3.5.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 116/39


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/688 AL COMISIEI

din 2 mai 2019

de instituire a unei taxe compensatorii definitive asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) („regulamentul de bază”), în special articolul 18,

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Măsuri în vigoare

(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2013 al Consiliului (2), Consiliul a instituit o taxă compensatorie asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”, „RPC”, sau „țara în cauză”). Nivelul taxelor compensatorii în vigoare în prezent variază între 13,7 % și 44,7 % (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Ancheta care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „ancheta inițială”.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 214/2013 al Consiliului (3), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din China. Nivelul taxelor antidumping în vigoare în prezent variază între 0 % și 26,1 %.

(3)

Nivelul taxelor combinate variază între 13,7 % și 58,3 %.

1.2.   Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor compensatorii în vigoare (4), Comisia a primit la 13 decembrie 2017 o cerere de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor compensatorii în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(5)

Cererea a fost depusă de către Asociația Europeană a Oțelului („EUROFER”), în numele unor producători care reprezentau peste 70 % din producția totală a Uniunii de anumite produse din oțel cu acoperire organică (denumită în continuare „solicitantul”).

(6)

Solicitantul a susținut faptul că expirarea măsurilor compensatorii ar favoriza probabil continuarea sau reapariția subvenției și a prejudiciului pentru industria Uniunii.

1.3.   Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

(7)

Stabilind existența unor elemente de probă suficiente pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 14 martie 2018, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor compensatorii aplicabile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(8)

Înainte de a proceda la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor și în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a înștiințat autoritățile chineze că a primit o cerere de reexaminare documentată în mod corespunzător și a invitat autoritățile chineze să demareze consultări în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază. Consultările au avut loc la 9 martie 2018, dar nu s-a putut ajunge la o soluție convenită reciproc.

1.4.   Ancheta paralelă

(9)

Printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 14 martie 2018 (6), Comisia a anunțat, de asemenea, deschiderea unei reexaminări în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (7) în perspectiva expirării măsurilor antidumping definitive în vigoare în ceea ce privește importurile în Uniune de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din RPC.

1.5.   Ancheta

1.5.1.   Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(10)

Ancheta privind probabilitatea unei continuări sau reapariții a subvenționării a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și 31 decembrie 2017 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

1.5.2.   Părțile interesate

(11)

Prin intermediul avizului de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să o contacteze în vederea participării la anchetă. De asemenea, Comisia a informat în mod individual solicitantul, producătorii cunoscuți din Uniune și asociații ale acestora, producătorii-exportatori cunoscuți din China, importatorii neafiliați cunoscuți din Uniune, utilizatorii neafiliați din Uniune cunoscuți ca fiind interesați, precum și reprezentanții țării exportatoare cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să ia parte la aceasta.

(12)

Toate părțile interesate au fost invitate să își facă cunoscute punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative în termenele stabilite în avizul de deschidere. Părților interesate li s-a acordat, de asemenea, ocazia de a solicita în scris o audiere de către serviciile de anchetă ale Comisiei și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

1.5.3.   Eșantionarea

(13)

În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

1.5.3.1.   Eșantionarea producătorilor-exportatori din RPC

(14)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară în ceea ce privește producătorii-exportatori și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC de pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(15)

Doi producători-exportatori au furnizat informațiile solicitate în anexa I la avizul de deschidere în vederea eșantionării, dar niciunul dintre aceștia nu a furnizat produse din oțel cu acoperire organică conforme definiției din avizul de deschidere. Un al treilea producător-exportator s-a făcut cunoscut la șase săptămâni după expirarea termenului prevăzut pentru formularea răspunsurilor la formularul de eșantionare. Acest producător-exportator a primit statutul de parte interesată, însă a fost considerat necooperant, deoarece nu a formulat niciodată răspunsuri la formularul de eșantionare și nici nu a încercat să răspundă la chestionarul producătorului-exportator.

(16)

Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din RPC prin nota verbală din 18 iulie 2018 că ar putea recurge la utilizarea datelor disponibile în temeiul articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază în contextul analizării continuării sau reapariției subvenției. Autoritățile din RPC nu au reacționat la respectiva notă.

1.5.3.2.   Eșantionarea producătorilor din Uniune

(17)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că selectase în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază. Înainte de deschiderea anchetei, 21 de producători din Uniune furnizaseră informațiile solicitate pentru selectarea eșantionului și își exprimaseră disponibilitatea de a coopera cu Comisia. Pe această bază, Comisia a selectat, în mod provizoriu, un eșantion de trei producători, care au fost considerați reprezentativi pentru industria Uniunii în ceea ce privește volumul producției și al vânzărilor produsului similar în Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 28 % din producția totală estimată a industriei Uniunii și 27 % din volumul total al vânzărilor industriei Uniunii către clienți neafiliați din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Întrucât nu s-au primit observații, eșantionul provizoriu a fost confirmat. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

1.5.3.3.   Eșantionarea importatorilor

(18)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat celor nouă importatori neafiliați identificați în cerere să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Niciunul dintre aceștia nu și-a manifestat disponibilitatea în acest sens.

1.5.4.   Chestionarele și vizitele de verificare

(19)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, solicitantului și autorităților chineze. Au fost primite răspunsuri la chestionare de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion și de la solicitant.

(20)

Comisia a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției subvenționării și a prejudiciului, precum și a criteriului interesului Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

(a)

Producători din Uniune:

ArcelorMittal Belgium, Belgia;

Marcegaglia Carbon Steel SpA, Italia;

Tata Steel Maubeuge SA, Franța.

(b)

Asociația producătorilor din Uniune:

EUROFER, Belgia.

1.5.5.   Procedura ulterioară

(21)

La 22 februarie 2019, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie taxe compensatorii. Toate părțile au beneficiat de o perioadă în care au putut face observații cu privire la respectiva comunicare.

(22)

Au fost primite observații doar din partea solicitantului. Acestea sunt abordate în secțiunea 3.3 de mai jos.

2.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul în cauză

(23)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor este același cu cel definit în ancheta inițială, mai precis anumite produse din oțel cu acoperire organică, și anume produse laminate plate din oțeluri nealiate și aliate (cu excepția oțelului inoxidabil) care sunt vopsite, lăcuite sau acoperite cu materiale plastice, cel puțin pe o parte, cu excepția așa-numitelor „panouri tip sandwich”, precum cele utilizate pentru aplicații în construcții și alcătuite din două foi metalice exterioare cu un miez stabilizator din material izolant situat între acestea, cu excepția produselor cu acoperire finală pe bază de praf de zinc (vopsea cu conținut ridicat de zinc, care conține cel puțin 70 % zinc în greutate) și cu excepția produselor cu substrat cu acoperire metalică de crom sau staniu, încadrate în prezent la codurile NC ex 7210 70 80, ex 7212 40 80, ex 7225 99 00, ex 7226 99 70 (coduri TARIC 7210708011, 7210708091, 7212408001, 7212408021, 7212408091, 7225990011, 7225990091, 7226997011 și 7226997091) și originare din China (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării” sau „OAO”).

(24)

Produsul care face obiectul reexaminării este obținut prin aplicarea unui strat de acoperire organică produselor laminate plate din oțel. Acoperirea organică conferă produselor din oțel proprietăți de protecție, de natură estetică și funcțională.

(25)

Produsul care face obiectul reexaminării este utilizat în principal în sectorul construcțiilor și pentru prelucrarea ulterioară a produselor utilizate în construcții. Printre alte utilizări se numără aparatele electrocasnice.

2.2.   Produsul similar

(26)

Niciuna dintre părțile interesate nu a transmis observații privind produsul similar. Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, prezenta anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că produsul fabricat și vândut pe piețele interne din China și produsul fabricat și vândut în Uniune de către producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări finale. Prin urmare, ele sunt considerate produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

3.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SUBVENȚIONĂRII

(27)

În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază și astfel cum se menționează în avizul de deschidere, Comisia a examinat mai întâi probabilitatea ca expirarea măsurilor existente să conducă la o continuare a subvenționării.

3.1.   Lipsa cooperării și utilizarea datelor disponibile în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din regulamentul de bază

(28)

La 4 iunie 2018, Comisia a trimis un chestionar autorităților chineze, care a inclus chestionare specifice pentru Export Import Bank of China („EXIM”) și China Export & Credit Insurance Corporation („Sinosure”), pe baza faptului că, sub controlul autorităților chineze, au furnizat împrumuturi și servicii financiare industriei producătoare de oțel cu acoperire organică, în conformitate cu informațiile din cerere și/sau din ancheta inițială.

(29)

În plus, autoritățile chineze au fost invitate să transmită un chestionar adresat băncilor și altor instituții financiare cunoscute de către autoritățile chineze că ar fi oferit împrumuturi industriei în cauză, precum și producătorilor și distribuitorilor de oțel laminat la cald și la rece care furnizează materii prime pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(30)

Comisia nu a primit niciun răspuns la chestionarele menționate anterior, nici de la autoritățile chineze, nici de la EXIM, Sinosure sau întreprinderile din amonte.

(31)

Prin nota verbală din 18 iulie 2018, Comisia a informat autoritățile chineze că, în urma lipsei cooperării din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi ai produsului care face obiectul reexaminării, astfel cum se explică în considerentul 16, Comisia intenționa să își bazeze constatările pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din regulamentul de bază. De asemenea, autoritățile chineze au fost informate asupra faptului că o constatare pe baza datelor disponibile poate fi mai puțin favorabilă decât în cazul în care autoritățile chineze și producătorii-exportatori ar fi cooperat.

(32)

Nu au fost primite observații în această privință. În conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază, Comisia a avut în vedere utilizarea datelor disponibile necesare pentru a stabili continuarea practicilor de subvenționare din China în industria producătoare de oțel cu acoperire organică.

(33)

Cu privire la utilizarea datelor disponibile, Organul de apel a reamintit că articolul 12.7 din Acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii permite utilizarea datelor înregistrate exclusiv în scopul înlocuirii informațiilor care ar putea lipsi, pentru a ajunge la o determinare precisă a subvenționării sau a prejudiciului. În consecință, Organul de apel a explicat că „trebuie să existe o legătură între” informațiile necesare „individuale care lipsesc și” datele disponibile „pe care se bazează o determinare în temeiul articolului 12.7” . Prin urmare, „o autoritate de anchetă trebuie să utilizeze” datele disponibile „care” înlocuiesc în mod rezonabil informațiile pe care o parte interesată nu le-a furnizat „, pentru a ajunge la o determinare precisă.” Organul de apel a explicat în continuare că „datele disponibile” se referă la datele care sunt în posesia autorității de anchetă și în raportul scris al acesteia. Întrucât determinările realizate în temeiul articolului 12.7 trebuie făcute pe baza „datelor disponibile”, „acestea nu pot fi făcute pe baza ipotezelor sau speculațiilor subiective.” În plus, în motivarea și evaluarea datelor disponibile care pot înlocui în mod rezonabil informațiile care lipsesc, „trebuie să se țină seama de toate informațiile verificate de la dosar” de către o autoritate de anchetă. Organul de apel a explicat că stabilirea „substitutelor rezonabile pentru” informațiile necesare „lipsă implică un proces de motivare și evaluare” din partea autorității de anchetă. În cazul în care la dispoziția unei autorități de anchetă sunt puse mai multe informații din care trebuie să aleagă, „ar părea evident că procesul de motivare și evaluare ar presupune un anumit grad de comparație” pentru a ajunge la o determinare precisă. Evaluarea „datelor disponibile” care este impusă și forma pe care o poate lua aceasta depind de circumstanțele specifice ale unui caz dat, inclusiv de natura, calitatea și cantitatea probelor aflate la dosar și de determinările individuale care trebuie făcute. Natura și amploarea explicațiilor și analizelor necesare variază de la o determinare la alta (8).

(34)

În consecință, Comisia a utilizat pentru analiza sa toate datele disponibile, în special:

(a)

cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază privind taxele antisubvenție asupra importurilor de OAO originare din China, din 13 decembrie 2017 (denumită în continuare „cererea”);

(b)

constatările anchetelor antisubvenție anterioare, efectuate de Comisie în raport cu același produs sau industriile din amonte din China, cum ar fi OAO (9) („ancheta inițială”) și produse plate laminate la cald (10) (denumite în continuare „ancheta PPLC” sau „regulamentul PPLC”);

(c)

constatările celor mai recente anchete antisubvenție efectuate de Comisie în raport cu sectoarele industriale încurajate în China, cum ar fi cel al anvelopelor pneumatice (11) (denumită în continuare „ancheta privind anvelopele”) și al bicicletelor electrice (12) (denumită în continuare „ancheta privind bicicletele electrice”) în care a fost examinată o subvenție similară;

(d)

documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia RPC în scopul anchetelor în materie de apărare comercială (denumit în continuare „Raportul privind China”) (13);

(e)

comunicarea industriei Uniunii din 21 decembrie 2018 privind datele disponibile și utilizarea noilor subvenții (denumită în continuare „comunicarea din 21 decembrie”) (14).

3.2.   Observații generale privind sectorul siderurgic din China

(35)

Înainte de a analiza subvenționarea presupusă a fi acordată sub formă de subvenții sau programe de subvenționare specifice (secțiunea 3.4 și următoarele de mai jos), Comisia a evaluat planurile, proiectele și alte documente guvernamentale, care au fost relevante pentru mai multe subvenții sau programe de subvenționare. Aceasta a constatat că toate subvențiile sau programele de subvenționare care fac obiectul evaluării fac parte din procesul de implementare a planificării centralizate a autorităților chineze din următoarele motive.

3.2.1.   Cel de-al 13-lea plan cincinal pentru industria siderurgică

(36)

În cadrul anchetei actuale, Comisia a stabilit că principalul document relevant în perioada anchetei de reexaminare a fost cel de-al 13-lea plan cincinal pentru industria siderurgică, Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice, care acoperă perioada cuprinsă între 2016 și 2020. Industria siderurgică a rămas în linii generale un sector favorizat în cadrul celui de-al 13-lea plan cincinal. În plan se subliniază faptul că industria siderurgică constituie „un sector fundamental al economiei chineze, o piatră de temelie a națiunii”. Planul a stabilit obiectivele generale pentru anii 2016-2020, și anume „transformarea Chinei într-o putere industrială”.

(37)

Cel de-al 13-lea plan cincinal subliniază în continuare rolul inovației tehnologice în dezvoltarea economică a RPC, precum și importanța continuă a principiilor de dezvoltare „ecologică”. Conform capitolului 5 din plan, una dintre principalele linii de dezvoltare este promovarea modernizării structurii industriale tradiționale, la fel ca în cazul celui de al 12-lea plan cincinal. Această idee este elaborată mai pe larg în capitolul 22, care explică strategia de modernizare a industriei tradiționale din RPC prin promovarea reconversiei tehnologice a acesteia. În acest sens, în cel de-al 13-lea plan cincinal se afirmă că întreprinderile vor fi sprijinite „pentru a se îmbunătăți per ansamblu în domenii precum tehnologia produsului, echipamentele industriale, protecția mediului și eficiența energetică”. Protecția mediului este elaborată mai pe larg în capitolul 44. În conformitate cu capitolul respectiv, la nivelul industriilor-cheie va fi pusă în aplicare o „renovare” a producției nepoluante, iar caseta 16 se referă în mod specific la industria siderurgică în acest sens.

(38)

„Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru 2016-2020” (cel de-al 13-lea plan cincinal pentru industria siderurgică) a fost publicat în noiembrie 2016. Acesta se bazează pe cel de-al 13-lea plan cincinal. Planul arată că industria siderurgică este „un sector important, fundamental al economiei chineze, o piatră de temelie a națiunii”. Planul respectiv detaliază în continuare principiile inovării tehnologice, ale ajustărilor structurale și ale dezvoltării ecologice menționate în cel de-al 13-lea plan cincinal, le pune în legătură cu mai multe priorități specifice din cadrul industriei siderurgice (a se vedea capitolul IV al planului – Principalele sarcini) și prezintă legătura cu diferite măsuri de sprijin fiscal și financiar (a se vedea capitolul V al planului – Măsuri de salvgardare).

(39)

Consolidarea industriei siderurgice și dependența de producători dominanți/majori, în special întreprinderile deținute de stat, reprezintă o trăsătură esențială a planului. Producătorii de oțel din China sunt, de asemenea, invitați să producă în continuare și să își extindă producția în străinătate. Cel de-al 13-lea plan cincinal a indicat cantitatea de oțel care trebuie utilizată în întreaga țară și a indicat că exportul de oțel trebuie gestionat în conformitate cu principiul potrivit căruia cererea internă ar trebui să aibă prioritate și că întreprinderile din China ar trebui să participe activ la concurența internațională, precum și crearea și menținerea unui mediu pentru exportul de oțel.

