile detaliate ce trebuie să fie incluse în registrele ținute de autoritatea competentă și disponibilitatea publică a registrelor de unități autorizate. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească obligațiile de informare ale autorității competente cu privire la aceste registre.

(21)

Articolele 102-105 din Regulamentul (UE) 2016/429 stabilesc cerințele privind informațiile minime care trebuie să fie înregistrate de către operatorii de unități și transportatorii înregistrați sau autorizați de autoritatea competentă, iar articolul 106 prevede stabilirea de către Comisie a unor norme de completare a acestor obligații de ținere a evidențelor. Operatorii de unități și transportatorii au cunoștințe directe despre animalele terestre deținute și aflate în grija lor, iar atunci când animalele urmează să fie deplasate, aceștia au obligația de a furniza autorității competente anumite informații în scopul certificării sănătății animale sau al trasabilității animalelor și, prin urmare, aceste informații trebuie să fie ușor accesibile autorității competente. Așadar, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme privind informațiile care trebuie să fie înregistrate de anumiți operatori de unități și transportatori în plus față de prevederile impuse deja conform Regulamentului (UE) 2016/429.

(22)

Articolele 112-115 din Regulamentul (UE) 2016/429 prevăd ca operatorii care dețin bovine, ovine, caprine, porcine și ecvidee să identifice fiecare animal printr-un mijloc fizic de identificare și să garanteze că respectivele animale sunt însoțite de un document de identificare sau de circulație atunci când sunt deplasate și să transmită informațiile, conform cerințelor, într-o bază de date electronică ținută de autoritatea competentă. În plus, articolul 117 din Regulamentul (UE) 2016/429 prevede ca operatorii care dețin alte animale terestre decât bovine, ovine, caprine, porcine și ecvidee să identifice fiecare animal printr-un mijloc fizic de identificare și să garanteze că respectivele animale sunt însoțite de un document de identificare sau de circulație atunci când astfel de norme au fost adoptate de Comisie conform articolului 118 din regulament.

(23)

Articolul 118 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429 împuternicește Comisia să stabilească cerințe detaliate pentru mijloacele de identificare a animalelor terestre deținute și normele pentru documentele de identificare și de circulație pentru aceste animale, precum și norme detaliate pentru bazele de date electronice prevăzute în regulamentul în cauză pentru bovinele, ovinele, caprinele, porcinele și ecvideele deținute și norme privind schimbul de date electronice între bazele de date electronice ale statelor membre pentru bovinele deținute. În plus, articolul 118 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/429 împuternicește Comisia să stabilească cerințe pentru mijloacele alternative de identificare pentru animalele terestre deținute, precum și exonerările și dispozițiile speciale pentru anumite categorii de astfel de animale și dispozițiile specifice pentru documentele de identificare și de circulație pentru aceste animale și, de asemenea, norme privind identificarea și înregistrarea animalelor terestre deținute după intrarea lor în Uniune.

(24)

În plus, articolul 119 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429 împuternicește Comisia să stabilească norme privind derogările pentru operatori de la anumite cerințe de identificare și înregistrare stabilite în regulament. Articolul 122 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/429 împuternicește Comisia să stabilească cerințe de trasabilitate pentru materialul germinativ provenind de la animalele terestre deținute din alte specii decât bovină, ovină, caprină, porcină și ecvidee.

Înainte de adoptarea Regulamentului (UE) 2016/429, normele Uniunii privind identificarea și înregistrarea bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor și ecvideelor erau prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European și al Consiliului (8), în Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului (9), în Directiva 2008/71/CE a Consiliului (10) și în Directiva 2009/156/CE a Consiliului (11). Regulamentul (UE) 2016/429 abrogă și înlocuiește aceste patru acte începând cu 21 aprilie 2021. Aceste patru acte stabilesc normele privind mijloacele de identificare, documentele de identificare sau circulație și bazele de date electronice. Acestea prevăd, de asemenea, perioadele pentru aplicarea mijloacelor de identificare ale animalelor deținute respective de către operatori. În plus, acestea au prevăzut, de asemenea, o serie de derogări și exonerări cu privire la mijloacele de identificare și documentele de circulație fără a compromite trasabilitatea animalelor deținute. Normele stabilite în aceste acte s-au dovedit a fi eficace pentru asigurarea trasabilității bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor și ecvideelor deținute. În consecință, principalele elemente ale acestor norme ar trebui să se păstreze, însă ar trebui să fie actualizate pentru a lua în considerare experiența practică dobândită în urma aplicării lor, precum și progresul tehnic actual. Noile perioade pentru aplicarea de către operatori a mijloacelor de identificare pe animalele terestre deținute ar trebui să fie prevăzute de către Comisie într-un act de punere în aplicare adoptat în conformitate cu articolul 120 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/429.

(25)

Pentru a asigura faptul că ecvideele care intră în Uniune sunt identificate doar în conformitate cu normele Uniunii după intrarea lor în Uniune și în cazul în care acestea rămân în Uniune, este necesar să se facă trimitere în prezentul regulament la regimul vamal stabilit în Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (12).

(26)

Înainte de adoptarea Regulamentului (UE) 2016/429, normele Uniunii privind trasabilitatea câinilor, pisicilor și dihorilor domestici deținuți, precum și a păsărilor captive erau prevăzute în Directiva 92/65/CEE. Normele stabilite în această directivă s-au dovedit a fi eficace pentru asigurarea trasabilității acestor animale. În consecință, principalele elemente ale acestor norme ar trebui să se păstreze, însă ar trebui să fie actualizate pentru a lua în considerare experiența practică dobândită în urma aplicării lor, precum și progresul tehnic actual.

(27)

În plus, Directiva 92/65/CEE prevede că, pentru a face obiectul schimburilor, câinii, pisicile și dihorii domestici ar trebui să fie însoțiți de același document de identificare ca cel pentru circulația necomercială a animalelor de companie prevăzut la articolul 6 litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (13). Prin urmare, această normă ar trebui să fie păstrată în prezentul regulament.

(28)

Înainte de adoptarea Regulamentului (UE) 2016/429, normele Uniunii privind trasabilitatea ouălor pentru incubație erau prevăzute în Directiva 2009/158/CE. Sistemul actual în ceea ce privește marcarea ouălor pentru incubație este bine stabilit. În consecință, principalele elemente ale acestor norme ar trebui să se păstreze în prezentul regulament, însă ar trebui să fie adaptate în contextul cadrului Regulamentului (UE) 2016/429.

(29)

Înainte de adoptarea Regulamentului (UE) 2016/429, normele Uniunii privind trasabilitatea animalelor terestre deținute în circuri ambulante și numere cu animale erau prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1739/2005 al Comisiei (14). Normele stabilite în regulamentul respectiv s-au dovedit, de asemenea, a fi eficace pentru asigurarea trasabilității animalelor terestre deținute în circuri ambulante și numere cu animale. În consecință, principalele elemente ale acestor norme ar trebui să se păstreze, însă ar trebui să fie actualizate pentru a lua în considerare experiența practică dobândită în urma aplicării lor.

(30)

Regulamentul (UE) 2016/429 prevede că normele speciale privind bolile pentru prevenirea și controlul bolilor se aplică bolilor listate menționate în anexa II la regulamentul în cauză, care includ infecția cu Brucella abortus, B. melitensis și B. suis și infecția cu complexul Mycobacterium tuberculosis (M. bovis, M. caprae și M. tuberculosis). Articolul 9 din Regulamentul (UE) 2016/429 prevede norme pentru prevenirea și controlul bolilor care se aplică diferitelorcategorii de boli listate. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882 al Comisiei (15) prevede că normele pentru prevenirea și controlul bolilor care se aplică în cazul bolilor listate, menționate la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429 trebuie să se aplice categoriilor de boli listate în cazul speciilor listate și al grupurilor de specii listate menționate în anexa la regulamentul de punere în aplicare. Camelidele și cervidele deținute sunt enumerate în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882 ca specii susceptibile la aceste infecții. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme armonizate privind trasabilitatea pentru aceste animale.

(31)

Având în vedere situația unică a creșterii a renilor, care este strâns legată de patrimoniul cultural al populației saami din nordul Europei, statele membre ar trebui să poată să mențină regimuri specifice pentru mijloacele de identificare stabilite pentru renii deținuți de pe teritoriul lor. În consecință, prezentul regulament ar trebui să prevadă un regim specific pentru identificarea acestor animale.

(32)

În ceea ce privește ecvideele, articolul 114 din Regulamentul (UE) 2016/429 prevede că operatorii trebuie să se asigure că ecvideele sunt identificate în mod individual printr-un document unic de identificare pe viață completat corect. În plus, articolul 120 alineatul (2) din regulamentul menționat prevede adoptarea de către Comisie a unor acte de punere în aplicare privind anumite cerințe referitoare la documentul respectiv. Deoarece normele referitoare la documentul unic de identificare pe viață sunt în prezent prevăzute împreună cu normele de sănătate animală din cardul legislativ al Regulamentului (UE) 2016/429, este necesar să se țină cont cerințele privind identificarea acestor animale prevăzute în alte legi ale Uniunii. În special, ar trebui să se țină cont de Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului (16), Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262 al Comisiei (17) , Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și a Consiliului (18), Regulamentul delegat (UE) 2017/1940 al Comisiei (19) și Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și a Consiliului (20). Această necesitate de raționalizare a normelor Uniunii este importantă în special pentru ecvidee, deoarece acestea sunt utilizate pentru o gamă largă de scopuri, inclusiv pentru evenimente sportive, pentru reproducție și ca hrană. În plus, utilizarea acestora poate varia în funcție de etapa lor de viață și, prin urmare, este important ca documentul unic de identificare pe viață să fie valabil pentru mai multe utilizări. Mai mult, dispozițiile tranzitorii prevăzute în prezentul regulament trebuie să țină cont de perioadele de aplicare a acestor cinci acte pentru a se asigura coordonarea normelor aplicabile ale Uniunii.

(33)

În vederea aplicării uniforme a legislației Uniunii cu privire la trasabilitatea animalelor terestre deținute și pentru a asigura claritatea și transparența acesteia, Regulamentul (CE) nr. 509/1999 al Comisiei (21), Regulamentul (CE) nr. 2680/1999 al Comisiei (22), Decizia 2000/678/CE a Comisiei (23), Decizia 2001/672/CE a Comisiei (24), Regulamentul (CE) nr. 911/2004 al Comisiei (25), Decizia 2004/764/CE a Comisiei (26), Regulamentul (CE) nr. 644/2005 al Comisiei (27), Regulamentul (CE) nr. 1739/2005, Decizia 2006/28/CE a Comisiei (28), Decizia 2006/968/CE a Comisiei (29), Decizia 2009/712/CE a Comisiei (30) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262 ar trebui să fie abrogate de prezentul regulament. Totuși, pentru a asigura o tranziție fără dificultăți la noul cadru juridic pentru operatorii de circuri ambulante și numere cu animale, documentele de circulație și de identificare într-un format în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1739/2005 ar trebui să rămână aplicabile până la o dată care urmează să fie stabilită de către Comisie într-un act de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 120 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/429 în ceea ce privește formatul documentelor de circulație și de identificare pentru animalele terestre deținute în circuri ambulante și numere cu animale.

(34)

Directiva 2001/82/CE prevede norme specifice pentru ecvidee referitoare la tratamentul ecvideelor de la care se obțin produse alimentare în ceea ce privește medicamentele de uz veterinar, în cazul în care aceste ecvidee sunt identificate în conformitate cu legislația Uniunii și marcate în mod specific în documentul lor de identificare ca nefiind destinate sacrificării în vederea consumul uman. Aceste norme sunt în prezent prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/6, care abrogă și înlocuiește Directiva 2001/82/CE. Regulamentul (UE) 2019/6 se aplică începând cu 28 ianuarie 2022, adică după data aplicării Regulamentului (UE) 2016/429. Însă cele două documente sunt interconectate, deoarece articolul 109 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/6 prevede adoptarea de către Comisie a actelor delegate de completare a regulamentului menționat în ceea ce privește informațiile care trebuie incluse în documentul unic de identificare pe viață prevăzut în Regulamentul (UE) 2016/429, în scopul obligațiilor de ținere a evidențelor prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/6. În plus, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262 prevede norme privind identificarea ecvideelor, inclusiv norme privind documentele de identificare a acestor animale, specificând faptul că sistemul Uniunii de identificare a ecvideelor conține, printre altele, un document unic de identificare pe viață. În fine, Regulamentul (UE) 2016/1012 prevede, de asemenea, norme privind identificarea ecvideelor. Acesta prevede adoptarea de către Comisie a actelor de punere în aplicare care prevăd modele de formular tip pentru documentul unic de identificare pe viață.

(35)

Pentru a evita sarcinile administrative și financiare inutile pentru operatorii ecvideelor deținute și pentru autoritățile competente, documentul unic de identificare pe viață a ecvideelor prevăzut în prezent în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262 ar trebui să rămână aplicabil până la o dată care urmează să fie stabilită de Comisie într-un act de punere în aplicare în conformitate cu articolul 120 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/429 și articolul 109 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/6 în ceea ce privește formatul documentului unic de identificare pe viață pentru ecvideele deținute.

(36)

Articolul 271 din Regulamentul (UE) 2016/429 prevede perioada de tranziție la noul cadru juridic, prevăzut în actul respectiv, pentru operatori în ceea ce privește identificarea bovinelor, ovinelor, caprinelor și porcinelor deținute și împuternicește Comisia să scurteze perioada de tranziție.

(37)

Pentru a asigura o tranziție fără dificultăți la noul cadru juridic instituit prin Regulamentul (UE) 2016/429 pentru operatorii care dețin animale terestre în ceea ce privește identificarea și înregistrarea acestor animale și la noul cadru juridic în ceea ce privește normele de sănătate animală pentru deplasarea respectivelor animale, normele prevăzute în prezentul regulament ar trebui să se aplice începând cu aceeași dată de la care se aplică cele stabilite în Regulamentul (UE) 2016/429.

(38)

Pentru a asigura o tranziție fără dificultăți la noul cadru juridic pentru operatorii de unități care dețin animale terestre, înregistrate sau autorizate în conformitate cu Directivele 64/432/CEE și 92/65/CEE, cu Regulamentele (CE) nr. 1760/2000 și (CE) nr. 21/2004 și cu Directivele 2008/71/CE, 2009/156/CE și 2009/158/CE, ar trebui să se considere că acestea au fost înregistrate sau autorizate în conformitate cu prezentul regulament. Statele membre ar trebui să asigure faptul că operatorii respectivi respectă toate normele prevăzute în prezentul regulament.

(39)

Pentru a asigura o tranziție fără dificultăți la noul cadru juridic, bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, ecvideele, camelidele și cervidele, precum și psitacidele, identificate și înregistrate înainte de data aplicării prezentului regulament, ar trebui să fie considerate ca fiind identificate și înregistrate în conformitate cu prezentul regulament și că acestea sunt eligibile pentru deplasare în interiorul Uniunii.

(40)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice începând cu 21 aprilie 2021, în concordanță cu data aplicării Regulamentului (UE) 2016/429,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

PARTEA I

OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1)   Prezentul regulament completează normele stabilite în Regulamentul (UE) 2016/429 cu privire la:

(a)

unitățile înregistrate și autorizate pentru animale terestre deținute și ouă pentru incubație;

(b)

cerințele de trasabilitate pentru următoarele animale terestre deținute:

(i)

bovine, ovine, caprine, porcine, ecvidee, camelide și cervide (ungulate);

(ii)

câini, pisici și dihori domestici;

(iii)

păsări captive;

(iv)

ouă pentru incubație;

(v)

animale terestre deținute în circuri ambulante și numere cu animale.

(2)   Partea II titlul I capitolul 1 stabilește cerințele pentru înregistrarea transportatorilor de câini, pisici și dihori domestici deținuți, precum și de păsări de curte, care transportă aceste animale între statele membre sau între un stat membru și o țară terță.

(3)   Partea II titlul I capitolul 2 prevede derogări, pentru operatorii de unități pentru operațiuni de colectare a anumitor ecvidee și operatorii de incubatoare de păsări captive, de la cerința de a solicita autorizarea de către autoritatea competentă.

De asemenea, acest capitol stabilește cerințele pentru autorizarea următoarelor tipuri de unități:

(a)

unități pentru operațiuni de colectare a ungulatelor și a păsărilor de curte, din care animalele menționate urmează să fie deplasate într-un alt stat membru sau care primesc animalele menționate dintr-un alt stat membru;

(b)

incubatoare, din care ouăle pentru incubație sau puii de o zi de păsări de curte urmează să fie deplasați într-un alt stat membru;

(c)

unități care dețin păsări de curte, din care păsările de curte destinate altor scopuri decât sacrificarea sau depunerea de ouă pentru incubație sunt deplasate într-un alt stat membru.

Aceste cerințe se referă la izolare și alte măsuri de biosecuritate, măsuri de supraveghere, instalații și echipamente, personal și supravegherea de către autoritatea competentă.

(4)   Partea II titlul I capitolul 3 stabilește cerințele pentru autorizarea următoarelor tipuri de unități:

(a)

centre de colectare de câini, pisici și dihori domestici, din care animalele menționate urmează să fie deplasate într-un alt stat membru;

(b)

adăposturi de animale pentru câini, pisici și dihori domestici, din care animalele menționate urmează să fie deplasate într-un alt stat membru;

(c)

puncte de control;

(d)

unități de producție izolate de mediul exterior pentru bondari, din care animalele menționate urmează să fie deplasate într-un alt stat membru;

(e)

unități de carantină pentru animale terestre deținute, altele decât primatele, din care animalele menționate urmează să fie deplasate în cadrul aceluiași stat membru sau într-un alt stat membru.

Aceste cerințe se referă la carantină, izolare și alte măsuri de biosecuritate, măsuri de supraveghere și control, instalații și echipamente, precum și la supravegherea de către medicul veterinar.

(5)   Partea II titlul I capitolul 4 stabilește cerințele pentru autorizarea unităților izolate, din care animalele terestre deținute urmează să fie deplasate în cadrul aceluiași stat membru sau într-un alt stat membru în ceea ce privește carantina, izolarea și alte măsuri de biosecuritate, măsurile de supraveghere și control, instalațiile și echipamentele, precum și cu supravegherea de către medicul veterinar.

(6)   Partea II titlul II capitolul 1 stabilește obligațiile de informare ale autorității competente cu privire la registrele sale de:

(a)

unități de animale terestre deținute;

(b)

incubatoare;

(c)

transportatori de ungulate deținute, de câini, pisici și dihori domestici deținuți, precum și păsări de curte, care transportă aceste animale între statele membre sau între un stat membru și o țară terță;

(d)

operatori care efectuează operațiuni de colectare pentru ungulatele deținute și păsări de curte, independent de o unitate.

(7)   Partea II titlul II capitolul 2 stabilește obligația de informare a autorității competente cu privire la registrele de unități autorizate menționate în partea II titlul I capitolele 2, 3 și 4.

(8)   Partea II titlul III capitolul 1 stabilește obligațiile de ținere a evidențelor ale operatorilor, în plus față de cele prevăzute la articolul 102 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429 pentru următoarele tipuri de unități înregistrate sau autorizate:

(a)

toate unitățile care dețin animale terestre;

(b)

unitățile care dețin:

(i)

bovine, ovine, caprine și porcine;

(ii)

ecvidee;

(iii)

păsări de curte și păsări captive;

(iv)

câini, pisici și dihori domestici;

(v)

albine melifere;

(c)

circuri ambulante și numere cu animale;

(d)

adăposturi de animale pentru câini, pisici și dihori domestici;

(e)

puncte de control;

(f)

unități de carantină pentru alte animale terestre deținute decât primatele;

(g)

unități izolate.

(9)   Partea II titlul III capitolul 2 stabilește obligațiile de ținere a evidențelor ale operatorilor de incubatoare înregistrate sau autorizate, în plus față de cele prevăzute la articolul 103 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429.

(10)   Partea II titlul III capitolul 3 stabilește obligațiile de ținere a evidențelor ale transportatorilor înregistrați, în plus față de cele prevăzute la articolul 104 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429.

(11)   Partea II titlul III capitolul 4 stabilește obligațiile de ținere a evidențelor ale operatorilor care efectuează operațiuni de colectare, în plus față de cele prevăzute la articolul 105 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429, pentru:

(a)

operatorii de unități înregistrate sau autorizate pentru operațiunile de colectare de ungulate deținute și păsări de curte;

(b)

operatorii care efectuează operațiuni de colectare pentru ungulatele deținute și păsări de curte, independent de o unitate;

(c)

operatorii de centre de colectare de câini, pisici și dihori domestici, înregistrate la autoritatea competentă.

