22.3.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 80/40


DECIZIA (PESC) 2019/468 A CONSILIULUI

din 21 martie 2019

de modificare a Deciziei 2011/172/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Egipt

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

La 21 martie 2011, Consiliul a adoptat Decizia 2011/172/PESC (1) privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Egipt.

(2)

În urma unei reexaminări a Deciziei 2011/172/PESC a reieșit că măsurile restrictive ar trebui prelungite până la 22 martie 2020 și că anexa ar trebui completată cu informații referitoare la dreptul la apărare și la dreptul la o protecție jurisdicțională efectivă.

(3)

Prin urmare, Decizia 2011/172/PESC ar trebui modificată în mod corespunzător,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2011/172/PESC se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 5, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Prezenta decizie se aplică până la 22 martie 2020.”

2.

Anexa se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 21 martie 2019.

Pentru Consiliu

Președintele

G. CIAMBA


(1)  Decizia 2011/172/PESC a Consiliului din 21 martie 2011 privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Egipt (JO L 76, 22.3.2011, p. 63).


ANEXĂ

Anexa la Decizia 2011/172/PESC se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXĂ

A.   Lista persoanelor fizice și juridice, a entităților și organismelor menționate la articolul 1

 

Nume

(și eventuale nume de împrumut)

Informații de identificare

Motivele desemnării

1.

Mohamed Hosni Elsayed Mubarak

Fost președinte al Republicii Arabe Egipt

Data nașterii: 4.5.1928

Sex masculin

Persoană care face obiectul unor proceduri judiciare sau al unui proces de recuperare a activelor desfășurat de autoritățile egiptene în urma unei hotărâri judecătorești definitive în legătură cu însușirea ilegală a unor fonduri de stat, în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției.

2.

Suzanne Saleh Thabet

Soția domnului Mohamed Hosni Elsayed Mubarak, fost președinte al Republicii Arabe Egipt

Data nașterii: 28.2.1941

Sex feminin

Asociată cu Mohamed Hosni Elsayed Mubarak, care face obiectul unor proceduri judiciare sau al unui proces de recuperare a activelor desfășurat de autoritățile egiptene în urma unei hotărâri judecătorești definitive în legătură cu însușirea ilegală a unor fonduri de stat, în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției.

3.

Alaa Mohamed Hosni Elsayed Mubarak

Fiul domnului Mohamed Hosni Elsayed Mubarak, fost președinte al Republicii Arabe Egipt

Data nașterii: 26.11.1960

Sex masculin

Persoană care face obiectul unor proceduri judiciare sau al unui proces de recuperare a activelor desfășurat de autoritățile egiptene în urma unei hotărâri judecătorești definitive în legătură cu însușirea ilegală a unor fonduri de stat, în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției.

4.

Heidy Mahmoud Magdy Hussein Rasekh

Soția domnului Alaa Mohamed Elsayed Mubarak, fiul fostului președinte al Republicii Arabe Egipt

Data nașterii: 5.10.1971

Sex feminin

Persoană care face obiectul unor proceduri judiciare sau al unui proces de recuperare a activelor desfășurat de autoritățile egiptene în urma unei hotărâri judecătorești definitive în legătură cu însușirea ilegală a unor fonduri de stat, în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, și asociată cu Alaa Mohamed Hosni Elsayed Mubarak.

5.

Gamal Mohamed Hosni Elsayed Mubarak

Fiul domnului Mohamed Hosni Elsayed Mubarak, fost președinte al Republicii Arabe Egipt

Data nașterii: 28.12.1963

Sex masculin

Persoană care face obiectul unor proceduri judiciare sau al unui proces de recuperare a activelor desfășurat de autoritățile egiptene în urma unei hotărâri judecătorești definitive în legătură cu însușirea ilegală a unor fonduri de stat, în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției.

6.

Khadiga Mahmoud El Gammal

Soția domnului Gamal Mohamed Hosni Elsayed Mubarak, fiul fostului președinte al Republicii Arabe Egipt

Data nașterii: 13.10.1982

Sex feminin

Persoană care face obiectul unor proceduri judiciare sau al unui proces de recuperare a activelor desfășurat de autoritățile egiptene în urma unei hotărâri judecătorești definitive în legătură cu însușirea ilegală a unor fonduri de stat, în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, și asociată cu Gamal Mohamed Hosni Elsayed Mubarak.

15.

Mohamed Zohir Mohamed Wahed Garrana

Fost ministru al turismului

Data nașterii: 20.2.1959

Sex masculin

Persoană care face obiectul unor proceduri judiciare desfășurate de autoritățile egiptene în legătură cu însușirea ilegală a unor fonduri de stat, în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției.

18.