(40)

Capitolul 17 secțiunea 1 din cel de-al 13-lea plan cincinal prevede următoarele: „Strategia națională de dezvoltare și planul vor juca un rol principal și constrângător.” În sfârșit, cel de-al 13-lea plan cincinal prevede că „toate autoritățile locale responsabile cu industria siderurgică ... pun în aplicare sarcinile și măsurile de politică stabilite în prezentul plan”. La nivelul întreprinderilor individuale, „întreprinderile relevante asigură convergența cu principalele obiective și sarcini prioritare ale prezentului plan” (15). Astfel, în loc să facă doar afirmații generale de încurajare, cel de-al 13-lea plan cincinal prevede un cadru obligatoriu pentru industria siderurgică internă. Acest cadru a fost reprodus la nivel local/regional prin adoptarea de planuri suplimentare, care prevăd mai multe detalii de implementare.

3.2.2.   Ordinul nr. 35

(41)

Ordinul nr. 35 al Comisiei naționale pentru dezvoltare și reformă – Politici pentru dezvoltarea industriei siderurgice (2005) (denumit în continuare „Ordinul nr. 35”) este un alt document de politică ce reglementează industria siderurgică din China. Adoptat de Consiliul de Stat, acesta vizează diverse aspecte ale controlului autorităților chineze asupra industriei, printre care:

Interzicerea acționariatului majoritar străin la nivelul producătorilor de oțel din China (articolul 1)

Stabilirea obiectivelor pentru capacitatea de producție pentru cei mai mari producători de oțel (articolul 3)

Stabilirea normelor pentru modificările în structura organizațională a întreprinderilor siderurgice (articolul 20)

Stabilirea procedurilor de aprobare de către autoritățile chineze a investițiilor la nivelul producătorilor de oțel (articolul 22)

Acordarea de împrumuturi și drepturi de utilizare a terenurilor exclusiv producătorilor de oțel care respectă politicile naționale de dezvoltare pentru sectorul respectiv (articolele 24 și 25)

Intervenția statului care vizează sprijinirea grupurilor mari de întreprinderi de bază pentru stabilirea producției și furnizarea de materii prime în străinătate (articolul 30).

3.2.3.   Decizia nr. 40

(42)

Decizia nr. 40 este un ordin emis de Consiliul de Stat care clasifică sectoarele industriale din punct de vedere investițional în diverse categorii, și anume „proiecte încurajate, restrictive și eliminate”. Potrivit acestei decizii, „Catalogul liniilor directoare de adaptare a structurilor industriale”, care este o măsură de punere în aplicare a Deciziei nr. 40, constituie o bază importantă pentru orientarea direcțiilor pentru investiții. De asemenea, catalogul oferă îndrumări autorităților chineze privind administrarea proiectelor de investiții și formularea și punerea în aplicare a politicilor privind finanțele publice, fiscalitatea, creditele, terenurile, importul și exportul (16). Industria siderurgică este indicată ca o industrie încurajată în capitolul VIII din acest catalog de îndrumări. În ceea ce privește natura sa juridică, Comisia a observat că Decizia nr. 40 este un ordin emis de Consiliul de Stat, care este cel mai înalt organism administrativ din RPC. În acest sens, decizia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru alte organisme publice și pentru operatorii economici (17).

3.2.4.   Planul de revitalizare

(43)

Planul pentru ajustarea și revitalizarea industriei siderurgice (2009) constituie un plan de acțiune pentru industria siderurgică. Planul își propune să soluționeze criza financiară internațională și să abordeze cerințele generale de politică ale autorităților chineze pentru a menține creșterea economică. De asemenea, el urmărește „garantarea funcționării stabile a industriei”, dat fiind că „industria este privită ca un pilon important al economiei naționale”. Documentul prevede următoarele:

intensificarea sprijinului financiar acordat producătorilor de oțel considerați „actori-cheie”;

accelerarea procesului de ajustare structurală și promovarea modernizării industriale;

sprijinirea companiilor-cheie care își desfășoară activitatea în străinătate în materie de dezvoltare, cooperare tehnică, fuziuni și achiziții;

creșterea nivelului creditelor la export pentru echipamente metalurgice.

3.2.5.   Planul național pentru dezvoltarea științei și tehnologiei pe termen mediu și lung

(44)

În conformitate cu capitolul III punctul 5 și cu capitolul VIII din Planul național pentru dezvoltarea științei și tehnologiei pe termen mediu și lung (2006-2020), acesta sprijină dezvoltarea de domenii-cheie și teme prioritare, încurajând acordarea de sprijin financiar și fiscal respectivelor domenii-cheie și priorități.

3.2.6.   Concluzii generale privind intervenția autorităților chineze în industria siderurgică

(45)

Având în vedere documentele la care se face referire anterior și dispozițiile prevăzute în acestea, Comisia și-a reafirmat concluzia din ancheta inițială conform căreia, în perioada anchetei de reexaminare, industria siderurgică din China a fost considerată în continuare drept o industrie-cheie/strategică, a cărei dezvoltare este urmărită în mod activ și condusă de autoritățile chineze ca obiectiv strategic de politică.

3.3.   Subvenții și programe de subvenționare care fac obiectul prezentei anchete

(46)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori din China menționați la considerentele 16 și 31, Comisia a decis să examineze dacă s-a continuat subvenționarea după cum urmează. În primul rând, Comisia a examinat dacă subvențiile care au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei inițiale au continuat să confere beneficii industriei producătoare de oțel cu acoperire organică. Ulterior, Comisia a analizat dacă industria în cauză a beneficiat de subvenții care nu au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei inițiale (denumite în continuare „subvenții suplimentare”), astfel cum se susține în cerere.

(47)

Comisia a decis că, având în vedere constatările care confirmă existența continuării subvenționării în ceea ce privește majoritatea subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei inițiale, precum și unele dintre subvențiile suplimentare, nu este necesară anchetarea tuturor celorlalte subvenții a căror existență o susține solicitantul. În acest sens, se reamintește faptul că, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, Comisia ar trebui să examineze dacă există dovezi ale continuării subvenționării, indiferent de valoarea acesteia.

(48)

Ca răspuns la comunicarea constatărilor finale, solicitantul a formulat trei observații principale. În primul rând, a susținut că politica autorităților chineze de a nu permite producătorilor de oțel să intre în faliment și de a asigura disponibilitatea finanțărilor indiferent de viabilitatea întreprinderii în cauză constituie o „garanție de facto”. Aceasta ar fi trebuit să fie considerată un program separat de subvenționare și să facă în consecință obiectul unor măsuri compensatorii instituite de către Comisie. În al doilea rând, acesta a afirmat că noile subvenții identificate de Comisie, împreună cu pretinsa „garanție de facto” care nu a fost analizată de către Comisie, nu acoperă întreaga valoare a avantajelor de care au beneficiat producătorii-exportatori chinezi în cursul perioadei anchetei de reexaminare și că, de fapt, nivelul subvenționării a crescut în comparație cu ancheta inițială. În al treilea rând, solicitantul a menționat că, prin lipsa notificării subvențiilor către producătorii de OAO, RPC nu a respectat cerința de notificare a subvențiilor prevăzută în Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii (ASMC).

(49)

În răspunsul la prima observație, Comisia a recunoscut că politica guvernului chinez prevăzută în documentele menționate la secțiunea 1.2 de mai sus și avantajul economic al acesteia pot într-adevăr să ajungă să constituie o garanție de facto implicită pentru unele întreprinderi mari deținute de stat care se confruntă cu dificultăți financiare. Cu toate acestea, potrivit constatărilor Comisiei în HRF, (18) întrucât Comisia și-a concentrat deja analiza asupra împrumuturilor preferențiale și având în vedere că valoarea subvenționării constatată în acest program și în celelalte programe de subvenționare care au făcut obiectul analizei era deja substanțială, aceasta a decis să nu mai analizeze în continuare acest aspect.

(50)

În ceea ce privește cea de-a doua observație, Comisia a recunoscut că, după cum se specifică în secțiunea 3.5.4 de mai jos, a stabilit existența altor programe de subvenționare care nu au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei inițiale. Cu toate acestea, nu există dovezi în sprijinul faptului că nivelul de subvenționare oferit de programele de subvenționare existente în cursul anchetei inițiale a scăzut. Acest lucru poate însemna, într-adevăr, un nivel mai ridicat al subvenționării în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, Comisia nu a considerat că este necesar să calculeze astfel de sume în lumina constatărilor sale privind continuarea subvenționării; constatări care sunt suficiente în contextul unei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Comisia a reamintit solicitantului că reexaminarea în cauză nu se referă la nivelul efectiv al taxelor și nu aduce atingere dreptului solicitantului de a solicita o reexaminare în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază. În consecință, observația respectivă a fost respinsă.

(51)

În ceea ce privește cea de-a treia observație, RPC nu și-a respectat, într-adevăr, obligația de notificare a subvențiilor în temeiul articolului 25 din ASMC în ceea ce privește subvențiile în cauză. Comisia regretă faptul că RPC nu și-a respectat această obligație, ceea ce constituie un obstacol serios în calea posibilității acesteia de a evalua conținutul și impactul subvențiilor puse în aplicare de către autoritățile chineze în beneficiul producătorilor de OAO. Cu toate acestea, nu sunt prevăzute consecințe juridice în regulamentul de bază care să poată fi invocate în contextul reexaminării în curs. Comisia ia măsurile necesare în cadrul forurilor competente ale OMC în conformitate cu normele relevante din ASMC. Prin urmare, această observație a fost, de asemenea, respinsă.

3.4.   Furnizarea de bunuri și servicii contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată (19)

3.4.1.   Furnizarea de oțel laminat la cald și la rece la prețuri mai mici decât ar fi adecvat

3.4.1.1.   Constatările anchetei inițiale

(52)

În cadrul anchetei inițiale (20), Comisia a stabilit că întreprinderile deținute de stat care au furnizat producătorilor de OAO oțel laminat la cald și oțel laminat la rece (denumite în continuare „OLC” și „OLR”) au fost organisme publice în conformitate cu testul stabilit de Organul de apel al OMC (21), deoarece execută funcții guvernamentale și, astfel, exercită autoritate guvernamentală.

(53)

De asemenea, Comisia a stabilit că producătorii privați de OLC și OLR din China au primit mandatul și ordinul autorităților chineze pentru a furniza mărfuri în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctele (iii) și (iv) din regulamentul de bază și pentru a acționa în același mod ca și întreprinderile siderurgice deținute de stat (22).

(54)

În cadrul analizei ulterioare (23), Comisia a concluzionat în mod pozitiv cu privire la existența unui avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază pentru producătorii-exportatori de OAO. Acest avantaj a rezultat din furnizarea de materii prime contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată de către producătorii de OLC și OLR, indiferent dacă întreprinderile de stat acționează ca organisme publice sau întreprinderi private sub mandatul și ordinul autorităților chineze în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.

(55)

Pentru a calcula acest avantaj, Comisia a comparat prețurile OLC și OLR plătite de către producătorii-exportatori de OAO în cauză la nivelul de referință relevant. Organul de apel a confirmat faptul că, în cazul în care piața țării furnizoare este denaturată prin rolul statului, este permisă utilizarea unor criterii de referință externe.

(56)

Pe baza informațiilor din dosar furnizate în cadrul anchetei inițiale, s-a stabilit că prețurile practicate la vânzarea de OLC și OLR de către întreprinderile deținute de stat din China erau denaturate. Aceasta a fost ca urmare a predominanței puternice a întreprinderilor deținute de stat pe piața OLC și OLR din China și din cauza faptului că prețurile furnizorilor privați de OLC și OLR erau aliniate cu prețurile întreprinderilor deținute de stat.

(57)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu existau prețuri de piață fiabile în China pentru OLC și OLR și a calculat valoarea de referință pe baza prețurilor pentru OLC și OLR de pe piața mondială, care sunt publicate în mod regulat în diverse reviste specializate în domeniul siderurgiei, precum Steel Business Briefing, MEPS și CRU.

(58)

O comparație a prețurilor practicate de producătorii de OLC și OLR cu valoarea de referință din afara țării a arătat că prețurile din China erau cu mult sub prețurile de referință și, în consecință, au dus la un avantaj pentru producătorii-exportatori chinezi de OAO în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(59)

În plus, respectivul program de subvenționare a fost considerat specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, întrucât OLC și OLR sunt utilizate numai de către un număr restrâns de sectoare și întreprinderi din China în procesul lor de producție.

(60)

Rata subvenției stabilită în ancheta inițială pentru producătorii-exportatori de OAO incluși în eșantion a variat între 23,02 % și 27,63 %, iar rata pentru societățile care nu au cooperat a fost de 32,44 %.

3.4.1.2.   Constatările actualei anchete

(61)

În cererea și anexele corespunzătoare, solicitantul a furnizat dovezi că producătorii chinezi de OAO au continuat să beneficieze de furnizarea de OLC și OLR contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată pentru producția de OAO, care acoperă atât achizițiile de la întreprinderi deținute de stat, cât și de la celelalte întreprinderi.

(62)

Furnizarea de OLC și OLR contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată viza producătorii de OAO care nu sunt producători de oțel integrați pe verticală. Aceasta era în beneficiul celor care au fie (i) o linie de laminare la rece și trebuie să cumpere OLC ca substrat pentru laminarea la rece, fie (ii) linii de acoperire și trebuie să achiziționeze OLR ca materie primă. Numeroși producători de OAO din China sunt, în prezent, încă relaminori, mai degrabă decât integrați pe verticală și, prin urmare, au nevoie de materii prime plate din oțel pentru a produce OAO (24).

(63)

Într-o primă etapă, solicitantul a pus la dispoziție dovezi potrivit cărora furnizorii de OLC și OLR sunt în continuare organisme publice în conformitate cu testul stabilit de Organul de apel al OMC (a se vedea considerentul 48). Reclamantul a indicat că autoritățile chineze controlează și gestionează în diferite moduri întreprinderile deținute de stat.

(64)

Într-o primă etapă, cadrul instituțional a permis autorităților chineze să dețină un control strict asupra întreprinderilor deținute de stat prin intermediul diverselor organisme.

(65)

Comisia de supraveghere și administrare a activelor din proprietatea statului din cadrul Consiliului de Stat (denumită în continuare „CSAAPS”) este proprietarul final al tuturor întreprinderilor deținute de stat din China. Toți administratorii și directorii CSAAPS sunt numiți de către Partidul Comunist din China. CSAAPS are un rol central în ceea ce privește gestionarea întreprinderilor deținute de stat, inclusiv supravegherea disciplinară, și se asigură că întreprinderile deținute de stat respectă obiectivele stabilite de autoritățile chineze. De asemenea, ea participă în cadrul procesului de luare a deciziilor în materie de investiții și la tranzacțiile cu acțiuni și stocuri. Prin urmare, CSAAPS poate fi considerată drept autoritatea publică de reglementare a întreprinderilor deținute de stat.

(66)

Comisia națională pentru dezvoltare și reformă (denumită în continuare „CNDR”) este o altă autoritate de reglementare care controlează întreprinderile deținute de stat. CNDR este responsabilă cu elaborarea strategiilor de dezvoltare macroeconomică și industrială și cu asigurarea faptului că actorii locali implementează în mod corespunzător politica autorităților chineze. CNDR adoptă orientări și directive și aprobă proiecte majore de investiții. Toate investițiile producătorilor de oțel din China trebuie aprobate de CNDR.

(67)

În al doilea rând, autoritățile chineze exercită un control strict asupra industriei siderurgice prin lege. Sectorul siderurgic este clasificat în categoria „industriilor de bază și pilon”, la nivelul cărora statul trebuie să „mențină o putere de control relativ puternică” (25). De asemenea, el face parte din categoria industriilor „încurajate” și, datorită acestui statut, beneficiază de diferite avantaje în ceea ce privește, de exemplu, împrumuturi, drepturi de utilizare a terenurilor și politici fiscale preferențiale. Acest control este consolidat și mai mult de faptul că în industria siderurgică este interzis acționariatul majoritar străin, care ar putea diminua controlul deținut de autoritățile chineze.

(68)

În al treilea rând, autoritățile chineze controlează întreprinderile deținute de stat prin numirea și supravegherea structurilor superioare de conducere. Departamentul de Organizare, care este un organism aflat sub controlul Secretariatului Partidului Comunist, numește și monitorizează persoanele care ocupă poziții de vârf în partid, la nivelul autorităților chineze, al organizației militare și al întreprinderilor deținute de stat. Această atribuție este partajată cu CSAAPS, care numește persoane, printre altele, în funcții de vicepreședinte executiv (26).

