(a)

de a elabora și de a implementa un plan de îmbunătățire a rețelei europene de rute pentru funcționarea eficientă și în condiții de siguranță a traficului aerian, ținând seama în mod corespunzător de impactul asupra mediului;

(b)

de a facilita, în cadrul planului de îmbunătățire a rețelei europene de rute, dezvoltarea unei structuri de spațiu aerian care să ofere nivelul necesar de siguranță, de capacitate, de flexibilitate, de reacție, de performanță de mediu și de furnizare continuă a serviciilor de navigație aeriană rapide, ținând seama în mod corespunzător de necesitățile de securitate și apărare;

(c)

de a asigura conectivitatea și interoperabilitatea la nivel regional a rețelei europene de rute, atât în interiorul regiunii EUR a OACI, cât și cu regiunile OACI adiacente.

(a)

principii comune generale, completate cu specificații tehnice pentru configurarea spațiului aerian;

(b)

cerințe militare pentru utilizarea spațiului aerian;

(c)

rețeaua europeană de rute și, dacă este posibil, structuri de spațiu aerian cu rute libere, configurate astfel încât să îndeplinească toate cerințele utilizatorilor, cu detalii privind toate modificările spațiului aerian;

(d)

norme de utilizare și disponibilitatea rețelei de rute și a spațiului aerian cu rute libere;

(e)

împărțirea spațiului aerian în sectoare de control al traficului aerian (ATC) în sprijinul spațiului aerian ATS;

(f)

proceduri de management al spațiului aerian;

(g)

un calendar detaliat pentru elaborarea de modificări ale configurării spațiului aerian;

(h)

calendarul unui ciclu comun de publicare și de punere în aplicare a modificărilor aduse structurilor spațiului aerian și normelor de utilizare, prin intermediul planului de administrare a rețelei;

(i)

o imagine de ansamblu a situației actuale și a celei preconizate a rețelei, inclusiv a performanței estimate pe baza planurilor actuale și a celor convenite în privința configurării spațiului aerian.

(a)

modificarea alinierii rutelor;

(b)

modificarea direcției rutelor;

(c)

modificarea scopului rutelor;

(d)

definirea spațiului aerian cu rute libere, inclusiv normele de utilizare aferente;

(e)

normele de utilizare și disponibilitatea rutelor;

(f)

modificarea limitelor verticale sau orizontale dintre sectoare;

(g)

adăugarea sau eliminarea unor puncte importante;

(h)

modificarea utilizării spațiului aerian la nivel transfrontalier;

(i)

modificarea coordonatelor unor puncte importante;

(j)

modificări care afectează transferul de date;

(k)

modificări care afectează datele publicate în publicațiile de informare aeronautică;

(l)

modificări care afectează scrisorile de înțelegere referitoare la configurarea și utilizarea spațiului aerian.

(a)

stabilirea și configurarea structurilor de spațiu aerian se bazează pe cerințe operaționale, indiferent de frontierele naționale, de limitele blocurilor funcționale de spațiu aerian sau de limitele regiunilor de informare a zborurilor (FIR) și nu pot fi constrânse de nivelul de delimitare între spațiul aerian superior și cel inferior;

(b)

configurarea structurilor de spațiu aerian are la bază un proces transparent care permite consultarea deciziilor luate și înțelegerea motivelor care justifică luarea acestor decizii, ia în considerare cerințele tuturor utilizatorilor, iar, în același timp, răspunde nevoilor în materie de siguranță, de capacitate și de mediu și ține seama în mod corespunzător de necesitățile de ordin militar și de cele de securitate națională;

(c)

cererea actuală și cea preconizată de trafic aerian, la nivel de rețea și la nivel local, precum și obiectivele de performanță constituie datele de intrare de care are nevoie planul de îmbunătățire a rețelei europene de rute pentru a satisface necesitățile principalelor fluxuri de trafic aerian și ale principalelor aeroporturi;

(d)

se asigură conectivitatea verticală și orizontală, inclusiv spațiul aerian terminal și structura de spațiu aerian la interfață;

(e)

posibilitatea operării zborurilor pe rute și profiluri de zbor cerute de utilizatori sau cât mai aproape de acestea în faza de zbor pe rută;

(f)

acceptarea spre evaluare și spre o posibilă dezvoltare a tuturor propunerilor de structuri de spațiu aerian, inclusiv cele privind spațiul aerian cu rute libere, opțiunile în materie de rute multiple și rutele condiționate (CDR), primite de la părțile interesate care au o cerință operațională în zona respectivă;

(g)

configurarea structurilor de spațiu aerian, inclusiv a spațiului aerian cu rute libere și a sectoarelor ATC, ține seama de structurile de spațiu aerian existente sau propuse, destinate unor activități care necesită rezervarea sau restricționarea spațiului aerian. În acest scop, se instituie numai structurile care sunt compatibile cu aplicarea utilizării flexibile a spațiului aerian (Flexible Use of Airspace – FUA). Se asigură, în cea mai mare măsură posibilă, armonizarea și coerența acestor structuri în întreaga rețea europeană;