(12)   Partea III titlurile I-IV stabilește cerințele de trasabilitate pentru animalele deținute din speciile bovină, ovină, caprină, porcină și ecvidee, inclusiv mijloacele de identificare, documentația și bazele de date electronice.

(13)   Partea III titlul V capitolul 1 stabilește cerințele de trasabilitate pentru câini, pisici și dihori domestici deținuți, inclusiv cele pentru animalele de companie atunci când acestea sunt deplasate într-un alt stat membru în alte scopuri decât cele necomerciale.

(14)   Partea III titlul V capitolul 2 stabilește cerințele de trasabilitate pentru camelide și cervide deținute.

(15)   Partea III titlul V capitolul 3 stabilește cerințele de trasabilitate pentru păsările captive deținute.

(16)   Partea III titlul V capitolul 4 stabilește cerințele de trasabilitate pentru animalele terestre deținute în circuri ambulante și numere cu animale.

(17)   Partea III titlul VI stabilește cerințele de trasabilitate pentru ouă pentru incubație.

(18)   Partea III titlul VII stabilește cerințele de trasabilitate pentru bovine, ovine, caprine, porcine, ecvidee, cervide și camelide deținute, după intrarea lor în Uniune.

(19)   Partea IV stabilește anumite măsuri tranzitorii cu privire la Directivele 64/432/CEE și 92/65/CEE, la Regulamentele (CE) nr. 1760/2000, (CE) nr. 21/2004 și (CE) nr. 1739/2005, la Directivele 2008/71/CE, 2009/156/CE și 2009/158/CE și la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262 în legătură cu:

(a)

înregistrarea și autorizarea unităților;

(b)

identificarea animalelor terestre deținute;

(c)

documentele de circulație și de identificare pentru animalele terestre deținute în circuri ambulante și numere cu animale;

(d)

documentul unic de identificare pe viață al ecvideelor.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„câine” înseamnă un animal deținut din specia Canis lupus;

2.

„pisică” înseamnă un animal deținut din specia Felis silvestris;

3.

„dihor domestic” înseamnă un animal deținut din specia Mustela putorius furo;

4.

„tip de transport” înseamnă modul în care se efectuează transportul, cum ar fi transportul rutier, feroviar, aerian sau pe apă;

5.

„mijloc de transport” înseamnă vehicule rutiere sau feroviare, nave și aeronave;

6.

„pui de o zi” înseamnă toate păsările de curte în vârstă de mai puțin de 72 de ore;

7.

„centru de colectare de câini, pisici și dihori domestici” înseamnă o unitate în care aceste animale, care au același statut sanitar, sunt colectate de la mai multe unități;

8.

„adăpost de animale” înseamnă o unitate în care sunt deținute animale terestre care au fost rătăcite, sălbăticite, pierdute, abandonate sau confiscate, al căror statut sanitar este posibil să nu fie cunoscut pentru toate la data intrării în unitate;

9.

„puncte de control” înseamnă punctele de control menționate în Regulamentul (CE) nr. 1255/97;

10.

„unitate de producție izolată de mediul exterior” înseamnă o unitate în care structurile acesteia împreună cu măsurile sale stricte de biosecuritate asigură o izolare eficace a producției de animale față de instalațiile asociate și de mediu;

11.

„bondar” înseamnă un animal din speciile care aparțin genului Bombus;

12.

„primate” înseamnă animalele din speciile care aparține ordinului primate, cu excepția oamenilor;

13.

„albine melifere” înseamnă animalele din specia Apis mellifera;

14.

„medic veterinar al unității” înseamnă un medic veterinar responsabil pentru activitățile desfășurate la unitatea de carantină pentru alte animale terestre deținute decât primatele sau la o unitate izolată, astfel cum se prevede în prezentul regulament;

15.

„număr de înregistrare unic” înseamnă un număr atribuit de autoritatea competentă unei unități înregistrate, astfel cum se menționează la articolul 93 din Regulamentul (UE) 2016/429;

16.

„număr de autorizare unic” înseamnă un număr atribuit de autoritatea competentă unei unități autorizate de către aceasta, în conformitate cu articolele 97-99 din Regulamentul (UE) 2016/429;

17.

„cod unic” înseamnă codul unic cu ajutorul căruia operatorii care țin animale deținute din specia ecvidee își îndeplinesc obligația de a se asigura că animalele respective sunt identificate în mod individual astfel cum se prevede la articolul 114 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/429 și care este înregistrat în baza de date electronice a statului membru, prevăzută la articolul 109 alineatul (1) din regulamentul menționat;

18.

„cod de identificare al animalului” înseamnă codul individual afișat de mijlocul de identificare aplicat unui animal și care cuprinde:

(a)

codul de țară al statului membru în care mijlocul de identificare a fost aplicat pe animal;

(b)

urmat de numărul de identificare individual, numeric, alocat animalului, care nu depășește 12 cifre;

19.

„bovină” sau „animal din specia bovină” înseamnă un animal din speciile de ungulate care aparțin genurilor Bison, Bos (inclusiv subgenurilor Bos, Bibos, Novibos, Poephagus) și Bubalus (inclusiv subgenului Anoa) și descendenții rezultați din încrucișările acestor specii;

20.

„ovină” sau „animal din specia ovină” înseamnă un animal din speciile de ungulate care aparțin genului Ovis și descendenții rezultați din încrucișările acestor specii;

21.

„caprină” sau „animal din specia caprină” înseamnă un animal din speciile de ungulate care aparțin genului Capra și descendenții rezultați din încrucișările acestor specii;

22.

„porcină” sau „animal din specia porcină” înseamnă un animal din speciile de ungulate din familia Suidae enumerate în anexa III la Regulamentul (UE) 2016/429;

23.

„dispozitiv electronic de identificare” înseamnă un marcaj cu identificare prin radiofrecvență („RFID”);

24.

„animal din specia ecvidee” sau „ecvideu” înseamnă un animal din speciile de solipede care aparțin genului Equus (inclusiv caii, măgarii și zebrele) și descendenții rezultați din încrucișările acestor specii;

25.

„bază de date electronică” înseamnă o bază de date electronică de animale terestre deținute, astfel cum se prevede la articolul 109 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429;

26.

„lanț de aprovizionare” înseamnă un lanț de producție integrat, cu un statut sanitar comun în ceea ce privește bolile listate și format dintr-o rețea colaborativă de unități specializate, autorizate de autoritatea competentă în sensul articolului 53, între care sunt deplasate porcinele pentru finalizarea ciclului de producție;

27.

„document unic de identificare pe viață” înseamnă documentul unic pe viață cu ajutorul căruia operatorii care țin animale deținute din specia ecvină își îndeplinesc obligația de a se asigura că animalele respective sunt identificate în mod individual astfel cum se prevede la articolul 114 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2016/429;

28.

„societate de ameliorare” înseamnă orice asociație a crescătorilor de animale, organizație de ameliorare sau organism public, altele decât autoritățile competente, care este recunoscută de către autoritatea competentă a unui stat membru în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1012 în scopul desfășurării unui program de ameliorare cu animale de reproducție de rasă pură înscrise în registrul genealogic/registrele genealogice condus/e sau înființat/e de aceasta;

29.

„organism de ameliorare” înseamnă orice asociație a crescătorilor de animale, organizație de ameliorare, exploatație privată, organizație de creștere a animalelor sau serviciu oficial dintr-o țară terță care, în ceea ce privește animalele de reproducție de rasă pură din speciile bovină, porcină, ovină, caprină sau ecvină sau porcii de reproducție hibrizi, a fost acceptat de către țara terță în cauză în legătură cu introducerea în Uniune de animale de reproducție pentru reproducție;

30.

„ecvideu înregistrat” înseamnă:

(a)

un animal de reproducție de rasă pură din speciile Equus caballus și Equus asinus, înscris sau eligibil pentru înscrierea în secțiunea principală a unui registru genealogic înființat de o societate de ameliorare sau de un organism de ameliorare recunoscut în conformitate cu articolul 4 sau cu articolul 34 din Regulamentul (UE) 2016/1012;

(b)

un animal deținut din specia Equus caballus, înregistrat la o asociație sau organizație internațională, fie în mod direct, fie prin intermediul federației sale naționale sau al sucursalelor sale, care gestionează caii pentru competiții sau curse („cal înregistrat”);

31.

„camelid” înseamnă un animal din speciile de ungulate din familia Camelidae enumerate în anexa III la Regulamentul (UE) 2016/429;

32.

„cervid” înseamnă un animal din speciile de ungulate din familia Cervidae enumerate în anexa III la Regulamentul (UE) 2016/429;

33.

„ren” înseamnă un ungulat din specia Rangifer tarandus menționată în anexa III la Regulamentul (UE) 2016/429;

34.

„circ ambulant” înseamnă o expoziție sau un târg care include animale sau numere cu animale și care intenționează să se deplaseze între statele membre;

35.

„număr cu animale” înseamnă orice număr care include animale deținute în scopul unei expoziții sau al unui târg, și care poate face parte dintr-un circ;

36.

„păsări de curte de reproducție” înseamnă păsările de curte în vârstă de 72 de ore sau mai mult, destinate producției de ouă pentru incubație;

37.

„efectiv de păsări” înseamnă totalitatea păsărilor de curte sau a păsărilor captive cu același statut sanitar, deținute în aceeași incintă sau împrejmuire și care constituie o singură unitate epidemiologică; în crescătorii, acest termen include toate păsările care împart același spațiu aerian.

PARTEA II

ÎNREGISTRARE, AUTORIZARE, REGISTRE ȘI ȚINEREA EVIDENȚELOR

TITLUL I

ÎNREGISTRAREA ȘI AUTORIZAREA TRANSPORTATORILOR ȘI A OPERATORILOR DE UNITĂȚI DE CĂTRE AUTORITATEA COMPETENTĂ

CAPITOLUL 1

Înregistrarea transportatorilor de alte animale terestre deținute decât ungulatele pentru transportul între statele membre și pentru transportul în țări terțe

Articolul 3

Obligațiile de înregistrare ale transportatorilor de câini, pisici și dihori domestici deținuți și de păsări de curte

(1)   Transportatorii care transportă câini, pisici și dihori domestici deținuți, precum și păsări de curte între statele membre sau între un stat membru și o țară terță, pentru a fi înregistrați în conformitate cu articolul 93 din Regulamentul (UE) 2016/429, înainte de a începe astfel de activități, furnizează autorității competente informații cu privire la:

(a)

denumirea și adresa transportatorului în cauză;

(b)

speciile al căror transport este planificat;

(c)

tipul de transport;

(d)

mijlocul de transport.

(2)   Transportatorii de câini, pisici și dihori domestici deținuți, astfel cum se menționează la alineatul (1), informează autoritatea competentă cu privire la numărul de animale al căror transport este planificat.

(3)   Transportatorii de păsări de curte, astfel cum se menționează la alineatul (1), informează autoritatea competentă cu privire la categoriile de păsări de curte al căror transport este planificat.

(4)   Transportatorii, astfel cum se menționează la alineatul (1), informează autoritatea competentă cu privire la orice:

(a)

schimbări în privința aspectelor menționate la alineatele (1), (2) și (3);

(b)

încetare a activității de transport.

CAPITOLUL 2

Autorizarea unităților pentru operațiuni de colectare de ungulate și păsări de curte, a incubatoarelor și a unităților care dețin păsări de curte

Articolul 4

Derogări de la cerința de a solicita autorizarea de către autoritatea competentă pentru operatorii de unități în cazul operațiunilor de colectare de anumite ecvidee și al incubatoarelor de păsări captive

Operatorii următoarelor unități nu solicită autorității competente autorizarea unităților lor în conformitate cu articolul 96 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429:

(a)

unitățile pentru operațiuni de colectare de ecvidee în cazul în care respectivele animale sunt colectate în scopul unor competiții, curse, spectacole, antrenamente, activități colective de agrement sau de muncă sau în contextul activităților de ameliorare a animalelor;

(b)

incubatoarele de păsări captive.

Articolul 5

Cerințe pentru acordarea autorizării unităților pentru operațiuni de colectare de ungulate

La acordarea autorizării unităților pentru operațiuni de colectare de ungulate, din care animalele menționate urmează să fie deplasate în alt stat membru sau care primesc aceste animale din alt stat membru, autoritatea competentă asigură faptul că unitățile în cauză respectă următoarele cerințe prevăzute în partea 1 a anexei I la prezentul regulament:

(a)

punctul 1, în legătură cu izolarea și alte măsuri de biosecuritate;

(b)

punctul 2, în legătură cu instalațiile și echipamentele;

(c)

punctul 3, în legătură cu personalul;

(d)

punctul 4, în legătură cu supravegherea de către autoritatea competentă.

Articolul 6

Cerințe pentru acordarea autorizării unităților pentru operațiuni de colectare de păsări de curte

La acordarea autorizării unităților pentru operațiuni de colectare de păsări de curte, din care animalele menționate urmează să fie deplasate în alt stat membru sau care primesc aceste animale din alt stat membru, autoritatea competentă asigură faptul că unitățile în cauză respectă următoarele cerințe prevăzute în partea 2 a anexei I la prezentul regulament:

(a)

punctul 1, în legătură cu izolarea și alte măsuri de biosecuritate;

(b)

punctul 2, în legătură cu instalațiile și echipamentele;

(c)

punctul 3, în legătură cu personalul;

(d)

punctul 4, în legătură cu supravegherea de către autoritatea competentă.

Articolul 7

Cerințe pentru acordarea autorizării incubatoarelor

La acordarea autorizării incubatoarelor din care urmează să fie deplasate într-un alt stat membru ouă pentru incubație ale păsărilor de curte sau pui de o zi de păsări de curte, autoritatea competentă asigură faptul că unitățile în cauză respectă următoarele cerințe prevăzute în:

(a)

anexa I partea 3 punctul 1, în legătură cu măsurile de biosecuritate;

(b)

anexa I partea 3 punctul 2 și anexa II părțile 1 și 2, în legătură cu supravegherea;

(c)

anexa I partea 3 punctul 3, în legătură cu instalațiile și echipamentele;

(d)

anexa I partea 3 punctul 4, în legătură cu personalul;

(e)

anexa I partea 3 punctul 5, în legătură cu supravegherea de către autoritatea competentă.

Articolul 8

Cerințe pentru acordarea autorizării unităților care dețin păsări de curte

La acordarea autorizării unităților care dețin păsări de curte, din care urmează să fie deplasate într-un alt stat membru păsările de curte destinate altor scopuri decât sacrificarea sau depunerea de ouă pentru incubație, autoritatea competentă asigură faptul că unitățile în cauză respectă următoarele cerințe prevăzute în:

(a)

anexa I partea 4 punctul 1, în legătură cu măsurile de biosecuritate;

(b)

anexa I partea 4 punctul 2 și anexa II partea 2, în legătură cu supravegherea;

(c)

anexa I partea 4 punctul 3, în legătură cu instalațiile și echipamentele.

CAPITOLUL 3

Autorizarea unităților care dețin animale terestre

Articolul 9

Obligația operatorilor de anumite tipuri de unități care dețin animale terestre de a solicita autorizarea de către autoritatea competentă

Operatorii următoarelor tipuri de unități solicită autorității competente autorizarea în conformitate cu articolul 96 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429 și nu își încep activitățile până când unitatea nu este autorizată:

(a)

centre de colectare de câini, pisici și dihori domestici, din care animalele menționate sunt deplasate într-un alt stat membru;

(b)

adăposturi de animale pentru câini, pisici și dihori domestici, din care animalele menționate sunt deplasate într-un alt stat membru;

(c)

puncte de control;

(d)

unități de producție izolate de mediul exterior pentru bondari, din care animalele menționate sunt deplasate într-un alt stat membru;

(e)

unități de carantină pentru alte animale terestre deținute decât primatele, din care animalele menționate sunt deplasate în cadrul aceluiași stat membru sau într-un alt stat membru.

Articolul 10

Cerințe pentru acordarea autorizării centrelor de colectare de câini, pisici și dihori domestici

La acordarea autorizării centrelor de colectare de câini, pisici și dihori domestici, din care animalele menționate urmează să fie deplasate în alt stat membru, autoritatea competentă asigură faptul că unitățile în cauză respectă următoarele cerințe prevăzute în partea 5 a anexei I la prezentul regulament:

(a)

punctul 1, în legătură cu izolarea și alte măsuri de biosecuritate;

(b)

punctul 3, în legătură cu instalațiile și echipamentele.

Articolul 11

Cerințe pentru acordarea autorizării adăposturilor de animale pentru câini, pisici și dihori domestici

La acordarea autorizării adăposturilor de animale din care câini, pisici și dihori domestici urmează să fie deplasați într-un alt stat membru, autoritatea competentă asigură faptul că unitățile în cauză respectă următoarele cerințe prevăzute în partea 5 a anexei I la prezentul regulament:

(a)

punctul 2, în legătură cu izolarea și alte măsuri de biosecuritate;

(b)

punctul 3, în legătură cu instalațiile și echipamentele.

Articolul 12

Cerințe pentru acordarea autorizării punctelor de control

La acordarea autorizării punctelor de control, autoritatea competentă asigură faptul că punctele de control în cauză respectă următoarele cerințe prevăzute în partea 6 a anexei I la prezentul regulament:

(a)

punctul 1, în legătură cu izolarea și alte măsuri de biosecuritate;

(b)

punctul 2, în legătură cu instalațiile și echipamentele.

Articolul 13

Cerințe pentru acordarea autorizării unităților de producție izolate de mediul exterior pentru bondari

La acordarea autorizării unităților de producție izolate de mediul exterior pentru bondari, din care bondarii urmează să fie deplasați într-un alt stat membru, autoritatea competentă asigură faptul că unitățile în cauză respectă următoarele cerințe prevăzute în partea 7 a anexei I la prezentul regulament:

(a)

punctul 1, în legătură cu măsurile de biosecuritate și de supraveghere;

(b)

punctul 2, în legătură cu instalațiile și echipamentele.

Articolul 14

Cerințe pentru acordarea autorizării unităților de carantină pentru animale terestre deținute, altele decât primatele

La acordarea autorizării pentru unitățile de carantină pentru animale terestre deținute, altele decât primatele, din care animalele menționate urmează să fie deplasate în cadrul aceluiași stat membru sau într-un alt stat membru, autoritatea competentă asigură faptul că unitățile în cauză respectă următoarele cerințe prevăzute în partea 8 a anexei I la prezentul regulament:

(a)

punctul 1, în legătură cu carantina, izolarea și alte măsuri de biosecuritate;

(b)

punctul 2, în legătură cu măsurile de supraveghere și control;

(c)

punctul 3, în legătură cu instalațiile și echipamentele.

Articolul 15

Obligațiile operatorilor de unități de carantină pentru animale terestre deținute, altele decât primatele

Operatorii de unități de carantină pentru animale terestre deținute, altele decât primatele, menționate la articolul 14:

(a)

iau măsurile necesare pentru efectuarea controalelor veterinare post-mortem în instalații adecvate din unitate sau într-un laborator;

(b)

asigură, prin contract sau prin intermediul unui alt instrument juridic, serviciile unui medic veterinar al unității, care este responsabil pentru:

(i)

supravegherea activităților unității și respectarea cerințelor de autorizare prevăzute la articolul 14;

(ii)

revizuirea planului de supraveghere a bolilor menționat în anexa I partea 8 punctul 2 litera (a) ori de câte ori este necesar și cel puțin o dată pe an.

CAPITOLUL 4

Autorizarea unităților izolate din care animalele terestre urmează să fie deplasate în cadrul unui stat membru sau într-un alt stat membru

Articolul 16

Cerințe pentru acordarea autorizării statutului de unități izolate pentru animale terestre

La acordarea autorizării unei unități izolate pentru animale terestre care urmează să fie deplasate în cadrul aceluiași stat membru sau într-un alt stat membru, autoritatea competentă asigură faptul că unitățile în cauză respectă următoarele cerințe prevăzute în partea 9 a anexei I la prezentul regulament:

(a)

punctul 1, în legătură cu carantina, izolarea și alte măsuri de biosecuritate;

(b)

punctul 2, în legătură cu măsurile de supraveghere și control;

(c)

punctul 3, în legătură cu instalațiile și echipamentele.

Articolul 17

Obligațiile operatorilor de unități izolate pentru animale terestre

Operatorii de unități izolate pentru animale terestre menționate la articolul 16:

(a)

iau măsurile necesare pentru efectuarea controalelor veterinare post-mortem în instalații adecvate din unitate sau într-un laborator;

(b)

asigură, prin contract sau prin intermediul unui alt instrument juridic, serviciile unui medic veterinar al unității, care este responsabil pentru:

(i)

supravegherea activităților unității și respectarea cerințelor de autorizare prevăzute la articolul 16;

(ii)

revizuirea planului de supraveghere a bolilor menționat în anexa I partea 9 punctul 2 litera (a) ori de câte ori este necesar și cel puțin o dată pe an.