(69)

Întreprinderile deținute de stat acționează în calitate de organisme publice prin urmărirea obiectivelor guvernamentale și exercitarea funcțiilor guvernamentale în industria siderurgică. Acestea respectă politica autorităților chineze, pun în aplicare fuziuni și achiziții, își concentrează producția asupra unor produse, încearcă să atingă obiective naționale și favorizează anumite industrii din aval.

(70)

Se impune a fi subliniat faptul că toate dovezile de mai sus cu privire la administrarea, conducerea și controlul efectiv al întreprinderilor deținute de stat de către autoritățile chineze se bazează pe analiza acelorași documente, legi și regulamente principale ca cele din ancheta inițială, care sunt încă în vigoare pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare (27). Singurul amendament major de la ancheta inițială a fost înlocuirea celui de-al 12-lea plan cincinal pentru sectorul siderurgic cu cel de-al 13-lea plan cincinal. Cu toate acestea, o astfel de înlocuire nu a modificat rolul predominant al autorităților chineze în industria siderurgică.

(71)

În a doua etapă, solicitantul a furnizat dovezi în ceea ce privește prezența semnificativă și dominația continuă a întreprinderilor deținute de stat în industria siderurgică în general și în sectoarele OAO și OLC în special. La punctele 65-68, cererea enumeră întreprinderile majore de stat în sectoarele vizate și rezumă recentele constatări ale anchetelor efectuate de autoritățile australiene (28) și americane (29).

(72)

În a treia etapă, solicitantul a furnizat dovezi în sprijinul faptului că întreprinderile private din sectorul OLR și OLC erau în continuare sub mandatul și ordinul autorităților chineze să furnizeze mărfuri în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) și punctul (iv) din regulamentul de bază și că stabilirea prețurilor în acest sens este similară cu cea în cazul întreprinderilor deținute de stat. Prin urmare, concluziile Comisiei din ancheta inițială rămân valabile pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare.

(73)

Pentru a-și susține cererea, solicitantul a indicat faptul că producătorii care nu sunt întreprinderi deținute de stat au fost în continuare obligați să respecte planurile naționale și locale pe cinci ani și că sunt supuși unor intervenții puternice din partea autorităților chineze asupra pieței și, de asemenea, asupra structurilor corporative ale acestora. Pentru a demonstra continuitatea interacțiunilor puternice dintre autoritățile publice, partidul comunist și producătorii care nu sunt întreprinderi deținute de stat, solicitantul a invocat concluziile recentei anchete antisubvenție americane (30) și două studii ale Camerei Europene de Comerț din China (31).

(74)

Dovezile de mai sus arată comportamentul continuu al întreprinderilor deținute de stat în sectoarele OLR și OLC, în calitate de organisme publice, precum și mandatul și ordinul adresate producătorilor care nu sunt întreprinderi deținute de stat. În absența cooperării din partea autorităților chineze, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant în această privință. Prin urmare, Comisia a concluzionat că producătorii de OAO beneficiază în continuare de aprovizionarea cu materii prime din partea producătorilor de OLR și OLC contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată, astfel cum a fost stabilită în ancheta inițială.

(75)

În plus, Raportul privind China referitor la sectorul siderurgic în general (32) și concluziile anchetei PPLC, în special în ceea ce privește sectorul oțelului laminat la cald, (33) au confirmat aspectele esențiale referitoare la instituirea acestui program de subvenționare și continuarea sa, cum ar fi: comportamentul întreprinderilor deținute de stat în calitate de organisme publice, poziția lor dominantă în sectorul în cauză, mandatul și ordinul adresate producătorilor care nu sunt întreprinderi deținute de stat și denaturarea prețurilor.

3.4.1.3.   Avantaj

(76)

La punctele 76, 77 și 78 și în anexa 20 la cerere, solicitantul a furnizat un calcul al avantajului în temeiul acestei măsuri de subvenție în perioada anchetei de reexaminare, folosind aceeași metodologie ca și în ancheta inițială și un indicator de referință internațional compus din aproximativ aceleași țări ca și în ancheta inițială. Atât în cazul OLR, cât și în cazul OLC, diferența de preț dintre prețul mediu pe piața internă din China și prețul de referință a depășit 25 %.

(77)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume. Cu toate acestea, informațiile cuprinse în cereri arată că valorile subvențiilor continuă să fie similare cu nivelurile constatate în ancheta inițială.

3.4.1.4.   Specificitate

(78)

Măsura de subvenționare vizată este în continuare specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, întrucât OLR și OLC sunt utilizate numai de către un număr restrâns de sectoare din China în producția lor.

3.4.1.5.   Concluzie

(79)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că furnizarea de OLC și OLR la rate preferențiale ca o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

3.4.2.   Acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor pentru o remunerație mai mică decât cea adecvată

3.4.2.1.   Constatările anchetei inițiale

(80)

În cadrul anchetei inițiale (34), Comisia a stabilit că acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor de către autoritățile chineze ar trebui să fie considerată o măsură de subvenționare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Deoarece nu există o piață funcțională a terenurilor în China, autoritățile chineze acordă drepturi de folosință asupra terenurilor contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată, conferind astfel un avantaj societăților beneficiare. Utilizarea unui indicator de referință extern a demonstrat că suma plătită pentru drepturile de folosință asupra terenurilor de către producătorii de OAO este mult inferioară valorii normale de piață.

(81)

De asemenea, Comisia a stabilit că subvenția este specifică în temeiul articolului 4 alineatul (2) literele (a) și (c) din regulamentul de bază, deoarece accesul la terenurile industriale este limitat prin lege numai la societățile care respectă politicile industriale stabilite de către stat. În plus, doar anumite operațiuni au făcut obiectul unei proceduri de cerere de ofertă, prețurile fiind deseori stabilite de către autorități, iar practicile autorităților în acest domeniu sunt neclare și lipsite de transparență.

(82)

Utilizând indicatorul de referință al prețurilor terenurilor din Taiwan, rata subvenției cu privire la această măsură a fost stabilită în ancheta inițială pentru producătorii-exportatori de OAO incluși în eșantion între 0,34 % și 1,12 %, iar rata pentru societățile care nu au cooperat a fost de 1,36 %.

3.4.2.2.   Continuarea programului de subvenționare

(83)

În cererea și anexele corespunzătoare (35), solicitantul a furnizat dovezi că producătorii chinezi de OAO au continuat să beneficieze de drepturile de folosință asupra terenurilor contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată.

(84)

Solicitantul a indicat că legea care reglementează această chestiune nu s-a schimbat de la data anchetei inițiale. Proprietatea privată asupra terenurilor este interzisă în China. Legea privind administrarea terenurilor, și în special articolul 2, prevede în continuare că toate terenurile din China sunt, în ultimă instanță, deținute de autoritățile chineze, deoarece aparțin în mod colectiv Chinei. Legea proprietății (articolele 45-48) specifică faptul că terenurile din China sunt fie „deținute în mod colectiv”, fie „se află în proprietatea statului”. Terenurile nu pot fi vândute, dar se pot acorda drepturi de folosire a terenurilor prin procedee de ofertare, cotații sau licitații publice.

(85)

Nici autoritățile chineze, nici producătorii-exportatori nu au furnizat dovezi care să sugereze că industria OAO a încetat să beneficieze de acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor pentru o remunerație mai mică decât cea adecvată.

(86)

Pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a concluziilor Raportului privind China (36) în această privință și a constatărilor celor mai recente anchete privind anvelopele și bicicletele electrice (37), Comisia a concluzionat că tarifele plătite pentru utilizarea terenurilor au fost în continuare subvenționate, dat fiind faptul că sistemul impus de autoritățile chineze nu respectă principiile pieței.

3.4.2.3.   Avantaj

(87)

Având în vedere lipsa unei piețe a terenurilor în China, se impune utilizarea unei valori de referință externe pentru a stabili un preț de piață adecvat și pentru a calcula valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare, în conformitate cu articolul 6 litera (d) punctul (ii) din regulamentul de bază. Prețurile terenurilor din Taiwan la care se face referire anterior, utilizate în mod normal ca punct de referință pentru astfel de calcule, au fost actualizate și ajustate în sens crescător, ca urmare a constatărilor celor mai recente anchete în materie de compensare.

(88)

În absența cooperării din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume. Având în vedere aceste aspecte, dat fiind că prețurile de referință din Taiwan erau mai mari decât cele utilizate în cadrul anchetei inițiale, este probabil ca, în orice caz, subvenționarea să fi continuat la aceleași niveluri.

3.4.2.4.   Specificitate

(89)

Subvenția este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază. Drepturile de folosință asupra terenurilor sunt acordate doar unui grup restrâns de întreprinderi. În plus, industria siderurgică, făcând parte din categoria încurajată în contextul Deciziei nr. 40 a Consiliului de Stat, este una dintre industriile care beneficiază de drepturi de folosință asupra terenurilor. În plus, acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor în China este în continuare o practică netransparentă.

3.4.2.5.   Concluzie

(90)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor la rate preferențiale ca o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

3.4.3.   Furnizarea de energie electrică contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată

3.4.3.1.   Constatările anchetei inițiale

(91)

În cadrul anchetei inițiale (38), Comisia a constatat că CNDR deține responsabilitatea stabilirii prețurilor energiei electrice aplicabile în diferitele provincii. S-a constatat faptul că birourile locale pentru prețuri acționează doar ca un braț executiv al deciziei luate la nivel central de CNDR. Acest lucru este confirmat, de asemenea, de faptul că CNDR a publicat avize în care stabilește prețurile efective pentru fiecare provincie. Apoi, aceste avize sunt transpuse în mod formal în avizele locale adoptate de către birourile locale pentru prețuri și sunt puse în aplicare la nivel local.

(92)

Ancheta inițială a stabilit, de asemenea, că prețurile diferențiate ale energiei electrice aplicabile anumitor sectoare și/sau la nivel provincial și local sunt stabilite în conformitate cu anumiți factori, printre care, în special, urmărirea obiectivelor politicii industriale stabilite de autoritățile centrale și locale în planurile lor cincinale, precum și în planurile la nivel sectorial.

(93)

În continuare, Comisia a stabilit că unul dintre producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion a beneficiat de un preț al energiei electrice mai mic decât prețul aplicabil, în general, marilor utilizatori industriali. S-a constatat că, în zona specifică în care era situat acest exportator, o subcategorie de anumiți utilizatori industriali, inclusiv cei care produc produsul în cauză, aveau dreptul la acest preț mai scăzut. Astfel, întreprinderea a primit o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din regulamentul de bază, și anume autoritățile publice i-au furnizat energie electrică prin intermediul întreprinderii deținute de stat locale de distribuție a energiei electrice. Aceasta constituie o contribuție a statului sub forma furnizării de bunuri altele decât infrastructură generală, în sensul regulamentului de bază.

(94)

S-a constatat că subvenția este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază. Prețul mai scăzut al energiei electrice a fost stabilit în avizul relevant al CNDR și încorporat în avizul emis de biroul local pentru prețuri. Prin urmare, el a fost mandatat de o autoritate centrală și gestionat la nivel local. Acest preț mai scăzut a fost limitat la anumite întreprinderi, în anumite sectoare specifice. Subvenția a fost, de asemenea, limitată la o anumită regiune întrucât se aplică doar la o zonă geografică desemnată limitată în care producătorul-exportator își avea sediul.

3.4.3.2.   Continuarea programului de subvenționare

(95)

În cerere, solicitantul a indicat că legea care reglementează această chestiune nu s-a schimbat de la data anchetei inițiale. În plus, solicitantul a furnizat dovezi că producătorii de OAO au beneficiat de acest sistem în perioada anchetei de reexaminare (39).

(96)

Nici autoritățile chineze, nici producătorii-exportatori din China nu au furnizat dovezi care să sugereze că industria OAO a încetat să beneficieze de furnizarea de energie electrică pentru o remunerație mai mică decât cea adecvată.

(97)

Pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a concluziilor Raportului privind China (40) și a constatărilor celor mai recente anchete privind anvelopele (41), Comisia a concluzionat că tarifele plătite la energia electrică sunt preferențiale în funcție de întreprinderile individuale, de sectorul industrial sau de localizarea lor geografică.

3.4.3.3.   Avantaj

(98)

În absența cooperării din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume. Având în vedere aceste aspecte, nivelul de subvenționare nu pare să fi scăzut în comparație cu ancheta inițială.

3.4.3.4.   Specificitate

(99)

Potrivit explicațiilor furnizate în considerentul 90, sistemul era specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază.

3.4.3.5.   Concluzie

(100)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că furnizarea de energie electrică la rate preferențiale ca o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

3.5.   Transfer direct de fonduri (42)

3.5.1.   Împrumuturi și dobânzi preferențiale

3.5.1.1.   Constatările anchetei inițiale

(101)

În cadrul anchetei inițiale (43), Comisia a stabilit că băncile deținute de stat sunt considerate organisme publice deoarece execută funcții guvernamentale și, astfel, exercită autoritate guvernamentală. În continuare, s-a concluzionat că, pe parcursul perioadei anchetei inițiale, primele cinci mari bănci comerciale deținute de stat reprezentau peste jumătate din sectorul bancar chinez.

(102)

În privința băncilor care au acordat împrumuturi producătorilor-exportatori de OAO cooperanți, acestea erau în mare majoritate deținute de stat. Pe baza informațiilor disponibile, s-a constatat că cel puțin 14 din cele 17 bănci raportate erau bănci deținute de stat, inclusiv principalele bănci comerciale din China, cum ar fi Bank of China, China Construction Bank și Industrial and Commercial Bank of China. În continuare, s-a constatat că aceste bănci comerciale deținute de stat dețineau un loc predominant pe piață, iar în calitate de organisme publice erau implicate în acordarea de împrumuturi la o rată a dobânzii mai mică decât cea de pe piață. În consecință, s-a concluzionat că autoritățile chineze aveau o politică de furnizare de împrumuturi în condiții preferențiale pentru sectorul OAO.

(103)

De asemenea, Comisia a stabilit, pe baza articolelor 34 și 38 din Legea privind activitățile bancare comerciale și a articolelor 24 și 25 din Ordinul nr. 35 - Politici pentru dezvoltarea industriei siderurgice, că băncile comerciale private din China erau mandatate și dirijate de autoritățile chineze să ofere împrumuturi preferențiale producătorilor de OAO în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.

(104)

Prin urmare, Comisia a concluzionat următoarele: a existat o contribuție financiară acordată producătorilor de OAO sub forma unui transfer direct de fonduri de la autoritățile publice, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază; iar băncile private au fost, de asemenea, mandatate sau dirijate de autorități să ofere contribuții financiare acelorași producători în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.

(105)

S-a constatat existența unui avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) și al articolului 6 litera (b) din regulamentul de bază, în măsura în care împrumuturile acordate de stat prevedeau condiții mai favorabile decât cele pe care beneficiarul le-ar putea obține în mod normal pe piață. Deoarece s-a stabilit că împrumuturile neguvernamentale din China nu reprezintă o valoare de referință a pieței adecvată (băncile private fiind mandatate și dirijate de autoritățile chineze), aceasta a fost construită pe baza ratei standard de împrumut a Băncii Populare a Chinei. Această rată a fost ajustată astfel încât să reflecte riscul normal de piață prin adăugarea primei corespunzătoare aferente obligațiunilor emise de societăți cu rating de obligațiuni de tip „rating speculativ” (la rata BB).

(106)

În cadrul anchetei inițiale (44), s-a constatat că acest program de subvenționare este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece industria siderurgică aparținea categoriei încurajate în conformitate cu Decizia nr. 40, iar acordarea de împrumuturi era limitată doar întreprinderilor siderurgice care respectau pe deplin politicile de dezvoltare pentru industria siderurgică (Ordinul nr. 35).

(107)

Mai mult, s-a constatat că programul este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, dat fiind că anumite planuri și documente guvernamentale erau încurajatoare și conțineau prevederi privind acordarea de sprijin financiar industriei siderurgice și în anumite regiuni geografice din China.

(108)

Rata subvenției stabilită în ancheta inițială pentru producătorii-exportatori de OAO incluși în eșantion a variat între 0,25 % și 0,89 %, iar rata pentru societățile care nu au cooperat a fost de 0,97 %.

3.5.1.2.   Continuarea programului de subvenționare

(109)

În cererea și anexele corespunzătoare (45), solicitantul a furnizat dovezi că producătorii chinezi de OAO au continuat să beneficieze de împrumuturi preferențiale și o rată a dobânzii mai mică decât cea de pe piață din partea băncilor naționale din China.