(h)

elaborarea configurării sectorului ATC începe cu alinierea necesară a rutelor sau a fluxurilor de trafic în cadrul unui proces iterativ care să asigure compatibilitatea între rute sau fluxuri și sectoare;

(i)

sectoarele ATC trebuie configurate astfel încât să permită crearea unor configurații sectoriale care să răspundă fluxurilor de trafic, să se adapteze la cererea variabilă de trafic și să fie proporționale cu aceasta;

(j)

în cazurile în care, din motive operaționale, sectoarele ATC trebuie configurate astfel încât să depășească frontierele naționale, limitele blocurilor funcționale de spațiu aerian sau limitele regiunilor de informare a zborurilor, se încheie acorduri privind furnizarea de servicii între părțile interesate operaționale în cauză.

(a)

structurile de spațiu aerian trebuie planificate astfel încât să faciliteze utilizarea și gestionarea flexibilă și la timp a spațiului aerian în ceea ce privește opțiunile de rute, fluxurile de trafic, sistemele de configurare a sectoarelor și configurarea altor structuri de spațiu aerian;

(b)

structurile de spațiu aerian trebuie să permită stabilirea de opțiuni de rute suplimentare, asigurând totodată compatibilitatea acestora cu considerentele legate de capacitatea existentă și limitările de configurare a sectoarelor.

(a)

evoluția cererii de trafic;

(b)

performanțele și constrângerile în materie de capacitate și de eficiență a zborurilor, la nivel de state, de blocuri funcționale de spațiu aerian sau de rețea;

(c)

evaluarea aspectelor legate de utilizarea spațiului aerian atât din perspectivă civilă, cât și din perspectivă militară;

(d)

evaluarea sectorizării și a configurării sectoriale utilizate;

(e)

evaluarea integrității și a continuității structurilor de spațiu aerian.

(a)

de a asigura că se ajunge la o utilizare eficientă a capacității disponibile a rețelei europene de management al traficului aerian (EATMN);

(b)

de a facilita planificarea, coordonarea și executarea măsurilor ATFM adoptate de toate părțile interesate operaționale;

(c)

de a facilita satisfacerea cerințelor militare și reacțiile de gestionare a situațiilor de criză;

(d)

de a asigura conectivitatea și interoperabilitatea la nivel regional a rețelei europene, atât în interiorul regiunii EUR a OACI, cât și cu regiunile OACI adiacente.

(a)

operatorilor de aeronave;

(b)

furnizorilor de servicii de trafic aerian (ATS), inclusiv unităților ATS, birourilor de raportare ale ATS și unităților de servicii de control de aerodrom;

(c)

furnizorilor de servicii de informare aeronautică;

(d)

entităților implicate în managementul spațiului aerian;

(e)

administratorilor de aeroporturi;

(f)

unității centrale de ATFM, gestionată de administratorul de rețea;

(g)

unităților ATFM locale menționate în prezenta anexă partea A punctul 6;

(h)

coordonatorilor de sloturi orare de pe aeroporturile coordonate.

(a)

toate fazele tuturor zborurilor care sunt prevăzute a fi efectuate sau care se efectuează ca trafic aerian general și, în întregime sau parțial, în conformitate cu regulile de zbor instrumental (IFR);

(b)

toate fazele zborurilor menționate la litera (a) și ale managementului traficului aerian.

(a)

Măsurile ATFM:

(b)

la alocarea sloturilor de plecare ATFM se acordă prioritate zborurilor în ordinea intrării lor planificate în locul în care se va aplica măsura ATFM, cu excepția cazului în care anumite împrejurări specifice, precum cele create de necesitățile de securitate și apărare, impun aplicarea unei alte reguli de prioritate convenite și avantajoase pentru EATMN;

(c)

timpii de zbor pe traiectorie în fazele de planificare și de execuție sunt conformi cu toate măsurile ATFM aplicate și sunt comunicați de administratorul de rețea operatorilor de aeronave, unităților ATS și unităților ATFM locale;

(d)

zborurile care au punctul de pornire în zona geografică în care se aplică măsurile ATFM și în regiunile de informare a zborurilor adiacente, astfel cum sunt descrise în documentația OACI corespunzătoare, fac obiectul alocării sloturilor orare ATFM. Zborurile care au punctul de pornire în alte zone sunt exceptate de la alocarea sloturilor orare ATFM, dar fac totuși obiectul unor constrângeri legate de rută, de sistemele de orientare a traficului și de timp de zbor pe traiectorie.

