Articol unic

Documentul unic și trimiterea la publicarea caietului de sarcini al produsului menționate la articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 pentru denumirea „Cârnați de Pleșcoi” (IGP) figurează în anexa la prezenta decizie.

În conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, publicarea prezentei decizii conferă dreptul de opoziție la înregistrarea denumirii menționate la primul paragraf al prezentului articol în termen de trei luni de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ANEXĂ

DOCUMENT UNIC

„CÂRNAȚI DE PLEȘCOI”

Nr. UE: PGI-RO-02174 – 4.7.2016

DOP ( ) IGP ( X )

1.   Denumirea (denumirile)

„Cârnați de Pleșcoi”

2.   Statul membru sau țara terță

România

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tipul de produs

Clasa 1.2. Produse din carne (preparate, sărate, afumate etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Cârnații de Pleșcoi” sunt cârnați afumați din carne de oaie și vită. Proporția de carne de oaie este de minimum 55 %, iar cea de vită de maximum 45 %. Sezonier, toamna-iarna, carnea de oaie se poate înlocui în proporție de maximum 10 % cu carne de capră fără a se modifica semnificativ proprietățile organoleptice.

„Cârnații de Pleșcoi” se fabrică și se comercializează sub două tipuri: afumați și crud-uscați afumați.

Ambele tipuri de „Cârnați de Pleșcoi” sunt iuți datorită ardeiului iute roșu din compoziție. Aceștia au o suprafață curată, intactă și nelipicioasă, iar în secțiune au consistență legată, densă și uniformă atât pe margine, cât și în mijloc.

Caracteristici fizice și chimice

„Cârnații de Pleșcoi” afumați prezintă următoarele caracteristici:

—	formă cilindrică;

—	șiraguri lungi, porționate la dimensiuni de 15-18 cm lungime;

—	greutate 40-50 de grame;

—	umiditate max. 60 %;

—	grăsime max. 35 %;

—	proteine min. 14 %;

—	sare max. 4,5 %.

„Cârnații de Pleșcoi” crud-uscați afumați prezintă următoarele caracteristici:

—	formă aplatizată;

—	șiraguri lungi, porționate la dimensiuni de 15-18 cm lungime;

—	greutate 25-40 de grame;

—	umiditate max. 40 %;

—	grăsime max. 38 %;

—	proteine min. 14 %;

—	sare max. 4,5 %.

Caracteristici organoleptice

Gust și miros: plăcut, ușor picant, moderat de sărat, specific cărnii de oaie și combinației de condimente (usturoi, ardei iute, cimbru). Culoare: brun-roșcat deschis la „Cârnații de Pleșcoi” afumați și brun-închis la cei crud-uscați afumați.

Aspect în secțiune: structură mozaicată, fără aglomerări de grăsime, fără goluri, se observă prezența ardeiului roșu.

3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

Materiile prime și ingredientele folosite pentru producerea „Cârnaților de Pleșcoi” sunt carnea de oaie/capră și vită, supa de oase pregătită din oase de oaie/capră și vită, membrane naturale de oaie și condimente (usturoi, ardei iute, cimbru).

3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele procesului de producție pentru obținerea „Cârnaților de Pleșcoi” se desfășoară în aria geografică delimitată. Procesul de producție a produsului „Cârnați de Pleșcoi” cuprinde următoarele etape specifice: pregătirea materiilor prime/ingredientelor, tranșarea și dezosarea, alesul cărnii, tocarea cărnii, malaxarea, umplerea membranelor de oaie, zvântarea și afumarea.

3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. a produsului la care se referă denumirea înregistrată

—

3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

Pe eticheta „Cârnați de Pleșcoi” IGP trebuie să fie inscripționate întotdeauna următoarele mențiuni:

—	numele produsului: „CÂRNAȚI DE PLEȘCOI”, urmat de mențiunea „Indicație Geografică Protejată” sau acronimul IGP;

—	tipul produsului (afumat sau crud-uscat afumat);

—	însemnele organismului de inspecție și certificare.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică este constituită din teritoriile administrative ale comunelor Berca, Săpoca, Cernătești, Mărăcineni și al orașului Buzău.

5.   Legătura cu aria geografică

Reputația produsului „Cârnați de Pleșcoi” este atribuită faptului că este un produs regional de tradiție. Rețeta și măiestria localnicilor au fost transmise din tată în fiu, deoarece prepararea cârnaților și valorificarea lor era principala sursă de venit a localnicilor din Pleșcoi.

Tradiția în creșterea ovinelor, caprinelor și bovinelor în zona Buzăului se datorează existenței celor trei trepte de relief (munți, dealuri, câmpie) și a poziției în curbura Carpaților care induc o serie de nuanțe climatice specifice zonei de munte, de deal și de câmpie cu pășuni și fânețe pentru toate categoriile de erbivore.

„Cârnații de Pleșcoi” se disting de alți cârnați din aceeași categorie prin gustul specific datorat combinației dintre carnea de oaie/capră și vită, ardei iute, sare (amestec de sărare), usturoi și cimbru. Gustul picant al „Cârnaților de Pleșcoi” este rezultatul unei combinații de usturoi, ardei iute roșu și cimbru. Astfel, identitatea și specificitatea gustului nu pot fi ignorate sau confundate pe teritoriul românesc.

La amestecul de carne, condimente, sare (amestec de sărare) se adaugă supa de oase, iar după parcurgerea etapei de maturare se supune afumării cu fum din lemn de esență tare.

Pentru a face distincție între acest produs și alți cârnați, următoarele practici sunt în totalitate caracteristice pentru rețetă și contribuie direct la proprietățile organoleptice și fizico-chimice ale produsului „Cârnați de Pleșcoi”.