(110)

Solicitantul a pus la dispoziție dovezi potrivit cărora băncile deținute de stat sunt în continuare organisme publice în contextul raportului elaborat de Organul de apel (a se vedea considerentul 52) dat fiind următoarele:

(i)

Sectorul bancar a continuat să fie controlat de autoritățile chineze, pentru care solicitantul s-a bazat pe declarațiile recente ale Băncii Populare Chineze (46) și pe noile norme și orientări recente emise de Comisia de reglementare a sectorului bancar din China, care a sporit și mai mult acest control (47). În cerere s-a indicat, de asemenea, că revizuirea din octombrie 2017 a statutului de economie de piață al Chinei de către Departamentul de Comerț al SUA a concluzionat cu privire la existența unor denaturări care afectează sistemul bancar chinez (48).

(ii)

Sectorul bancar a urmărit obiectivele macroeconomice ale autorităților chineze, pentru care solicitantul a furnizat dovezi potrivit cărora, în conformitate cu legea chineză privind băncile comerciale (49), respectarea obiectivelor strategice naționale prevăzute în diverse linii directoare și recomandări cu caracter obligatoriu constituie o cerință legală pentru industria bancară. Cererea a indicat că astfel de constatări au fost făcute în cadrul anchetei inițiale și au rămas valabile, astfel cum a fost confirmat de cel de-al 13-lea plan cincinal pentru sectorul siderurgic, recentele declarații ale Băncii Populare Chineze (rapoartele privind politica monetară a Chinei) și recentele anchete antisubvenție la nivelul Uniunii.

(111)

Solicitantul a furnizat dovezi privind prezența semnificativă și dominarea continuă pe piață a băncilor deținute de stat în sectorul bancar chinez. La punctul (93) din cerere au fost enumerate principalele bănci deținute de stat și băncile de susținere a politicilor, care constituie un instrument al statului în intervenția economiei.

(112)

În cele din urmă, având în vedere considerentul 110 punctul (ii), solicitantul a indicat faptul că băncile private erau în continuare sub mandatul și ordinul autorităților chineze să acorde împrumuturi subvenționate în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază. Prin urmare, concluziile Comisiei din ancheta inițială sunt în continuare valabile în acest sens. Mai mult, în cadrul anchetei PPLC, Comisia a stabilit că avizul intitulat „Several Opinions on Resolving Overcapacity” (Câteva opinii privind soluționarea problemei supracapacității) aplicabil în sectorul siderurgic se adresează tuturor băncilor de susținere a politicilor, băncilor mari, băncilor pe acțiuni, băncilor de economii poștale, băncilor cu capital străin, societăților de gestionare a activelor financiare și altor instituții financiare aflate în administrarea Comisiei de reglementare a sectorului bancar din China (CBRC) (50).

(113)

În absența cooperării din partea autorităților chineze, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant în ceea ce privește situația actuală a sistemului bancar chinez.

(114)

În plus, aspectele esențiale în ceea ce privește stabilirea acestui program de subvenționare și continuarea sa, și anume acționarea ca organisme publice de către băncile deținute de stat, poziția lor dominantă în sectorul bancar, împuternicirea și dirijarea băncilor private, au fost confirmate de Raportul privind China (51) și constatările celor mai recente anchete privind anvelopele și bicicletele electrice (52).

3.5.1.3.   Avantaj

(115)

În anexa 32 la cerere și în comunicarea din 21 decembrie, solicitantul a enumerat producătorii chinezi de OAO care beneficiau sau au beneficiat de acest program pe baza rapoartelor lor anuale.

(116)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora putea fi calculată valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume. Cu toate acestea, nicio referință nu indică faptul că nivelul de subvenționare a scăzut în comparație cu ancheta inițială.

3.5.1.4.   Specificitate

(117)

Programul de subvenționare în cauză era în continuare specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, având în vedere că situația juridică descrisă la considerentul 106 nu s-a schimbat și în lumina celui de-al 13-lea nou plan cincinal pentru sectorul siderurgic, confirmând industria siderurgică ca o industrie încurajată.

3.5.1.5.   Concluzie

(118)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că acordarea de împrumuturi preferențiale ca o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

3.5.2.   Conversii ale creanțelor în acțiuni

3.5.2.1.   Constatările anchetei inițiale

(119)

În cadrul anchetei inițiale (53), Comisia a stabilit că mai mulți producători de oțel, inclusiv producători de OAO, au fost implicați în conversii ale creanțelor în acțiuni pentru o sumă totală combinată de 62,5 miliarde RMB de datorii. În cererea din cadrul anchetei inițiale se presupunea că datoria restantă a întreprinderilor siderurgice deținute de stat către băncile deținute de stat a fost anulată în schimbul capitalurilor proprii prin implicarea a patru societăți chineze de gestionare a activelor („AMC-uri”) în alte condiții decât cele de piață. Cererea a susținut în continuare că AMC-urile au fost create în mod specific pentru a dispune de împrumuturi neperformante masive în industriile-cheie, inclusiv în sectorul siderurgic și de a restructura datoriile întreprinderilor deținute de stat, printre altele, prin conversii ale creanțelor în acțiuni.

(120)

Având în vedere că autoritățile chineze nu au furnizat nicio informație cu privire la acest program, ancheta inițială și-a întemeiat concluziile cu privire la acest program pe informațiile cuprinse în cerere.

(121)

S-a constatat că respectivele conversii ale creanțelor în acțiuni constituie o contribuție financiară sub formă de aport de capital și/sau împrumut, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, sau sub formă de venituri nepercepute care rezultă din anularea datoriei sau care nu au fost rambursate în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Statul a furnizat această contribuție financiară prin intermediul organismelor publice implicate în aceste tranzacții, și anume cele patru AMC-uri și diverse bănci deținute de stat. În absența oricărei cooperări din partea autorităților chineze pe parcursul derulării anchetei inițiale, Comisia a stabilit că elementele de probă de la dosar demonstrează în mod suficient că AMC-urile erau organisme publice, deoarece acestea au fost special create de autoritățile chineze pentru a se debarasa de împrumuturile neperformante masive din industriile-cheie, inclusiv sectorul siderurgic și a restructura datoriile întreprinderilor deținute de stat. Prin urmare, s-a considerat că propriul comportament al acestora echivala cu exercitarea autorității guvernamentale.

(122)

Mai mult, au fost furnizate dovezi care demonstrează că numărul semnificativ de anulări de datorii nu a făcut obiectul unor considerații comerciale normale, întrucât autoritățile chineze nu au evaluat ipoteza conform căreia un investitor privat obișnuit ar fi efectuat aceste conversii ale creanțelor în acțiuni în speranța că o rată rezonabilă de recuperare ar fi generată în timp. În schimb, în cerere se susținea faptul că autoritățile chineze au convertit un volum imens de creanțe în acțiuni cu obiectivul de a reduce raportul dintre pasive și active ale producătorilor de oțel pentru sporirea competitivității acestora, în afara considerentelor comerciale pe care le-ar avea în vedere un investitor privat. Comisia, în urma unei analize atente a informațiilor furnizate în cerere și în absența oricăror alte informații privind dosarul, a concluzionat că măsurile confereau, astfel, un avantaj în sensul articolului 6 litera (a) din regulamentul de bază.

(123)

Această subvenție a fost considerată specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) din regulamentul de bază, întrucât acordarea acestei finanțări era limitată doar la entități selecționate, era discreționară și nu existau criterii obiective.

3.5.2.2.   Continuarea programului de subvenționare

(124)

În cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu punctele 115-125 și cu anexele 25, 33 și 58, solicitantul a furnizat dovezi potrivit cărora acest program era încă în vigoare, însă utilizarea sa a evoluat, deoarece în prezent se utilizează în principal pentru a reduce datoria corporativă a întreprinderilor puternic îndatorate.

(125)

Solicitantul a furnizat două documente emise de autoritățile chineze în 2016 care reglementează această chestiune, și anume Opinions on Actively and Steadily Reducing Corporate Leverage (Avizele privind reducerea activă și în mod constant a efectului de levier corporativ) și Guiding Opinions on the Market-based Conversion of Bank (Avizele orientative privind conversia pe piață a băncii) (54).

(126)

Potrivit acestor documente, întreprinderile puternic îndatorate trebuie să găsească o bancă comercială națională care acceptă să fie implicată în program. Băncile cu capital străin nu sunt calificate să participe la program. Banca participantă creează un fond de swap separat, alcătuit din datoria întreprinderii. Această datorie este apoi convertită în acțiuni și alți investitori sunt invitați să participe și să achiziționeze acțiunile. Băncile deținute de stat, inclusiv China Construction Bank, sunt cele mai active în cadrul programului.

(127)

Aceste tranzacții nu se bazează pe condițiile de piață. Aceste datorii mari sunt achiziționate fără reducere, ceea ce ar fi irațional pentru un investitor de piață. Potrivit Asociației „China Iron and Steel Association” („CISA”), marea majoritate a recentelor conversii ale creanțelor în acțiuni au luat forma Minggu Shizhai, și anume, acțiuni în principiu, creanțe în realitate (55). Aceasta înseamnă că este posibil ca fondurile de swap să fi achiziționat efectiv creditele existente datorate băncilor și să le fi înlocuit cu noi credite cu scadențe mai lungi.

(128)

Părea că băncile nu acționează în mod rațional luând în considerare situația financiară a unei întreprinderi și efectuând o evaluare a riscurilor asemenea unui investitor privat care acționează în condiții normale de piață. China Construction Bank a recunoscut că propriile interese comerciale ale băncilor autohtone sunt secundare strategiei economice naționale în contextul efectuării conversiilor creanțelor în acțiuni (56).

(129)

Cererea a furnizat dovezi că cel puțin doi producători de OAO au semnat contracte de conversie a creanțelor în acțiuni cu China Construction Bank la sfârșitul anului 2016 pentru sume care depășesc 20 de miliarde RMB fiecare și cel puțin patru producători de OAO au beneficiat de acest sistem, deși în cazurile lor valorile exacte ale contractelor nu erau cunoscute. Potrivit raportului ThinkDesk, cel puțin trei dintre întreprinderile care au beneficiat de această conversie a creanțelor în acțiuni se aflau într-o situație financiară extrem de dificilă la momentul efectuării conversiei.

(130)

În absența cooperării, Comisia a concluzionat, pe baza dovezilor disponibile, că respectivele conversii ale creanțelor în acțiuni în raport cu producătorii de OAO nu s-au bazat pe condițiile de piață.

(131)

În consecință, Comisia a constatat că respectivele conversii ale creanțelor în acțiuni constituie o contribuție financiară sub formă de aport de capital și/sau împrumut, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, sau sub formă de venituri publice nepercepute care duc la anularea datoriei sau care nu au fost rambursate în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii). Programul a conferit un avantaj întreprinderilor beneficiare.

3.5.2.3.   Avantaj

(132)

În absența cooperării din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu a considerat că este necesar să calculeze astfel de sume.

3.5.2.4.   Specificitate

(133)

Subvenția a fost specifică în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, deoarece nu au existat criterii obiective pentru acordarea subvențiilor și nu s-a stabilit cu exactitate în ce condiții producătorii de OAO pot fi sau nu implicați în acest program. De asemenea, conversiile au fost specifice în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, având în vedere larga putere discreționară a autorităților publice de a acorda subvenția și doar anumite sectoare au beneficiat de subvenție, cum ar fi cele care se confruntă cu probleme de supracapacitate.

3.5.2.5.   Concluzie

(134)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că respectivele conversii ale creanțelor în acțiuni ca o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare sub formă de asistență financiară pentru a reduce datoria corporativă a întreprinderilor puternic îndatorate.

3.5.3.   Granturi și subvenții ad-hoc

3.5.3.1.   Constatările anchetei inițiale

(135)

În cadrul anchetei inițiale (57), Comisia a stabilit că mai mulți producători de oțel, inclusiv producători de OAO, au primit granturi în cadrul a patru sisteme: Programul China World Top Brand, programul Famous Brands (Mărci Celebre), fondul State Key Technology Project (Fondul de stat pentru proiecte tehnologice esențiale) și programe de reducere a taxelor juridice antidumping. În continuare, s-a constatat că mai multe granturi au fost acordate producătorilor de OAO în cadrul programelor regionale (printre altele în provinciile Liaoning, Jiangsu și Hebei).

(136)

Având în vedere că autoritățile chineze nu au furnizat nicio informație cu privire la acest program, ancheta inițială și-a întemeiat concluziile cu privire la aceste programe pe informațiile cuprinse în cerere, pe constatările autorităților americane în contextul altor anchete antisubvenție (58), precum și pe propriile constatări ale Comisiei în cadrul anchetei având ca obiect hârtia cretată de calitate superioară (59).

(137)

Ancheta inițială a concluzionat, de asemenea, în mod pozitiv cu privire la existența unui număr de subvenții ad-hoc acordate anumitor producători de OAO enumerați în cerere, pe baza analizei conturilor auditate ale întreprinderilor în cauză. Aceste subvenții au fost fie granturi, fie alte scutiri sau reduceri de impozite pentru a finanța anumite proiecte sau active. Potrivit cererii, acestea au fost acordate în contextul politicilor strategice generale pentru modernizarea industriei siderurgice.

(138)

S-a constatat că aceste granturi și alte subvenții ad-hoc constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, sub forma unui transfer direct de fonduri în ceea ce privește granturile și transferurile similare ale resurselor. Mai mult decât atât, acestea constituiau o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri nepercepute pentru diferitele scutiri sau reduceri de impozite și/sau taxe la nivel central, provincial sau municipal, în mod normal, exigibile.

(139)

De asemenea, s-a constatat că acestea sunt specifice fie în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece accesul este limitat numai la anumite întreprinderi specifice, fie în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (b), ținând seama de lipsa aparentă de criterii și condiții obiective pentru punerea în aplicare a acestor programe de către autoritatea care acordă subvenția.

(140)

S-a constatat că unele dintre aceste subvenții sunt specifice în temeiul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază, întrucât accesul la acestea a fost limitat la anumite întreprinderi situate în regiuni geografice desemnate într-o anumită provincie sau în temeiul articolului 4 alineatul (4) litera (a), deoarece s-a constatat că avantajul este condiționat de rezultatele la export (de exemplu, în cazul produselor desemnate ca „mărci celebre”).

3.5.3.2.   Continuarea programelor de subvenționare

(141)

În cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu punctele 191-198 și cu anexa 32, solicitantul a furnizat dovezi potrivit cărora numeroși producători de oțel din China, inclusiv cel puțin nouă producători importanți de OAO, continuă să beneficieze de programe de finanțare, deși principalele sisteme utilizate sunt diferite de cele constatate în ancheta inițială.

(142)

Dovezile furnizate în cerere vizează în principal sistemele de economisire și conservare a energiei și sistemele de modernizare sau transformare tehnologică și se bazează pe constatările anchetei PPLC (60).

(143)

În conformitate cu punctele 207-217 și cu anexele 32 și 35 din cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, solicitantul a furnizat dovezi privind și existența unui număr de subvenții ad-hoc acordate anumitor producători de OAO pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare (sau înainte de perioada anchetei de reexaminare, însă datorită naturii grantului, avantajul în temeiul subvenției ar putea fi alocat perioadei anchetei de reexaminare). Dovezile în acest sens se bazează pe rapoartele anuale ale producătorilor de OAO în cauză.

(144)

În comunicarea din 21 decembrie 2018, solicitantul a furnizat o listă mai detaliată a subvențiilor ad-hoc pentru fiecare producător de OAO în parte, inclusiv trimiteri la liniile specifice ale rapoartelor anuale auditate ale întreprinderilor în cauză.

(145)

Subvențiile în cauză erau, în esență, subvenții aferente activelor sau subvenții aferente veniturilor.

(146)

Subvențiile aferente activelor sunt creditate într-un cont de venituri amânate. Acestea sunt înregistrate în contul de profit și pierdere curent („P&L”) ca venituri neoperative de-a lungul ciclului de viață utilă estimată a activului respectiv în rate anuale egale sau deduse din valoarea contabilă a activului și înregistrate în contul de profit și pierdere prin reducerea cheltuielii cu amortizarea.

(147)

Subvențiile aferente veniturilor și utilizate pentru compensarea cheltuielilor sau pierderilor viitoare aferente sunt recunoscute ca venituri amânate și se înregistrează în contul curent de profit și pierdere, iar cele utilizate pentru compensarea cheltuielilor sau pierderilor aferente sunt incluse direct în contul curent de profit și pierdere corespunzător perioadei contabile respective.