(a)

funcția ATFM este disponibilă părților în cauză timp de 24 de ore pe zi și că unitatea ATFM locală, în mod exclusiv, acoperă o zonă desemnată în ceea ce privește spațiul aerian aflat în responsabilitatea lor în cadrul zonei geografice în care se aplică măsurile ATFM;

(b)

pentru a asigura planificarea, alocarea și utilizarea eficiente ale spațiului aerian, precum și legături directe între managementul spațiului aerian și ATFM, sunt stabilite proceduri coerente de cooperare între părțile implicate în funcția ATFM, unitățile ATS și entitățile implicate în managementul spațiului aerian;

(c)

procedurile comune de solicitare a exceptării de la un slot de plecare ATFM respectă dispozițiile OACI menționate în apendice. Respectivele proceduri sunt definite în coordonare cu administratorul de rețea prin intermediul unității sale centrale de ATFM și sunt publicate în publicațiile naționale de informare aeronautică.

(a)

optimizează performanța globală a EATMN prin planificarea, coordonarea și punerea în aplicare a măsurilor ATFM convenite, inclusiv în ceea ce privește planurile de tranziție pentru punerea în funcțiune a îmbunătățirilor majore ale spațiului aerian sau ale sistemelor ATM și în ceea ce privește condițiile meteorologice nefavorabile, în cadrul procesului decizional în cooperare;

(b)

consultă operatorii în privința definirii măsurilor ATFM;

(c)

încheie acorduri de lucru cu unitățile ATFM locale;

(d)

asigură dezvoltarea, disponibilitatea și punerea efectivă în aplicare a măsurilor ATFM (pentru toate etapele ATFM), împreună cu unitățile ATFM locale; în cazul în care astfel de măsuri ATFM au un impact mai amplu asupra rețelei, administratorul de rețea stabilește, prin intermediul procesului decizional în cooperare, natura măsurilor ATFM care urmează să fie puse în aplicare;

(e)

identifică, în coordonare cu unitățile ATFM locale, rute alternative pentru a evita sau pentru a descongestiona zonele aglomerate, ținând seama de performanța globală a EATMN;

(f)

propune redirecționarea zborurilor ce ar optimiza efectul literei (e);

(g)

în coordonare cu unitățile ATS și cu unitățile ATFM locale, determină, coordonează și asigură punerea în aplicare a măsurilor corespunzătoare menite să asigure capacitatea necesară pentru a răspunde cererii de trafic din ansamblul părților relevante din sfera lor de responsabilitate;

(h)

furnizează în timp util operatorilor de aeronave, unităților ATFM locale și unităților ATS informații privind operațiunile ATFM, inclusiv privind:

(i)

monitorizează cazurile de absență a planurilor de zbor și de depunere a unor planuri multiple de zbor;

(j)

suspendă un plan de zbor atunci când, având în vedere marja de timp, slotul de plecare ATFM nu poate fi respectat și nu se cunoaște noua oră estimată de punere în mișcare;

(k)

monitorizează numărul de exceptări de la măsurile ATFM acordate;

(l)

elaborează, menține și publică planuri de urgență care definesc acțiunile care trebuie întreprinse de părțile interesate operaționale relevante în cazul unei defecțiuni majore a unei componente a funcției ATFM la nivel de rețea care ar avea ca rezultat reduceri semnificative ale capacității și/sau perturbări majore ale fluxurilor de trafic;

(m)

transmite tuturor părților interesate operaționale toate analizele și evaluările postoperaționale corespunzătoare;

(n)

face posibile pregătirea corespunzătoare și previzibilitatea EATMN, asigură existența unor acorduri de lucru pentru colectarea tempestivă a informațiilor actualizate privind cererea de trafic pentru toate etapele ATFM de la utilizatorii spațiului aerian și comunică aceste informații unităților ATFM locale.

(a)

se coordonează cu administratorul de rețea în privința măsurilor ATFM, prin intermediul unității (unităților) ATFM locale, pentru a se asigura că măsurile alese urmăresc optimizarea performanței globale a EATMN;

(b)

se asigură că măsurile ATFM aplicate aeroporturilor sunt aplicate în coordonare cu administratorul aeroportului în cauză, pentru a asigura eficiența planificării și a utilizării aeroporturilor în beneficiul tuturor părților interesate operaționale vizate;

(c)

notifică administratorului de rețea, prin intermediul unității ATFM locale, toate evenimentele, inclusiv planurile de tranziție pentru punerea în funcțiune a îmbunătățirilor majore ale spațiului aerian sau ale sistemelor ATM și condițiile meteorologice nefavorabile, care pot afecta capacitatea de control al traficului aerian sau cererea de trafic aerian, precum și măsurile de contracarare propuse;

(d)

furnizează în timp util administratorului de rețea și unităților ATFM locale următoarele date și informări ulterioare, în măsura în care este fezabil din punct de vedere tehnic, asigurând calitatea acestora:

(a)

acționează ca punct de contact și ca interfață între administratorul de rețea care asigură ATFM la nivel central, pe de o parte, și zonele desemnate și aerodromurile și unitățile ATS (militare și civile) asociate acestora din sfera lor de responsabilitate, pe de altă parte, în funcție de rolurile și responsabilitățile convenite în cadrul unor acorduri de lucru adecvate cu administratorul de rețea;

(b)

stabilesc proceduri locale adecvate compatibile cu procedurile stabilite de administratorul de rețea care asigură ATFM la nivel central, inclusiv proceduri temporare;

(c)

furnizează administratorului de rețea care asigură ATFM la nivel central toate datele locale necesare pentru executarea funcției ATFM;

(d)

asigură, în coordonare cu unitățile ATS relevante și cu administratorul de rețea care asigură ATFM la nivel central, punerea în aplicare a măsurilor ATFM corespunzătoare pentru obținerea unui flux optim al traficului și a unui echilibru între cerere și capacitate, prin coordonarea utilizării eficiente a capacității disponibile. În cazul în care măsurile respective au un impact mai amplu asupra rețelei, se asigură coordonarea regională sub egida administratorului de rețea;

(e)

notifică administratorului de rețea toate evenimentele, inclusiv planurile de tranziție pentru punerea în funcțiune a îmbunătățirilor majore ale spațiului aerian sau ale sistemelor ATM și condițiile meteorologice nefavorabile, care pot afecta capacitatea de control al traficului aerian sau cererea de trafic aerian, precum și măsurile de contracarare propuse;

(f)

asigură, în coordonare cu unitățile ATS relevante și cu administratorul de rețea, analize postoperaționale pentru a identifica modalități de îmbunătățire a performanței rețelei;

(g)

dispun de planuri de urgență predefinite actualizate în permanență, care detaliază modul în care va fi gestionată zona aflată în responsabilitatea lor, pentru a permite administratorului de rețea să asiste unitățile ATFM locale în operațiunile de urgență. Aceste planuri locale sunt comunicate administratorului de rețea și stabilite în coordonare cu acesta.

(a)

furnizează un singur plan de zbor pentru fiecare zbor avut în vedere. Planul de zbor depus trebuie să reflecte în mod corect profilul de zbor avut în vedere;

(b)

se asigură că toate măsurile ATFM relevante și modificările aduse acestora sunt încorporate în operațiunea de zbor planificată;

(c)

participă la structurile de lucru stabilite de administratorul de rețea, facilitând furnizarea în timp util de informații actualizate referitoare la cererea de trafic aerian pentru toate etapele ATFM.

(a)

încheie acorduri cu unitatea ATS locală:

(b)

instituie procese de evaluare a cererii și a impactului evenimentelor speciale asupra cererii aplicabile tuturor etapelor ATFM.

(a)

la cererea unui coordonator de sloturi orare sau a unui administrator de aeroport al unui aeroport coordonat, administratorul de rețea sau unitatea ATFM locală le furnizează acestora planul de zbor al unui zbor care operează pe aeroportul respectiv înainte ca zborul respectiv să aibă loc. Coordonatorii de sloturi orare sau administratorii de aeroport ai aeroporturilor coordonate pun la dispoziție infrastructura necesară pentru primirea planurilor de zbor furnizate de administratorul de rețea sau de unitatea ATFM locală;

(b)

înaintea zborului, operatorii de aeronave transmit aerodromurilor de plecare și de sosire informațiile necesare pentru a permite realizarea unei corelări între indicativul de zbor specificat în planul de zbor și cel notificat pentru slotul orar corespunzător; această corelare este asigurată de administratorul de rețea, de unitatea ATFM locală, de unitatea ATS locală sau de administratorul aeroportului, după caz;

(c)

orice operator de aeronave, administrator de aeroport și unitate ATS raportează coordonatorului de sloturi orare cazurile de operare repetată a serviciilor aeriene la ore cu mult diferite față de sloturile orare alocate sau de utilizare a sloturilor orare într-un mod substanțial diferit față de cel indicat în momentul alocării, dacă acest lucru aduce prejudicii aeroportului sau operațiunilor de trafic aerian;

(d)

administratorul de rețea raportează coordonatorilor de sloturi orare cazurile de operare repetată a serviciilor aeriene la ore cu mult diferite față de sloturile orare alocate sau de utilizare a sloturilor orare într-un mod substanțial diferit față de cel indicat în momentul alocării, dacă acest lucru aduce prejudicii ATFM.

