(1)

În temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, fiecare stat membru trebuie să prezinte Comisiei un proiect al propriului plan național integrat privind energia și clima pentru perioada 2021-2030, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din regulamentul menționat și cu anexa I la acesta. Primele proiecte ale planurilor integrate naționale privind energia și clima trebuiau să fie prezentate până la 31 decembrie 2018.

(2)

Bulgaria a prezentat propriul proiect de plan național integrat privind energia și clima la 15 ianuarie 2019. Prezentarea acestui proiect de plan constituie baza și prima etapă a procesului iterativ dintre Comisie și statele membre al cărui scop este finalizarea planurilor naționale integrate privind energia și clima și implementarea lor ulterioară.

(3)

În temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, Comisia trebuie să evalueze proiectele planurilor naționale integrate privind energia și clima. Comisia a realizat o evaluare cuprinzătoare a proiectului de plan național integrat privind energia și clima al Bulgariei, ținând seama de elementele relevante din Regulamentul (UE) 2018/1999. Această evaluare (2) este publicată împreună cu prezenta recomandare. Recomandările de mai jos se bazează pe evaluarea respectivă. În special, recomandările Comisiei se pot referi la (i) nivelul de ambiție al obiectivelor, țintelor și contribuțiilor menite a permite îndeplinirea în mod colectiv a obiectivelor uniunii energetice și, în special, atingerea țintelor Uniunii pentru 2030 în domeniul energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice, precum și la nivelul de interconectivitate a rețelelor electrice spre care tinde statul membru în cauză pentru 2030; (ii) politicile și măsurile legate de obiectivele de la nivelul statelor membre și al Uniunii, precum și la alte politici și măsuri cu o potențială relevanță transfrontalieră; (iii) orice politică și măsură suplimentară ce ar putea fi necesare în cadrul planurilor naționale integrate privind energia și clima; (iv) consecvența și interacțiunile dintre politicile și măsurile existente și cele planificate incluse în planul național integrat privind energia și clima din cadrul unei singure dimensiuni și între dimensiuni diferite ale uniunii energetice.

(4)

În procesul de elaborare a recomandărilor, Comisia a ținut seama, pe de o parte, de nevoia de a pune laolaltă anumite contribuții planificate cuantificate ale tuturor statelor membre, pentru a evalua ambiția la nivelul Uniunii și, pe de altă parte, de nevoia de a oferi statului membru în cauză timp suficient pentru a acorda atenția cuvenită recomandărilor Comisiei înaintea finalizării planului național.

(5)

Recomandările Comisiei referitoare la nivelurile de ambiție ale statelor membre în privința energiei din surse regenerabile sunt bazate pe o formulă stabilită în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999, bazată pe criterii obiective.

(6)

În ceea ce privește eficiența energetică, recomandările Comisiei se bazează pe evaluarea nivelului național de ambiție prevăzut în proiectul de plan național integrat privind energia și clima, în comparație cu nivelul colectiv al eforturilor necesare pentru atingerea țintelor Uniunii, ținând seama de informațiile furnizate cu privire la anumite circumstanțe specifice la nivel național, după caz. Contribuțiile naționale finale în domeniul eficienței energetice ar trebui să reflecte potențialul de realizare a unor economii de energie eficiente din punctul de vedere al costurilor și ar trebui să fie sprijinite de o strategie de renovare a clădirilor solidă pe termen lung și de măsuri de punere în aplicare a obligației privind economiile de energie prevăzute la articolul 7 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3). De asemenea, statele membre ar trebui să demonstreze că au ținut seama în mod adecvat de principiul „eficiența energetică înainte de toate”, explicând mai ales modul în care eficiența energetică contribuie la îndeplinirea în mod eficient din punctul de vedere al costurilor a obiectivelor naționale legate de o economie cu emisii scăzute de carbon competitivă, de siguranța alimentării cu energie și de rezolvarea problemei sărăciei energetice.

(7)

Regulamentul privind guvernanța prevede că statele membre trebuie să prezinte o perspectivă de ansamblu asupra investițiilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor, atingerea țintelor și realizarea contribuțiilor stabilite în planul național integrat privind energia și clima, precum și o evaluare generală privind sursele investițiilor respective. Planurile naționale privind energia și clima ar trebui să asigure transparența și previzibilitatea politicilor și măsurilor naționale, pentru a se garanta siguranța investițiilor.