TITLUL II

REGISTRELE ȚINUTE DE AUTORITATEA COMPETENTĂ CU TRANSPORTATORII ȘI OPERATORII DE UNITĂȚI ÎNREGISTRAȚI ȘI AUTORIZAȚI

CAPITOLUL 1

Registrele de unități, transportatori și operatori înregistrați la autoritatea competentă

Articolul 18

Obligația autorității competente de informare cu privire la registrele de unități de animale terestre deținute și de incubatoare

Autoritatea competentă include în registrul său de unități de animale terestre deținute și de incubatoare înregistrate la aceasta următoarele informații pentru fiecare unitate:

(a)

numărul de înregistrare unic atribuit unității;

(b)

data înregistrării la autoritatea competentă;

(c)

denumirea și adresa operatorului unității;

(d)

adresa și coordonatele geografice (latitudine și longitudine) ale amplasării unității;

(e)

o descriere a instalațiilor unității;

(f)

tipul de unitate;

(g)

speciile, categoriile și numărul de animale terestre sau de ouă pentru incubație care sunt deținute la unitate;

(h)

perioada în care animalele sau ouăle pentru incubație sunt deținute în unitate dacă aceasta nu este ocupată în mod neîntrerupt, inclusiv ocuparea sezonieră sau ocuparea pe durata anumitor evenimente;

(i)

statutul sanitar al unității, în cazul în care i-a fost atribuit un statut sanitar de către autoritatea competentă;

(j)

restricțiile privind deplasările de animale, de ouă pentru incubație sau de produse înspre și dinspre unitate, în cazul în care astfel de restricții sunt aplicate de către autoritatea competentă;

(k)

data oricărei încetări a activității, atunci când operatorul a informat autoritatea competentă cu privire la aceasta.

Articolul 19

Obligația autorității competente de informare cu privire la registrele de transportatori de ungulate, câini, pisici și dihori domestici deținuți, precum și de păsări de curte

(1)   Autoritatea competentă include, în registrul său de transportatori care transportă între statele membre sau între un stat membru și o țară terță ungulate, câini, pisici și dihori domestici deținuți, precum și păsări de curte și care sunt înregistrați la autoritatea competentă, următoarele informații pentru fiecare transportator:

(a)

numărul de înregistrare unic atribuit unității;

(b)

data înregistrării la autoritatea competentă;

(c)

denumirea și adresa operatorului;

(d)

speciile al căror transport este planificat;

(e)

tipul de transport;

(f)

mijlocul de transport;

(g)

data oricărei încetări a activității, atunci când operatorul a informat autoritatea competentă cu privire la aceasta.

(2)   Pentru fiecare transportator de ungulate, câini, pisici și dihori domestici deținuți, astfel cum se menționează la alineatul (1), autoritatea competentă include în registrul său de transportatori informații cu privire la numărul de animale al căror transport este planificat.

(3)   Pentru fiecare transportator de păsări de curte, astfel cum se menționează la alineatul (1), autoritatea competentă include în registrul său de transportatori informații cu privire la categoriile de păsări de curte al căror transport este planificat.

Articolul 20

Obligația autorității competente de informare cu privire la registrele de operatori care efectuează operațiuni de colectare pentru ungulatele deținute și păsările de curte, independent de o unitate

Autoritatea competentă include în registrul său de operatori care efectuează operațiuni de colectare pentru ungulatele deținute și păsările de curte, înregistrați la autoritatea competentă, independent de o unitate, inclusiv operatori care cumpără și vând astfel de animale, următoarele informații pentru fiecare operator:

(a)

numărul de înregistrare unic atribuit unității;

(b)

data înregistrării la autoritatea competentă;

(c)

denumirea și adresa operatorului;

(d)

speciile și categoriile de ungulate deținute și păsări de curte care urmează să fie colectate;

(e)

data oricărei încetări a activității, atunci când operatorul a informat autoritatea competentă cu privire la aceasta.

CAPITOLUL 2

Registrele de unități autorizate de autoritatea competentă

Articolul 21

Obligația autorității competente de informare cu privire la registrele de unități autorizate

Autoritatea competentă include în registrul său de unități autorizate, menționat în partea II titlul I capitolele 2, 3 și 4, următoarele informații pentru fiecare unitate:

(a)

numărul de autorizare unic atribuit de către autoritatea competentă;

(b)

data autorizării acordate de către autoritatea competentă sau data oricărei suspendări sau retrageri a autorizării;

(c)

denumirea și adresa operatorului;

(d)

adresa și coordonatele geografice (latitudine și longitudine) ale amplasării unității;

(e)

o descriere a instalațiilor unității;

(f)

tipul de unitate;

(g)

speciile, categoriile și numărul de animale terestre sau de ouă pentru incubație sau de pui de o zi care sunt deținuți la unitate;

(h)

perioada în care animalele sunt deținute la unitate dacă aceasta nu este ocupată în mod neîntrerupt, inclusiv ocuparea sezonieră sau ocuparea pe durata anumitor evenimente;

(i)

statutul sanitar atribuit unității, în cazul în care i-a fost atribuit un statut sanitar de către autoritatea competentă;

(j)

restricțiile impuse de către autoritatea competentă pentru deplasările de animale sau de material germinativ înspre și dinspre unitate, în cazul în care sunt impuse astfel de restricții;

(k)

data oricărei încetări a activității, atunci când operatorul a informat autoritatea competentă cu privire la aceasta.

TITLUL III

OBLIGAȚIILE DE ȚINERE A EVIDENȚELOR ALE OPERATORILOR, ÎN PLUS FAȚĂ DE CELE PREVĂZUTE ÎN REGULAMENTUL (UE) 2016/429

CAPITOLUL 1

Operatorii de unități înregistrate sau autorizate de autoritatea competentă

Articolul 22

Obligațiile de ținere a evidențelor ale operatorilor tuturor unităților care dețin animale terestre

Operatorii tuturor unităților înregistrate sau autorizate care dețin animale terestre înregistrează următoarele informații:

(a)

codul de identificare al fiecărui animal identificat deținut la unitate, astfel cum este afișat de mijlocul de identificare, dacă se aplică un astfel de mijloc de identificare;

(b)

numărul de înregistrare sau de autorizare unic al unității de origine a animalelor, în cazul în care animalele provin de la o altă unitate;

(c)

numărul de înregistrare sau de autorizare unic al unității de destinație a animalelor, în cazul în care animalele sunt destinate altei unități.

Articolul 23

Obligațiile de ținere a evidențelor ale operatorilor de unități care dețin bovine, ovine, caprine și porcine

(1)   Operatorii de unități înregistrate care dețin bovine, ovine, caprine și porcine înregistrează următoarele informații cu privire la respectivele animale:

(a)

data nașterii fiecărui animal deținut la unitate;

(b)

data decesului din cauze naturale, a sacrificării sau a pierderii fiecărui animal din unitate;

(c)

tipul de dispozitiv electronic de identificare sau de tatuaj și amplasarea acestuia, dacă se aplică pe animal;

(d)

codul de identificare inițial al fiecărui animai identificat, în cazul în care acest cod a fost modificat, precum și motivul modificării.

(2)   Operatorii de unități care dețin ovine și caprine înregistrează informațiile menționate la alineatul (1) litera (a) în formatul anului de naștere al fiecărui astfel de animal deținut la unitate.

(3)   Operatorii de unități care dețin porcine sunt exonerați de obligația de a înregistra informațiile menționate la alineatul (1) litera (a).

(4)   În cazul în care ovinele, caprinele sau porcinele deținute la unitate sunt identificate doar prin numărul de identificare unic al unității de naștere a acestora, operatorii de unități înregistrează informațiile menționate la alineatul (1) pentru fiecare grup de animale care au același număr de identificare unic al unității lor de naștere, precum și numărul total de animale din grupul respectiv.

(5)   În cazul în care porcinele deținute la unitate nu sunt identificate în conformitate cu articolul 53, operatorii de unități:

(a)

nu au obligația de a înregistra informațiile menționate la alineatul (1);

(b)

înregistrează, pentru fiecare grup de animale deplasate de la unitatea lor, informațiile menționate la articolul 102 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/429, precum și numărul total de animale din grupul respectiv.

Articolul 24

Obligațiile de ținere a evidențelor ale operatorilor de unități care dețin ecvidee

Operatorii de unități înregistrate care dețin ecvidee înregistrează următoarele informații pentru fiecare ecvideu deținut:

(a)

codul unic;

(b)

data nașterii la unitate;

(c)

data decesului din cauze naturale, a pierderii sau a sacrificării în unitate.

Articolul 25

Obligațiile de ținere a evidențelor ale operatorilor de unități care dețin păsări de curte și păsări captive

Operatorii de unități înregistrate sau autorizate care dețin păsări de curte și operatorii de unități care dețin păsări captive înregistrează următoarele informații:

(a)

randamentul producției pentru păsări de curte;

(b)

rata morbidității pentru păsări de curte și păsări captive din unitate, împreună cu informațiile privind cauza.

Articolul 26

Obligațiile de ținere a evidențelor ale operatorilor de unități care dețin câini, pisici și dihori domestici

Operatorii de unități înregistrate care dețin câini, pisici și dihori domestici înregistrează următoarele informații pentru fiecare astfel de animal:

(a)

data nașterii;

(b)

data decesului sau a pierderii din unitate.

Articolul 27

Obligațiile de ținere a evidențelor ale operatorilor de unități care dețin albine melifere

Operatorii de unități înregistrate care dețin albine melifere înregistrează pentru fiecare stupină detaliile privind transhumanța temporară, dacă există, a stupilor deținuți, care cuprind informații ce acoperă cel puțin locul fiecărei transhumanțe, data începerii și terminării acesteia, precum și numărul stupilor deplasați.

Articolul 28

Obligațiile de ținere a evidențelor ale operatorilor de circuri ambulante și numere cu animale

Operatorii de circuri ambulante și numere cu animale înregistrate înregistrează următoarele informații pentru fiecare animal:

(a)

data decesului sau a pierderii animalului din unitate;

(b)

denumirea și adresa operatorului responsabil pentru animale sau ale proprietarului animalului de companie;

(c)

detalii privind deplasările de circuri ambulante și numere cu animale.

Articolul 29

Obligațiile de ținere a evidențelor ale operatorilor de adăposturi de animale pentru câini, pisici și dihori domestici

Operatorii de adăposturi autorizate pentru câini, pisici și dihori domestici înregistrează următoarele informații pentru fiecare astfel de animal:

(a)

vârsta estimată și sexul, rasa sau culoarea blănii;

(b)

data aplicării sau data citirii transponderului injectabil;

(c)

observațiile formulate în perioada de izolare cu privire la animalele sosite;

(d)

data decesului sau a pierderii din unitate.

Articolul 30

Obligațiile de ținere a evidențelor ale operatorilor de puncte de control

Operatorii de puncte de control autorizate înregistrează numărul plăcii de înmatriculare sau numărul de înmatriculare al mijlocului de transport din care sunt descărcate animalele, precum și numărul de înregistrare unic al transportatorului, dacă este disponibil.

Articolul 31

Obligațiile de ținere a evidențelor ale operatorilor de unități de carantină pentru animale terestre deținute, altele decât primatele

Operatorii de unități de carantină autorizate pentru animale terestre deținute, altele decât primatele, înregistrează următoarele informații:

(a)

vârsta estimată și sexul animalelor deținute la unitate;

(b)

numărul plăcii de înmatriculare sau numărul de înmatriculare al mijlocului de transport din care sunt descărcate sau în care sunt încărcate animalele, precum și numărul de înregistrare unic al transportatorului, dacă este disponibil;

(c)

detaliile privind punerea în aplicare și rezultatele planului de supraveghere a bolilor prevăzut în anexa I partea 8 punctul 2 litera (a);

(d)

rezultatele testelor clinice și de laborator și ale testărilor post-mortem prevăzute în anexa I partea 8 punctul 2 litera (b);

(e)

detaliile privind vaccinarea și tratamentul animalelor susceptibile, prevăzute în anexa I partea 8 punctul 2 litera (c);

(f)

instrucțiunile, dacă există, date de autoritatea competentă, cu privire la observațiile formulate în orice perioadă de izolare sau carantină.

Articolul 32

Obligațiile de ținere a evidențelor ale operatorilor de unități izolate

Operatorii de unități izolate autorizate înregistrează următoarele informații:

(a)

vârsta estimată și sexul animalelor deținute la unitate;

(b)

numărul plăcii de înmatriculare sau numărul de înmatriculare al mijlocului de transport din care sunt descărcate sau în care sunt încărcate animalele, precum și numărul de înregistrare unic al transportatorului, dacă este disponibil;

(c)

detaliile privind punerea în aplicare și rezultatele planului de supraveghere a bolilor prevăzut în anexa I partea 9 punctul 2 litera (a);

(d)

rezultatele testelor clinice, de laborator și post-mortem prevăzute în anexa I partea 9 punctul 2 litera (b);

(e)

detaliile privind vaccinarea și tratamentul animalelor susceptibile, prevăzute în anexa I partea 9 punctul 2 litera (c);

(f)

detaliile privind izolarea sau carantina animalelor sosite, instrucțiunile, dacă există, date de autoritatea competentă, cu privire la izolare și carantină și observațiile formulate în orice perioadă de izolare sau carantină.

CAPITOLUL 2

Incubatoare

Articolul 33

Obligațiile de ținere a evidențelor ale operatorilor de incubatoare

Operatorii de incubatoare înregistrate sau autorizate înregistrează următoarele informații pentru fiecare efectiv:

(a)

specia și numărul puilor de o zi sau al puilor de alte specii de păsări sau al ouălor pentru incubație deținute la incubator;

(b)

deplasările puilor de o zi, al puilor de alte specii de păsări și ale ouălor pentru incubație înspre și dinspre unitatea lor, precizând după caz:

(i)

locul lor de origine sau de destinație prevăzut, inclusiv numărul de înregistrare sau de autorizare unic al unității, după caz;

(ii)

datele deplasărilor respective;

(c)

numărul de ouă incubate din care nu au ieșit pui și destinația lor prevăzută, inclusiv numărul de înregistrare sau de autorizare unic al unității, după caz;

(d)

rezultatele ecloziunii;

(e)

detaliile oricăror programe de vaccinare.

CAPITOLUL 3

Transportatorii înregistrați la autoritatea competentă

Articolul 34

Obligațiile de ținere a evidențelor ale transportatorilor înregistrați de animale terestre deținute

Transportatorii înregistrați înregistrează următoarele informații suplimentare pentru fiecare mijloc de transport utilizat pentru transportul animalelor terestre deținute:

(a)

numărul plăcii de înmatriculare sau numărul de înmatriculare;

(b)

datele și orele la care animalele au fost încărcate la unitatea de origine;

(c)

denumirea, adresa și numărul de înregistrare sau de autorizare unic al fiecărei unități vizitate;

(d)

datele și orele la care animalele au fost descărcate la unitatea de destinație;

(e)

datele și locurile de curățare, dezinfectare și dezinfestare a mijloacelor de transport;

(f)

numerele de referință ale documentelor de însoțire a animalelor.

CAPITOLUL 4

Operatorii care efectuează operațiuni de colectare

Articolul 35

Obligațiile de ținere a evidențelor ale operatorilor de unități care efectuează operațiuni de colectare de ungulate deținute și păsări de curte

Operatorii de unități înregistrate sau autorizate pentru operațiunile de colectare de ungulate deținute și păsări de curte înregistrează următoarele informații:

(a)

data decesului sau a pierderii animalelor din unitate;

(b)

numărul plăcii de înmatriculare sau numărul de înmatriculare al mijlocului de transport în care sunt încărcate sau din care sunt descărcate animalele, precum și numărul de înregistrare unic al transportatorului respectivelor animale, dacă este disponibil;

(c)

numerele de referință ale documentelor de însoțire a animalelor.

Articolul 36

Obligațiile de ținere a evidențelor ale operatorilor care efectuează operațiuni de colectare pentru ungulatele deținute și păsări de curte, independent de o unitate

Operatorii înregistrați care efectuează operațiuni de colectare pentru ungulatele deținute și păsări de curte, independent de o unitate, înregistrează următoarele informații pentru fiecare animal care face obiectul achiziției:

(a)

numărul de autorizare sau de înregistrare unic, dacă este disponibil, al unității pentru operațiuni de colectare prin care trece animalul după ce părăsește unitatea de origine și înainte de a fi achiziționat;

(b)

data achiziției;

(c)

denumirea și adresa cumpărătorului animalului;

(d)

numărul plăcii de înmatriculare sau numărul de înmatriculare al mijlocului de transport în care sunt încărcate sau din care sunt descărcate animalele, precum și numărul de înregistrare unic al transportatorului, dacă este disponibil;

(e)

numerele de referință ale documentelor de însoțire a animalelor necesare.

Articolul 37

Obligațiile de ținere a evidențelor ale operatorilor de centre de colectare a câinilor, pisicilor și dihorilor domestici

Operatorii de centre autorizate de colectare a câinilor, pisicilor și dihorilor domestici înregistrează numărul plăcii de înmatriculare sau numărul de înmatriculare al mijlocului de transport în care sunt încărcate sau din care sunt descărcate animalele, precum și numărul de înregistrare unic al transportatorului, dacă este disponibil.

PARTEA III

TRASABILITATEA ANIMALELOR TERESTRE DEȚINUTE ȘI A OUĂLOR PENTRU INCUBAȚIE

TITLUL I

TRASABILITATEA BOVINELOR DEȚINUTE

CAPITOLUL 1

Mijloace și metode de identificare

Articolul 38

Obligațiile operatorilor care dețin bovine cu privire la mijloacele și metodele de identificare a bovinelor deținute, aplicarea și utilizarea acestora

(1)   Operatorii care dețin bovine se asigură că bovinele sunt identificate individual prin intermediul unei crotalii convenționale, prevăzută în anexa III litera (a), care trebuie:

(a)

să fie atașată la lobul fiecărei urechi a animalului, cu afișarea vizibilă, lizibilă și de neșters a codului de identificare al animalului pe mijlocul de identificare;

(b)

să fie aplicată bovinelor la unitatea de naștere;

(c)

să nu fie eliminată, modificată sau înlocuită fără aprobarea din partea autorității competente din statul membru în care sunt deținute bovinele.

(2)   Operatorii care dețin bovine pot să înlocuiască:

(a)

una din crotaliile convenționale prevăzute la alineatul (1) cu un dispozitiv electronic de identificare autorizat de autoritatea competentă din statul membru în care sunt deținute bovinele;

(b)

ambele crotalii convenționale prevăzute la alineatul (1) cu un dispozitiv electronic de identificare autorizat de autoritatea competentă din statul membru în care sunt deținute bovinele, în conformitate cu derogările prevăzute la articolul 39 alineatul (1).

Articolul 39

Derogările acordate de autoritatea competentă pentru operatorii de unități izolate și pentru operatori în vederea identificării bovinelor deținute în scop cultural, istoric, recreativ, științific sau sportiv

(1)   Autoritatea competentă poate să acorde derogări operatorilor de unități izolate și operatorilor care dețin bovine în scop cultural, istoric, recreativ, științific sau sportiv de la cerințele de identificare pentru bovine prevăzute la articolul 38 alineatul (1) litera (a).

(2)   La acordarea derogărilor prevăzute la alineatul (1), autoritatea competentă asigură faptul că cel puțin unul dintre mijloacele de identificare menționate în anexa III literele (d) și (e) este autorizat de autoritatea competentă pentru aplicarea mijloacelor de identificare pentru bovinele deținute de operatorii care beneficiază de derogări în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol.

Autoritatea competentă stabilește procedurile de depunere a cererii de către operatori atunci când aceștia solicită o astfel de derogare prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol.

Articolul 40

Dispoziții speciale pentru identificarea bovinelor din rase crescute în mod specific pentru evenimente culturale și sportive tradiționale

Autoritatea competentă poate să autorizeze operatorii care dețin bovine din rase crescute în mod specific pentru evenimente culturale și sportive tradiționale să identifice aceste animale în mod individual printr-un mijloc de identificare alternativ, autorizat de autoritatea competentă, după eliminarea crotaliei convenționale menționate la articolul 38 alineatul (1) litera (a), cu condiția să se păstreze o legătură neechivocă între animalul identificat și codul său de identificare.

Articolul 41

Înlocuirea crotaliei convenționale pentru bovinele deținute, menționată la articolul 38 alineatul (1)

(1)   Statele membre pot să autorizeze înlocuirea uneia dintre crotaliile convenționale menționate la articolul 38 alineatul (1) litera (a) cu unul dintre mijloacele de identificare menționate în anexa III literele (c), (d) și (e) pentru toate categoriile de bovine sau pentru categorii specifice de bovine deținute pe teritoriul lor.