(a)

administratorul de rețea elaborează, menține și publică procedurile ATFM aplicabile gestionării evenimentelor critice la nivel de rețea. procedurile ATFM definesc acțiunile care trebuie întreprinse de părțile interesate operaționale relevante în cazul unei perturbări majore a unei componente a funcției ATFM la nivel de rețea, care ar avea ca rezultat reduceri semnificative ale capacității și/sau perturbări majore ale fluxurilor de trafic;

(b)

pentru a face față evenimentelor critice, unitățile ATS și administratorii de aeroporturi se coordonează în privința relevanței și a conținutului procedurilor de urgență, inclusiv în privința eventualelor ajustări aduse regulilor de prioritate, cu administratorul de rețea și cu unitățile ATFM locale, cu operatorii de aeronave afectați de evenimentele critice și, după caz, cu coordonatorii de sloturi orare. Printre procedurile de urgență se numără:

(a)

cauzele măsurilor ATFM;

(b)

impactul măsurilor ATFM;

(c)

respectarea măsurilor ATFM;

(d)

contribuțiile tuturor părților interesate operaționale la optimizarea efectului global al rețelei;

(e)

recomandările formulate în privința acestor puncte diferite în vederea îmbunătățirii performanței rețelei.

(a)

să maximizeze utilizarea spectrului radio aeronautic european prin îmbunătățirea procedurilor de gestionare și a criteriilor de planificare a frecvențelor pentru a preveni deficitul de frecvențe care ar reduce capacitatea rețelei;

(b)

să sporească transparența practicilor de gestionare a frecvențelor, astfel încât să se poată realiza o evaluare precisă a utilizării eficiente a frecvențelor și să se poată determina soluțiile potrivite pentru a răspunde cererilor viitoare de frecvențe;

(c)

să sporească eficacitatea proceselor de gestionare a frecvențelor prin promovarea celor mai bune practici și prin dezvoltarea instrumentelor corespunzătoare.

(a)

necesitatea de a furniza servicii sigure de infrastructură de comunicații, de navigație și de supraveghere;

(b)

necesitatea de a optimiza utilizarea resurselor limitate ale spectrului de frecvențe radio;

(c)

necesitatea unui acces rentabil, echitabil și transparent la spectrul de frecvențe radio;

(d)

cerințele operaționale ale solicitantului sau solicitanților și ale părților interesate operaționale;

(e)

previziunile cu privire la cererea viitoare de spectru de frecvențe radio;

(f)

dispozițiile din manualul OACI de gestionare a frecvențelor în regiunea europeană.

(a)

datele specificate în manualul OACI de gestionare a frecvențelor în regiunea europeană, inclusiv datele tehnice și operaționale conexe relevante;

(b)

cerințe consolidate în materie de date, astfel cum se menționează la punctul 6;

(c)

o descriere a utilizării operaționale a asignării frecvențelor;

(d)

datele de contact ale părții interesate operaționale care utilizează frecvențele asignate.

(a)

rămâne valabilă câtă vreme frecvențele sunt utilizate pentru îndeplinirea cerințelor operaționale descrise de către solicitant;

(b)

poate face obiectul unei cereri de schimb de frecvențe și că este necesar ca astfel de schimburi să se realizeze într-un termen limitat;

(c)

trebuie modificată de îndată ce se modifică utilizarea operațională descrisă de solicitant.

(a)

criteriile de evaluare a cerințelor operaționale și de stabilire a ordinii de prioritate a acestora;

(b)

termenele minime pentru coordonarea asignărilor noi sau modificate de frecvențe radio;

(c)

mecanismele prin care se garantează îndeplinirea obiectivelor relevante de performanță la nivelul Uniunii Europene de către administratorul de rețea și de către administratorii naționali ai spectrului de frecvențe;

(d)

că procedurile, criteriile și procesele îmbunătățite de gestionare a spectrului de frecvențe nu au efecte negative asupra celor aplicate de alte țări în contextul procedurilor regionale ale OACI;

(e)

cerințe care să asigure o consultare corespunzătoare între statele membre și toate părțile interesate vizate de la nivel național și european în privința structurilor de gestionare noi sau modificate.

(a)

consolidarea procedurii de alocare a codurilor prin alocarea de roluri și responsabilități clare tuturor părților interesate implicate, performanța globală a rețelei fiind elementul central în determinarea modului de alocare a codurilor;

(b)

creșterea transparenței alocării codurilor și a utilizării lor efective, permițând cea mai bună evaluare a eficienței globale a rețelei.

(a)

cerințele operaționale ale tuturor părților interesate operaționale;

(b)

nivelul real și cel previzionat al traficului aerian;

(c)

utilizarea necesară a codurilor de transponder SSR în conformitate cu dispozițiile relevante prevăzute în planul regional de navigație aeriană, documentul privind implementarea instalațiilor și serviciilor în regiunea europeană și materialele de îndrumare ale OACI.