(148)

Subvențiile acordate pentru a compensa cheltuielile sau pierderile anterioare sunt recunoscute în contul de profit și pierdere în perioada în care este primită subvenția. Soldul pozitiv dintre plățile compensatorii și valoarea compensației transferate la venitul amânat se impune a fi considerat drept rezervă de capital.

(149)

Majoritatea granturilor au fost acordate pentru a finanța proiecte sau active specifice, a sprijini conservarea energiei sau protecția mediului și pentru a moderniza fabricile de oțel.

(150)

În conformitate cu punctele 166-175 și cu anexele 25, 34, 35 și 44 din cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, solicitantul a furnizat dovezi în sprijinul faptului că, în vederea soluționării problemei supracapacității în sectorul siderurgic, autoritățile chineze și alte autorități locale au acordat subvenții pentru a despăgubi întreprinderile pentru scăderea capacității de producție sau pentru stimularea acestei scăderi. Cererea s-a bazat pe un număr de documente recente emise de autoritățile chineze cu privire la această chestiune și pe studii internaționale (61). Aceste subvenții nu au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei inițiale.

(151)

Solicitantul a indicat mai multe documente specifice emise în 2016 care constituie baza intervenției statului în scopul reducerii capacității în sectorul siderurgic:

În februarie 2016, autoritățile chineze au publicat documentul intitulat „ Opinions on Resolving Overcapacity in the Steel Industry, Escape from Distress and Realize Development ” (Avize privind rezolvarea problemei supracapacității din industria siderurgică, ieșirea din situația de dificultate și realizarea dezvoltării). Acest document conținea un plan care viza creșterea sprijinului financiar acordat întreprinderilor siderurgice care diminuează capacitatea de producție.

În aprilie 2016, Banca Populară Chineză și comisiile de reglementare responsabile de monitorizarea sectorului bancar, al valorilor mobiliare și al asigurărilor au emis în comun documentul intitulat „ Opinions on supporting the steel and coal industries to resolve overcapacity and achieve turnaround in development ” (Avize privind susținerea industriilor oțelului și a cărbunelui pentru soluționarea problemei supracapacității și redresarea dezvoltării). Acest document a fost înaintat tuturor instituțiilor financiare și a furnizat instrucțiuni cu privire la modul de punere în aplicare a documentului „ Opinions on Resolving Overcapacity in the Steel Industry, Escape from Distress and Realize Development ”. Acest document a indicat că băncile trebuie să acorde „sprijin financiar întreprinderilor-cheie de înaltă performanță.” Se interzice impunerea unor „condiții nerezonabile privind acordarea de împrumuturi”. Băncile trebuie să faciliteze în continuare transferul capacităților excedentare în străinătate. Acestea trebuie să „acorde sprijin financiar întreprinderilor din industria oțelului și cărbunelui în contextul transferului de capacitate în străinătate și al exploatării pieței internaționale”  (62).

În mai 2016, autoritățile chineze au emis documentul intitulat „ Measures for the Management of Special Bonuses and Subsidies for the Structural Adjustment of Industrial Enterprises ” (Măsuri de gestionare a primelor speciale și a subvențiilor pentru ajustarea structurală a întreprinderilor industriale), care furniza detalii privind alocarea de prime și subvenții în valoare de 100 miliarde RMB.

(152)

Solicitantul a invocat „Raportul privind reducerea capacității excedentare în industria siderurgică din China” (63), pentru a arăta că autoritățile chineze au promis măsuri pentru a aborda problema supracapacității masive în producția de oțel din China. Pentru a compensa scăderea capacității de producție/sau pentru a stimula această scădere, autoritățile chineze și alte autorități locale au acordat subvenții pentru a despăgubi întreprinderile în cauză. Aceste subvenții au luat diverse forme (granturi și reduceri de impozite), dar majoritatea au fost acordate sub formă de granturi. Un studiu internațional în cauză a indicat faptul că subvențiile acordate industriei siderurgice în acest scop în 2016 s-au ridicat la 38,4 miliarde RMB (aproximativ 5,2 miliarde EUR).

(153)

Pe baza analizei conturilor anuale ale unor întreprinderi specifice, solicitantul a furnizat dovezi în sprijinul faptului că cel puțin șase producători de OAO au primit sprijin financiar pentru a compensa sau stimula scăderea supracapacității între 2014 și 2016, ale cărui avantaje ar putea persista în cursul perioadei anchetei de reexaminare și ulterior.

(154)

Dovezile prezentate de solicitant corespund concluziilor Raportului privind China (64), care se referă la cel de-al 13-lea plan cincinal pentru sectorul siderurgic, care indică în mod clar faptul că fonduri specifice de subvenționare și alte stimulente ar trebui utilizate în scopul încurajării regiunilor cu producție mare să reducă în mod activ capacitatea. Pentru a face față în mod concret consecințelor reducerii capacității, planul prevede modalități de reducere a efectelor sale asupra sectorului, în special relocarea forței de muncă redundante, utilizarea subvențiilor pentru programe axate pe ajustarea structurală a industriei și a întreprinderilor și acordarea de subvenții la nivel local. Mai mult decât atât, acest lucru a fost confirmat în cadrul anchetei PPLC (65).

(155)

Toate granturile și alte subvenții ad-hoc analizate mai sus constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, sub forma unui transfer direct de fonduri în ceea ce privește granturile și transferurile similare ale resurselor.

(156)

În absența cooperării din partea autorităților chineze, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant în ceea ce privește avantajele continue ale producătorilor de OAO de pe urma granturilor, fie că sunt acordate în vederea reducerii supracapacității sau în cadrul programelor specifice, fie că sunt acordate ad-hoc.

3.5.3.3.   Avantaj

(157)

În absența cooperării din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume. Acestea fiind spuse, pe baza rapoartelor anuale ale producătorilor de OAO, astfel de sume nu sunt neglijabile.

3.5.3.4.   Specificitate

(158)

Aceste subvenții au fost considerate specifice, în drept sau în fapt, în sensul articolului 4 alineatul (2) din regulamentul de bază. În absența cooperării autorităților chineze, acestea sunt considerate a fi acordate unui număr restrâns de întreprinderi siderurgice în sectorul siderurgic încurajat și/sau din cauza modului în care autoritățile abilitate și-au exercitat puterea discreționară pentru acordarea lor.

3.5.3.5.   Concluzie

(159)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că producătorii-exportatori au primit în continuare granturi ca subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

3.5.4.   Subvenții la export

(160)

Solicitantul a furnizat dovezi privind existența anumitor programe de subvenționare la export în conformitate cu punctele 199-206 și cu anexa 35 din cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor. În continuare, Comisia își va concentra analiza asupra asigurării creditului la export în ceea ce privește Sinosure. Acest sistem nu a făcut obiectul măsurilor compensatorii în cadrul anchetei inițiale.

3.5.4.1.   Temei juridic

(161)

Temeiurile juridice pentru programul de asigurare a creditului la export în ceea ce privește Sinosure sunt următoarele:

„Avizul privind punerea în aplicare a strategiei de promovare a comerțului prin știință și tehnologie, utilizând asigurarea de credit la export” [Shang Ji Fa(2004) nr. 368], emis în comun de MOFCOM și Sinosure;

„Registrul de export al produselor bazate pe tehnologii înalte și noi din China din 2006”;

așa-numitul „Plan 840”, inclus în Avizul Consiliului de Stat din 27 mai 2009;

așa-numitul „Plan 421”, inclus în „Avizul privind aspectele aplicării acordurilor speciale pentru finanțarea asigurării exporturilor de echipamente complete de mari dimensiuni”, emis în comun de Ministerul Comerțului și Ministerul de Finanțe la 22 iunie 2009.

3.5.4.2.   Contribuții și avantaje financiare

(162)

Pe baza informațiilor de care dispune Comisia și având în vedere lipsa de cooperare din partea autorităților chineze și a Sinosure, Comisia a concluzionat că Sinosure este un organism public în sensul articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază. În special, concluzia că Sinosure este învestită cu autoritatea de a exercita funcții guvernamentale se bazează pe date disponibile referitoare la proprietatea de stat, semnele formale ale controlului guvernamental, precum și dovezile care arată că autoritățile chineze continuă să exercite un control semnificativ asupra comportamentului Sinosure.

(163)

Astfel cum s-a confirmat în cadrul mai multor anchete (constatări în acest sens fiind cel mai recent confirmate în cadrul anchetelor privind anvelopele și bicicletele electrice) (66), guvernul controlează în totalitate capitalul social și finanțele societății.

(164)

Sinosure este o societate de asigurări deținută 100 % de stat, înființată și sprijinită de stat pentru a sprijini dezvoltarea și cooperarea economică și comercială externă a RPC. Guvernul are puterea de a numi și de a concedia membrii conducerii superioare și membrii consiliului de supraveghere al societății.

(165)

Capitalul social al societății provine din fondul cu capital de risc aferent activității de asigurare a creditelor la export, în conformitate cu bugetul finanțării de stat. În plus, astfel cum s-a stabilit în ancheta având ca obiect hârtia cretată de calitate superioară (67), în anul 2011 statul a injectat fonduri în valoare de 20 de miliarde RMB prin intermediul societății.

(166)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că autoritățile chineze au creat un cadru normativ care trebuia respectat de către directorii și supraveghetorii desemnați de autoritățile chineze și care răspund în fața acestora. Prin urmare, autoritățile chineze s-au bazat pe cadrul normativ pentru a exercita controlul în mod semnificativ asupra comportamentului Sinosure.

(167)

Având în vedere lipsa cooperării autorităților chineze și a Sinosure, Comisia nu a putut stabili niciun comportament specific al Sinosure în ceea ce privește asigurarea furnizată producătorilor-exportatori incluși în eșantion care ar fi permis Comisiei să stabilească dacă Sinosure a acționat pe baza principiilor pieței.

(168)

În acest sens, Comisia nu a fost în măsură, de asemenea, să aprecieze dacă primele pe care Sinosure le-a perceput erau suficiente pentru a acoperi costul creanțelor și cheltuielilor indirecte ale Sinosure. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că în cadrul recentei anchete privind anvelopele (68), în care a fost obținută cooperarea parțială a Sinosure, s-a concluzionat că primele plătite de societățile incluse în eșantion erau mult mai mici decât comisionul minim necesar pentru acoperirea costurilor operaționale ale societății. În cadrul anchetei menționate anterior, precum și în următoarea anchetă având ca obiect bicicletele electrice, avantajul pentru acest sistem de subvenții a fost calculat pe baza valorii de referință externe, și anume ratele primelor aplicate de Banca de Export-Import a Statelor Unite ale Americii în cazul instituțiilor nefinanciare la exporturile destinate țărilor OCDE.

(169)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că Sinosure pune în aplicare cadrul juridic prezentat mai sus în exercitarea funcțiilor guvernamentale, acționând astfel în calitate de organism public în sensul articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază coroborat cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i). În plus, nu s-a putut demonstra că Sinosure a acționat în condiții normale de piață și că nu a oferit avantaje producătorilor-exportatori de OAO, în special faptul că asigurarea a fost furnizată la rate care nu erau inferioare comisionului minim necesar pentru ca Sinosure să-și acopere costurile operaționale.

(170)

În continuare, solicitantul a arătat în cererea și comunicarea sa din 21 decembrie 2018 că unii dintre producătorii de OAO au beneficiat de asigurarea de credit la export furnizată de Sinosure.

(171)

În absența cooperării din partea autorităților chineze, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant în ceea ce privește producătorii de OAO care au beneficiat de subvențiile la export în cadrul acestui sistem.

(172)

Din cauza lipsei cooperării, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume.

3.5.4.3.   Specificitate

(173)

Asigurarea creditelor la export furnizată de Sinosure este specifică în temeiul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece este condiționată de rezultatele la export.

3.5.4.4.   Concluzie

(174)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că această subvenție poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

3.6.   Venituri publice nepercepute sau necolectate, în mod normal exigibile

3.6.1.   Programe și politici privind impozitul pe profit și alte impozite directe

3.6.1.1.   Constatările anchetei inițiale

(175)

În cadrul anchetei inițiale, Comisia a stabilit că producătorii de OAO beneficiau de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în legătură cu tratamentul preferențial în cadrul programelor și politicilor privind impozitul pe profit și alte impozite directe.

(176)

În ceea ce privește două programe specifice: Politici fiscale pentru deducerea cheltuielilor de cercetare și dezvoltare și Facilități fiscale pentru regiunile Centrală și de Vest, Comisia, bucurându-se de o cooperare suficientă din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi, și-a întemeiat constatările în ceea ce privește temeiul juridic, eligibilitatea, natura subvenției și specificitatea acesteia pe răspunsurile verificate la chestionar și a fost în măsură să calculeze ratele individuale ale subvenției pentru societățile incluse în eșantion.

(177)

În ceea ce privește alte opt programe și politici, din cauza lipsei cooperării autorităților chineze, Comisia și-a întemeiat constatările pe dovezile furnizate în cerere și pe rezultatele anchetelor antisubvenție ale autorităților americane privind anumite țevi pentru conducte de transport și canalizări fără sudură din aliaj de oțel și din oțel cu carbon (69), anumite roți de oțel (70), pardoseli din sârmă (71), anumite mașini de tuns iarba cu remorcă, (72), precum și pe propria anchetă a Comisiei având ca obiect hârtia cretată de calitate superioară. Trebuie menționat faptul că s-a constatat că două dintre aceste opt programe nu pot face obiectul unor măsuri compensatorii.

(178)

S-a constatat că veniturile și alte programe de impozitare directă constituie subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri publice nepercepute care acordă un avantaj societăților beneficiare.

(179)

De asemenea, s-a constatat că sistemele de subvenționare sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât legislațiile în baza cărora acționează autoritatea care acordă subvenția a limitat accesul la sisteme numai la anumite întreprinderi și industrii clasificate ca încurajate, precum cele care aparțin industriei producătoare de OAO. În plus, lipsa cooperării din partea autorităților chineze nu a permis Comisiei să ajungă la concluzia că au existat criterii obiective de eligibilitate pentru anumite sisteme care le-au făcut specifice în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

3.6.1.2.   Continuarea programului de subvenționare

(180)

În cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu punctele 126-136 și cu anexele 34 și 35, solicitantul a furnizat dovezi potrivit cărora numeroși producători de oțel din China, inclusiv cel puțin trei producători de OAO, continuă să beneficieze de cel puțin două programe de subvenționare a impozitelor directe care fac obiectul unor măsuri compensatorii în ancheta inițială, și anume Politici fiscale preferențiale pentru societățile care sunt încurajate în calitate de întreprinderi cu tehnologie înaltă și nouă și Politici fiscale pentru deducerea cheltuielilor de cercetare și dezvoltare.

(181)

Solicitantul a arătat că ambele sisteme au fost considerate ca făcând obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei PPLC și al reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor având ca obiect hârtia cretată de calitate superioară (73). Constatările acestor două anchete au confirmat faptul că sistemele sunt încă utilizate și se întemeiază în continuare pe același temei juridic și, prin urmare, nu există schimbări în ceea ce privește concluziile privind eligibilitatea, aplicarea practică a sistemelor, avantajele conferite în raport cu utilizarea și specificitatea acestora.

(182)

În plus, cele mai recente anchete antisubvenție (ancheta privind anvelopele și ancheta privind bicicletele electrice), perioadele de anchetă ale acestora de 6 luni și de 9 luni suprapunându-se cu ancheta actuală, au confirmat că sistemele erau încă în uz și că natura lor nu s-a schimbat (74).

(183)

În conformitate cu punctele 176-186 și cu anexa 35 din cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, solicitantul a furnizat dovezi potrivit cărora anumiți producători de OAO beneficiau de trei politici preferențiale suplimentare privind impozitul pe profit, care nu au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei inițiale, și anume: „Privilegii legate de impozitul pe profit al întreprinderilor pentru produse obținute din resurse prin utilizare sinergică” (Enterprise Income Tax Privileges for Resource Products from Synergic Utilization) (cel puțin un producător de OAO utilizează acest sistem), „Scutirea de impozit aferentă folosinței terenurilor” (Land Use Tax Exemption) (cel puțin doi producători de OAO utilizează acest sistem) și „Reducerea impozitului pentru minereul de fier” (Tax Reduction on Iron Ore) (cel puțin un producător de OAO utilizează acest sistem). Dovezile în acest sens se bazează pe constatările anchetei privind HFRP și pe conturile auditate ale societăților în cauză.

(184)

În absența cooperării din partea autorităților chineze, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant în ceea ce privește avantajele continue ale producătorilor de OAO de pe urma programelor și politicilor privind impozitul pe profit și alte impozite directe.