(2)   Statele membre asigură faptul că mijloacele de identificare menționate în anexa III literele (a), (c), (d) și (e) îndeplinesc următoarele cerințe:

(a)

afișează codul de identificare al animalului;

(b)

sunt autorizate de autoritatea competentă din statul membru în care sunt deținute bovinele.

(3)   Statele membre stabilesc proceduri pentru următoarele:

(a)

depunerea cererii de către producători pentru autorizarea mijloacelor de identificare pentru bovinele deținute pe teritoriul lor;

(b)

depunerea cererii de către operatorii care dețin bovine pentru ca mijloacele de identificare să fie alocate unității lor.

(4)   Statul membru stabilește și pune la dispoziția publicului lista de rase de bovine crescute în mod specific pentru evenimente culturale și sportive tradiționale pe teritoriul său.

CAPITOLUL 2

Baza de date electronică

Articolul 42

Norme pentru informațiile din baza de date electronică a bovinelor deținute

Autoritatea competentă stochează informațiile menționate la articolul 109 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/429, pentru fiecare bovină deținută, într-o bază de date electronică în conformitate cu următoarele norme:

(a)

codul de identificare al animalului trebuie să fie înregistrat;

(b)

tipul de dispozitiv electronic de identificare, dacă acesta este aplicat bovinei, trebuie să fie înregistrat astfel cum se menționează în anexa III literele (c), (d) și (e);

(c)

următoarele informații trebuie să fie înregistrate pentru unitățile care dețin bovine:

(i)

numărul de înregistrare unic atribuit unității;

(ii)

numele și adresa operatorului unității;

(d)

următoarele informații trebuie să fie înregistrate pentru fiecare deplasare de bovine înspre și dinspre unitate:

(i)

numărul de înregistrare unic al unității de origine și de destinație;

(ii)

data sosirii;

(iii)

data plecării;

(e)

data decesului din cauze naturale, a pierderii sau a sacrificării fiecărui animal din unitate trebuie să fie înregistrată.

Articolul 43

Norme privind schimbul de date electronice între bazele de date electronice ale statelor membre cu privire la bovine

(1)   Statele membre asigură faptul că bazele sale de date electronice referitoare la bovine respectă următoarele cerințe:

(a)

sunt securizate în conformitate cu legislația națională aplicabilă;

(b)

conțin cel puțin informațiile actualizate prevăzute la articolul 42.

(2)   Statele membre asigură faptul că bazele sale de date electronice sunt gestionate de un sistem de informații capabil să aplice și să gestioneze semnături electronice calificate pentru mesajele de schimb de date pentru a garanta nerepudierea cu privire la:

(a)

autenticitatea mesajelor transmise, astfel încât să se acorde garanții privind originea mesajului;

(b)

integritatea mesajelor transmise, astfel încât să se acorde garanții că mesajul nu a fost alterat sau corupt;

(c)

informațiile temporale ale mesajelor transmise, astfel încât să se acorde garanții că acestea au fost transmise la un anumit moment.

(3)   Statul membru notifică statul membru cu care a fost stabilit schimbul de date, fără întârzieri nejustificate, dar, în orice caz, în termen de 24 de ore de la data la care a luat cunoștință de orice încălcare a securității sau pierdere a integrității care are un impact semnificativ asupra valabilității datelor sau asupra datelor cu caracter personal păstrate în baza de date electronică.

CAPITOLUL 3

Documentul de identificare

Articolul 44

Documentul de identificare al bovinelor deținute

Documentul de identificare al bovinelor deținute, prevăzut la articolul 112 litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/429, cuprinde următoarele informații:

(a)

informațiile prevăzute la articolul 42 literele (a)-(d);

(b)

data nașterii fiecărui animal;

(c)

denumirea autorității competente emitente sau a organismului emitent căruia i-a fost atribuită sarcina;

(d)

data emiterii.

TITLUL II

TRASABILITATEA OVINELOR ȘI A CAPRINELOR DEȚINUTE

CAPITOLUL 1

Mijloace și metode de identificare

Articolul 45

Obligațiile operatorilor de ovine și caprine deținute cu privire la mijloacele și metodele de identificare a animalelor menționate, aplicarea și utilizarea acestora

(1)   Operatorii care dețin ovine și caprine destinate deplasării direct la un abator înainte de vârsta de 12 luni asigură faptul că fiecare astfel de animal este identificat cel puțin cu o crotalie convențională atașată de lobul unei urechi a animalului sau cu o bandă convențională pe chișiță, prevăzute în anexa III litera (a) sau (b), cu afișarea vizibilă, lizibilă și de neșters:

(a)

a numărului de înregistrare unic al unității de naștere a animalului;

sau

(b)

a codului de identificare al animalului.

(2)   Operatorii care dețin ovine și caprine ce nu sunt destinate deplasării direct la un abator înainte de vârsta de 12 luni asigură faptul că fiecare astfel de animal este identificat în mod individual după cum urmează:

(a)

cu o crotalie convențională menționată în anexa III litera (a), cu afișarea vizibilă, lizibilă și de neșters a codului de identificare al animalului;

și

(b)

cu unul dintre mijloacele de identificare menționate în anexa III literele (c)-(f), autorizate de autoritatea competentă din statul membru în care sunt deținute ovinele și caprinele, cu afișarea lizibilă și de neșters a codului de identificare al animalului.

(3)   Operatorii care dețin ovine și caprine asigură faptul că:

(a)

mijloacele de identificare sunt aplicate ovinelor și caprinelor în unitatea de naștere;

(b)

niciun mijloc de identificare nu este eliminat, modificat sau înlocuit fără aprobarea din partea autorității competente.

(4)   Operatorii care dețin ovine și caprine pot să înlocuiască:

(a)

unul dintre mijloacele de identificare autorizate, menționate la alineatul (2), în conformitate cu derogările prevăzute la articolul 46 alineatele (1), (2), (3) și (4);

(b)

ambele mijloace de identificare menționate la alineatul (2) din prezentul articol cu un dispozitiv electronic de identificare autorizat de autoritatea competentă din statul membru în care sunt deținute ovinele și caprinele, în conformitate cu derogările prevăzute la articolul 47 alineatul (1).

Articolul 46

Derogări de la cerințele stabilite la articolul 45 cu privire la mijloacele și metodele de identificare a ovinelor și a caprinelor deținute, aplicarea și utilizarea acestora

(1)   Prin derogare de la cerința prevăzută la articolul 45 alineatul (2) litera (a), operatorii care dețin ovine și caprine ce aparțin unei populații de animale care se nasc cu urechi prea mici pentru a atașa o crotalie convențională, menționată în anexa III litera (a), asigură faptul că aceste animale sunt identificate în mod individual cu o bandă convențională pe chișiță, menționată în anexa III litera (b), cu afișarea vizibilă, lizibilă și de neșters a codului de identificare al animalului.

(2)   Prin derogare de la cerința prevăzută la articolul 45 alineatul (2) litera (a), operatorii care dețin ovine și caprine care nu sunt destinate deplasării într-un alt stat membru pot să înlocuiască crotalia convențională menționată în anexa III litera (a) cu un tatuaj menționat la litera (g) din aceeași anexă, cu afișarea vizibilă, lizibilă și de neșters a codului de identificare al animalului, cu condiția ca autoritatea competentă să fi autorizat utilizarea unui transponder tip bolus, menționat în anexa III litera (d).

(3)   Prin derogare de la articolul 45 alineatul (2) litera (b), operatorii care dețin ovine și caprine ce nu sunt destinate deplasării într-un alt stat membru și operatorii care dețin ovine și caprine scutite de la aplicarea unui dispozitiv electronic de identificare în conformitate cu articolul 48 pot să înlocuiască dispozitivul electronic de identificare cu un tatuaj menționat în anexa III litera (g), cu afișarea vizibilă, lizibilă și de neșters a codului de identificare al animalului.

(4)   Prin derogare de la articolul 45 alineatul (2), operatorii care dețin ovine și caprine destinate transportului la abator, fie după ce sunt supuse unei operațiuni de colectare, fie după ce sunt supuse unei operațiuni de îngrășare în altă unitate, pot să identifice fiecare animal cel puțin cu o crotalie electronică, menționată în anexa III litera (c), atașată la lobul unei urechi a animalului, cu afișarea vizibilă, lizibilă și de neșters a numărului de înregistrare unic al unității de naștere a animalului și cu afișarea lizibilă și de neșters a codului de identificare al animalului respectiv, cu condiția ca animalele în cauză:

(a)

să nu fie destinate deplasării într-un alt stat membru;

și

(b)

să fie sacrificate înainte de vârsta de 12 luni.

Articolul 47

Derogări de la cerințele prevăzute la articolul 45 alineatul (2) pentru operatorii de unități izolate și cei care dețin animale în scop cultural, recreativ sau științific

(1)   Autoritatea competentă poate acorda derogări operatorilor de unități izolate și operatorilor care dețin ovine și caprine în scop cultural, recreativ sau științific de la cerințele de identificare prevăzute la articolul 45 alineatul (2), în condițiile prevăzute la alineatul (2) din prezentul articol.

(2)   Autoritatea competentă asigură faptul că a autorizat fie un transponder tip bolus, menționat în anexa III litera (d), fie un transponder injectabil, menționat în anexa III litera (e), pentru identificarea ovinelor și a caprinelor menționate la alineatul (1) și că acest mijloc de identificare autorizat respectă cerințele prevăzute la articolul 48 alineatul (3).

Autoritatea competentă stabilește procedurile de depunere a cererii de către operatori atunci când aceștia solicită o astfel de derogare prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol.

Articolul 48

Derogarea de către statele membre de la cerințele prevăzute la articolul 45 alineatul (2) și obligațiile statelor membre cu privire la mijloacele de identificare

(1)   Prin derogare de la articolul 45 alineatul (2) litera (b), statele membre pot să autorizeze operatorii care dețin ovine și caprine să înlocuiască mijloacele de identificare menționate în anexa III literele (c)-(f) cu o crotalie convențională sau cu o bandă convențională pe chișiță, menționată în anexa III litera (a) sau (b), sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:

(a)

numărul total de ovine și caprine deținute pe teritoriul statului membru în cauză nu depășește 600 000, astfel cum este înregistrat într-o bază de date electronică;

și

(b)

ovinele și caprinele deținute nu sunt destinate deplasării într-un alt stat membru.

(2)   Prin derogare de la articolul 45 alineatul (2) litera (b), statele membre pot să autorizeze operatorii care dețin caprine să înlocuiască mijloacele de identificare menționate în anexa III literele (c)-(f) cu o crotalie convențională sau cu o bandă convențională pe chișiță, menționată în anexa III litera (a) sau (b), sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:

(a)

numărul total de caprine deținute pe teritoriul statului membru în cauză nu depășește 160 000, astfel cum este înregistrat într-o bază de date electronică;

și

(b)

caprinele deținute nu sunt destinate deplasării într-un alt stat membru.

(3)   Statul membru asigură faptul că mijloacele de identificare menționate în anexa III literele (a)-(f) îndeplinesc următoarele cerințe:

(a)

afișează codul de identificare al animalului;

(b)

sunt autorizate de autoritatea competentă din statul membru în care sunt deținute ovinele și caprinele.

(4)   Statele membre stabilesc proceduri de depunere a cererii de către:

(a)

producători pentru autorizarea mijloacelor de identificare pentru ovinele și caprinele deținute pe teritoriul lor;

(b)

operatori pentru ca mijloacele de identificare pentru ovine și caprine să fie alocate unității lor.

CAPITOLUL 2

Baza de date electronică

Articolul 49

Norme pentru informațiile din baza de date electronică a ovinelor și caprinelor deținute

Autoritatea competentă stochează informațiile menționate la articolul 109 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/429, cu privire la ovinele și caprinele deținute, într-o bază de date electronică în conformitate cu următoarele norme:

(a)

următoarele informații trebuie să fie înregistrate pentru unitățile care dețin animalele menționate:

(i)

numărul de înregistrare unic atribuit unității;

(ii)

numele și adresa operatorului unității;

(b)

următoarele informații trebuie să fie înregistrate pentru fiecare deplasare a animalelor menționate înspre și dinspre unitate:

(i)

numărul total de animale;

(ii)

numărul de înregistrare unic al unității lor de origine și de destinație;

(iii)

data sosirii;

(iv)

data plecării.

CAPITOLUL 3

Documentul de circulație

Articolul 50

Documentul de circulație al ovinelor și caprinelor deținute, care urmează să fie deplasate pe teritoriul unui stat membru

Documentul de circulație, prevăzut la articolul 113 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/429, pentru ovinele și caprinele deținute, care urmează să fie deplasate pe teritoriul unui singur stat membru, conține următoarele informații:

(a)

codul de identificare individual al animalului sau numărul de înregistrare unic al unității de naștere a animalului, afișat de mijlocul de identificare;

(b)

tipul de dispozitiv electronic de identificare, menționat în anexa III literele (c)-(f), și amplasarea acestuia, dacă se aplică pe animal;

(c)

informațiile prevăzute la articolul 49 litera (a) punctul (i) și la articolul 49 litera (b) punctele (i), (ii) și (iv);

(d)

numărul de înregistrare unic al transportatorului;

(e)

numărul plăcii de înmatriculare sau numărul de înmatriculare al mijlocului de transport.

Articolul 51

Derogare de la anumite cerințe prevăzute la articolul 50 pentru documentul de circulație al ovinelor și caprinelor deținute, destinate colectării pe teritoriul unui stat membru

Autoritatea competentă poate acorda derogări de la cerințele prevăzute la articolul 50 litera (a) pentru operatorii de unități din care ovinele și caprinele deținute urmează să fie deplasate la o unitate unde sunt destinate colectării, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:

(a)

operatorii nu trebuie să transporte ovinele și caprinele deținute în același mijloc de transport cu animale de la alte unități, cu excepția cazului în care loturile de astfel de animale sunt separate fizic unul de celălalt în mijlocul de transport;

(b)

operatorii de unități în care animalele urmează să fie colectate înregistrează, sub rezerva aprobării de către autoritatea competentă, codul de identificare individual al fiecărui animal, menționat la articolul 50 litera (a), în numele operatorului unității de la care sunt primite ovinele și caprinele, iar aceste evidențe sunt ținute de către operatorul în cauză;

(c)

autoritatea competentă trebuie să fi acordat accesul la baza de date electronică menționată la articolul 49 pentru operatorii de unități în care urmează să fie efectuate operațiunile de colectare pentru ovine și caprine;

(d)

operatorii de unități în care animalele urmează să fie colectate trebuie să dispună de proceduri care să asigure faptul că informațiile menționate la litera (b) sunt înregistrate în baza de date electronică menționată la articolul 49.

TITLUL III

TRASABILITATEA PORCINELOR DEȚINUTE

CAPITOLUL 1

Mijloace și metode de identificare

Articolul 52

Obligațiile operatorilor care dețin porcine cu privire la mijloacele și metodele de identificare a porcinelor deținute, aplicarea și utilizarea acestora

(1)   Operatorii de unități care dețin porcine asigură faptul că fiecare porcină este identificată prin următoarele mijloace de identificare:

(a)

o crotalie convențională, menționată în anexa III litera (a) sau o crotalie electronică, menționată în anexa III litera (c), atașată la lobul unei urechi a animalului, cu afișarea vizibilă, lizibilă și de neșters a numărului de înregistrare unic al:

(i)

unității de naștere a animalului;

sau

(ii)

ultimei unități din lanțul de aprovizionare menționat la articolul 53 dacă animalele sunt deplasate la o unitate din afara lanțului de aprovizionare respectiv;

sau

(b)

un tatuaj, menționat în anexa III litera (g), aplicat animalului, cu afișarea de neșters a numărului de înregistrare unic al:

(i)

unității de naștere a animalului;

sau

(ii)

ultimei unități din lanțul de aprovizionare menționat la articolul 53 dacă animalele sunt deplasate la o unitate din afara lanțului de aprovizionare respectiv.

(2)   Operatorii de unități care dețin porcine asigură faptul că:

(a)

mijloacele de identificare se aplică porcinelor în:

(i)

unitatea de naștere;

sau

(ii)

ultima unitate din lanțul de aprovizionare menționat la articolul 53 dacă animalele sunt deplasate la o unitate din afara lanțului de aprovizionare respectiv;

(b)

niciun mijloc de identificare nu este eliminat, modificat sau înlocuit fără aprobarea din partea autorității competente.

(3)   Operatorii unităților care dețin porcine pot înlocui mijloacele de identificare menționate la alineatul (1) din prezentul articol cu un dispozitiv electronic de identificare autorizat de autoritatea competentă din statul membru în care sunt deținute porcinele, în conformitate cu derogările prevăzute la articolul 54 alineatul (1).

Articolul 53

Derogări de la cerințele prevăzute la articolul 52 cu privire la mijloacele și metodele de identificare a porcinelor deținute din lanțul de aprovizionare

Prin derogare de la articolul 52, autoritatea competentă poate să acorde o derogare operatorilor de unități din lanțul de aprovizionare de la obligația de a identifica porcinele atunci când aceste animale sunt destinate deplasării în cadrul lanțului de aprovizionare în cauză pe teritoriul statului său membru, cu condiția ca aplicarea practică a măsurilor de trasabilitate în statul membru în cauză să asigure trasabilitatea deplină a respectivelor animale.

Articolul 54

Derogările acordate de autoritatea competentă pentru operatorii de unități izolate și pentru operatori în vederea identificării porcinelor deținute în scop cultural, recreativ sau științific

(1)   Autoritatea competentă poate să acorde derogări operatorilor de unități izolate și operatorilor care dețin porcine în scop cultural, recreativ sau științific de la cerințele de identificare pentru porcine prevăzute la articolul 52 alineatul (1).

(2)   La acordarea derogărilor prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol, autoritatea competentă asigură faptul că a autorizat un transponder injectabil menționat în anexa III litera (e) pentru identificarea porcinelor menționate la alineatul (1) din prezentul articol și că acest mijloc de identificare autorizat respectă cerințele prevăzute la articolul 55 alineatul (1).

(3)   Autoritatea competentă stabilește procedurile de depunere a cererii de către operatori atunci când aceștia solicită o astfel de derogare prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol.

Articolul 55

Obligațiile statelor membre cu privire la mijloacele și metodele de identificare a porcinelor deținute, aplicarea și utilizarea acestora

(1)   Statele membre asigură faptul că mijloacele de identificare menționate în anexa III literele (a), (c), (e) și (g) îndeplinesc următoarele cerințe:

(a)

afișează:

(i)

numărul de înregistrare unic al unității de naștere a animalului;

sau

(ii)

în cazul animalelor care urmează să fie deplasate de la o unitate dintr-un lanț de aprovizionare, menționat la articolul 53, la altă unitate din afara lanțului de aprovizionare respectiv, numărul de înregistrare unic al ultimei unități din lanțul de aprovizionare;

(b)

sunt autorizate de autoritatea competentă din statul membru în care sunt deținute porcinele.

(2)   Statele membre stabilesc proceduri de depunere a cererii de către:

(a)

producători pentru autorizarea mijloacelor de identificare pentru porcinele deținute pe teritoriul lor;

(b)

operatori pentru ca mijloacele de identificare pentru porcine să fie alocate unității lor.

(3)   Statele membre stabilesc și pun la dispoziția publicului lista de unități din lanțul de aprovizionare menționat la articolul 53 de pe teritoriul lor.

CAPITOLUL 2

Baza de date electronică

Articolul 56

Norme pentru informațiile din baza de date electronică a porcinelor deținute

Autoritatea competentă stochează informațiile menționate la articolul 109 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2016/429, cu privire la porcinele deținute, într-o bază de date electronică în conformitate cu următoarele norme:

(a)

următoarele informații trebuie să fie înregistrate pentru unitățile care dețin animalele menționate:

(i)

numărul de înregistrare unic atribuit unității;

(ii)

numele și adresa operatorului unității;

(b)

următoarele informații trebuie să fie înregistrate pentru fiecare deplasare a animalelor menționate înspre și dinspre unitate:

(i)

numărul total de animale;

(ii)

numărul de înregistrare unic al unității lor de origine și de destinație;

(iii)

data sosirii;

(iv)

data plecării.

CAPITOLUL 3

Documentul de circulație

Articolul 57

Documentele de circulație ale porcinelor deținute care urmează să fie deplasate pe teritoriul aceluiași stat membru

Documentele de circulație, prevăzute la articolul 115 litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/429, pentru animalele deținute din specia porcină, care urmează să fie deplasate pe teritoriul unui singur stat membru, conțin următoarele informații:

(a)

informațiile care trebuie să fie păstrate în baza de date electronică, menționate la articolul 56 litera (a) punctul (i) și la articolul 56 litera (b) punctele (i), (ii) și (iv);

(b)

numărul de înregistrare unic al transportatorului;

(c)

numărul plăcii de înmatriculare sau numărul de înmatriculare al mijlocului de transport.