(a)

depunerea cererilor de alocare a codurilor de transponder SSR;

(b)

evaluarea cererilor de alocare a codurilor de transponder SSR;

(c)

coordonarea propunerilor de modificare a alocărilor de coduri de transponder SSR cu statele membre în conformitate cu cerințele prevăzute în partea B;

(d)

auditarea periodică a alocărilor și a necesarului de coduri în vederea optimizării situației, inclusiv realocarea codurilor existente deja alocate;

(e)

modificarea, aprobarea și distribuirea periodică a listei generale a alocărilor de coduri de transponder SSR menționate la punctul 3;

(f)

notificarea, evaluarea și soluționarea conflictelor neprevăzute la nivelul alocărilor de coduri de transponder SSR;

(g)

notificarea, evaluarea și soluționarea alocărilor greșite de coduri de transponder SSR, depistate cu ocazia verificărilor în vederea păstrării codurilor;

(h)

notificarea, evaluarea și rezolvarea deficiențelor neprevăzute în ceea ce privește alocările de coduri de transponder SSR;

(i)

furnizarea de date și informații în conformitate cu cerințele prevăzute în partea C.

(a)

efectuarea unei alocări coordonate a codurilor de interogator de Mod S care să permită eficiența globală a rețelei;

(b)

furnizarea bazei de reglementare care să permită o mai bună asigurarea a aplicării legislației și o mai bună supraveghere.

(a)

cerințele operaționale ale tuturor părților interesate operaționale;

(b)

Regulamentul (CE) nr. 262/2009 al Comisiei (1);

(c)

gestionarea necesară a codurilor de interogator de Mod S în conformitate cu dispozițiile documentului European principles and procedures for the allocation of Secondary Surveillance Radar Mode S Interrogator Codes (IC) (doc. EUR 024 al OACI).

(a)

depunerea cererilor de alocare a codurilor de interogator;

(b)

evaluarea cererilor de alocare a codurilor de interogator;

(c)

coordonarea propunerilor de modificare a alocărilor de coduri de interogator cu statele membre în conformitate cu cerințele prevăzute în partea B;

(d)

auditarea periodică a alocărilor și a necesarului de coduri de interogator în vederea îmbunătățirii situației, inclusiv realocarea codurilor de interogator existente deja alocate;

(e)

modificarea, aprobarea și distribuirea periodică a planului general de alocare a codurilor de interogator menționat la punctul 16;

(f)

notificarea, evaluarea și soluționarea conflictelor neprevăzute în materie de coduri de interogator între interogatoarele de Mod S;

(g)

notificarea, evaluarea și rezolvarea deficiențelor neprevăzute în ceea ce privește alocarea codurilor de interogator;

(h)

furnizarea de date și informații în conformitate cu cerințele prevăzute în partea C.

(a)

execută simulări de actualizare a planului de alocare a codurilor de interogator pe baza cererilor care urmează să fie soluționate;

(b)

elaborează o propunere de actualizare a planului de alocare a codurilor de interogator în vederea aprobării de către statele membre vizate de respectiva actualizare;

(c)

se asigură că actualizarea propusă a planului de alocare a codurilor de interogator îndeplinește, în cea mai mare măsură posibilă, cerințele operaționale ale cererilor de coduri de interogator;

(d)

actualizează și comunică statelor membre planul de alocare a codurilor de interogator imediat după aprobarea acestuia, fără a aduce atingere procedurilor naționale de comunicare a informațiilor privind interogatoarele de Mod S operate de sectorul militar.

(a)

garantează că impactul utilizării codurilor de transponder SSR în țările terțe este luat în considerare prin participarea la structurile de lucru pentru gestionarea codurilor de transponder SSR, prevăzute în dispozițiile relevante ale OACI din planul regional de navigație aeriană, documentul privind implementarea instalațiilor și serviciilor în regiunea europeană;

(b)

garantează compatibilitatea listelor de alocare a codurilor de transponder SSR menționate în partea A punctul 3 cu planul de gestionare a codurilor prevăzut în dispozițiile relevante ale OACI din planul regional de navigație aeriană, documentul privind implementarea instalațiilor și serviciilor în regiunea europeană;

(c)

specifică cerințe menite să asigure că se organizează o consultare corespunzătoare cu statele membre vizate cu privire la structurile noi sau modificate de gestionare a codurilor de transponder SSR;

(d)

specifică cerințe menite să asigure că statele membre organizează consultări corespunzătoare cu toate părțile interesate vizate de la nivel național în privința structurilor noi sau modificate de gestionare a codurilor de transponder SSR;

(e)

garantează că coordonarea cu țările terțe în ceea ce privește utilizarea strategică și tactică a codurilor de transponder SSR se face prin intermediul structurilor de lucru pentru gestionarea codurilor de transponder SSR, prevăzute în dispozițiile relevante ale OACI din planul regional de navigație aeriană, documentul privind implementarea instalațiilor și serviciilor în regiunea europeană;

(f)

precizează termenul minim pentru coordonarea și consultarea cu privire la alocările noi sau modificate de coduri de interogator de supraveghere și de coduri de transponder SSR;

(g)

garantează că modificările aduse listei de alocare a codurilor de transponder SSR sunt supuse aprobării de către statele membre vizate de modificările respective;

(h)

specifică cerințe destinate să garanteze că modificările aduse listei de alocare a codurilor de transponder SSR sunt comunicate tuturor părților interesate imediat după aprobarea sa, fără a aduce atingere procedurilor naționale de comunicare a informațiilor privind utilizarea codurilor de transponder SSR de către autoritățile militare.