(185)

Sistemele în cauză sunt considerate subvenții, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri publice nepercepute care acordă un avantaj societăților beneficiare.

3.6.1.3.   Avantaj

(186)

În absența cooperării din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume.

3.6.1.4.   Specificitate

(187)

Sistemele sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât legislațiile în baza cărora acționează autoritatea care acordă autorizația a limitat accesul la sisteme numai la anumite întreprinderi și industrii.

3.6.1.5.   Concluzie

(188)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că există suficiente dovezi care arată că unele dintre programele fiscale au continuat să fie subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

3.6.2.   Programe și politici de fiscalitate indirectă și programe și politici tarifare la import

3.6.2.1.   Constatările anchetei inițiale

(189)

În cadrul anchetei inițiale, Comisia a stabilit că producătorii de OAO beneficiau de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în legătură cu tratamentul preferențial în cadrul a două programe de fiscalitate indirectă și programe tarifare la import:

(a)

Scutiri de taxe la import și de TVA pentru întreprinderile cu capital străin și pentru anumite întreprinderi naționale care utilizează echipamente importate în sectoarele încurajate; și

(b)

Restituiri de TVA pentru întreprinderile cu capital străin care achiziționează echipamente produse la nivel național.

(190)

În plus, încă un sistem regional și multe alte privilegii fiscale ad-hoc legate de impozitele indirecte au făcut obiectul măsurilor compensatorii.

(191)

Pe fondul cooperării insuficiente a autorităților chineze și al faptului că societățile incluse în eșantion nu beneficiau de aceste sisteme în cadrul anchetei inițiale, Comisia și-a întemeiat concluziile cu privire la temeiul juridic, eligibilitatea, natura subvenției și specificitatea acesteia pe dovezile furnizate în cerere și pe rezultatele anchetei antisubvenție a autorităților americane cu privire la tabla galvanizată (75), precum și pe propria anchetă a Comisiei având ca obiect hârtia cretată de calitate superioară (76).

(192)

Programele de fiscalitate indirectă și programele tarifare la import au fost considerate subvenții, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri publice nepercepute care acordă un avantaj societăților beneficiare.

(193)

De asemenea, s-a constatat că sistemele de subvenționare sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât legislațiile în baza cărora acționează autoritatea care acordă subvenția a limitat accesul la sisteme numai la anumite întreprinderi și industrii. În plus, lipsa cooperării din partea autorităților chineze nu a permis Comisiei să ajungă la concluzia că au existat criterii obiective de eligibilitate pentru anumite sisteme care le-au făcut specifice în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(194)

Al doilea sistem la care se face trimitere în considerentul 189 a fost considerat, de asemenea, specific în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (b) din regulamentul de bază, ca fiind condiționat de utilizarea produselor naționale în mod preferențial față de cele importate, în vreme ce sistemul regional și privilegiile ad-hoc au fost considerate specifice în sensul articolului 4 alineatul (3) din regulamentul respectiv, dat fiind că eligibilitatea acestora a fost limitată la anumite regiuni desemnate și la municipalități care intră în sfera de competență a autorității care acordă subvenția.

3.6.2.2.   Continuarea programului de subvenționare

(195)

În cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu punctele 137-141, solicitantul indică faptul că, în ceea ce privește constatările anchetei PPLC, acestea au confirmat continuarea beneficiilor și aplicabilitatea măsurilor compensatorii în raport cu primul sistem prevăzut la considerentul 189. De asemenea, a fost confirmat faptul că temeiul juridic al sistemului nu a fost modificat și, prin urmare, nu există schimbări în ceea ce privește concluziile privind eligibilitatea, aplicarea practică a sistemului, avantajele conferite în raport cu utilizarea și specificitatea acestuia (77).

(196)

În plus, ancheta PPLC a concluzionat că cel puțin un producător de OAO a beneficiat de acest sistem în perioada de anchetă corespunzătoare anchetei PPLC (2015) (78). Dat fiind că programul în cauză este legat de achiziționarea de active fixe, avantajul acestuia ar trebui să fie (precum a fost în cadrul anchetei PPLC) amortizat pe durata de viață a echipamentului. Astfel, Comisia a concluzionat că întreprinderea în cauză beneficiază în continuare de această subvenție în perioada anchetei de reexaminare în curs.

(197)

În conformitate cu punctele 187-190 din cerere, solicitantul indică, de asemenea, că în urma anchetei PPLC s-a constatat faptul că același producător de OAO a beneficiat de restituirea ex post a tuturor impozitelor pe profit și a TVA-ului achitate în perioada 2006-2009, datorită relocalizării producției sale. În cadrul anchetei PPLC, subvenția în cauză a fost tratată ca o contribuție financiară legată de un proiect de investiții la scară largă și, prin urmare, avantajul în acest sens a fost amortizat pe durata medie de viață a activelor fixe ale întreprinderii. Astfel, se poate concluziona faptul că întreprinderea în cauză beneficia în continuare de această subvenție în perioada anchetei de reexaminare.

(198)

În absența cooperării din partea autorităților chineze, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant în ceea ce privește avantajele continue ale producătorilor de OAO de pe urma programelor și politicilor de fiscalitate indirectă și a programelor și politicilor tarifare la import.

(199)

Sistemele în cauză sunt considerate subvenții, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri publice nepercepute care acordă un avantaj societăților beneficiare.

3.6.2.3.   Avantaj

(200)

În absența cooperării din partea autorităților chineze și a producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să calculeze astfel de sume.

3.6.2.4.   Specificitate

(201)

Sistemele sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât accesul la sisteme este limitat numai la anumite întreprinderi și industrii.

3.6.2.5.   Concluzie

(202)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că există suficiente dovezi care arată că unele dintre programele de fiscalitate indirectă și programele tarifare la import au continuat să fie subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

3.7.   Concluzie generală privind continuarea subvenționării

(203)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că producătorii de OAO din China au beneficiat în continuare de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

3.8.   Evoluția importurilor în eventualitatea abrogării măsurilor

(204)

Ca urmare a constatării existenței subvenționării în cursul perioadei anchetei de reexaminare, Comisia a analizat probabilitatea continuării importurilor subvenționate din țara în cauză, în eventualitatea abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China; disponibilitatea altor piețe și atractivitatea pieței Uniunii.

3.8.1.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC

(205)

Având în vedere lipsa cooperării, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC au fost stabilite pe baza datelor disponibile și în special pe baza informațiilor furnizate de solicitant, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(206)

Capacitatea de producție din RPC a depășit în mod substanțial volumul actual de producție. Conform CISA, capacitatea de producție a produselor din tablă colorată a fost de 40 de milioane de tone în 2013 (79). În condițiile în care volumele de producție au atins nivelul de 7,5 milioane de tone, gradul de utilizare a capacității de producție a atins doar aproximativ 20 %. În eventualitatea abrogării măsurilor, producătorii chinezi dispun de o capacitate de rezervă suficientă estimată la 32,5 milioane de tone pentru a invada piața Uniunii, unde consumul este de 4,5 milioane de tone, cu produse de OAO care fac obiectul subvențiilor.

(207)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori chinezi dispun de o capacitate neutilizată semnificativă pe care ar putea să o utilizeze pentru a produce OAO în vederea exportului pe piața Uniunii, în cazul abrogării măsurilor.

3.8.2.   Disponibilitatea altor piețe

(208)

Măsuri de protecție comercială în ceea ce privește exporturile de OAO din China sunt în vigoare în India, Malaysia, Pakistan, Turcia și Vietnam. Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în eventualitatea abrogării măsurilor actuale, este probabil ca producătorii-exportatori chinezi să redirecționeze exporturile către Uniune.

3.8.3.   Atractivitatea pieței Uniunii

(209)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, prețul de vânzare practicat de industria din Uniune a fost cu 194-338 EUR pe tonă de OAO (sau cu 28-59 %) mai mare decât prețul de export din China la nivelul CIF către cele cinci piețe principale de export. De asemenea, a fost cu 211-226 EUR pe tonă de OAO (sau 31-33 %) mai mare decât prețul mediu la export din China la nivelul CIF către toate țările terțe (cu excepția Uniunii). Exporturile din China către cele mai importante cinci piețe de export au reprezentat 48 % din consumul Uniunii în perioada anchetei de reexaminare.

(210)

Prin urmare, în eventualitatea abrogării măsurilor, este posibil ca producătorii-exportatori chinezi să redirecționeze exporturile de volume considerabile de OAO din țări terțe către piața Uniunii.

3.9.   Concluzie privind probabilitatea continuării subvenționării

(211)

Pe baza celor mai bune date disponibile, Comisia concluzionează că există suficiente dovezi că subvenționarea industriei de OAO în RPC a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare și este probabil să continue în viitor.

(212)

Subvenționarea industriei de OAO permite producătorilor chinezi să-și mențină capacitățile de producție la un nivel care depășește cu mult cererea internă, în pofida scăderii piețelor, în China și în întreaga lume.

(213)

Prin urmare, Comisia a constatat că abrogarea măsurilor compensatorii este probabil să conducă la redirecționarea pe piața Uniunii a unor volume semnificative de importuri subvenționate ale produsului care face obiectul reexaminării. Autoritățile chineze oferă în continuare diferite programe de subvenționare industriei de OAO, iar Comisia a stabilit că industria de OAO a beneficiat de o serie de astfel de programe în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

4.   PREJUDICIUL

4.1.   Producția și industria din Uniune

(214)

În timpul perioadei anchetei de reexaminare, produsele OAO au fost fabricate de peste 20 de producători cunoscuți din Uniune, dintre care unii având legătură cu alții. O serie de producători fac parte din grupurile în domeniul siderurgic.

(215)

Producția totală a Uniunii a fost estimată la 4 752 003 tone în perioada anchetei de reexaminare pe baza răspunsurilor la chestionare prezentate de producătorii din Uniune incluși în eșantion și a datelor prezentate de solicitant. Producătorii din Uniune care reprezintă producția totală din Uniune constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

4.2.   Consumul în Uniune

(216)

S-a constatat în cursul anchetei că o parte a industriei Uniunii folosește producția în scopul utilizării captive, adică este adesea pur și simplu transferată (fără factură) și/sau livrată la prețuri de transfer în cadrul aceleiași societăți sau aceluiași grup de societăți, în vederea prelucrării ulterioare în aval. Pentru a avea o imagine cât mai completă cu putință a situației industriei din Uniune, au fost culese și analizate date privind întreaga activitate legată de OAO.

(217)

Ca și în ancheta inițială (considerentele 462-463), s-a considerat că indicatorii economici cum ar fi producția, capacitatea, gradul de utilizare a capacității de producție, investițiile, stocurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, salariile și capacitatea de a atrage capital depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este destinată utilizării captive sau vândută pe piața liberă. Cu toate acestea, volumul și prețurile vânzărilor de pe piața Uniunii, cota de piață, creșterea, volumul exporturilor și prețurile se concentrează asupra situației predominante pe piața liberă (și, astfel, excluzând activitățile captive). Prin urmare, indicatorii de prejudiciu au fost corectați în ceea ce privește utilizarea captivă și vânzările cunoscute la nivelul industriei din Uniune, iar utilizarea captivă și vânzările au fost analizate separat.

(218)

Consumul în Uniune a fost stabilit pe baza (i) statisticilor de import la nivelul codului TARIC, utilizând informațiile colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază și pe baza (ii) volumelor vânzărilor industriei din Uniune (inclusiv tranzacțiile captive) în Uniune, astfel cum a fost prezentat de solicitant. Respectivele volume de vânzări au făcut obiectul verificărilor încrucișate și au fost actualizate, la nevoie, în ceea ce privește producătorii din Uniune incluși în eșantion ca urmare a vizitelor de verificare la sediile acestora.

(219)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

 

2014

2015

2016

PAR

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

3 840 088

3 965 150

4 375 791

4 525 677

Indice (2014 = 100)

100

103

114

118

Sursă: Răspunsurile verificate la chestionar și baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6).

(220)

În cursul perioadei examinate, consumul Uniunii a crescut cu 18 %.

4.3.   Importuri din China în Uniune

(221)

Comisia a stabilit volumul importurilor și prețurile pe baza statisticilor de import la nivelul codului TARIC, utilizând informațiile colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

4.3.1.   Volumul și cota de piață

(222)

În cursul perioadei examinate, importurile din China în Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Importurile din China

2014

2015

2016

PAR

Volumul importurilor (tone)

5 619

4 217

2 958

6 338

Indice (2014 = 100)

100

75

53

113

Cota de piață (%)

0,1

0,1

0,1

0,1

Sursă: Baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6).

(223)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor provenite din RPC a fost scăzut. Cota de piață din China a fluctuat ușor în cursul perioadei examinate și a fost de 0,1 % în perioada anchetei de reexaminare.

(224)

Importurile au rămas la un nivel scăzut de la instituirea măsurilor antidumping provizorii în septembrie 2012. Se presupune că nivelul lor scăzut este rezultatul măsurilor în vigoare.

4.3.2.   Prețurile și subcotarea prețurilor

(225)

În cursul perioadei examinate, prețul importurilor din China în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Importurile din China

2014

2015

2016

PAR

Prețul de import mediu (EUR/tonă)

341

747

697

637

Indice (2014 = 100)

100

219

204

187

Sursă: Baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6).

(226)

În cursul perioadei examinate, prețul corespunzător importurilor din China a crescut cu 87 %. Se poate presupune în mod rezonabil că această tendință se datorează, cel puțin parțial, creșterii prețurilor materiilor prime.

(227)

Prețurile medii de vânzare ale producătorilor din Uniune care au cooperat către clienți neafiliați de pe piața Uniunii au fost comparate cu prețurile medii ale importurilor din China. În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, nu au putut fi realizate comparații tip de produs fiabil pentru fiecare tip de produs, iar statisticile privind importurile pentru produsul care face obiectul reexaminării în ansamblu au fost utilizate pentru stabilirea prețului mediu de import din China. Din cauza lipsei de cooperare din partea importatorilor neafiliați în cadrul acestei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, au fost utilizate estimările conținute în cerere cu privire la nivelul ajustării pentru costurile ulterioare importului.

(228)

Pe baza acestei metodologii, comparația a arătat că, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, importurile produsului care face obiectul reexaminării au subcotat prețurile industriei din Uniune cu 27,8 % (și anume, foarte similare cu subcotarea constatată în cursul anchetei inițiale).

(229)

În plus, analiza prețurilor de export din China către alte piețe terțe a arătat că China vindea produsele în cauză pe unele dintre piețele sale principale de export la prețuri similare sau uneori inferioare celor practicate în Uniune, ceea ce întărește concluzia potrivit căreia nivelul actual al prețurilor din China ar subcota prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii.

4.4.   Importuri în Uniune din țări terțe

(230)

Tabelul 4 prezintă evoluția importurilor către Uniune din țări terțe în cursul perioadei examinate în ceea ce privește volumul și cota de piață, precum și prețul mediu al acestor importuri.

Tabelul 4

 

2014

2015

2016

PAR

Volumul importurilor provenite din India (tone)

191 015

136 208

152 511

247 237

Indice (2014 = 100)

100

71

80

129

Cotă de piață (%)

5,0

3,4

3,5

5,5

Preț mediu (EUR/tonă)

755

770

680

818

Volumul importurilor din Republica Coreea (tone)

155 634

131 959

184 637

222 448

Indice (2014 = 100)

100

85

119

143

Cotă de piață (%)

4,0

3,3

4,2

4,9

Preț mediu (EUR/tonă)

899

934

785

925

Volumul importurilor din alte țări terțe

117 938

113 679

134 352

201 981

Indice (2014 = 100)

100

96

114

171

Cotă de piață (%)

3,1

2,9

3,1

4,5

Preț mediu (EUR/tonă)

793

798

714

838

Sursă: Baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6).

(231)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor provenite din țări terțe a crescut, ajungând la o cotă de piață de 14,8 %. Majoritatea acestor importuri proveneau din India și Coreea, urmate de Turcia și Taiwan.

(232)

În general, prețul mediu al importurilor din țările terțe a fost mai mare decât prețurile medii la care importurile din China au intrat în Uniune. În funcție de ani, prețul mediu al importurilor din țările terțe a fost fie mai mare, fie mai mic decât prețurile medii de vânzare ale producătorilor din Uniune la nivelul Uniunii.

4.5.   Situația economică a industriei Uniunii

(233)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care au făcut obiectul unor subvenții asupra industriei din Uniune a inclus evaluarea tuturor factorilor și indicilor economici care au influențat situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate.