TITLUL IV

TRASABILITATEA ECVIDEELOR DEȚINUTE

CAPITOLUL 1

Mijloace și metode de identificare

Articolul 58

Obligațiile operatorilor care dețin ecvidee cu privire la mijloacele și metodele de identificare a acestor animale, aplicarea și utilizarea acestora

(1)   Operatorii de ecvidee deținute asigură faptul că fiecare animal este identificat individual prin următoarele mijloace de identificare:

(a)

un transponder injectabil, menționat în anexa III litera (e);

(b)

un document unic de identificare pe viață.

(2)   Operatorii de ecvidee deținute asigură faptul că:

(a)

ecvideele sunt identificate în termenele prevăzute la articolul 12 alineatele (1) și (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262;

(b)

niciun mijloc de identificare menționat la alineatul (1) nu este eliminat, modificat sau înlocuit fără aprobarea din partea autorității competente pentru unitatea în care respectivele animale sunt deținute de obicei.

(3)   Operatorii de ecvidee deținute și, dacă respectivii operatori nu sunt proprietarii animalelor, acționând în numele proprietarului animalului sau în acord cu acesta, depun o cerere pentru emiterea unui document unic de identificare pe viață, menționat la articolul 65 sau 66, la autoritatea competentă pentru unitatea în care animalele sunt deținute de obicei, și pun la dispoziția autorității competente informațiile necesare pentru completarea respectivului document de identificare și a evidențelor din baza de date menționată la articolul 64.

Articolul 59

Obligațiile statelor membre cu privire la mijloacele și metodele de identificare a ecvideelor deținute, aplicarea și utilizarea acestora

(1)   Statele membre pot să autorizeze înlocuirea transponderului injectabil menționat la articolul 58 alineatul (1) litera (a) cu:

(a)

o singură crotalie convențională, menționată în anexa III litera (a), aplicată ecvideelor deținute pentru producția de carne, cu condiția ca respectivele animale să se fi născut în statul membru în cauză sau să fi fost importate în statul membru în cauză fără să poarte un mijloc fizic de identificare înainte de intrarea în Uniune;

(b)

o metodă alternativă autorizată de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 62, care stabilește o legătură neechivocă între ecvideu și documentul unic de identificare pe viață menționat la articolul 58 alineatul (1) litera (b).

(2)   Statele membre asigură faptul că mijloacele de identificare menționate în la articolul 58 alineatul (1) litera (a) și la alineatul (1) litera (a) din prezentul articol îndeplinesc următoarele cerințe:

(a)

afișează codul de identificare al animalului;

(b)

sunt autorizate de autoritatea competentă din statul membru în care sunt identificate ecvideele în conformitate cu articolul 58 alineatul (2) litera (a).

(3)   Statele membre:

(a)

stabilesc proceduri de depunere a cererii de către producători pentru autorizarea mijloacelor de identificare pentru ecvideele deținute pe teritoriul lor;

(b)

stabilesc termenele pentru depunerea cererilor pentru emiterea documentului de identificare prevăzut la articolul 58 alineatul (1) litera (b).

Articolul 60

Derogări pentru identificarea ecvideelor deținute care trăiesc în condiții de semisălbăticie

(1)   Prin derogare de la articolul 58 alineatul (2) litera (a), statele membre pot să specifice populațiile de ecvidee deținute care trăiesc în condiții de semisălbăticie în anumite zone de pe teritoriul lor și care trebuie să fie identificate în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) numai atunci când:

(a)

sunt scoase din astfel de populații, cu excepția transferului sub supraveghere oficială de la o populație specificată la alta;

sau

(b)

sunt aduse în captivitate în scopuri domestice.

(2)   Înainte de a invoca derogarea prevăzută la alineatul (1), statele membre informează Comisia cu privire la populațiile de ecvidee și zonele în care aceste animale trăiesc în condiții de semisălbăticie.

(3)   Prin derogare de la articolul 58 alineatul (1), statele membre pot să autorizeze aplicarea unui transponder injectabil, menționat în anexa III litera (e), cu mai mult de 12 luni înainte de emiterea unui document de identificare în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, cu condiția ca respectivul cod de identificare al animalului, afișat pe transponderul injectabil, să fie înregistrat de către operator la data implantării transponderului injectabil și să fie transmis autorității competente.

Articolul 61

Derogări pentru identificarea ecvideelor deținute deplasate la un abator sau însoțite de un document de identificare temporar

(1)   Prin derogare de la articolul 58 alineatul (2) litera (a), autoritatea competentă poate să autorizeze utilizarea unei metode simplificate de identificare a ecvideelor destinate deplasării la un abator, pentru care nu a fost emis niciun document unic de identificare pe viață în conformitate cu articolul 67 alineatul (1), cu condiția:

(a)

ca ecvideele să aibă vârsta mai mică de 12 luni;

(b)

să existe o linie neîntreruptă de trasabilitate a animalelor de la unitatea de naștere până la abatorul situat în același stat membru.

Ecvideele trebuie să fie transportate direct la abator și, pe durata acestui transport, ecvideele trebuie să fie identificate individual prin intermediul unui transponder injectabil, al unei crotalii convenționale sau electronice sau al unei benzi convenționale sau electronice pe chișiță, menționate în anexa III literele (a), (b), (c), (e) sau, respectiv, (f).

(2)   Prin derogare de la articolul 58 alineatul (2) litera (a), autoritatea competentă, la cererea operatorului ecvideului, emite un document de identificare temporar pentru perioada în care documentul de identificare emis în conformitate cu articolul 67 alineatul (1) este predat autorității competente în cauză în vederea actualizării datelor de identificare din respectivul document.

Articolul 62

Autorizarea metodelor alternative de identificare a ecvideelor deținute

(1)   Statele membre pot să autorizeze metode alternative adecvate de identificare a ecvideelor deținute, inclusiv înregistrarea marcajelor, care să asigure o legătură neechivocă între ecvideu și documentul unic de identificare pe viață și să demonstreze că ecvideul a fost supus procesului de identificare.

(2)   Statele membre care autorizează metode alternative de identificare prevăzute la alineatul (1) asigură faptul că:

(a)

metodele alternative de identificare sunt utilizate numai în cazuri excepționale pentru identificarea ecvideelor înscrise în registre genealogice specifice sau sunt utilizate în scopuri specifice sau în cazul ecvideelor care nu pot fi identificate prin intermediul unui transponder injectabil din motive medicale sau de bunăstare a animalelor;

(b)

orice metodă alternativă de identificare autorizată sau orice combinație a acestor metode oferă cel puțin aceleași garanții ca transponderul injectabil;

(c)

formatul informațiilor privind metoda alternativă de identificare aplicată unui ecvideu trebuie să fie adecvat pentru introducerea într-o bază de date cu funcție de căutare.

Articolul 63

Obligația operatorilor care utilizează metode alternative de identificare

(1)   Operatorii care utilizează o metodă alternativă de identificare autorizată, prevăzută la articolul 62 alineatul (1), pun la dispoziția autorității competente și, dacă este necesar, a altor operatori mijloacele de accesare a respectivelor informații de identificare sau au sarcina de a asigura verificarea identității ecvideului de către autoritățile sau operatorii în cauză.

(2)   În cazul în care metodele alternative de identificare se bazează pe caracteristicile ecvideului, care se pot modifica în timp, operatorul furnizează autorității competente informațiile necesare pentru ca aceasta să actualizeze documentul de identificare menționat la articolul 62 și baza de date menționată la articolul 64.

(3)   Societățile de ameliorare și asociațiile internaționale sau organizațiile care gestionează caii pentru competiții sau curse pot să impună ca ecvideele care au fost identificate utilizând o metodă alternativă de identificare prevăzută la articolul 62 să fie identificate prin implantarea unui transponder injectabil în scopul înscrierii sau al înregistrării animalelor de reproducție de rasă pură din specia ecvidee în registrele genealogice sau pentru înregistrarea cailor în vederea competițiilor sau a curselor.

CAPITOLUL 2

Baza de date electronică

Articolul 64

Norme pentru informațiile din baza de date electronică a ecvideelor deținute

Autoritatea competentă stochează informațiile menționate la articolul 109 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2016/429, cu privire la ecvideele deținute, într-o bază de date electronică în conformitate cu următoarele norme:

(a)

pentru unitățile în care respectivele ecvidee sunt deținute de obicei, trebuie înregistrate:

(i)

numărul de înregistrare unic atribuit unității;

(ii)

numele și adresa operatorului unității;

(b)

pentru fiecare ecvideu deținut de obicei la unitate, trebuie înregistrate:

(i)

codul unic;

(ii)

dacă este disponibil, codul de identificare a animalului, afișat de un mijloc fizic de identificare;

(iii)

dacă transponderul injectabil nu a fost aprobat de autoritatea competentă a statului membru în care a fost identificat ecvideul în conformitate cu articolul 58 alineatul (2), sistemul de citire al transponderului injectat respectiv;

(iv)

orice informații privind documentele de identificare noi, duplicate sau înlocuitoare emise pentru animal;

(v)

specia animalului;

(vi)

sexul animalului, cu posibilitatea de a introduce data castrării;

(vii)

data și țara nașterii, astfel cum sunt declarate de către operatorul ecvideului deținut;

(viii)

data decesului din cauze naturale în unitate sau a pierderii, astfel cum a fost declarată de către operatorul ecvideului deținut, sau data sacrificării animalului în cauză;

(ix)

denumirea și adresa autorității competente sau a organismului emitent căruia i-a fost atribuită sarcina și care a emis documentul de identificare;

(x)

data emiterii documentului de identificare;

(c)

pentru fiecare ecvideu deținut la unitate pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, se înregistrează codul unic; totuși, cu excepția următoarelor situații:

(i)

pentru ecvideele care participă la competiții, curse, spectacole, antrenamente și tracțiune pentru o perioadă de cel mult 90 de zile;

(ii)

pentru masculii pentru reproducție din specia ecvidee deținuți pe durata sezonului de împerechere;

(iii)

pentru femelele pentru reproducție din specia ecvidee deținute o perioadă de cel mult 90 de zile.

CAPITOLUL 3

Documentul de identificare

Articolul 65

Documentul unic de identificare pe viață al ecvideelor deținute

(1)   Documentul unic de identificare pe viață conține cel puțin următoarele informații:

(a)

codul de identificare al animalului, afișat de transponderul injectabil sau crotalie;

(b)

codul unic atribuit animalului pe viață, care codifică:

(i)

baza de date electronică în care autoritatea competentă sau organismul emitent a înregistrat informațiile necesare pentru emiterea documentului unic de identificare pe viață menționat la articolul 58 alineatul (1) litera (b) și, dacă este necesar, un document unic de identificare pe viață înlocuitor, menționat la articolul 69 alineatul (2) litera (b);

(ii)

codul numeric de identificare al ecvideului individual din respectiva bază de date;

(c)

specia animalului;

(d)

sexul animalului, cu posibilitatea de a introduce data castrării;

(e)

data și țara nașterii, astfel cum sunt declarate de către operatorul ecvideului deținut;

(f)

denumirea și adresa autorității competente emitente sau a organismului emitent căruia i-a fost atribuită sarcina;

(g)

data emiterii documentului unic de identificare pe viață;

(h)

dacă este necesar, informațiile privind înlocuirea mijlocului fizic de identificare și codul de identificare al animalului, afișat pe respectivul mijloc fizic de identificare înlocuit;

(i)

după caz:

(i)

marcajul de validare eliberat și inclus în documentul unic de identificare pe viață de autoritatea competentă sau de către organismul căruia i-a fost delegată această activitate, pe o perioadă de cel mult 4 ani, care documentează faptul că animalul își are reședința obișnuită într-o unitate recunoscută de autoritatea competentă ca unitate cu riscuri sanitare mici datorită vizitelor frecvente ale animalelor, a verificărilor suplimentare ale identităților și a testării stării de sănătate, precum și datorită absenței reproducerii naturale în unitatea respectivă, cu excepția incintelor separate și dedicate acestui scop, cu posibilitatea reînnoirii perioadei de valabilitate a marcajului de validare;

sau

(ii)

licența eliberată și inclusă în documentul unic de identificare pe viață pentru o perioadă de cel mult 4 ani pentru participarea la competițiile ecvestre de către federația națională sau de către Fédération Équestre Internationale sau pentru participarea la curse de către autoritatea competentă care reglementează cursele și care documentează cel puțin două vizite pe an efectuate de un medic veterinar, inclusiv cele necesare pentru efectuarea vaccinării de rutină împotriva gripei calului și examinările necesare pentru deplasarea către alte state membre sau țări terțe, cu posibilitatea de reînnoire a perioadei de valabilitate a licenței eliberate.

(2)   Documentele unice de identificare pe viață pentru ecvideele înregistrate sau pentru ecvideele identificate în conformitate cu articolul 62 conțin, pe lângă informațiile menționate la alineatul (1) din prezentul articol, următoarele informații:

(a)

o descriere ilustrată sau verbală a animalului, inclusiv posibilitatea de a actualiza aceste informații;

(b)

dacă este necesar, informații detaliate privind metodele alternative de identificare;

(c)

după caz, informații privind rasa în conformitate cu anexa la Regulamentul (UE) 2017/1940;

(d)

după caz, informațiile necesare pentru utilizarea documentului unic de identificare pe viață în scop sportiv în conformitate cu cerințele organizațiilor relevante care gestionează caii pentru competiții sau curse, inclusiv informații privind testele pentru bolile listate sau nelistate și vaccinurile împotriva acestora, care se impun pentru accesul la competiții și curse și pentru a obține licența menționată la alineatul (1) litera (i) punctul (ii).

Articolul 66

Obligațiile operatorilor de ecvidee cu privire la documentele unice de identificare pe viață

(1)   Operatorii de ecvidee deținute asigură faptul că animalele menționate sunt însoțite în orice moment de documentul unic de identificare pe viață.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), operatorii nu au obligația de a asigura faptul că ecvideele deținute sunt însoțite de documentul unic de identificare pe viață atunci când animalele menționate:

(a)

se află în grajduri sau pe pășuni, iar documentul unic de identificare pe viață poate fi prezentat fără întârziere de către operatorul ecvideului sau de către operatorul unității la care este deținut animalul;

(b)

sunt călărite, conduse, duse sau preluate temporar:

(i)

în vecinătatea unității la care este deținut animalul pe teritoriul unui stat membru;

sau

(ii)

în perioada de transhumanță a animalelor, înspre și dinspre zonele de pășune de vară înregistrate, cu condiția ca documentele unice de identificare pe viață să poată fi prezentate la unitatea de plecare;

(c)

nu sunt înțărcate și însoțesc iapa-mamă sau iapa-surogat;

(d)

participă la un antrenament sau la un test pentru o competiție ecvestră, la o cursă sau la un eveniment pentru care este necesar să părăsească temporar unitatea la care are loc antrenamentul, competiția, cursa sau evenimentul;

(e)

sunt deplasate sau transportate într-o situație de urgență care vizează animalele respective sau unitatea la care sunt deținute.

(3)   Operatorii ecvideelor deținute nu deplasează la abator un ecvideu însoțit de un document temporar menționat la articolul 61 alineatul (2).

(4)   Operatorul ecvideelor deținute returnează documentul unic de identificare pe viață autorității competente emitente sau organismului emitent căruia i-a fost delegată sarcina, decodificat de codul unic după decesul sau pierderea ecvideului.

Articolul 67

Obligațiile autorității competente cu privire la emiterea documentelor unice de identificare pe viață înlocuitoare sau în duplicat

(1)   În urma cererii depuse de operator, autoritatea competentă, sau organismul emitent căruia i-a fost atribuită sarcina, emite un document unic de identificare pe viață în duplicat, în cazul în care identitatea ecvideului poate fi stabilită iar operatorul:

(a)

a declarat pierderea documentului unic de identificare pe viață emis cu privire la animal;

sau

(b)

nu a identificat animalul în termenul prevăzut la articolul 58 alineatul (2) litera (a).

(2)   În urma cererii depuse de operator sau din proprie inițiativă, autoritatea competentă emite un document unic de identificare pe viață înlocuitor, în cazul în care identitatea animalului nu poate fi stabilită și operatorul:

(a)

a declarat pierderea documentului unic de identificare pe viață emis cu privire la animal;

sau

(b)

nu a respectat cerințele de identificare prevăzute la articolul 58 alineatul (2) litera (b).

Articolul 68

Obligațiile autorității competente cu privire la emiterea documentelor unice pe viață noi pentru ecvidee înregistrate

În cazul în care un ecvideu identificat devine ecvideu înregistrat iar documentul unic de identificare pe viață emis cu privire la acest animal nu poate fi adaptat pentru a îndeplini cerințele prevăzute la articolul 65 alineatul (2), autoritatea competentă, sau organismul emitent căruia i-a fost atribuită sarcina, în urma cererii depuse de operatorul ecvideului, emite un document unic de identificare pe viață nou care să îl înlocuiască pe cel vechi și care conține informațiile necesare în conformitate cu articolul 65 alineatele (1) și (2).

Articolul 69

Obligațiile autorității competente cu privire la documentele de identificare în duplicat, înlocuitoare sau noi

(1)   Autoritatea competentă, sau organismul emitent căruia i-a fost atribuită sarcina, introduce în baza de date electronică menționată la articolul 64 informații privind emiterea unui document de identificare în duplicat sau înlocuitor în conformitate cu articolul 67 sau privind emiterea unui document de identificare nou în conformitate cu articolul 68.

(2)   Autoritatea competentă, sau organismul emitent căruia i-a fost atribuită sarcina, introduce:

(a)

în documentul unic de identificare pe viață în duplicat sau în documentul unic de identificare pe viață nou, codul unic atribuit animalului în conformitate cu articolul 65 alineatul (1) litera (b) cu ocazia emiterii primului document unic de identificare pe viață;

sau

(b)

în documentul unic de identificare pe viață înlocuitor, codul unic atribuit ecvideului cu ocazia emiterii documentului.

TITLUL V

TRASABILITATEA CÂINILOR, PISICILOR ȘI DIHORILOR DOMESTICI, CAMELIDELOR ȘI CERVIDELOR DEȚINUTE, A PĂSĂRILOR CAPTIVE ȘI A ANIMALELOR TERESTRE ÎN CIRCURI AMBULANTE ȘI NUMERE CU ANIMALE

CAPITOLUL 1

Trasabilitatea câinilor, pisicilor și dihorilor domestici deținuți

Secțiunea 1

Mijloace de identificare

Articolul 70

Obligațiile operatorilor care dețin câini, pisici și dihori domestici cu privire la mijloacele și metodele de identificare a animalelor menționate, aplicarea și utilizarea acestora

Operatorii care dețin câini, pisici și dihori domestici asigură faptul că:

(a)

animalele menționate sunt identificate individual prin intermediul unui transponder injectabil, menționat în anexa III litera (e), atunci când sunt deplasate într-un alt stat membru;

(b)

transponderul injectabil destinat implantării în animal este autorizat de autoritatea competentă;

(c)

pun la dispoziția autorității competente și, dacă este necesar, a altor operatori dispozitivul de citire care permite verificarea în orice moment a identificării individuale a animalului în cazul în care transponderul injectabil nu a fost autorizat de autoritatea competentă.

Secțiunea 2

Documentul de identificare

Articolul 71

Documentul de identificare pentru câini, pisici și dihori domestici deținuți

Operatorii care dețin câini, pisici și dihori domestici asigură faptul că fiecare astfel de animal, în cazul în care este deplasat într-un alt stat membru, este însoțit de un document de identificare menționat la articolul 6 litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 576/2013, completat în mod corespunzător și eliberat în conformitate cu articolul 22 din regulamentul menționat.

Secțiunea 3

Trasabilitatea animalelor de companie

Articolul 72

Cerințele de trasabilitate pentru alte deplasări decât cele necomerciale ale animalelor de companie

Operatorii asigură faptul că animalele de companie deplasate într-un alt stat membru în alte scopuri decât cele necomerciale respectă normele prevăzute la articolele 70 și 71.

CAPITOLUL 2

Trasabilitatea camelidelor și a cervidelor deținute

Articolul 73

Obligațiile operatorilor care dețin camelide și cervide cu privire la mijloacele și metodele de identificare a animalelor menționate, aplicarea și utilizarea acestora

(1)   Operatorii care dețin camelide asigură faptul că animalele menționate sunt identificate individual, fie:

(a)

cu o crotalie convențională menționată în anexa III litera (a), atașată la lobul fiecărei urechi a animalului, cu afișarea vizibilă, lizibilă și de neșters a codului de identificare al animalului;

sau

(b)

cu un transponder injectabil menționat în anexa III litera (e), cu afișarea vizibilă, lizibilă și de neșters a codului de identificare al animalului.