(8)

În paralel, ca parte a ciclului semestrului european 2018-2019, Comisia a pus un accent puternic asupra nevoilor de investiții ale statelor membre în domeniul energiei și în cel al climei. Acest accent este reflectat în Raportul de țară pentru Bulgaria (4) pentru 2019 și în recomandarea Comisiei de Recomandare a Consiliului pentru Bulgaria (5), ca parte a procesului semestrului european. În procesul de evaluare a planurilor naționale integrate privind energia și clima, Comisia a ținut seama de cele mai recente constatări și recomandări din cadrul semestrului european. Recomandările Comisiei sunt complementare celor mai recente recomandări specifice fiecărei țări care au fost emise în contextul semestrului european. De asemenea, statele membre ar trebui să se asigure că planurile lor naționale integrate privind energia și clima țin seama de cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări care au fost emise în contextul semestrului european.

(9)

În plus, Regulamentul privind guvernanța prevede că fiecare stat membru trebuie să țină seama în mod corespunzător de toate recomandările Comisiei referitoare la propriul plan național integrat privind energia și clima care trebuie prezentat până la 31 decembrie 2019 și, dacă nu dă curs unei recomandări sau unei părți substanțiale a unei recomandări, statul membru în cauză trebuie să transmită și să facă publice motivele deciziei sale.

(10)

Datele raportate de statele membre în propriile planuri naționale integrate privind energia și clima și în actualizările din anii următori trebuie să fie aceleași cu datele raportate Eurostatului sau Agenției Europene de Mediu, după caz. De asemenea, utilizarea aceleiași surse și, dacă sunt disponibile, a statisticilor europene este esențială pentru calcularea situației de referință pentru modelare și proiecții. Utilizarea statisticilor europene va îmbunătăți comparabilitatea datelor și a proiecțiilor folosite în planurile naționale integrate privind energia și clima.

(11)

Toate elementele anexei I la Regulamentul (UE) 2018/1999 trebuie incluse în planul național integrat final privind energia și clima. În acest context, ar trebui să se evalueze impactul macroeconomic și, în măsura în care acest lucru este fezabil, impactul asupra sănătății, impactul asupra mediului, impactul asupra ocupării forței de muncă, impactul asupra educației și a competențelor și impactul social ale politicilor și măsurilor planificate. Publicul și alte părți interesate trebuie să participe la elaborarea planului național integrat final privind energia și clima. Acestea și alte elemente sunt descrise în detaliu în documentul de lucru al serviciilor Comisiei publicat împreună cu prezenta recomandare (6).

(12)

Planurile naționale integrate privind energia și clima oferă oportunitatea definirii în mod coerent a politicilor și măsurilor pe termen lung, ținând seama de interconexiunile care rezultă între dimensiuni în ceea ce privește potențialele sinergii sau riscuri. Deși politicile și măsurile descrise în proiectul de plan par a ține seama de unele interconexiuni, evaluarea interconexiunilor dintre toate cele cinci dimensiuni ar trebui consolidată și mai mult în planul final. Analiza ar putea include estimări cantitative și ar trebui să cuprindă, de asemenea, eventualele interacțiuni negative dintre politici și măsuri și să arate modul în care intenționează Bulgaria să le abordeze. În special, sinergiile dintre dimensiunile referitoare la decarbonizare, la securitatea energetică și la piața internă și principiul „eficiența energetică înainte de toate” impun o evaluare suplimentară. De asemenea, ar trebui analizat în continuare rolul eficienței energetice în ceea ce privește rezolvarea problemei sărăciei energetice. Un element important care trebuie evaluat în continuare în planul final, inclusiv prin prisma costurilor și a competitivității, este interacțiunea dintre continuarea planificată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și utilizarea sporită a gazului, pe de o parte, și dimensiunea referitoare la decarbonizare, pe de altă parte. Un alt element este impactul utilizării biomasei asupra absorbțiilor contabilizate rezultate din exploatarea terenurilor și din silvicultură. Legătura dintre producția de energie electrică și implementarea tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon ar trebui să fie abordată mai detaliat în cadrul dimensiunii referitoare la cercetare, inovare și competitivitate.

(13)

O contribuție benefică la planul național integrat final privind energia și clima ar fi o analiză cuprinzătoare privind poziționarea actuală a sectorului tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon în cadrul pieței mondiale, inclusiv din punctul de vedere al decarbonizării sectoarelor industriale mari consumatoare de energie și mari generatoare de emisii de dioxid de carbon. Planul ar putea fi îmbunătățit prin evidențierea domeniilor cu avantaje competitive și provocări potențiale, prin definirea, pe baza acestora, a unor obiective, politici și măsuri, precum și prin stabilirea unor legături adecvate cu politica referitoare la întreprinderi și politica industrială. Ar putea fi evidențiate și mai mult interacțiunile cu economia circulară și, în special, relevanța acesteia pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

(14)

Recomandările Comisiei pentru Bulgaria sunt bazate pe evaluarea proiectului de plan național integrat privind energia și clima al Bulgariei, care este publicată împreună cu prezenta recomandare (7),

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.