(234)

Indicatorii macroeconomici (producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, gradul de ocupare a forței de muncă, productivitatea, creșterea, importanța marjelor compensatorii și redresarea în urma efectelor subvenționării anterioare) au fost evaluați la nivelul întregii industrii din Uniune. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de solicitant, făcând obiectul verificărilor încrucișate cu răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(235)

Analiza indicatorilor microeconomici (stocurile, prețurile de vânzare, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor, capacitatea de mobilizare a capitalurilor și salariile) a fost realizată la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de producătorii respectivi, care au fost verificate în mod corespunzător în timpul unei vizite de verificare la fața locului.

(236)

Având în vedere că una dintre cele trei întreprinderi incluse în eșantion nu este reprezentată de către solicitant, în conformitate cu articolul 29 din regulamentul de bază, datele din tabelele 8-13 sunt furnizate în intervale pentru a păstra confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial.

4.5.1.   Indicatori macroeconomici

4.5.1.1.   Producție, capacitate de producție și grad de utilizare a capacității de producție

(237)

În perioada examinată, producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție corespunzătoare industriei din Uniune au evoluat astfel:

Tabelul 5

 

2014

2015

2016

PAR

Producția (tone)

4 402 079

4 404 178

4 769 698

4 752 003

Indice (2014 = 100)

100

100

108

108

Capacitatea de producție (tone)

5 076 892

5 113 417

5 361 693

5 339 200

Indice (2014 = 100)

100

101

106

105

Rata de utilizare a capacității (%)

87

86

89

89

Sursă: Răspunsuri verificate la chestionar.

(238)

În cursul perioadei examinate, s-a înregistrat o creștere modestă a volumului producției (+ 8 %) și a capacității (+ 5 %), în timp ce gradul de utilizare a capacității de producție a crescut cu 2 %, ajungând la 89 %.

4.5.1.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață din Uniune

(239)

În cursul perioadei examinate, vânzările în Uniune de către industria din Uniune (inclusiv operațiunile captive) au evoluat după cum urmează:

Tabelul 6

 

2014

2015

2016

PAR

Volumul vânzărilor (tone)

3 369 883

3 579 087

3 901 334

3 847 673

Indice (2014 = 100)

100

106

116

114

Cota de piață (din consumul Uniunii) (%)

87,6

90,2

89,1

84,9

Sursă: Răspunsuri verificate la chestionar.

(240)

Vânzările industriei din Uniune pe piața Uniunii au crescut cu 14 % în cursul perioadei examinate.

(241)

Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut la 84,9 % în cursul perioadei examinate.

4.5.1.3.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(242)

În cursul perioadei examinate, gradul de ocupare a forței de muncă și productivitatea la nivelul industriei din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

 

2014

2015

2016

PAR

Numărul de angajați (echivalent normă întreagă)

5 667

5 685

5 938

6 021

Indice (2014 = 100)

100

100

105

106

Productivitatea (tone pe salariat)

777

775

803

789

Indice (2014 = 100)

100

100

103

102

Sursă: Răspunsuri verificate la chestionar.

(243)

Atât gradul de ocupare a forței de muncă, cât și productivitatea forței de muncă a producătorilor din Uniune, măsurată ca producție anuală (tone) pe persoană angajată, au crescut în cursul perioadei examinate. Aceste creșteri reflectă creșterea generală a producției și a volumului vânzărilor.

4.5.1.4.   Creștere

(244)

Industria din Uniune a reușit să beneficieze de pe urma creșterii pe piața Uniunii, chiar dacă instalațiile care au fost mai afectate de utilizarea redusă a capacităților, observată în timpul anchetei inițiale, se află încă în faza de redresare. Industria din Uniune a păstrat cote importante de piață pe parcursul întregii perioade examinate.

4.5.1.5.   Amploarea subvenționării și redresarea în urma practicilor de subvenționare anterioare

(245)

Subvenționarea a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare la un nivel semnificativ, după cum se explică în secțiunea 3 de mai sus. Se remarcă faptul că producătorii chinezi au subcotat într-o măsură semnificativă prețurile de vânzare ale industriei din Uniune și că industria din Uniune se află în continuare într-o situație delicată.

(246)

Deoarece volumul importurilor subvenționate din China a fost mult mai mic decât în perioada anchetei inițiale, Comisia a concluzionat că impactul amplorii marjei compensatorii asupra industriei din Uniune a fost mult mai puțin pronunțat decât în ancheta inițială.

4.5.2.   Indicatori microeconomici

4.5.2.1.   Stocuri

(247)

Pe parcursul perioadei examinate, nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

 

2014

2015

2016

PAR

Stocuri (tone)

68 500 -71 500

52 000 -55 000

72 000 -75 000

83 000 -86 000

Indice (2014 = 100)

100

77

106

120

Sursă: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(248)

Producătorii din Uniune și-au majorat stocul în perioada examinată. Totuși, acest indicator nu este considerat a fi foarte relevant pentru evaluarea situației economice a producătorilor din Uniune. Producția de OAO se realizează în cea mai mare parte pe bază de comenzi. În orice caz, stocurile reprezentau doar aproximativ 2 % din totalul vânzărilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

4.5.2.2.   Prețurile unitare medii de vânzare în Uniune și costul de producție

(249)

Pe parcursul perioadei examinate, prețurile de vânzare unitare medii practicate față de clienți neafiliați din Uniune și costul mediu de producție unitar al producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

 

2014

2015

2016

PAR

Prețul mediu de vânzare unitar către părți neafiliate (EUR/tonă)

805-820

760-775

740-755

895-910

Indice (2014 = 100)

100

94

92

111

Costul unitar de producție (EUR/tonă)

800-850

750-800

650-730

850-900

Indice (2014 = 100)

100

94

87

106

Sursă: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(250)

Pe parcursul perioadei examinate, industria din Uniune a reușit să își mărească prețurile de vânzare cu 11 %. După scăderea prețurilor în perioada 2014-2015 și ulterior 2015-2016, prețurile au crescut din nou în perioada 2016-2017. Atât scăderile, cât și creșterea sunt strâns legate de modificările prețurilor materiilor prime.

4.5.2.3.   Rentabilitatea și fluxul de numerar

Tabelul 10

 

2014

2015

2016

PAR

Rentabilitatea (%)

– 1,5-0

– 0,5-1

2,5-4

3,5-5

Indice (2014 = 100)

-100

101

413

506

Sursă: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(251)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile.

(252)

În cursul perioadei examinate, industria din Uniune a încetat să mai producă pierderi. Îmbunătățirea rentabilității a fost în mod clar legată de faptul că industria din Uniune a reușit să își crească volumul vânzărilor și volumul de producție, precum și prețurile de vânzare în anii de după instituirea măsurilor inițiale. Cu toate acestea, nivelul rentabilității a rămas sub ținta de profit considerată viabilă și durabilă în ancheta inițială (și anume 6,7 %).

Tabelul 11

 

2014

2015

2016

PAR

Fluxul de lichidități (EUR)

– 18 000 000 -(– 15 000 000 )

28 000 000 -31 000 000

30 000 000 -34 000 000

34 000 000 -37 000 000

Indice (2014 = 100)

-100

273

295

311

Sursă: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(253)

În cursul perioadei examinate, evoluția fluxului de numerar reflectă în principal evoluția rentabilității globale a industriei din Uniune.

4.5.2.4.   Investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital

Tabelul 12

 

2014

2015

2016

PAR

Investiții (EUR)

12 000 000 -17 000 000

20 000 000 -25 000 000

27 000 000 -32 000 000

25 000 000 -30 000 000

Indice (2014 = 100)

100

159

200

180

Randamentul investițiilor (active nete) (%)

– 2,2

0,0

7,0

11,0

Sursă: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(254)

În timpul perioadei examinate, industria din Uniune, mare consumatoare de capital, a făcut investiții periodice pentru optimizarea și modernizarea echipamentelor de producție existente. Mai mult decât atât, au fost realizate investiții majore în vederea respectării cerințelor legale în materie de protecție a mediului și îmbunătățire a gradului de siguranță. În funcție de societate, investițiile realizate au vizat reducerea costurilor, optimizarea energiei și/sau, de asemenea, retehnologizarea instalațiilor care au fost afectate negativ de utilizarea redusă a capacității, observată în timpul perioadei anchetei inițiale.

(255)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor în cursul perioadei examinate a urmat îndeaproape tendința înregistrată de rentabilitate.

(256)

De la data instituirii măsurilor, capacitatea de a mobiliza capital s-a îmbunătățit.

4.5.2.5.   Salarii

Tabelul 13

 

2014

2015

2016

PAR

Costul forței de muncă pe angajat (EUR)

63 000 -72 000

63 000 -72 000

64 000 -73 000

64 000 -73 000

Indice (2014 = 100)

100

101

102

102

Sursă: Răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(257)

Nivelurile salariale medii au crescut ușor pe parcursul perioadei examinate, dar mai puțin decât costul unitar de producție.

4.6.   Concluzie

(258)

Analiza prejudiciului arată că situația industriei din Uniune s-a îmbunătățit semnificativ în perioada examinată. Instituirea măsurilor compensatorii definitive în martie 2013 a permis industriei din Uniune să se redreseze încet, dar sigur de pe urma efectelor prejudiciabile ale subvenționării. Faptul că industria din Uniune a beneficiat în mod semnificativ de pe urma măsurilor este ilustrat, printre altele, de creșterea nivelului producției și a volumului vânzărilor la nivelul Uniunii, a fluxurilor de numerar pozitive și a randamentului investițiilor, a prețurilor de vânzare în general mai mari decât costul unitar de producție, creșterea minimă a costurilor forței de muncă și îmbunătățirea considerabilă a rentabilității.

(259)

Cu toate acestea, chiar dacă industria din Uniune și-a revenit în mare măsură de pe urma prejudiciului anterior și pare a fi pe calea cea bună pentru a-și îmbunătăți în continuare condiția pe termen lung, aceasta se află încă într-o situație dificilă din cauza rentabilității sale limitate, care se află în continuare sub ținta de profit.

5.   PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

(260)

După cum se arată în secțiunea 4.6 de mai sus, industria din Uniune și-a revenit în mare măsură de pe urma prejudiciului anterior determinat de importurile subvenționate din China. Cu toate acestea, prezenta secțiune va analiza dacă situația precară a industriei din Uniune se va deteriora în continuare, favorizând reapariția prejudiciului material în cazul expirării măsurii.

5.1.   Impactul volumului preconizat de importuri și efectele asupra prețurilor în cazul abrogării măsurilor

(261)

În eventualitatea abrogării măsurilor, se estimează că volumul importurilor din China va crește dramatic. Se reamintește faptul că importurile în perioada anchetei inițiale au depășit 702 000 tone, în timp ce în perioada anchetei de reexaminare valoarea acestora a fost de 6 338 tone.

(262)

Supracapacitatea Chinei în domeniul producției de oțel este dovedită (80). Solicitantul a prezentat date de la Plantfacts, potrivit cărora capacitatea OAO a Chinei este de 7 milioane de tone (adică de cel puțin patru ori consumul aparent de OAO al Chinei). Aceasta pare a fi o estimare prudentă. De asemenea, solicitantul a furnizat informații detaliate din 2013, potrivit cărora China Iron and Steel Association a publicat că, în acel an, capacitatea de producție a produselor din tablă colorată din China a fost de aproape 40 de milioane de tone.

(263)

Deși volumele de exporturi din China către Uniune s-au redus după instituirea măsurilor inițiale, producătorii chinezi fabrică volume importante ale produsului care face obiectul reexaminării și exportă peste 80 % din acestea. Potrivit datelor publicate de World Steel Association, China a produs anual peste 8 milioane de tone de OAO în perioada 2013-2014. Una dintre întreprinderile care au susținut plângerea a pus la dispoziție cifre prevăzute în „Buletinul informativ privind sectorul metalurgic din China” (China Metallurgical Newsletter) emis de Institutul chinez pentru informare și cercetare standardizată în sectorul metalurgic și de Consiliul sectorului metalurgic din cadrul Consiliului chinez pentru promovarea comerțului internațional, potrivit cărora China a produs anual aproximativ 8 milioane de tone de OAO în perioada 2015-2017. Potrivit aceleiași declarații a solicitantului în cauză, se estimează că, în perioada 2015-2017, consumul aparent de OAO din China a variat între 1 și 1,8 milioane de tone pe an.

(264)

Cu toate acestea, pe cât de importante sunt piețele de export pentru industria chineză, China se confruntă cu tot mai multe dificultăți în a le accesa. Între 2016 și 2018, țări precum India, Malaysia, Vietnam, Pakistan sau Turcia au instituit măsuri de protecție comercială care afectează produsele OAO originare din China. În ceea ce privește SUA, din ianuarie 2018, oțelul (inclusiv OAO) din multe țări de origine, inclusiv China, face obiectul unui tarif de 25 % (81).

(265)

Uniunea este cea mai mare piață de OAO după cele din Asia și America de Nord/Centrală.

(266)

Baza de date chineză arată că, în ultimul timp, China a exportat volume semnificative către țări din afara Uniunii la prețuri mici. În 2017, prețurile FOB din China către Uniune au fost cu 10,5 % mai mari decât, de exemplu, către Coreea, principala piață de export a Chinei pentru acest produs. În timpul perioadei anchetei de reexaminare, volumele exportate către țări din afara Uniunii au fost mai mari decât producția totală a industriei din Uniune și consumul aparent din Uniune. Pe fondul atractivității pieței Uniunii în ceea ce privește prețurile, deschiderea (nu există taxe vamale pentru acest produs) și creșterea aparentă a consumului, se consideră că, în cazul eliminării măsurilor, este posibil ca exportatorii chinezi să redirecționeze volume semnificative de OAO către piața mai profitabilă a Uniunii. Faptul că Uniunea a adoptat recent măsuri de protecție privind anumite produse din oțel, inclusiv OAO, nu modifică această concluzie. Volumele importurilor în cadrul contingentelor tarifare sunt stabilite la niveluri care pot permite Chinei să exporte cantități semnificative de OAO.

(267)

În plus, în conformitate cu secțiunea 4.3.2, importurile din China pe piața Uniunii au subcotat semnificativ prețurile producătorilor din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare, în special în cazul reducerii efectului taxelor compensatorii.

(268)

Piața produselor de OAO este foarte competitivă din punct de vedere al prețului, deoarece concurența are loc în principal pe baza prețurilor. Presiunea potențială asupra prețurilor industriei din Uniune este exacerbată și mai mult de faptul că, potrivit cererii, vânzările chinezești au loc, de obicei, pentru cantități relativ mari. Dacă importurile ieftine și subvenționate sunt vândute în cantități semnificative pe piața Uniunii, producătorii din Uniune vor pierde volume mari de vânzări. Capacitatea de a mobiliza capitaluri și de a investi ar putea fi îngreunată în cazul în care rentabilitatea producătorilor din Uniune scade în continuare sau devine negativă.

5.2.   Concluzie

(269)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor privind importurile din China ar conduce, cel mai probabil, la reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune.

6.   INTERESUL UNIUNII

6.1.   Introducere

(270)

În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurilor compensatorii existente nu ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese în cauză, și anume interesele industriei din Uniune, pe de o parte, și ale importatorilor și utilizatorilor, pe de altă parte.

(271)

Trebuie reamintit faptul că, în cadrul anchetei inițiale, s-a ajuns la concluzia că adoptarea măsurilor nu este contrară interesului Uniunii. În afară de aceasta, faptul că prezenta anchetă este o reexaminare, care analizează o situație în care măsurile compensatorii au fost deja instituite, permite evaluarea eventualului impact negativ asupra părților vizate de măsurile compensatorii actuale.

(272)

Pe această bază, s-a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea continuării subvenționării și reapariției prejudiciului, s-ar putea concluziona că menținerea măsurilor nu ar fi în interesul Uniunii în acest caz particular.

6.2.   Interesul industriei Uniunii

(273)

Ancheta a arătat că, dacă măsurile ar expira, acest lucru ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii. Situația industriei din Uniune s-ar deteriora rapid în ceea ce privește scăderea volumului vânzărilor și prețurilor de vânzare, generând o scădere puternică a rentabilității. Continuarea măsurilor ar permite industriei din Uniune să își exploateze în continuare potențialul pe o piață a Uniunii care este un mediu de concurență echitabil.

(274)

Prin urmare, menținerea măsurilor compensatorii în vigoare este în interesul industriei Uniunii.

6.3.   Interesul importatorilor

(275)

După cum s-a menționat anterior în considerentul 18, nouă importatori cunoscuți au fost contactați în cadrul prezentei anchete și au fost invitați să coopereze. Niciunul dintre aceștia nu și-a manifestat disponibilitatea în acest sens și nu a cooperat în niciun fel în cadrul anchetei.