(2)   Operatorii care dețin cervide asigură faptul că aceste animale sunt identificate individual prin unul dintre următoarele mijloace de identificare:

(a)

cu o crotalie convențională menționată în anexa III litera (a), atașată la lobul fiecărei urechi a animalului, cu afișarea vizibilă, lizibilă și de neșters a codului de identificare al animalului;

sau

(b)

cu un transponder injectabil menționat în anexa III litera (e), cu afișarea vizibilă, lizibilă și de neșters a codului de identificare al animalului;

sau

(c)

cu un tatuaj menționat în anexa III litera (g), aplicat animalului, cu afișarea de neșters a codului de identificare al animalului.

(3)   Operatorii de unități care dețin camelide și cervide asigură faptul că:

(a)

mijloacele de identificare sunt aplicate acestor animale în unitatea de naștere;

(b)

niciun mijloc de identificare nu este eliminat, modificat sau înlocuit fără aprobarea autorității competente;

(c)

pun la dispoziția autorității competente și, dacă este necesar, a altor operatori dispozitivul de citire care permite verificarea în orice moment a identificării individuale a animalului în cazul în care transponderul injectabil nu a fost autorizat de autoritatea competentă.

Articolul 74

Derogare pentru operatorii care dețin reni

Prin derogare de la cerințele prevăzute la articolul 73 alineatul (2), operatorii care dețin reni asigură faptul că fiecare animal deținut în unitățile lor este identificat printr-o metodă alternativă autorizată de autoritatea competentă din statul membru în cauză.

Articolul 75

Obligațiile statelor membre pentru mijloacele de identificare a camelidelor și cervidelor deținute

(1)   Statele membre asigură faptul că mijloacele de identificare menționate în anexa III literele (a), (e) și (g) îndeplinesc următoarele cerințe:

(a)

afișează codul de identificare al animalului;

(b)

sunt autorizate de autoritatea competentă din statul membru în care sunt deținute camelidele și cervidele.

(2)   Statele membre stabilesc proceduri pentru următoarele:

(a)

depunerea cererii de către producători pentru autorizarea mijloacelor de identificare pentru camelidele și cervidele deținute pe teritoriul lor;

(b)

depunerea cererii de către operatorii care dețin camelide și cervide pentru ca mijloacele de identificare să fie alocate unității lor.

CAPITOLUL 3

Trasabilitatea păsărilor captive

Articolul 76

Obligațiile operatorilor care dețin psitacide cu privire la mijloacele și metodele de identificare a animalelor menționate, aplicarea și utilizarea acestora

(1)   Operatorii care dețin psitacide asigură faptul că animalele menționate sunt identificate individual, în cazul în care sunt deplasate într-un alt stat membru, prin unul dintre următoarele mijloace de identificare:

(a)

un inel montat pe picior, menționat în anexa III litera (h), atașat cel puțin pe un picior al animalului, cu afișarea vizibilă, lizibilă și de neșters a codului de identificare al animalului;

sau

(b)

un transponder injectabil menționat în anexa III litera (e), cu afișarea vizibilă, lizibilă și de neșters a codului de identificare al animalului;

sau

(c)

un tatuaj menționat în anexa III litera (g), aplicat animalului, cu afișarea vizibilă și de neșters a codului de identificare al animalului.

(2)   Operatorii care dețin psitacide:

(a)

se asigură că mijloacele de identificare menționate la alineatul (1) litera (b) sunt autorizate de autoritatea competentă;

(b)

pun la dispoziția autorității competente și, dacă este necesar, a altor operatori dispozitivul de citire care permite verificarea în orice moment a identificării individuale a animalului în cazul în care mijloacele de identificare menționate la alineatul (1) litera (b) nu au fost autorizate de autoritatea competentă.

CAPITOLUL 4

Trasabilitatea animalelor terestre deținute în circuri ambulante și numere cu animale

Secțiunea 1

Documentele de circulație și de identificare ale animalelor terestre deținute în circuri ambulante și numere cu animale

Articolul 77

Obligațiile autorității competente cu privire documentul de circulație al animalelor terestre deținute în circuri ambulante și numere cu animale

(1)   Autoritatea competentă emite un document de circulație prevăzut la articolul 117 litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/429 pentru toate animalele terestre deținute în circuri ambulante și numere cu animale, destinate deplasării într-un alt stat membru, cu excepția lagomorfelor, a rozătoarelor, a albinelor melifere și a bondarilor.

(2)   Autoritatea competentă asigură faptul că documentul de circulație prevăzut la alineatul (1) conține cel puțin următoarele informații:

(a)

denumirea comercială a circului ambulant sau a numărului cu animale;

(b)

numărul de înregistrare unic al circului ambulant sau al numărului cu animale, atribuit de autoritatea competentă;

(c)

denumirea și adresa operatorului circului ambulant sau al numărului cu animale;

(d)

specia și cantitatea;

(e)

pentru fiecare animal pentru care operatorul circului ambulant sau al numărului cu animale nu este responsabil, denumirea și adresa operatorului responsabil pentru animal sau ale proprietarului animalului de companie;

(f)

codul de identificare al animalului, afișat prin mijloacele de identificare prevăzute la articolele 38, 39, 45, 47, 52, 54, 58, 70, 73, 74 și 76;

(g)

tipul de dispozitiv electronic de identificare și amplasarea acestuia, dacă se aplică pe animal în conformitate cu litera (f);

(h)

marcajul de identificare, mijlocul de identificare și amplasarea acestuia, dacă este cazul, pentru alte animale decât cele menționate la litera (f), aplicat de operator;

(i)

data deplasării fiecărui animal înspre și dinspre circul ambulant sau numărul cu animale;

(j)

numele, adresa și semnătura medicului veterinar oficial care emite documentul de identificare;

(k)

data emiterii documentului de circulație.

Articolul 78

Obligațiile autorității competente cu privire documentul de identificare al animalelor terestre deținute în circuri ambulante și numere cu animale

(1)   Autoritatea competentă emite un document de identificare prevăzut la articolul 117 litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/429 pentru fiecare animal terestru deținut în circuri ambulante sau numere cu animale, destinat deplasării într-un alt stat membru, cu excepția animalelor din specia ecvidee, a păsărilor, câinilor, pisicilor și dihorilor domestici, a lagomorfelor și a rozătoarelor.

(2)   Autoritatea competentă asigură faptul că documentul de identificare prevăzut la alineatul (1) conține următoarele informații:

(a)

denumirea, adresa și datele de contact ale operatorului responsabil pentru animal;

(b)

specia, sexul, culoarea și orice trăsături sau caracteristici notabile sau perceptibile ale animalului;

(c)

codul de identificare al animalului, identificat prin mijloacele de identificare prevăzute la articolele 38, 39, 45, 47, 52, 54, 58, 70, 73, 74 și 76;

(d)

tipul de dispozitiv electronic de identificare și amplasarea acestuia, dacă se aplică pe animal în conformitate cu litera (c);

(e)

marcajul de identificare, mijlocul de identificare și amplasarea acestuia, dacă este cazul, pentru alte animale decât cele menționate la litera (c), aplicat de operator;

(f)

detaliile vaccinării animalului, dacă este cazul;

(g)

detaliile tratamentelor aplicate animalului, dacă este cazul;

(h)

detaliile testelor de diagnostic;

(i)

denumirea și adresa autorității competente care emite documentul de identificare;

(j)

data emiterii documentului de identificare.

Articolul 79

Obligațiile autorității competente cu privire documentul de identificare al păsărilor deținute în circuri ambulante și numere cu animale

(1)   Autoritatea competentă emite un document de identificare prevăzut la articolul 117 litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/429 pentru grupul de păsări deținute în circuri ambulante și numere cu animale, destinate deplasării într-un alt stat membru.

(2)   Autoritatea competentă asigură faptul că documentul de identificare prevăzut la alineatul (1) conține următoarele informații:

(a)

denumirea, adresa și datele de contact ale operatorului responsabil pentru păsări;

(b)

specia păsărilor;

(c)

codul de identificare, mijlocul de identificare și amplasarea acestuia, dacă este aplicat păsărilor;

(d)

detaliile vaccinării păsărilor, dacă este cazul;

(e)

detaliile tratamentelor aplicate păsărilor, dacă este cazul;

(f)

detaliile testelor de diagnostic;

(g)

denumirea și adresa autorității competente care emite documentul de identificare;

(h)

data emiterii documentului de identificare.

TITLUL VI

TRASABILITATEA OUĂLOR PENTRU INCUBAȚIE

Articolul 80

Obligația operatorilor cu privire la trasabilitatea ouălor pentru incubație

Operatorii de unități care dețin păsări de curte și operatorii de incubatoare asigură faptul că fiecare ou pentru incubație este marcat cu numărul de autorizare unic al unității de origine a ouălor pentru incubație.

TITLUL VII

TRASABILITATEA ANIMALELOR TERESTRE DEȚINUTE DUPĂ INTRAREA LOR ÎN UNIUNE

Articolul 81

Obligațiile operatorilor cu privire la mijloacele și metodele de identificare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, cervidelor sau camelidelor deținute, după intrarea lor în Uniune

(1)   În cazul în care mijloacele de identificare au fost aplicate bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, cervidelor sau camelidelor deținute în țări sau teritorii terțe, după intrarea lor în Uniune și în cazul în care acestea rămân în Uniune, operatorii unităților de primă sosire a animalelor menționate asigură faptul că animalele sunt identificate prin mijloacele de identificare prevăzute la articolele 38, 39, 45, 47, 52, 54, 73 și 74, după caz.

(2)   În cazul bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, cervidelor sau camelidelor deținute care provin din state membre și care sunt identificate în conformitate cu normele Uniunii, după intrarea lor din țări sau teritorii terțe în Uniune și în cazul în care acestea rămân în Uniune, operatorii unităților de primă sosire a animalelor menționate asigură faptul că animalele sunt identificate prin mijloacele de identificare prevăzute la articolele 38, 39, 45, 47, 52, 54, 73 și 74, după caz.

(3)   Operatorii nu aplică normele menționate la alineatele (1) și (2) pentru bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cervidele sau camelidele deținute, destinate deplasării la un abator situat într-un stat membru, cu condiția ca animalele să fie sacrificate în termen de 5 zile de la intrarea lor în Uniune.

Articolul 82

Obligațiile statelor membre cu privire la mijloacele și metodele de identificare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, cervidelor sau camelidelor deținute, după intrarea lor în Uniune

Statele membre stabilesc proceduri pe care să le urmeze operatorii de unități care dețin animalele menționate la articolul 81 alineatul (2) atunci când solicită alocarea mijloacelor de identificare pentru unitatea lor.

Articolul 83

Obligațiile operatorilor cu privire la mijloacele și metodele de identificare a animalelor deținute din specia ecvidee după intrarea lor în Uniune

Operatorii de animale deținute din specia ecvidee asigură faptul că, după intrarea ecvideelor în Uniune și în cazul în care acestea rămân în Uniune, animalele sunt identificate în conformitate cu articolul 58 după data finalizării regimului vamal, definit la articolul 5 alineatul (16) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

PARTEA IV

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 84

Abrogare

Se abrogă următoarele acte începând cu 21 aprilie 2021:

Regulamentul (CE) nr. 509/1999;

Regulamentul (CE) nr. 2680/1999;

Decizia 2000/678/CE;

Decizia 2001/672/CE;

Regulamentul (CE) nr. 911/2004;

Decizia 2004/764/CE;

Regulamentul (CE) nr. 644/2005;

Regulamentul (CE) nr. 1739/2005;

Decizia 2006/28/CE;

Decizia 2006/968/CE;

Decizia 2009/712/CE;

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262.

Trimiterile la actele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 85

Măsuri tranzitorii referitoare la abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1739/2005

Fără a aduce atingere articolului 84 din prezentul regulament, articolul 5 și articolul 7 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 1739/2005 privind registrul animalelor și pașapoartele pentru animale și anexele I, III și IV la acesta rămân aplicabile până la o dată care urmează să fie stabilită de către Comisie într-un act de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 120 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/429.

Articolul 86

Măsuri tranzitorii referitoare la abrogarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/262

Fără a aduce atingere articolului 84 din prezentul regulament:

(a)

termenele pentru identificarea ecvideelor născute în Uniune menționate la articolul 12 alineatele (1) și (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262 rămân aplicabile până la o dată care urmează să fie stabilită de către Comisie într-un act de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 120 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/429;

(b)

normele privind ecvideele destinate sacrificării pentru consumul uman și fișa de medicație menționate la articolul 37 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262 rămân aplicabile până la o dată care urmează să fie stabilită de către Comisie într-un act delegat adoptat în temeiul articolului 109 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/6;

(c)

normele privind formatul și conținutul documentelor de identificare eliberate pentru ecvideele născute în Uniune menționate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262 rămân aplicabile până la o dată care urmează să fie stabilită de către Comisie într-un act de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 120 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/429.

Articolul 87

Măsuri tranzitorii cu privire la identificarea animalelor terestre deținute

(1)   Articolele 1-10 din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000, Regulamentul (CE) nr. 21/2004 și Directiva 2008/71/CE, precum și actele adoptate în baza acestora continuă să se aplice până la 21 aprilie 2021.

(2)   Se consideră că bovinele, ovinele, caprinele și porcinele deținute, care au fost identificate înainte de 21 aprilie 2021 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1760/2000, Regulamentul (CE) nr. 21/2004 și Directiva 2008/71/CE, precum și cu actele adoptate în temeiul acestora, au fost identificate în conformitate cu prezentul regulament.

(3)   Se consideră că ecvideele deținute, care au fost identificate înainte de 21 aprilie 2021 în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262, au fost identificate în conformitate cu prezentul regulament.

(4)   Se consideră că camelidele și cervidele deținute, care au fost identificate înainte de 21 aprilie 2021 în conformitate cu legislația națională aplicabilă, au fost identificate în conformitate cu prezentul regulament.

(5)   Se consideră că psitacidele deținute, care au fost identificate înainte de 21 aprilie 2021 în conformitate cu Directiva 92/65/CEE, au fost identificate în conformitate cu prezentul regulament.

Articolul 88

Măsuri tranzitorii cu privire la informațiile din registrele ținute de autoritățile competente

Statele membre se asigură că informațiile prevăzute la articolele 18-21 din prezentul regulament privind unitățile și operatorii existenți menționați la articolul 279 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429 au fost incluse, pentru fiecare unitate și operator, în registrele ținute de autoritățile competente până la 21 aprilie 2021.

Articolul 89

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 21 aprilie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 28 iunie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 84, 31.3.2016, p. 1.

(2)  Directiva 64/432/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de inspecție veterinară care afectează schimburile intracomunitare cu bovine și porcine (JO 121, 29.7.1964, p. 1977/64).

(3)  Directiva 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerințelor de sănătate animală care reglementează schimburile și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește cerințele de sănătate animală, reglementărilor comunitare speciale prevăzute la capitolul I din anexa A la Directiva 90/425/CEE (JO L 268, 14.9.1992, p. 54).

(4)  Directiva 2009/158/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind condițiile de sănătate animală care reglementează comerțul intracomunitar și importurile din țări terțe de păsări de curte și de ouă pentru incubație (JO L 343, 22.12.2009, p. 74).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 1255/97 al Consiliului din 25 iunie 1997 privind criteriile comunitare prevăzute pentru puncte de control și de modificare a planului de itinerar prevăzut în anexa la Directiva 91/628/CEE (JO L 174, 2.7.1997, p. 1).

(6)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 139/2013 al Comisiei din 7 ianuarie 2013 de stabilire a condițiilor de sănătate animală pentru importurile anumitor păsări în Uniune și a condițiilor de carantină (JO L 47, 20.2.2013, p. 1).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1).

(8)  Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare și înregistrare a bovinelor și privind etichetarea cărnii de vită și mânzat și a produselor din carne de vită și mânzat și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului (JO L 204, 11.8.2000, p. 1).

(9)  Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui sistem de identificare și de înregistrare a animalelor din speciile ovină și caprină și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 și a Directivelor 92/102/CEE și 64/432/CEE (JO L 5, 9.1.2004, p. 8).

(10)  Directiva 2008/71/CE a Consiliului din 15 iulie 2008 privind identificarea și înregistrarea porcinelor (JO L 213, 8.8.2008, p. 31).

(11)  Directiva 2009/156/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind condițiile de sănătate animală care reglementează circulația și importul de ecvidee provenind din țări terțe (JO L 192, 23.7.2010, p. 1).

(12)  Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(13)  Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind circulația necomercială a animalelor de companie și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003 (JO L 178, 28.6.2013, p. 1).

(14)  Regulamentul (CE) nr. 1739/2005 al Comisiei din 21 octombrie 2005 de stabilire a condițiilor de sănătate animală privind circulația animalelor de circ între statele membre (JO L 279, 22.10.2005, p. 47).

(15)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882 al Comisiei din 3 decembrie 2018 privind aplicarea anumitor norme de prevenire și control al bolilor în cazul categoriilor de boli listate și de stabilire a unei liste a speciilor și a grupurilor de specii care prezintă un risc considerabil de răspândire a bolilor listate respective (JO L 308, 4.12.2018, p. 21).

(16)  Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare (JO L 311, 28.11.2001, p. 1).

(17)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262 al Comisiei din 17 februarie 2015 de stabilire, în temeiul Directivelor 90/427/CEE și 2009/156/CE ale Consiliului, a unor norme privind metodele de identificare a ecvideelor (Regulamentul privind pașapoartele ecvideelor) (JO L 59, 3.3.2015, p. 1).

(18)  Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducție de rasă pură, a porcilor de reproducție hibrizi și a materialului germinativ provenit de la acestea, comerțului cu acestea și introducerii lor în Uniune și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 și a Directivelor 89/608/CEE și 90/425/CEE ale Consiliului, precum și de abrogare a anumitor acte în sectorul ameliorării animalelor („Regulamentul privind ameliorarea animalelor”) (JO L 171, 29.6.2016, p. 66).

(19)  Regulamentul delegat (UE) 2017/1940 al Comisiei din 13 iulie 2017 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește conținutul și formatul certificatelor zootehnice emise pentru animalele de reproducție de rasă pură din specia ecvideelor incluse într-un document de identificare unic valabil pe durata vieții ecvideelor (JO L 275, 25.10.2017, p. 1).

(20)  Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind produsele medicinale veterinare și de abrogare a Directivei 2001/82/CE (JO L 4, 7.1.2019, p. 43).

(21)  Regulamentul (CE) nr. 509/1999 al Comisiei din 8 martie 1999 privind prelungirea termenului maxim prevăzut pentru aplicarea de crotalii bizonilor (specia Bison bison spp.) (JO L 60, 9.3.1999, p. 53).

(22)  Regulamentul (CE) nr. 2680/1999 al Comisiei din 17 decembrie 1999 de aprobare a unui sistem de identificare pentru taurii destinați evenimentelor culturale și sportive (JO L 326, 18.12.1999, p. 16).

(23)  Decizia 2000/678/CE a Comisiei din 23 octombrie 2000 de stabilire a normelor detaliate pentru înregistrarea exploatațiilor în baze de date naționale pentru porcine astfel cum se prevede în Directiva 64/432/CEE a Consiliului (JO L 281, 7.11.2000, p. 16).

(24)  Decizia 2001/672/CE a Comisiei din 20 august 2001 de stabilire a unor reguli speciale aplicabile deplasărilor de bovine către locurile de pășunat pe timp de vară din zonele montane (JO L 235, 4.9.2001, p. 23).

(25)  Regulamentul (CE) nr. 911/2004 al Comisiei din 29 aprilie 2004 de punere în aplicare a dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European și al Consiliului privind crotaliile, pașapoartele și registrele exploatațiilor (JO L 163, 30.4.2004, p. 65).

(26)  Decizia 2004/764/CE a Comisiei din 22 octombrie 2004 privind prelungirea termenului maxim prevăzut pentru aplicarea crotaliilor pe anumite bovine din rezervațiile naturale din Țările de Jos (JO L 339, 16.11.2004, p. 9).

(27)  Regulamentul (CE) nr. 644/2005 al Comisiei din 27 aprilie 2005 de autorizare a unui sistem special de identificare pentru bovinele deținute în scop cultural sau istoric în spațiile autorizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 107, 28.4.2005, p. 18).

(28)  Decizia 2006/28/CE a Comisiei din 18 ianuarie 2006 privind prelungirea termenului maxim prevăzut pentru aplicarea de crotalii pe anumite bovine (JO L 19, 24.1.2006, p. 32).

(29)  Decizia 2006/968/CE a Comisiei din 15 decembrie 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 21/2004 al Consiliului în ceea ce privește orientările și procedurile de identificare electronică a animalelor din speciile ovină și caprină (JO L 401, 30.12.2006, p. 41).

