(1)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Directiva 89/686/CEE a Consiliului (2), statele membre trebuie să considere că echipamentul individual de protecție (EIP) menționat la articolul 8 alineatul (2) respectă cerințele esențiale menționate la articolul 3 dacă poartă marcajul CE, pentru care fabricantul poate prezenta, la cerere, nu numai declarația menționată la articolul 12, ci și certificatul eliberat de un organism notificat în conformitate cu articolul 9, care atestă conformitatea cu standardele naționale corespunzătoare care transpun standardele armonizate, evaluate la nivelul examinării CE de tip, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) litera (a) prima liniuță și litera (b) prima liniuță.

(2)

În septembrie 2014, Suedia a formulat o obiecție formală cu privire la standardele EN ISO 12402-2: 2006 „Echipament individual de plutire. Partea 2: Veste de salvare, nivel de performanță 275. Cerințe de securitate (ISO 12402-2:2006)”, modificat prin standardul EN ISO 12402-2:2006/A1: 2010, EN ISO 12402-3: 2006 „Echipament individual de plutire. Partea 3: Veste de salvare, nivel de performanță 150. Cerințe de securitate (ISO 12402-3:2006)”, modificat prin standardul EN ISO 12402-3:2006/A1:2010 și EN ISO 12402-4:2006 „Echipament individual de plutire. Partea 4: Veste de salvare, nivel de performanță 100. Cerințe de securitate (ISO 12402-4:2006)”, modificat prin standardul EN ISO 12402-4:2006/A1:2010. La data la care s-a ridicat obiecția, referințele standardelor au fost publicate la 11 aprilie 2014 în Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Directivei 89/686/CEE a Consiliului privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la echipamentul individual de protecție (3). Standardele au fost publicate ultima dată la 27 martie 2018 în Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Directivei 89/686/CEE a Consiliului privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la echipamentul individual de protecție (4). În conformitate cu această comunicare, standardele armonizate în cauză continuă să confere prezumția de conformitate numai cu Directiva 89/686/CEE și numai până la 20 aprilie 2019. Prezumpția de conformitate în temeiul Directivei 89/686/CEE va înceta de la 21 aprilie 2019. De asemenea, în conformitate cu articolul 47 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/425 al Parlamentului European și al Consiliului (5), statele membre nu împiedică punerea la dispoziție pe piață a produselor care fac obiectul Directivei 89/686/CEE care sunt în conformitate cu directiva respectivă și care au fost introduse pe piață înainte de 21 aprilie 2019.

(3)

Motivul obiecției oficiale s-a bazat pe presupusa nerespectare de către standardele de referință a cerințelor esențiale de sănătate și siguranță precizate în anexa II la Directiva 89/686/CEE, în special la punctul 1.1.1 privind Principiile proiectării – Ergonomie, la punctul 1.2.1 privind Caracterul inofensiv al EIP – Absența riscurilor și a altor factori de nocivitate „inerentă” și la punctul 3.4 privind Prevenirea înecării (veste de salvare, benzi gonflabile pentru brațe și costume de salvare) în ceea ce privește vestele de salvare gonflabile.

(4)

Obiecția formală depusă de Suedia se referă la un accident la locul de muncă în care o vestă de salvare gonflabilă dotată cu un dispozitiv de umflare automată, purtată de un salariat care a căzut în apă rece, nu s-a umflat. Investigațiile efectuate de Autoritatea pentru mediul de lucru din Suedia au ajuns la concluzia că vesta de salvare nu s-a umflat deoarece cilindrul cu gaz era parțial desprins și desfiletat din cauza mișcărilor corpului, a factorilor de mediu și a operațiunilor efectuate în timpul utilizării. În cazul în care cilindrul cu gaz se desprinde, vesta de salvare gonflabilă nu mai este sigură și nu își menține proprietățile de protecție pe parcursul utilizării; prin urmare, produsul nu mai protejează împotriva riscului de înec. Autorității pentru mediul de lucru din Suedia i-au fost raportate și alte accidente sau incidente, în care au fost implicați utilizatori profesioniști și consumatori, iar în cazul mai multor veste de salvare gonflabile s-a constatat că cilindrii cu gaz erau parțial sau complet desprinși. În plus, s-a constatat că unele mărci de veste de salvare gonflabile nu sunt dotate cu ecran indicator, astfel încât, în timpul utilizării, nu există nicio modalitate de a verifica dacă produsul este sigur pentru utilizare sau că, în cazul în care vestele de salvare gonflabile sunt echipate cu ecran indicator, ecranul nu este vizibil pentru utilizator în timpul folosirii din cauza poziției acestuia pe vesta de salvare.