Pentru a obține „Cârnați de Pleșcoi” afumați, cârnații se afumă timp de 2-3 ore la o temperatură de 50-80 °C (afumare caldă), până ce cârnații capătă culoarea brun-roșcat deschis.

Etapa de afumare, pentru „Cârnații de Pleșcoi” afumați, se consideră finalizată atunci când la atingerea șiragurilor de cârnați aceștia foșnesc, se aude un zgomot specific de membrană uscată.

Pentru a obține „Cârnați de Pleșcoi” crud-uscați afumați, se afumă la o temperatură de 25-40 °C (afumare rece), iar la 2 zile are loc prima presare longitudinală a acestora. Urmează apoi o altă etapă de afumare timp de 2-3 zile și sunt din nou presați. După măiestria localnicilor moștenită în prepararea acestor cârnați, afumarea poate continua 1-2 zile până ce cârnații capătă culoarea brun-închis. Presarea manuală cu vergeaua de lemn (făcăleț), în repetate rânduri pe axul longitudinal în alternanță cu afumarea pentru eliminarea surplusului de apă, este specifică cârnaților crud-uscați afumați, care capătă astfel formă aplatizată și consistență caracteristică.

Rețeta preparării „Cârnaților de Pleșcoi” este păstrată de localnicii din zona Pleșcoi-Berca, acolo unde s-a născut și legenda haiducilor. Legenda spune că, din dorința de a-i ajuta pe nevoiași, haiducii luau oi de la muntenii bogați când aceștia veneau la târgul din Buzău și le făceau pastramă și cârnați pe timp de noapte, când temperaturile erau mai scăzute și carnea putea să se răcească mai bine. Astfel, metoda preparării „Cârnaților de Pleșcoi” a fost preluată de săteni de la haiduci.

Cârnații se preparau în fiecare casă și constituiau rezerva de hrană uscată, care nu se altera. Pentru că o anumită cantitate de cârnați era consumată în câteva zile, aceștia erau doar afumați, iar o altă cantitate era pusă la uscat pentru a reprezenta rezerva de hrană pentru o perioadă mai lungă de timp, obținându-se astfel produsul crud-uscat afumat.

Moștenirea rețetei din generație în generație și măiestria localnicilor (din arealul delimitat) în prepararea acestui produs au consolidat renumele „Cârnaților de Pleșcoi” în rândul consumatorilor români și străini.

Cârnații erau cunoscuți încă din secolele XIII-XIV și mai ales după întemeierea Țării Românești sub Basarab I (1324-1352), când erau vânduți în Târgul Drăgăicii, în zona actualului oraș Buzău.

Datorită poziției geografice a Buzăului și a faptului că în anul 1431 era un punct de vamă, târgul avea și un caracter cultural, era un prilej pentru schimbul de produse, de tradiții și obiceiuri între locuitorii din mai multe regiuni.

Publicistul și istoricul Viorel Frâncu, în lucrarea Istoria jurnalismului din județul Buzău, dedicată Târgului Drăgăicii, a consemnat:

…

…

Tradiția nu s-a pierdut, acest eveniment se organizează și în zilele noastre. Târgul Drăgăicii se desfășoară timp de două săptămâni înainte de sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie).

Buzăul era considerat pe la 1890 orașul cu mai multe cârciumi decât străzi, cârciumi în care se consumau „Cârnați de Pleșcoi”, așa cum a consemnat Constantin Trentea în manuscrisul Tradiția științei de carte în satul Pleșcoi-Buzău 1600-1900, scris în București în 1975. Manuscrisul detaliază bufetul serbării din data de 28 august 1924, oferit de societatea culturală „Idealul” din comuna Pleșcoi, jud. Buzău, descris ca „Bufetul bine asortat […] unde se rumeneau renumiții cârnăciori de Pleșcoi”.

Rețeta „Cârnaților de Pleșcoi” se află la loc de cinste în cartea lui Radu Anton Roman Bucate, vinuri și obiceiuri românești, editura Paideia 2001. Radu Anton Roman a fost jurnalist, scriitor și realizator TV, cunoscut mai ales pentru emisiunile pe teme culinare.

În Dicționarul de Vorbe Esențiale alcătuit de Ioan Boldea, care reunește cele mai importante reflecții ale unor personalități ale culturii, științei și artei, la p. 219, punctul 4803, Andrei Pleșu afirmă: „Citesc cu plăcere, îmi plac ideile și îl caut pe Dumnezeu. Dar îmi plac și Cârnații de Pleșcoi, bufoneriile crude, brânzeturile răscoapte, cheful, hetaira, romanța”. Andrei Pleșu este un scriitor și eseist român, estetician și istoric al artei, stilist al limbii române.

În perioada 2000-2014 au fost realizate emisiuni în mass-media locală și națională cu tematici distincte pentru „Cârnații de Pleșcoi”. Bucătăria națională conține rețete culinare în care „Cârnații de Pleșcoi” sunt nelipsiți, iar almanahul Renașterea Buzoiană 2006 consacră nenumărate pagini acestui produs.

De-a lungul timpului, „Cârnații de Pleșcoi” au ajuns să fie o gustare favorită pe mesele festive ale românilor, fapt ce a generat apariția unui festival al „Cârnaților de Pleșcoi”, organizat anual din 2008. În cadrul festivalului se organizează concursuri cu diferite teme: Miss Oița, Cel mai lung Cârnat de Pleșcoi, Concurs de mâncat „Cârnați de Pleșcoi” – Fomilă de Pleșcoi etc.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

http://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/documentatie-2016/caiet-de-sarcini-carnati-plescoi-2016.pdf