(30)  Decizia 2009/712/CE a Comisiei din 18 septembrie 2009 de punere în aplicare a Directivei 2008/73/CE a Consiliului în ceea ce privește paginile de internet informative care conțin liste de unități și laboratoare aprobate de statele membre în conformitate cu legislația comunitară din domeniul veterinar și zootehnic (JO L 247, 19.9.2009, p. 13).


ANEXA I

CERINȚE PENTRU ACORDAREA AUTORIZĂRII UNITĂȚILOR MENȚIONATE ÎN TITLUL I PARTEA II CAPITOLELE 2, 3 ȘI 4

PARTEA 1

Cerințe pentru acordarea autorizării unităților pentru operațiuni de colectare de ungulate menționate la articolul 5

1.

Cerințele în legătură cu izolarea și măsurile de biosecuritate ale unităților pentru operațiuni de colectare de ungulate, menționate la articolul 5, sunt următoarele:

(a)

trebuie să existe instalații de izolare adecvate pentru ungulate;

(b)

unitatea trebuie să adăpostească în orice moment doar aceeași categorie de ungulate din aceeași specie și cu același statut sanitar;

(c)

trebuie să existe un sistem adecvat pentru a asigura colectarea apelor uzate;

(d)

zonele în care sunt deținute ungulatele și orice căi de acces, precum și materialele și echipamentele care intră în contact cu acestea trebuie să fie curățate și dezinfectate după îndepărtarea fiecărui lot de ungulate și, dacă este necesar, înainte de introducerea oricărui lot nou de ungulate, în conformitate cu procedurile operaționale stabilite;

(e)

trebuie să se facă pauze sanitare adecvate după operațiunile de curățare și dezinfectare și înainte de sosirea oricărui lot nou de ungulate în instalațiile în care sunt deținute ungulatele.

2.

Cerințele în legătură cu instalațiile și echipamentele unităților pentru operațiuni de colectare de ungulate, menționate la articolul 5, sunt următoarele:

(a)

trebuie să fie disponibile echipamente și instalații adecvate în scopul încărcării și descărcării ungulatelor;

(b)

trebuie să fie disponibile adăposturi corespunzătoare la un standard adecvat pentru ungulate iar acestea trebuie să fie construite astfel încât să se împiedice contactul cu efectivul de animale din afară și comunicarea directă cu spațiile de izolare și să se poată efectua cu ușurință orice inspecție și tratament necesare;

(c)

trebuie să fie disponibilă o zonă de depozitare adecvată pentru așternut, nutreț și dejecții animaliere;

(d)

zonele în care sunt deținute aceste animale și căile de acces, podelele, pereții, rampele și orice alte materiale sau echipamente care intră în contact cu animalele pot fi curățate și dezinfectate cu ușurință;

(e)

trebuie să fie disponibile echipamente adecvate pentru curățarea și dezinfectarea instalațiilor, a echipamentelor și a mijloacelor de transport utilizate pentru ungulate.

3.

Cerințele în legătură cu personalul unităților pentru operațiuni de colectare de ungulate, menționate la articolul 5, sunt următoarele:

(a)

personalul trebuie să dețină abilitățile și cunoștințele adecvate și să fi beneficiat de formare specifică sau să fi dobândit experiența practică echivalentă cu privire la:

(i)

manipularea și, dacă este necesar, administrarea îngrijirii adecvate a ungulatelor deținute în unitate;

(ii)

tehnicile de dezinfectare și igienă necesare pentru a împiedica răspândirea bolilor transmisibile.

4.

Cerințele în legătură cu supravegherea de către autoritatea competentă a unităților pentru operațiuni de colectare de ungulate, menționate la articolul 5, sunt următoarele:

(a)

operatorul trebuie să ofere medicului veterinar oficial posibilitatea de a utiliza un birou pentru:

(i)

supravegherea operațiunilor de colectare de ungulate;

(ii)

inspectarea unității privind respectarea cerințelor prevăzute la punctele 1, 2 și 3;

(iii)

acordarea certificării sănătății animale pentru ungulate;

(b)

operatorul trebuie să asigure faptul că se acordă asistență la cererea medicului veterinar oficial pentru realizarea sarcinilor de supraveghere menționate la punctul 4 litera (a) subpunctul (i).

PARTEA 2

Cerințe pentru acordarea autorizării unităților pentru operațiuni de colectare de păsări de curte menționate la articolul 6

1.

Cerințele în legătură cu izolarea și alte măsuri de biosecuritate ale unităților pentru operațiuni de colectare de păsări de curte, menționate la articolul 6, sunt următoarele:

(a)

trebuie să existe instalații de izolare adecvate pentru păsările de curte;

(b)

unitatea trebuie să adăpostească în orice moment doar aceeași categorie de păsări de curte din aceeași specie și cu același statut sanitar;

(c)

trebuie să existe un sistem adecvat pentru a asigura colectarea apelor uzate;

(d)

zonele în care sunt deținute păsările de curte și orice căi de acces, precum și materialele și echipamentele care intră în contact cu acestea trebuie să fie curățate și dezinfectate după îndepărtarea fiecărui lot de păsări de curte și, dacă este necesar, înainte de introducerea oricărui lot nou de păsări de curte, în conformitate cu procedurile operaționale stabilite;

(e)

trebuie să se facă pauze sanitare adecvate după operațiunile de curățare și dezinfectare și înainte de sosirea oricărui lot nou de păsări de curte în instalațiile în care sunt deținute păsările de curte;

(f)

vizitatorii trebuie să poarte îmbrăcăminte de protecție, iar personalul trebuie să poarte îmbrăcăminte de lucru adecvată și să acționeze în conformitate cu normele de igienă stabilite de operator.

2.

Cerințele în legătură cu instalațiile și echipamentele unităților pentru operațiuni de colectare de păsări de curte, menționate la articolul 6, sunt următoarele:

(a)

unitatea trebuie să adăpostească doar păsări de curte;

(b)

trebuie să fie disponibilă o zonă de depozitare adecvată pentru așternut, furaje și dejecții animaliere;

(c)

păsările de curte nu trebuie să intre în contact cu rozătoare și cu păsări provenite din afara unității;

(d)

zonele în care sunt deținute aceste animale și căile de acces, podelele, pereții, rampele și orice alte materiale sau echipamente care intră în contact cu animalele trebuie să fie curățate și dezinfectate cu ușurință;

(e)

trebuie să fie disponibile echipamente adecvate pentru curățarea și dezinfectarea instalațiilor, a echipamentelor și a mijloacelor de transport utilizate pentru păsările de curte;

(f)

unitatea trebuie să aibă condiții de igienă bune și să permită monitorizarea stării de sănătate.

3.

Cerințele în legătură cu personalul unităților pentru operațiuni de colectare de păsări de curte, menționate la articolul 6, sunt următoarele:

(a)

personalul trebuie să dețină abilitățile și cunoștințele adecvate și să fi beneficiat de formare specifică sau să fi dobândit experiența practică echivalentă cu privire la:

(i)

manipularea și, dacă este necesar, administrarea îngrijirii adecvate a păsărilor de curte deținute la unitate;

(ii)

tehnicile de dezinfectare și igienă necesare pentru a împiedica răspândirea bolilor transmisibile.

4.

Cerințele în legătură cu supravegherea de către autoritatea competentă a unităților pentru operațiuni de colectare de păsări de curte, menționate la articolul 6, sunt următoarele:

(a)

operatorul trebuie să ofere medicului veterinar oficial posibilitatea de a utiliza un birou pentru:

(i)

supravegherea operațiunilor de colectare de păsări de curte;

(ii)

inspectarea unității privind respectarea cerințelor prevăzute la punctele 1, 2 și 3;

(iii)

acordarea certificării sănătății animale pentru păsări de curte;

(b)

operatorul trebuie să asigure faptul că se acordă asistență la cererea medicului veterinar oficial pentru realizarea sarcinilor de supraveghere menționate la punctul 4 litera (a) subpunctul (i).

PARTEA 3

Cerințe pentru acordarea autorizării incubatoarelor menționate la articolul 7

1.

Cerințele în legătură cu măsurile de biosecuritate ale incubatoarelor, menționate la articolul 7, sunt următoarele:

(a)

ouăle pentru incubație ale păsărilor de curte trebuie să provină de la unități autorizate, care dețin păsări de curte de reproducție sau de la alte incubatoare autorizate pentru păsări de curte;

(b)

ouăle trebuie să fie curățate și dezinfectate între sosirea acestora la incubator și procesul de incubație sau în momentul expedierii lor, cu excepția cazului în care ouăle au fost dezinfectate anterior la unitatea de origine;

(c)

trebuie să fie curățate și dezinfectate următoarele elemente:

(i)

incubatoarele și echipamentele după ecloziune;

(ii)

ambalajele după fiecare utilizare, cu excepția cazului în care acestea sunt de unică folosință și trebuie să fie distruse după prima utilizare;

(d)

trebuie să existe un sistem adecvat pentru a asigura colectarea apelor uzate;

(e)

se asigură îmbrăcăminte de protecție pentru vizitatori;

(f)

trebuie să se asigure îmbrăcăminte de lucru adecvată și un cod de conduită cu norme de igienă pentru personal.

2.

Cerințele în legătură cu supravegherea incubatoarelor, menționate la articolul 7, sunt următoarele:

(a)

operatorul trebuie să pună în aplicare un program de control al calității microbiologice în conformitate cu partea 1 din anexa II;

(b)

operatorul incubatorului trebuie să asigure faptul că există acorduri cu operatorul unității care deține păsările de curte și de unde provin ouăle pentru incubație în vederea efectuării eșantionării la incubator pentru testare în vederea depistării agenților patogeni menționați în programul de supraveghere a bolilor prevăzut în partea 2 din anexa II, cu scopul de a finaliza programul în cauză.

3.

Cerințele în legătură cu instalațiile și echipamentele incubatoarelor, menționate la articolul 7, sunt următoarele:

(a)

incubatoarele trebuie să fie separate din punct de vedere fizic și operațional de instalațiile care dețin păsări de curte sau orice alte păsări;

(b)

următoarele unități funcționale și echipamente trebuie să fie separate:

(i)

depozitarea și sortarea ouălor;

(ii)

dezinfectarea ouălor;

(iii)

pre-incubația;

(iv)

incubația pentru ecloziune;

(v)

sexarea și vaccinarea puilor de o zi;

(vi)

ambalarea ouălor pentru incubație și a puilor de o zi pentru expediere;

(c)

puii de o zi sau ouăle pentru incubație deținute în incubator nu trebuie să intre în contact cu rozătoare sau cu păsări din afara incubatorului;

(d)

operațiunile trebuie să aibă la bază principiul circulației în sens unic a ouălor pentru incubație, a echipamentului aflat în funcțiune și a personalului;

(e)

trebuie să fie disponibile condiții de iluminare naturală sau artificială și sisteme de reglare a aerului și a temperaturii;

(f)

trebuie să fie posibile curățarea și dezinfectarea cu ușurință a podelelor, a pereților și a oricăror alte materiale sau echipamente din incubator;

(g)

trebuie să fie disponibile echipamente adecvate pentru curățarea și dezinfectarea instalațiilor, a echipamentelor și a mijloacelor de transport utilizate pentru puii de o zi și ouăle pentru incubație.

4.

Cerințele în legătură cu personalul care intră în contact cu ouăle pentru incubație și cu puii de o zi, menționate la articolul 7, sunt următoarele:

(a)

personalul trebuie să dețină abilitățile și cunoștințele adecvate și să fi beneficiat, în acest scop, de formare specifică sau să fi dobândit experiența practică echivalentă cu privire la tehnicile de dezinfectare și igienă necesare pentru a împiedica răspândirea bolilor transmisibile.

5.

Cerințele în legătură cu supravegherea incubatoarelor de către autoritatea competentă, menționate la articolul 7, sunt următoarele:

(a)

operatorul trebuie să ofere medicului veterinar oficial posibilitatea de a utiliza un birou pentru:

(i)

inspectarea incubatorului privind respectarea cerințelor prevăzute la punctele 1-4;

(ii)

certificarea sănătății animale a ouălor pentru incubație și a puilor de o zi;

(b)

operatorul trebuie să asigure faptul că se acordă asistență la cererea medicului veterinar oficial pentru realizarea sarcinilor de supraveghere menționate la punctul 5 litera (a) subpunctul (i).

PARTEA 4

Cerințe pentru acordarea autorizării unităților care dețin păsări de curte, menționate la articolul 8

1.

Cerințele în legătură cu măsurile de biosecuritate ale unităților care dețin păsări de curte, menționate la articolul 8, sunt următoarele:

(a)

ouăle pentru incubație trebuie să fie:

(i)

colectate frecvent, cel puțin o dată pe zi și cât mai curând posibil după depunere;

(ii)

curățate și dezinfectate cât mai curând posibil, cu excepția cazului în care dezinfectarea are loc la un incubator din același stat membru;

(iii)

ambalate în ambalaje noi sau curățate și dezinfectate;

(b)

în cazul în care o unitate adăpostește în același timp specii de păsări de curte din ordinul Galliformes și din ordinul Anseriformes, trebuie să se facă o separare clară a acestora;

(c)

trebuie să se facă pauze sanitare adecvate după operațiunile de curățare și dezinfectare și înainte de sosirea oricărui efectiv nou de păsări de curte în instalațiile în care sunt deținute păsările de curte;

(d)

vizitatorii trebuie să poarte îmbrăcăminte de protecție, iar personalul trebuie să poarte îmbrăcăminte de lucru adecvată și să acționeze în conformitate cu normele de igienă stabilite de operator;

(e)

trebuie să existe un sistem adecvat pentru a asigura colectarea apelor uzate.

2.

Cerințele în legătură cu supravegherea unităților care dețin păsări de curte, menționate la articolul 8, sunt următoarele:

(a)

operatorul trebuie să aplice și să respecte un program de supraveghere a bolilor menționat în partea 2 din anexa II;

(b)

operatorul unității trebuie să asigure faptul că există acorduri cu operatorul incubatorului căruia îi sunt destinate ouăle pentru incubație în vederea efectuării eșantionării la incubator pentru testare în vederea depistării agenților patogeni menționați în programul de supraveghere a bolilor prevăzut în partea 2 din anexa II, cu scopul de a finaliza programul în cauză.

3.

Cerințele în legătură cu instalațiile și echipamentele unităților care dețin păsări de curte, menționate la articolul 8, sunt următoarele:

(a)

amplasarea și dispunerea trebuie să corespundă cu tipul de producție realizată;

(b)

unitatea trebuie să adăpostească doar păsări de curte:

(i)

care provin chiar din unitatea în cauză;

sau

(ii)

care provin de la alte unități autorizate care dețin păsări de curte;

sau

(iii)

care provin de la incubatoare autorizate de păsări de curte;

sau

(iv)

care au intrat în Uniune din țări și teritorii terțe autorizate;

(c)

păsările de curte nu trebuie să intre în contact cu rozătoare și cu păsări provenite din afară;

(d)

instalațiile trebuie să asigure condiții de igienă bune și să permită monitorizarea stării de sănătate;

(e)

trebuie să fie posibile curățarea și dezinfectarea cu ușurință a podelelor, a pereților și a oricăror alte materiale sau echipamente din unitate;

(f)

unitatea trebuie să dispună de echipamente adecvate, compatibile cu tipul de producție realizată, care să fie disponibile pentru curățarea și dezinfectarea instalațiilor, a echipamentelor și a mijloacelor de transport în locul cel mai adecvat din unitate.

PARTEA 5

Cerințe pentru acordarea autorizării centrelor de colectare de câini, pisici și dihori domestici și a adăposturilor de animale pentru acestea, menționate la articolul 10 și, respectiv, la articolul 11

1.

Cerințele în legătură cu izolarea și alte măsuri de biosecuritate ale centrelor de colectare de câini, pisici și dihori domestici, menționate la articolul 10, sunt următoarele:

(a)

aceste centre trebuie să accepte doar câini, pisici și dihori domestici din unitățile înregistrate care dețin animalele menționate;

(b)

trebuie să existe instalații de izolare adecvate pentru câini, pisici și dihori domestici;

(c)

trebuie să se facă pauze sanitare adecvate după operațiunile de curățare și dezinfectare și înainte de sosirea oricărui lot nou de câini, pisici și dihori domestici în instalațiile în care sunt deținute animalele menționate;

(d)

trebuie să existe un sistem adecvat pentru a asigura colectarea apelor uzate.

2.

Cerințele în legătură cu izolarea și alte măsuri de biosecuritate ale adăposturilor de animale pentru câini, pisici și dihori domestici, menționate la articolul 11, sunt următoarele:

(a)

trebuie să existe instalații de izolare adecvate pentru câini, pisici și dihori domestici;

(b)

zonele în care sunt deținuți câinii, pisicile și dihorii domestici și orice căi de acces, precum și materialele și echipamentele care intră în contact cu acestea trebuie să fie curățate și dezinfectate după îndepărtarea fiecărui lot de astfel de animale și, dacă este necesar, înainte de introducerea oricărui lot nou de astfel de animale, în conformitate cu procedurile operaționale stabilite;

(c)

trebuie să se facă pauze sanitare adecvate după operațiunile de curățare și dezinfectare și înainte de sosirea oricărui lot nou de câini, pisici și dihori domestici în instalațiile în care sunt deținute animalele menționate;

(d)

trebuie să existe un sistem adecvat pentru a asigura colectarea apelor uzate.

3.

Cerințele în legătură cu instalațiile și echipamentele centrelor de colectare de câini, pisici și dihori domestici și ale adăposturilor de animale pentru acestea, menționate la articolul 10 și, respectiv, la articolul 11, sunt următoarele:

(a)

trebuie să fie disponibile adăposturi corespunzătoare la un standard adecvat pentru animalele menționate iar acestea trebuie să fie construite astfel încât să se împiedice contactul cu animale din exterior și să nu existe o comunicare directă cu spațiile de izolare și să se poată efectua cu ușurință inspecțiile și orice tratamente necesare;

(b)

zonele în care sunt deținute aceste animale și orice căi de acces, podelele, pereții și orice alte materiale sau echipamente care intră în contact cu animalele pot fi curățate și dezinfectate cu ușurință;

(c)

trebuie să fie disponibile zone de depozitare adecvate pentru așternut, dejecții animaliere și hrana pentru animale de companie;

(d)

trebuie să fie disponibile echipamente adecvate pentru curățarea și dezinfectarea instalațiilor, a ustensilelor și a mijloacelor de transport.

PARTEA 6

Cerințe pentru acordarea autorizării punctelor de control, menționate la articolul 12

1.

Cerințele în legătură cu izolarea și alte măsuri de biosecuritate ale punctelor de control, menționate la articolul 12, sunt următoarele:

(a)

punctele de control trebuie să fie amplasate, proiectate, construite și utilizate astfel încât să asigure un nivel suficient de biosecuritate pentru a împiedica răspândirea bolilor listate sau emergente către alte unități și între transporturi consecutive de animale care trec prin aceste incinte;

(b)

punctul de control trebuie să fie construit, echipat și utilizat astfel încât să se asigure că pot fi efectuate cu ușurință procedurile de curățare și dezinfectare; trebuie să se asigure spălarea mijlocului de transport la fața locului;

(c)

punctele de control trebuie să dispună de instalații adecvate pentru izolarea separată a animalelor suspectate că sunt infectate cu o boală a animalelor;

(d)

trebuie să se facă pauze sanitare adecvate între două transporturi consecutive de animale și, dacă este cazul, acestea trebuie să fie adaptate în funcție de proveniența animalelor: regiuni, zone sau compartimente similare cu același statut sanitar; în special, nu trebuie să fie prezent niciun animal la punctele de control pentru o perioadă de cel puțin 24 ore după o perioadă maximă de 6 zile de utilizare și după efectuarea operațiunilor de curățare și dezinfectare și înainte de sosirea oricărui nou transport de animale;

(e)

înainte de a accepta animalele, operatorii punctelor de control trebuie:

(i)

să fi început operațiunile de curățare și dezinfectare în termen de 24 ore de la plecarea tuturor animalelor adăpostite acolo anterior;

(ii)

să asigure faptul că niciun animal nu intră în punctele de control până când medicul veterinar oficial nu constată încheierea operațiunilor de curățare și dezinfectare.

2.