(a)

precizează termenele pentru coordonarea și consultarea cu privire la propunerile de alocări noi sau modificate de coduri de interogator de Mod S;

(b)

garantează că modificările aduse planului de alocare a codurilor de interogator de Mod S sunt supuse aprobării de către statele membre vizate de modificările respective;

(c)

garantează că coordonarea cu țările terțe în ceea ce privește utilizarea strategică și tactică a codurilor de interogator de Mod S se face prin intermediul structurilor de lucru pentru gestionarea codurilor de interogator de Mod S;

(d)

specifică cerințe destinate să garanteze că modificările aduse planului de alocare a codurilor de interogator de Mod S sunt comunicate tuturor părților interesate imediat după aprobarea sa, fără a aduce atingere procedurilor naționale de comunicare a informațiilor privind utilizarea codurilor de interogator de Mod S și a codurilor de transponder SSR de către autoritățile militare.

(a)

un registru la zi al alocării și utilizării tuturor codurilor de transponder SSR din sfera lor de responsabilitate, sub rezerva constrângerilor în materie de securitate referitoare la dezvăluirea în întregime a anumitor alocări de coduri în scopuri militare, neutilizate pentru traficul aerian general;

(b)

justificări ale faptului că alocările existente și cele solicitate de coduri de transponder SSR reprezintă minimul necesar pentru îndeplinirea cerințelor operaționale;

(c)

detalii cu privire la alocările de coduri de transponder SSR care nu mai sunt necesare din punct de vedere operațional și care pot fi eliberate pentru a fi realocate în cadrul rețelei;

(d)

rapoarte cu privire la eventualele deficiențe reale neprevăzute în ceea ce privește alocările de coduri de transponder SSR;

(e)

detalii cu privire la eventualele modificări aduse planificării instalațiilor sau statutului operațional al sistemelor sau componentelor care pot avea un impact asupra alocărilor de coduri de transponder SSR pentru zboruri.

(a)

rapoarte de poziție corelate ale sistemului îmbunătățit de management tactic al fluxurilor, care să cuprindă alocările de coduri de transponder SSR pentru zborurile efectuate în cadrul traficului aerian general în conformitate cu regulile de zbor instrumental;

(b)

rapoarte cu privire la orice conflict sau pericol real neprevăzut, cauzate de o alocare a unui cod de transponder SSR operațional real, inclusiv informații privind modul de soluționare a conflictului.

(a)

să precizeze dacă se prevede sau nu vreun conflict sau pericol la nivelul alocărilor de coduri de transponder SSR;

(b)

să confirme dacă cerințele operaționale sau eficiența vor fi sau nu afectate în mod negativ;

(c)

să confirme dacă modificările aduse alocărilor de coduri de transponder SSR pot fi aplicate în termenele stabilite.

(a)

caracteristicile interogatoarelor de Mod S specificate în Regulamentul (CE) nr. 262/2009;

(b)

detalii cu privire la eventualele modificări aduse planificării instalațiilor sau statutului operațional al interogatoarelor de Mod S sau al componentelor care pot avea un impact asupra alocărilor de coduri de interogator pentru interogatoarele de Mod S;

(c)

justificări care să demonstreze faptul că alocările existente și cele solicitate de coduri de interogator reprezintă minimul necesar pentru îndeplinirea cerințelor operaționale;

(d)

alocările de coduri de interogator care nu mai sunt necesare din punct de vedere operațional și care pot fi eliberate pentru a fi realocate în cadrul rețelei;

(e)

rapoarte cu privire la eventualele deficiențe reale neprevăzute în ceea ce privește alocările de coduri de interogator.

(a)

identificarea oricărui conflict sau pericol prevăzut la nivelul alocărilor de coduri de interogator de Mod S;

(b)

confirmarea că cerințele operaționale sau eficiența vor fi sau nu afectate în mod negativ;

(c)

confirmarea că modificările aduse alocărilor de coduri de interogator de Mod S pot fi aplicate în termenele stabilite.

(a)

inclusiv aspectele cooperării părților interesate operaționale participante, din perspectiva rolurilor și a responsabilităților;

(b)

indicarea modului în care obiectivele strategice vor răspunde cerințelor;

(c)

identificarea modului în care vor fi cuantificate progresele înregistrate în direcția atingerii respectivelor obiective;

(d)

indicarea efectelor obiectivelor strategice asupra industriei și a altor sectoare vizate.