(276)

Se reamintește faptul că, în cadrul anchetei inițiale, având în vedere profiturile și sursele de aprovizionare ale importatorilor, s-a constatat că orice eventual impact negativ al instituirii măsurilor asupra importatorilor nu ar fi disproporționat.

(277)

În cadrul anchetei actuale nu există dovezi care să indice contrariul și, prin urmare, se poate confirma că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ major asupra situației financiare a importatorilor și că menținerea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.

6.4.   Interesul utilizatorilor

(278)

Aproximativ șaizeci de utilizatori cunoscuți au fost contactați în cadrul prezentei anchete și au fost invitați să coopereze. Niciun utilizator nu și-a manifestat disponibilitatea în acest sens și nu a cooperat în niciun fel în cadrul anchetei.

(279)

Se reamintește că, în ancheta inițială, zece utilizatori au transmis răspunsuri la chestionar. La data respectivă s-a constatat că, având în vedere profiturile și sursele de aprovizionare ale utilizatorilor, eventualul impact al impunerii măsurilor asupra utilizatorilor nu ar fi disproporționat.

(280)

În cadrul anchetei actuale nu există dovezi care să indice că măsurile în vigoare i-au afectat în mod negativ. În fapt, solicitantul a prezentat dovezi în sprijinul faptului că utilizatori-cheie au înregistrat îmbunătățiri la nivelul rentabilității în perioada analizată. Potrivit cererii, măsurile în vigoare nu au un impact semnificativ asupra utilizatorilor și consumatorilor, dat fiind că OAO reprezintă o parte neglijabilă din costul produselor din aval (de exemplu, 0,42 EUR din costul fabricării unei mașini de spălat sau 0,4 % din investiția într-o clădire industrială goală).

(281)

Pe această bază, se confirmă faptul că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ major asupra situației financiare a utilizatorilor și că menținerea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.

6.5.   Concluzie

(282)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor compensatorii definitive asupra importurilor de OAO originare din RPC.

7.   MĂSURI COMPENSATORII

(283)

Din cele menționate anterior rezultă că, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, se impune menținerea măsurilor compensatorii aplicabile importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din China.

(284)

O societate care își modifică ulterior denumirea entității poate solicita aplicarea nivelurilor individuale ale taxei compensatorii. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (82). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene trebuie publicată o notificare privind schimbarea denumirii.

(285)

Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 (83), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(286)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Prin prezentul regulament se instituie o taxă compensatorie definitivă asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică, și anume produse laminate plate din oțeluri nealiate și aliate (cu excepția oțelului inoxidabil) care sunt vopsite, lăcuite sau acoperite cu materiale plastice, cel puțin pe o parte, cu excepția așa-numitelor panouri „tip sandwich”, precum cele utilizate pentru aplicații în construcții și alcătuite din două foi metalice exterioare cu un miez stabilizator din material izolant situat între acestea, cu excepția produselor cu acoperire finală pe bază de praf de zinc (vopsea cu conținut ridicat de zinc, care conține cel puțin 70 % zinc în greutate) și cu excepția produselor cu substrat cu acoperire metalică de crom sau staniu, încadrate în prezent la codurile NC ex 7210 70 80, ex 7212 40 80, ex 7225 99 00, ex 7226 99 70 (codurile TARIC 7210708011, 7210708091, 7212408001, 7212408021, 7212408091, 7225990011, 7225990091, 7226997011 și 7226997091), originare din Republica Populară Chineză.

(2)   Se stabilește după cum urmează nivelul taxei compensatorii definitive aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsul descris la alineatul (1), fabricat de următoarele societăți:

Societate

Nivelul taxei (%)

Cod adițional TARIC

Union Steel China

13,7

B311

Zhangjiagang Panhua Steel Strip Co., Ltd, Chongqing Wanda Steel Strip Co., Ltd, și Zhangjiagang Free Trade Zone Jiaxinda International Trade Co., Ltd.

29,7

B312

Zhejiang Huadong Light Steel Building Material Co., Ltd și Hangzhou P.R.P.T. Metal Material Company, Ltd.

23,8

B313

Angang Steel Company Limited

26,8

B314

Anyang Iron Steel Co., Ltd.

26,8

B315

Baoshan Iron & Steel Co., Ltd.

26,8

B316

Baoutou City Jialong Metal Works Co., Ltd.

26,8

B317

Changshu Everbright Material Technology Co., Ltd.

26,8

B318

Changzhou Changsong Metal Composite Material Co., Ltd.

26,8

B319

Cibao Modern Steel Sheet Jiangsu Co., Ltd.

26,8

B320

Inner Mongolia Baotou Steel Union Co., Ltd.

26,8

B321

Jiangyin Ninesky Technology Co., Ltd.

26,8

B322

Jiangyin Zhongjiang Prepainted Steel Mfg Co., Ltd.

26,8

B323

Jigang Group Co., Ltd.

26,8

B324

Maanshan Iron&Steel Company Limited

26,8

B325

Qingdao Hangang Color Coated Sheet Co., Ltd.

26,8

B326

Shandong Guanzhou Co., Ltd.

26,8

B327

Shenzen Sino Master Steel Sheet Co., Ltd.

26,8

B328

Tangshan Iron And Steel Group Co., Ltd.

26,8

B329

Tianjin Xinyu Color Plate Co., Ltd.

26,8

B330

Wuhan Iron And Steel Company Limited

26,8

B331

Wuxi Zhongcai New Materials Co., Ltd.

26,8

B332

Xinyu Iron And Steel Co., Ltd.

26,8

B333

Zhejiang Tiannu Color Steel Co., Ltd.

26,8

B334

Toate celelalte societăți

44,7

B999

(3)   Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

(4)   Aplicarea nivelurilor taxelor compensatorii individuale specificate pentru societățile enumerate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea către autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile. Pe factura comercială trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, întocmită astfel: „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul) de anumite produse din oțel cu acoperire organică, vândute la export în Uniunea Europeană, vizate de prezenta factură, au fost produse de către (denumirea și adresa societății) (cod adițional TARIC) în (țara în cauză). Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 mai 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)   JO L 176, 30.6.2016, p. 55.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2013 al Consiliului din 11 martie 2013 de instituire a unei taxe compensatorii asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din Republica Populară Chineză (JO L 73, 15.3.2013, p. 16).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 214/2013 al Consiliului din 11 martie 2013 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din Republica Populară Chineză (JO L 73, 15.3.2013, p. 1).

(4)  Aviz de expirare iminentă a anumitor măsuri antisubvenții (JO C 188, 14.6.2017, p. 20).

(5)  Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor compensatorii aplicabile importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din Republica Populară Chineză (JO C 96, 14.3.2018, p. 21).

(6)  Aviz de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din Republica Populară Chineză (JO C 96, 14.3.2018, p. 8).

(7)  Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 176, 30.6.2016, p. 21).

(8)  WT/DS437/AB/R, Statele Unite – Măsuri compensatorii aferente anumitor produse din China, Raportul Organului de apel din 18 decembrie 2014, punctele 4.178 și 4.179. Acest raport al Organului de apel a citat WT/DS295/AB/R, Mexic – Măsuri antidumping definitive privind carnea de vită și orezul, Raportul Organului de apel din 29 noiembrie 2005, punctul 293; și WT/DS436/AB/R, Statele Unite – Măsuri compensatorii privind anumite produse plate laminate la cald din oțel cu conținut de carbon din India, Raportul Organului de apel din 8 decembrie 2014, punctele 4.416-4.421.

(9)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2013 al Consiliului din 11 martie 2013 de instituire a unei taxe compensatorii asupra importurilor de anumite produse din oțel cu acoperire organică originare din Republica Populară Chineză (JO L 73, 15.3.2013, p. 16).

(10)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/969 al Comisiei din 8 iunie 2017 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (JO L 146, 9.6.2017, p. 17).

(11)  Regulamentul (UE) 2018/1690 al Comisiei din 9 noiembrie 2018 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reșapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză (JO L 283, 12.11.2018, p. 1).

(12)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/72 al Comisiei din 17 ianuarie 2019 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de biciclete electrice originare din Republica Populară Chineză (JO L 16, 18.1.2019, p. 5).

(13)  http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2017/december/tradoc_156474.pdf

(14)  Numărul de înregistrare al acestui document în fișierele deschise ale cauzei este t18.011780.

(15)  Capitolul 17 secțiunea 1 din cel de-al 13-lea plan cincinal.

(16)  Capitolul III articolul 12 din Decizia nr. 40.

(17)  A se vedea considerentul 182 din ancheta inițială.

(18)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/969 al Comisiei din 8 iunie 2017 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/649 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză, secțiunea 3.5.

(19)  Articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din regulamentul de bază.

(20)  A se vedea considerentele 49-73.

(21)  WT/DS379/AB/R (SUA – Taxe antidumping și compensatorii pentru anumite produse din China), Raportul Organului de apel din 11 martie 2011, DS 379, punctul 318. A se vedea, de asemenea, WT/DS436/AB/R [SUA – Carbon Steel (India)], Raportul Organului de apel din 8 decembrie 2014, punctele 4.9-4.10, 4.17-4.20 și WT/DS437/AB/R (Statele Unite – Măsuri compensatorii aferente anumitor produse din China), Raportul Organului de apel din 18 decembrie 2014, punctul 4.92.

(22)  A se vedea considerentele 87-98.

(23)  A se vedea considerentele 74-83 și 99-100.

(24)  A se vedea anexele 3 și 45 la cerere.

(25)   China's status as a non-market economy, (Statutul Chinei ca țară fără economie de piață), Departamentul de Comerț al SUA A-570-056, 26 octombrie 2017, p. 57.

(26)   China's status as a non-market economy, (Statutul Chinei ca țară fără economie de piață), Departamentul de Comerț al SUA A-570-056, 26 octombrie 2017, pp. 82-85.

(27)  Articolele 7 și 15 din Constituția Republicii Populare Chineze, Ordinul nr. 35 al CNDR – Politici pentru dezvoltarea industriei siderurgice (2005), Decizia nr. 40 a Consiliului de Stat (2011)

(28)  Anchetă privind continuarea măsurilor antidumping și compensatorii aplicabile secțiunilor structurale tubulare exportate din Republica Populară Chineză, Republica Coreea, Malaysia și Taiwan, Comisia antidumping, Guvernul australian, raport final nr. 379, mai 2017, pp. 89-90.

(29)  Anchetă privind taxele compensatorii referitoare la containerele pentru alimentele solide la nivel intern din Republica Populară Chineză: Memorandumul Deciziei de constatare preliminară, C-570-015, 22 septembrie 2014, p. 14.

(30)  Aspecte și Memorandumul deciziei de constatare definitivă în cadrul anchetei privind taxele compensatorii referitoare la anumite produse din oțeluri rezistente la coroziune originare din Republica Populară Chineză, C-570-027, Christian Marsch, 24 mai 2016, p. 16.

(31)  China Manufacturing 2025 și Documentul de poziție al întreprinderilor europene din China 2016/2017.

(32)  A se vedea capitolul 14 din raport.

(33)  A se vedea considerentele 48-60 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/969 al Comisiei.

(34)  A se vedea considerentele 107-118.

(35)  A se vedea punctele (101)-(104) și anexele 4 și 8 la cerere.

(36)  A se vedea capitolul 9 din raport.

(37)  A se vedea considerentele 474-493, respectiv 503-512.

(38)  A se vedea considerentul 144.

(39)  A se vedea anexa 32 p. 6 la cerere.

(40)  A se vedea capitolul 10 din raport.

(41)  A se vedea considerentele 460-470.

(42)  Articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază.

(43)  A se vedea considerentele 165-180.

(44)  A se vedea considerentele 182-185.

(45)  A se vedea considerentele 80-100 și anexele 8, 12, 21-31 și 60 din cerere.

(46)  Raportul privind politica monetară a Chinei în trimestrul 1 al anului 2015, trimestrul 2 al anului 2016 și trimestrul 2 al anului 2017.

(47)  Citat în CHEN Y., articolul BRC New Supervisory Storm is here-implications for foreign banks in China, China Law Insight, 13 aprilie 2017 și China steps up supervision of policy lenders, Caixin, 30 august 2017.

(48)  A se vedea pp. 179-180 din China's status as a non-market economy report emis de Departamentul de Comerț al SUA.

(49)  Articolul 34 din legea privind băncile comerciale (a se vedea anexa 28 la cerere)

(50)  Considerentul 143 din Regulamentul PPLC.

(51)  A se vedea capitolul 6.3 din raport.

(52)  A se vedea considerentele 167-230 din Regulamentul privind anvelopele și 347-361 din Regulamentul privind bicicletele electrice.

(53)  A se vedea considerentele 198-200 ale acesteia.

(54)  A se vedea anexa 58 la cerere.

(55)  A se vedea considerentul 118 și anexa 25 la cerere.

(56)   Deleveraging and Debt Equity Swaps in the Chinese Steel Industry. THINK!DESK China Research & Consulting (anexa 25 la cerere).

(57)  A se vedea considerentele 316-344.

(58)  A se vedea considerentele 322, 329, 337 din regulamentul inițial.

(59)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 452/2011 al Consiliului din 6 mai 2011 de instituire a unei taxe antisubvenție definitive asupra importurilor de hârtie cretată de calitate superioară originară din Republica Populară Chineză (JO L 128, 14.5.2011, p. 18).

(60)  A se vedea considerentele 365-371 și 372-379 din regulament.

(61)  A se vedea Research Report on Overcapacity Reduction in China's steel industry, Raportul Greenpeace East Asia, martie 2017, p. 39, 58, 59-60; the GOC's Opinions on Resolving Overcapacity in the Steel Industry, Escape from Distress and Realize Development (februarie 2016) și PBOC's Opinions on supporting the steel and coal industries to resolve overcapacity and achieve turnaround in development (aprilie 2016), citate în Deleveraging and Debt Equity Swaps in the Chinese Steel Industry, THINK!Desk, 31 octombrie 2017, p. 10-11, the GOC's Measures for the Management of Special Bonuses and Subsidies for the Structural Adjustment of Industrial Enterprise (mai 2016) citate în studiul Greenpeace menționat anterior.

(62)  A se vedea anexa 25 la cerere, p. 10-11.

(63)  Raportul Greenpeace Est Asia, martie 2017.

(64)  A se vedea capitolul 14.1.1.2. din raport – Reducerea capacității de producție.

(65)  A se vedea considerentele 143, 256-259 din Regulamentul PPLC.

(66)  A se vedea considerentele 426-437, respectiv 352-360.

(67)  A se vedea considerentul 131.

(68)  A se vedea considerentul 435.

(69)  Registrul Federal Vol. 73, nr. 227, pagina 70961 din 24 noiembrie 2008.

(70)  Determinarea preliminară pozitivă a taxei compensatorii din 6 septembrie 2011. Registrul Federal 2011-22720.

(71)  Registrul Federal Vol. 75, nr. 111, pagina 32902 din 10 iunie 2010.

(72)  Registrul Federal Vol. 74, nr. 117, pagina 29180 din 19 iunie 2009.

(73)  A se vedea considerentele 312-344, respectiv 68-76.

(74)  A se vedea considerentele 510-546, respectiv 534-558.

(75)  Aspecte și Memorandumul deciziei de constatare definitivă în cadrul anchetei privind taxele compensatorii din 17 octombrie 2007; Registrul Federal C-570-907.

(76)  A se vedea considerentele 95-113.

(77)  A se vedea considerentul 346 din Regulamentul PPLC.

(78)  A se vedea considerentul 349 din Regulamentul PPLC.

(79)  A se vedea considerentul 277 și anexa 51 la cerere.

(80)  A se vedea, de exemplu, Global forum on steel excess capacity, Ministerial report 20 September 2018 , https://www.g20.org/sites/default/files/gfsec_ministerial_report_2018.pdf, în care se confirmă supracapacitatea chineză în acest sector în ansamblu, de către toate părțile, inclusiv China. Având o capacitate de producție de oțel de 1 018,3 milioane MT în 2017, China deține cea mai mare cotă din capacitatea la nivel global (45 %, conform paginii 42). Tabelul 1 al raportului ilustrează faptul că, în perioada 2014-2017, China a redus capacitatea cu 10 %. La pagina 51 se prevede: „China a stabilit obiective clare pentru reducerea capacității excedentare, și anume reducerea capacității de producție a oțelului brut cu 100-150 milioane MT în perioada 2016-2020”.

(81)  Secțiunea 232 Tarife la aluminiu și oțel, https://www.cbp.gov/trade/programs-administration/entry-summary/232-tariffs-aluminum-and-steel.

(82)   Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, Rue de la Loi 170, 1040 Bruxelles, Belgia.

(83)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).