Cerințele în legătură cu instalațiile și echipamentele punctelor de control, menționate la articolul 12, sunt următoarele:

(a)

punctele de control trebuie să fie curățate și dezinfectate înainte și după fiecare utilizare, în conformitate cu cerințele medicului veterinar oficial;

(b)

echipamentele care intră în contact cu animalele prezente la punctele de control trebuie să fie în exclusivitate destinate incintelor respective, cu excepția cazului în care au fost supuse unei proceduri de curățare și dezinfectare după ce au intrat în contact cu animalele sau cu fecalele sau urina acestora; în special, operatorul punctului de control trebuie să asigure echipamente și haine de protecție curate, care trebuie să fie păstrate exclusiv pentru a fi utilizate de către orice persoane care intră în punctul de control și trebuie să se pună la dispoziție echipamentele adecvate pentru curățarea și dezinfectarea articolelor respective;

(c)

așternutul trebuie să fie eliminat atunci când un transport de animale este mutat dintr-un țarc și, după operațiunile de curățare și dezinfectare, trebuie să fie înlocuit cu așternut curat;

(d)

nutrețul, așternutul, fecalele și urina animalelor nu trebuie să fie colectate din incintă decât dacă au fost supuse unui tratament corespunzător pentru a se evita răspândirea bolilor animalelor;

(e)

punctele de control trebuie să dispună de instalații adecvate pentru adăpostirea, inspectarea, examinarea animalelor ori de câte ori este necesar;

(f)

trebuie să fie disponibilă o zonă de depozitare adecvată pentru așternut, furaje, nutreț și dejecții animaliere;

(g)

trebuie să existe un sistem adecvat pentru a asigura colectarea apelor uzate.

PARTEA 7

Cerințe pentru acordarea autorizării unităților de producție izolate de mediul exterior pentru bondari, menționate la articolul 13

1.

Cerințele în legătură cu măsurile de biosecuritate și de supraveghere ale unităților de producție izolate de mediul exterior pentru bondari, menționate la articolul 13, sunt următoarele:

(a)

operatorul trebuie să asigure, să verifice și să înregistreze prin controale interne faptul că se împiedică intrarea în unitate a gândacilor mici de stup și că se poate detecta prezența acestora în unitate.

2.

Cerințele în legătură cu instalațiile și echipamentele unităților de producție izolate de mediul exterior pentru bondari, menționate la articolul 13, sunt următoarele:

(a)

producția de bondari trebuie să fie izolată de toate activitățile asociate ale unității și trebuie să se realizeze în instalații cu protecție împotriva insectelor zburătoare;

(b)

bondarii trebuie să fie ținuți izolați în cadrul clădirii respective pe toată durata producției;

(c)

depozitarea și manipularea polenului în cadrul instalațiilor trebuie să fie izolate de bondari pe toată durata producției de bondari până când polenul le este oferit ca hrană.

PARTEA 8

Cerințe pentru acordarea autorizării unităților de carantină pentru animale terestre deținute, altele decât primatele, menționate la articolul 14

1.

Cerințele în legătură cu carantina, izolarea și alte măsuri de biosecuritate ale unităților de carantină pentru animale terestre deținute, altele decât primatele, menționate la articolul 14, sunt următoarele:

(a)

fiecare secțiune a unității de carantină trebuie:

(i)

să fie situată la o distanță de siguranță față de unitățile învecinate sau de alte locuri în care sunt deținute animale, pentru a evita transmiterea bolilor contagioase ale animalelor între animalele rezidente și cele aflate în carantină;

(ii)

să înceapă perioada de carantină necesară atunci când ultimul animal din lot este introdus în unitatea de carantină;

(iii)

să fie golită de animale, curățată și dezinfectată la sfârșitul perioadei de carantină pentru ultimul lot și apoi să fie ținută fără animale pentru o perioadă de cel puțin șapte zile înainte ca un lot de animale care a intrat în Uniune din țări și teritorii terțe să fie introdus în unitatea de carantină;

(b)

așternutul trebuie să fie eliminat atunci când un transport de animale este mutat dintr-un țarc și trebuie să fie înlocuit cu așternut curat după finalizarea operațiunilor de curățare și dezinfectare;

(c)

nutrețul, așternutul, fecalele și urina animalelor nu trebuie să fie colectate din incintă decât dacă au fost supuse unui tratament corespunzător pentru a se evita răspândirea bolilor animalelor;

(d)

trebuie să fie luate măsuri de precauție pentru a preveni contaminarea încrucișată între transporturile de animale care intră și care ies;

(e)

animalele scoase din unitatea de carantină trebuie să îndeplinească cerințele Uniunii pentru deplasările de animale terestre deținute între statele membre.

2.

Cerințele în legătură cu măsurile de supraveghere și de control ale unităților de carantină pentru animale terestre deținute, altele decât primatele, menționate la articolul 14, sunt următoarele:

(a)

planul de supraveghere a bolilor trebuie să includă combaterea adecvată a zoonozelor la animale și să fie pus în aplicare și actualizat în conformitate cu numărul și speciile de animale prezente în unitate și cu situația epidemiologică din unitate și din jurul acesteia cu privire la bolile listate și emergente;

(b)

animalele suspectate că sunt infectate sau contaminate cu un agent patogen listat sau emergent trebuie să fie supuse unor teste clinice, de laborator sau post-mortem;

(c)

vaccinarea și tratarea animalelor susceptibile împotriva bolilor transmisibile ale animalelor trebuie să se efectueze în mod corespunzător;

(d)

dacă autoritatea competentă dispune astfel, trebuie să se utilizeze animale santinelă pentru depistarea timpurie a unor eventuale boli.

3.

Cerințele în legătură cu instalațiile și echipamentele unităților de carantină pentru animale terestre deținute, altele decât primatele, menționate la articolul 14, sunt următoarele:

(a)

unitățile trebuie să fie demarcate clar și trebuie să se controleze accesul animalelor și al oamenilor la instalațiile pentru animale;

(b)

trebuie să existe spații suficient de mari, care să includă vestiare, dușuri și cabine de toaletă, la dispoziția personalului însărcinat cu efectuarea controalelor sanitar-veterinare;

(c)

trebuie să fie disponibile mijloace adecvate pentru capturarea, închiderea, dacă este necesar limitarea mișcării și izolarea animalelor;

(d)

trebuie să fie disponibile echipamente și instalații pentru curățare și dezinfectare;

(e)

partea din unitate unde sunt deținute animalele:

(i)

dacă autoritatea competentă dispune astfel pentru abordarea riscurilor specifice pentru sănătatea animală, trebuie să fie protejată împotriva insectelor cu un filtru de aer HEPA pentru intrare și ieșire, să dispună de controlul intern al vectorilor, acces cu ușă dublă și proceduri de operare;

(ii)

în cazul păsărilor captive, trebuie să fie protejată împotriva păsărilor, muștelor și insectelor dăunătoare;

(iii)

trebuie să poată fi etanșată pentru a permite fumigațiile;

(iv)

trebuie să fie la un standard adecvat și să fie construită astfel încât să se împiedice contactul cu animale din exterior și să se poată efectua cu ușurință inspecțiile și orice tratamente necesare;

(v)

trebuie să fie construită astfel încât podelele, pereții și orice alte materiale sau echipamente să poată fi curățate și dezinfectate cu ușurință.

PARTEA 9

Cerințe pentru acordarea autorizării unităților izolate pentru animale terestre deținute, menționate la articolul 16

1.

Cerințele în legătură cu carantina, izolarea și măsurile de biosecuritate ale unităților izolate pentru animale terestre deținute, menționate la articolul 16, sunt următoarele:

(a)

aceste unități trebuie să accepte doar animale terestre deținute care au fost supuse unei perioade de carantină adecvată pentru bolile relevante pentru specia în cauză, în situația în care animalele respective provin de la o altă unitate decât o unitate izolată;

(b)

aceste unități trebuie să accepte doar primate care respectă norme la fel de stricte ca cele menționate la articolul 6.12.4 din Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), ediția 2018;

(c)

dacă este necesar, trebuie să fie disponibile instalații adecvate pentru plasarea în carantină a animalelor terestre deținute introduse din alte unități.

2.

Cerințele în legătură cu măsurile de supraveghere și de control ale unităților izolate pentru animale terestre deținute, menționate la articolul 16, sunt următoarele:

(a)

planul de supraveghere a bolilor trebuie să includă combaterea adecvată a zoonozelor la animalele terestre deținute și să fie pus în aplicare și actualizat în conformitate cu numărul și speciile de animale terestre deținute, prezente în unitate și cu situația epidemiologică din unitate și din jurul acesteia cu privire la bolile listate și emergente;

(b)

animalele terestre deținute, suspectate că sunt infectate sau contaminate cu un agent patogen listat sau emergent, trebuie să fie supuse unor teste clinice, de laborator sau post-mortem;

(c)

vaccinarea și tratarea animalelor terestre deținute susceptibile împotriva bolilor transmisibile trebuie să se efectueze în mod corespunzător.

3.

Cerințele în legătură cu instalațiile și echipamentele unităților izolate pentru animale terestre deținute, menționate la articolul 16, sunt următoarele:

(a)

unitățile trebuie să fie demarcate clar și trebuie să se controleze accesul animalelor și al oamenilor la instalațiile pentru animale;

(b)

sunt disponibile mijloace adecvate pentru capturarea, închiderea, dacă este necesar limitarea mișcării și izolarea animalelor;

(c)

zonele de adăpostire a animalelor sunt la un standard adecvat și sunt construite astfel încât:

(i)

să se împiedice contactul cu animale din exterior și să se poată efectua cu ușurință inspecțiile și orice tratamente necesare;

(ii)

podelele, pereții și orice alte materiale sau echipamente să poată fi curățate și dezinfectate cu ușurință.


ANEXA II

PROGRAMUL DE CONTROL MICROBIOLOGIC DIN INCUBATOARE ȘI PROGRAMELE DE SUPRAVEGHERE A BOLILOR DIN UNITĂȚI CARE DEȚIN PĂSĂRI DE CURTE ȘI DIN INCUBATOARE

PARTEA 1

Programul de control microbiologic din incubatoare, menționat la articolul 7

Programul de control microbiologic în scopul controalelor de igienă include următoarele:

(a)

trebuie să fie prelevate eșantioane de mediu iar acestea trebuie să fie supuse unei examinări bacteriologice;

(b)

eșantioanele trebuie să fie prelevate cel puțin o dată la șase săptămâni iar fiecare eșantionare trebuie să includă 60 de eșantioane.

PARTEA 2

Programele de supraveghere a bolilor din incubatoare, menționate la articolul 7 și din unități care dețin păsări de curte, menționate la articolul 8

1.

Obiectivul programelor de supraveghere a bolilor

Demonstrarea faptului că efectivele de păsări deținute în unități autorizate care dețin păsări de curte sunt indemne de agenții patogeni enumerați la punctele 2 și 3.

Programele de supraveghere a bolilor cuprind cel puțin agenții patogeni și speciile deținute listate menționate la punctul 2.

2.

Supravegherea bolilor pentru serotipurile de Salmonella relevante pentru sănătatea animală

2.1.

Identificarea infectării cu următorii agenți:

(a)

Salmonella Pullorum: care acoperă Salmonella enterica subspecia enterica subtipul Gallinarum varianta biochimică (biovar) Pullorum;

(b)

Salmonella Gallinarum: care acoperă Salmonella enterica subspecia enterica subtipul Gallinarum varianta biochimică (biovar) Gallinarum;

(c)

Salmonella arizonae: care acoperă Salmonella enterica subspecia arizonae serogrupul K (O18) arizonae.

2.2.

Specii-țintă de păsări de curte:

(a)

pentru Salmonella Pullorum și Salmonella Gallinarum: Gallus gallus, Meleagris gallopavo, Numida meleagris, Coturnix coturnix, Phasianus colchicus, Perdix perdix, Anas spp;

(b)

pentru Salmonella arizonae: Meleagris gallopavo.

2.3.

Examinări:

Fiecare efectiv de păsări trebuie să fie examinat clinic pe durata fiecărei perioade de depunere a ouălor sau de producție, la momentul oportun pentru depistarea bolii în cauză.

2.4.

Matricea de eșantionare:

(a)

trebuie să fie prelevate eșantioane de la fiecare efectiv de păsări din unitatea care deține păsări de curte, dacă este cazul:

(i)

pentru testul serologic: sânge;

(ii)

pentru testul bacteriologic:

țesuturi post-mortem, în special ficat, splină, ovar, oviduct și joncțiune ileo-cecală;

eșantioane de mediu;

secreții din cloaca păsărilor vii, în special de la cele care par a fi bolnave sau care au fost identificate ca fiind extrem de seropozitive;

(b)

eșantioanele care trebuie să fie prelevate în incubator pentru testul bacteriologic:

(i)

pui neeclozați (și anume, embrioni morți în coajă);

(ii)

pui de calitatea a doua;

(iii)

meconiu de pui;

(iv)

puf sau praf din eclozor și de pe pereții incubatorului.

2.5.

Cadrul și frecvența eșantionării:

(a)

în unitatea care deține păsări de curte:

(i)

eșantionare pentru Salmonella Pullorum și Salmonella Gallinarum:

Specia

Momentul eșantionării

Numărul de păsări de eșantionat/Numărul de eșantioane de mediu

Păsări de curte de reproducție

Păsări pentru producție

Gallus gallus, Meleagris gallopavo, Numida meleagris, Coturnix coturnix, Phasianus colchicus, Perdix perdix și Anas spp.

La punctul de depunere

Pe durata producției cel puțin o dată pe an

60

(ii)

eșantionare pentru Salmonella arizonae:

Specia

Momentul eșantionării

Numărul de păsări de eșantionat/Numărul de eșantioane de mediu

Păsări de curte de reproducție

Păsări pentru producție

Meleagris gallopavo

La punctul de depunere

Pe durata producției cel puțin o dată pe an

60

(iii)

numărul de păsări care trebuie eșantionate conform punctelor (i) și (ii) poate fi adaptat de autoritatea competentă în funcție de prevalența cunoscută a infecției în statul membru în cauză și de istoricul acesteia în cadrul unității. În orice caz, este prelevat întotdeauna un număr de eșantioane valabil din punct de vedere statistic pentru testare serologică/bacteriologică pentru determinarea prezenței infecției;

(b)

în incubator, eșantioanele sunt prelevate și examinate cel puțin o dată la 6 săptămâni. Testul include cel puțin:

(i)

un eșantion grupat de puf și meconiu de la pui din fiecare eclozor;

și

(ii)

un eșantion:

fie de la 10 pui de calitatea a doua și de la 10 pui morți în coajă din fiecare efectiv de păsări de origine prezenți într-un eclozor la data prelevării eșantionului;

fie

de la 20 de pui de calitatea a doua din fiecare efectiv de păsări de origine prezenți într-un eclozor la data prelevării eșantionului.

2.6.

Prelucrarea eșantioanelor și metode de testare:

(a)

eșantioanele prelevate trebuie să fie supuse:

(i)

testării serologice (1);

(ii)

testării bacteriologice, ca alternativă sau în plus față de testarea serologică menționată la punctul (i); totuși, eșantioanele pentru testarea bacteriologică nu trebuie prelevate de la păsări de curte sau ouă care au fost tratate cu produse medicinale antimicrobiene în decursul ultimelor două-trei săptămâni înainte de testare;

(b)

eșantioanele colectate trebuie să fie prelucrate după cum urmează:

(i)

pentru eșantioane fecale/meconice și intestinale, îmbogățirea directă cu bulion cu selenit-cisteină sau alte medii adecvate pentru eșantioane în cazul în care se preconizează o floră concurentă;

(ii)

preîmbogățirea neselectivă urmată de îmbogățire selectivă cu bulion Rappaport-Vassiliadis pe bază de soia (RVS) sau cu bulion Müller-Kauffmann-tetrationat-novobiocin (MKTTn), pentru eșantioane (de exemplu, embrioni morți în coajă), unde este de așteptat ca flora concurentă să fie minimă;

(iii)

etalarea directă a țesuturilor prelevate în mediu aseptic pe un mediu agar cu selectivitate minimă, ca de exemplu agarul MacConkey;

(iv)

Salmonella Pullorum și Salmonella Gallinarum nu cresc de la sine în mediul semisolid modificat Rappaport Vassiliadis (MSRV) care este utilizat pentru monitorizarea Salmonella spp. zoonotice în Uniune, dar acest mediu este adecvat pentru Salmonella arizonae;

(v)

tehnicile de depistare trebuie să fie capabile să diferențieze răspunsurile serologice la infecțiile cu Salmonella Pullorum și Salmonella Gallinarum, datorită utilizării vaccinului cu Salmonella Enteritidis, în cazul în care acesta este utilizat (2). Prin urmare, această vaccinare nu trebuie utilizată dacă se utilizează monitorizarea serologică. Dacă s-a utilizat vaccinarea, trebuie utilizată testarea bacteriologică, dar metoda de confirmare trebuie să fie capabilă să diferențieze tulpinile de vaccin viu de cele sălbatice.

2.7.

Rezultate:

Un efectiv de păsări este considerat pozitiv atunci când, în urma rezultatelor pozitive ale testării efectuate în conformitate cu punctele 2.3-2.6, un al doilea test de tip adecvat confirmă infecția cu agenții patogeni.

3.

Supravegherea bolilor pentru Mycoplasma spp. relevantă pentru păsări de curte:

3.1.

Identificarea infectării cu următorii agenți:

(a)

Mycoplasma gallisepticum;

(b)

Mycoplasma meleagridis.

3.2.

Specii-țintă:

(a)

Mycoplasma gallisepticum: Gallus gallus, Meleagris gallopavo;

(b)

Mycoplasma meleagridis: Meleagris gallopavo.

3.3.

Examinări:

Fiecare efectiv de păsări trebuie să fie examinat clinic pe durata fiecărei perioade de depunere a ouălor sau de producție, la momentul oportun pentru depistarea bolii în cauză.

3.4.

Matricea de eșantionare:

Eșantioanele care trebuie să fie prelevate de la fiecare efectiv de păsări din unitatea care deține păsări de curte, dacă este cazul:

(a)

sânge;

(b)

material seminal;

(c)

secreție traheală, orificii nazale posterioare sau cloacă;

(d)

țesuturi post-mortem, în special din sacul aerian de la puii de o zi cu leziuni;

(e)

în special pentru determinarea prezenței Mycoplasma meleagridis, din oviduct și penis, în cazul curcanilor.

3.5.

Cadrul și frecvența eșantionării:

(a)

eșantionare pentru Mycoplasma gallisepticum:

Specia

Momentul eșantionării

Numărul de păsări care trebuie eșantionate

Păsări de curte de reproducție

Păsări pentru producție

Gallus gallus

la vârsta de 16 săptămâni

la punctul de depunere

și ulterior o dată la 90 de zile

Pe durata producției o dată la 90 de zile

60

60

60

Meleagris gallopavo

la vârsta de 20 săptămâni

la punctul de depunere

și ulterior o dată la 90 de zile

Pe durata producției o dată la 90 de zile

60

60

60

(b)

eșantionare pentru Mycoplasma meleagridis:

Specia

Momentul eșantionării

Numărul de păsări care trebuie eșantionate

Păsări de curte de reproducție

Păsări pentru producție

Meleagris gallopavo

la vârsta de 20 săptămâni

la punctul de depunere

și ulterior o dată la 90 de zile

Pe durata producției o dată la 90 de zile

60

60

60

(c)

numărul de păsări care trebuie eșantionate conform literelor (a) și (b) poate fi adaptat de autoritatea competentă în funcție de prevalența cunoscută a infecției în statul membru în cauză și de istoricul acesteia în cadrul unității. În orice caz, este prelevat întotdeauna un număr de eșantioane valabil din punct de vedere statistic pentru testare serologică/bacteriologică.

3.6.

Examinări, eșantionare și metode de testare:

Testarea prezenței infecției prin teste serologice, bacteriologice și moleculare trebuie să se efectueze prin metode validate, recunoscute de autoritatea competentă.

3.7.

Rezultate:

Un efectiv de păsări este considerat pozitiv atunci când, în urma rezultatelor pozitive ale testării efectuate în conformitate cu punctele 3.3-3.6, un al doilea test de tip adecvat confirmă infecția cu agenții patogeni.

PARTEA 3

Informații suplimentare privind procedurile de diagnosticare

Laboratoarele care au fost desemnate de autoritatea competentă să efectueze testările prevăzute în părțile 1 și 2 din prezenta anexă pot să consulte Manualul de teste de diagnostic și vaccinuri pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), ediția 2018, pentru o descriere mai detaliată a procedurilor de diagnosticare.


(1)  Ocazional, testele serologice la specii de păsări altele decât Galliformes pot avea uneori ca rezultat o proporție inacceptabilă de reacții fals-pozitive.

(2)  În prezent, nu există niciun test care să diferențieze răspunsurile la infecțiile cu Salmonella Pullorum și Salmonella Gallinarum și vaccinarea pentru acest serotip.


ANEXA III

MIJLOACELE DE IDENTIFICARE A ANIMALELOR TERESTRE DEȚINUTE

Mijloacele de identificare a animalelor terestre deținute sunt următoarele:

(a)

crotalie convențională;

(b)

bandă convențională pe chișiță;

(c)

crotalie electronică;

(d)

transponder tip bolus;

(e)

transponder injectabil;

(f)

bandă electronică pe chișiță;

(g)

tatuaj;

(h)

inel montat pe picior.