(5)

În consecință, Suedia a identificat o deficiență a standardelor armonizate menționate mai sus. Deficiența constă în absența cerințelor care garantează că cilindrul cu gaz al vestei de salvare gonflabile nu se desprinde și nici nu se desfiletează în timpul utilizării, situație care ar duce la pierderea de către vesta de salvare a funcției de protecție, în special atunci când utilizatorul este expus riscului de înec. În absența unor astfel de cerințe, nu se poate garanta că funcția de protecție a vestei de salvare gonflabile este menținută în toate circumstanțele rezonabile de utilizare și de comportament previzibil al utilizatorului, indiferent dacă este vorba de o utilizare privată sau profesională.

(6)

Comitetul tehnic 162 al Comitetului European de Standardizare (CEN) („CEN/TC 162”) a reacționat la obiecția formală a Suediei, declarând că accidentul menționat nu a fost cauzat de o lacună a standardelor armonizate în cauză. Potrivit evaluării efectuate, desprinderea cilindrului cu gaz a fost cauzată de o proiectare defectuoasă a vestei de salvare gonflabile care nu a fost detectată înainte de introducerea produsului pe piață. Dacă ar fi fost efectuată o evaluare adecvată a riscurilor, însoțită de sesiuni de formare și întreținere pentru utilizator, vesta de salvare ar fi putut fi echipată cu un dispozitiv de umflare diferit și îmbunătățit pentru a preveni accidentele.

(7)

Suedia a răspuns la informațiile furnizate de CEN/TC 162, afirmând că problema nu s-a datorat unei proiectări defectuoase a vestei de salvare gonflabile, întrucât aceasta a fost proiectată în conformitate cu clauzele relevante din standardele armonizate menționate. Autoritățile suedeze au reafirmat că problema apare deoarece standardele respective nu conțin cerințe specifice referitoare la o funcție de blocare care să împiedice desprinderea totală sau parțială a unui cilindru cu gaz, ceea ce a împiedicat ca vesta de salvare să protejeze împotriva înecului.

(8)

În urma examinării standardelor armonizate EN ISO 12402-2:2006, astfel cum a fost modificat prin EN ISO 12402-2: 2006/A1:2010, EN ISO 12402-3:2006, astfel cum a fost modificat prin EN ISO 12402-3:2006/A1: 2010 și EN ISO 12402-4:2006, astfel cum a fost modificat prin EN ISO 12402-4:2006/A1:2010, împreună cu reprezentanții statelor membre și cu părțile interesate din cadrul Grupului de lucru pentru echipamente de protecție individuală, Comisia a concluzionat că clauzele standardelor armonizate menționate mai sus destinate să acopere cerințele esențiale de sănătate și siguranță stabilite la punctul 1.1.1 privind Principiile de proiectare – Ergonomie, la punctul 1.2.1 privind Caracterul inofensiv al EIP – Absența riscurilor și a altor factori de nocivitate „inerentă” și la punctul 3.4 privind Prevenirea înecării (veste de salvare, benzi gonflabile pentru brațe și costume de salvare) din anexa II la Directiva 89/686/CEE nu abordează în mod adecvat riscurile asociate, în special riscul de înec în cazul vestelor de salvare gonflabile. De fapt, standardele armonizate relevante nu conțin cerințe specifice pentru a garanta că dispozitivul de umflare ar funcționa în mod corect în toate circumstanțele rezonabile de utilizare și de comportament previzibil al utilizatorului pentru a oferi o protecție adecvată împotriva riscului de înec. În consecință, s-a constatat că produsele proiectate și fabricate în conformitate cu standardele respective au cauzat în continuare accidente și incidente în care au fost implicați utilizatori profesioniști și consumatori.

(9)

Cu toate acestea, Comisia consideră că celelalte clauze ale standardelor armonizate relevante, care nu fac obiectul obiecției formale, rămân valabile pentru a conferi prezumția de conformitate cu cerințele esențiale de sănătate și siguranță din Directiva 89/686/CEE pe care urmăresc să le acopere.

(10)

Ținând cont de considerațiile de mai sus, trimiterile la standardele armonizate EN ISO 12402-2: 2006, astfel cum a fost modificat prin EN ISO 12402-2: 2006/A1: 2010, EN ISO 12402-3:2006, astfel cum a fost modificat prin EN ISO 12402-3: 2006/A1:2010 și EN ISO 12402-4:2006, astfel cu a fost modificat prin EN ISO 12402-4:2006/A1:2010, publicate în Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Directivei 89/686/CEE a Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentul individual de protecție la 27 martie 2018, ar trebui menținute cu o restricție în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Restricția ar trebui să excludă clauzele specifice din aceste standarde care vizează să acopere cerințele esențiale de sănătate și siguranță prevăzute la punctul 1.1.1 privind Principiile proiectării – Ergonomie, la punctul 1.2.1 privind Caracterul inofensiv al EIP – Absența riscurilor și a altor factori de nocivitate „inerentă” și la punctul 3.4 privind Prevenirea înecării (veste de salvare, benzi gonflabile pentru brațe și costume de salvare) din anexa II la Directiva 89/686/CEE.

(11)

Pentru a garanta că restricția este aplicată cât mai curând posibil, prezenta decizie trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(12)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru standarde instituit în temeiul articolului 22 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012,