(a)

prioritățile pentru fiecare obiectiv strategic;

(b)

punerea în aplicare a fiecărui obiectiv strategic din perspectiva implementării tehnologiilor necesare, a impactului structural, a aspectelor umane, a costurilor implicate, a beneficiilor, precum și a guvernanței, a resurselor și a reglementării necesare;

(c)

participarea necesară a părților interesate operaționale la fiecare element al planului, inclusiv rolurile și responsabilitățile acestora;

(d)

nivelul convenit de implicare a administratorului de rețea pentru a sprijini aplicarea fiecărui element al planului pentru fiecare funcție individuală.

(a)

intenția de a realiza fiecare obiectiv strategic din perspectiva tehnologiei necesare și a aspectelor de cercetare și dezvoltare corespunzătoare, a impactului structural, a aspectelor umane, a argumentelor economice, a guvernanței și reglementării necesare, precum și justificarea respectivelor investiții din punct de vedere economic și din perspectiva siguranței;

(b)

participarea necesară a părților interesate operaționale la fiecare element al planului, inclusiv rolurile și responsabilitățile acestora.

—

inclusiv aspectul colaborării părților interesate operaționale participante, din perspectiva rolurilor și a responsabilităților;

—

indicarea modului în care vor fi acoperite obiectivele operaționale și cele generale în etapele tactice, pre-tactice, pe termen scurt și pe termen mediu ale planului de administrare a rețelei, precum și alte obiective de performanță stabilite în temeiul sistemului de performanță;

—

prioritățile stabilite și resursele necesare pentru perioada de planificare;

—

precizarea impactului asupra sectorului ATM și a altor sectoare vizate.

—

descrierea procesului global de planificare a administrării rețelei;

—

descrierea modului strategic în care planul de administrare a rețelei va evolua și va înregistra progrese pentru a răspunde cu succes cerințelor operaționale de performanță și altor obiective de performanță stabilite în temeiul sistemului de performanță;

—

descrierea instrumentelor și a datelor utilizate.

—

previziuni referitoare la rețea;

—

previziuni referitoare la furnizorii de servicii de navigație aeriană, blocurile funcționale de spațiu aerian și centrele regionale de control (ACC);

—

previziuni referitoare la aeroporturile principale;

—

analiza previziunilor referitoare la trafic, inclusiv o serie de scenarii;

—

analiza impactului evenimentelor speciale.

—

cerințele privind capacitatea globală a rețelei;

—

cerințe privind capacitatea furnizorilor de servicii de navigație aeriană, a blocurilor funcționale de spațiu aerian și a ACC;

—

capacitatea aeroporturilor;

—

analiza cerințelor privind capacitatea;

—

cerințe în materie de mediu înconjurător/eficiență a zborurilor la nivelul întregii rețele;

—

cerințe de siguranță la nivelul întregii rețele;

—

cerințe privind situațiile de urgență și continuitatea serviciilor care afectează rețeaua.

—

descrierea planurilor și a măsurilor care se așteaptă să fie puse în aplicare la nivel de rețea, inclusiv în materie de spațiu aerian, resurse limitate și ATFM;

—

descrierea contribuțiilor fiecărui plan și ale fiecărei măsuri la performanța operațională.

—

inclusiv descrierea fiecărui plan și a fiecărei măsuri operaționale care se așteaptă să fie puse în aplicare la nivel local;

—

descrierea contribuțiilor fiecărui plan și ale fiecărei măsuri la performanța operațională;

—

descrierea relațiilor cu țările terțe și a activității legate de OACI.

—

imagine de ansamblu a evenimentelor speciale cu impact semnificativ asupra ATM;

—

evenimente speciale individuale și abordarea acestora din perspectiva rețelei;

—

exerciții militare de anvergură.

—

disponibilitatea spațiului aerian: zile/ore în care spațiul aerian rezervat este disponibil în mod implicit;

—

cerințe ad-hoc pentru utilizarea neplanificată a spațiului aerian rezervat;

—

eliberarea spațiului aerian rezervat, în scopul utilizării sale de către aviația civilă, ori de câte ori este dispensabil, anunțând acest lucru cu cât mai mult timp înainte posibil.

—

obiective și previziuni în materie de întârzieri/capacitate ATFM la nivel de rețea, de furnizor de servicii de navigație aeriană, de bloc funcțional de spațiu aerian și de ACC;

—

performanța operațională a aeroporturilor;

—

obiectiv și previziuni de performanță a rețelei în materie de mediu înconjurător/eficiență a zborurilor;

—

impactul evenimentelor speciale;

—

analiza obiectivelor și previziunilor de performanță operațională.

—

identificarea blocajelor operaționale (în materie de siguranță, de capacitate, de eficiență a zborurilor) și a blocajelor potențiale, a cauzelor acestora și a soluțiilor sau a măsurilor de atenuare convenite, inclusiv opțiuni de obținere a unui echilibru între cerere și capacitate.