Habib Ibrahim Habib Eladli

Fost ministru al internelor

Data nașterii: 1.3.1938

Sex masculin

Persoană care face obiectul unor proceduri judiciare desfășurate de autoritățile egiptene în legătură cu însușirea ilegală a unor fonduri de stat, în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției.

19.

Elham Sayed Salem Sharshar

Soția domnului Habib Ibrahim Eladli

Data nașterii: 23.1.1963

Sex feminin

Persoană care face obiectul unor proceduri judiciare în legătură cu însușirea ilegală a unor fonduri de stat, în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, și asociată cu Habib Ibrahim Eladli.

B.   Dreptul la apărare și dreptul la protecție jurisdicțională efectivă în temeiul dreptului egiptean:

Dreptul la apărare și dreptul la protecție jurisdicțională efectivă.

În temeiul articolelor 54, 97 și 98 din Constituția Egiptului, al articolelor 77, 78, 124, 199, 214, 271, 272 și 277 din Legea procedurii penale a Egiptului și al articolelor 93 și 94 din Legea avocaturii a Egiptului (Legea nr. 17 din 1983) reiese că dreptul egiptean garantează următoarele drepturi:

în cazul tuturor persoanelor fizice suspectate sau învinuite pentru o infracțiune:

1.

dreptul la controlul jurisdicțional al oricărei legi sau hotărâri administrative;

2.

dreptul de a se apăra singure sau de fi asistate de un apărător ales de ele și, dacă nu dispun de mijloacele necesare pentru a plăti un apărător, dreptul de a fi asistate în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiției o cer;

în cazul tuturor persoanelor fizice învinuite de o infracțiune:

1.

dreptul de a fi informate, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înțeleg și în detaliu, asupra naturii și temeiului învinuirii care li se aduce;

2.

dreptul de a dispune de timpul și de înlesnirile necesare pentru a-și pregăti apărarea;

3.

dreptul de a întreba sau de a solicita audierea martorilor acuzării și de a obține citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării;

4.

dreptul de a fi asistate în mod gratuit de un interpret dacă nu înțeleg sau nu vorbesc limba folosită de instanță.

Aplicarea dreptului la apărare și a dreptului la protecție jurisdicțională efectivă

1.   Mohamed Hosni Elsayed Mubarak

Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al domnului Mubarak și dreptul acestuia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Prima cauză

La 27 iunie 2013, domnul Mubarak a fost învinuit, alături de alte două persoane fizice, pentru însușirea ilegală de fonduri publice, iar la 17 noiembrie 2013 a fost introdusă o acțiune la instanța penală de la Cairo. La 21 mai 2014, instanța menționată le-a condamnat pe cele trei persoane inculpate. Persoanele inculpate au atacat hotărârea la Curtea de Casație. La 13 ianuarie 2015, Curtea de Casație a anulat condamnarea și a dispus rejudecarea procesului. În cadrul rejudecării procesului, la 4 și 29 aprilie 2015, părțile au făcut declarații orale și au prezentat înscrisuri. La 9 mai 2015, instanța penală de la Cairo le-a condamnat pe persoanele inculpate la restituirea fondurilor însușite ilegal și la plata unei amenzi. La 24 mai 2015 s-a introdus un recurs la Curtea de Casație. La 9 ianuarie 2016, Curtea de Casație a confirmat condamnările. La 8 martie 2016, persoanele inculpate au încheiat o tranzacție judiciară în fața Comitetului de experți înființat prin Decretul prim-ministrului nr. 2873 din 2015. Respectiva tranzacție judiciară a fost aprobată de Cabinetul de Miniștri la 9 martie 2016. Respectiva tranzacție nu a fost prezentată Curții de Casație în vederea aprobării sale finale de către Procurorul General, deoarece Comitetul de experți nu era comitetul competent. Persoanele inculpate au în continuare posibilitatea de a depune o cerere de tranzacție judiciară la comitetul competent, și anume Comitetul Național pentru Recuperarea Activelor din Străinătate.

A doua cauză

Investigarea faptelor de însușire ilegală de fonduri sau active publice se află încă în desfășurare. Potrivit constatării Consiliului, nimic nu indică faptul că domnului Mubarak nu i s-a respectat dreptul la apărare sau dreptul la protecție jurisdicțională efectivă.

3.   Alaa Mohamed Hosni Elsayed Mubarak

Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al domnului Alaa Mubarak și dreptul acestuia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Ordinul de înghețare

La 28 februarie 2011, Procurorul General a emis, în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului, un ordin prin care domnului Alaa Mubarak și altor persoane fizice li se interzicea să dispună de activele și fondurile lor; conform legii menționate, Procurorul General are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soției și copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există îndoiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracțiunilor săvârșite de persoana inculpată. La 8 martie 2011, instanța penală competentă a confirmat ordinul de interdicție. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conține ordinul de interdicție la aceeași instanță care a pronunțat hotărârea respectivă. Domnul Alaa Mubarak nu a atacat hotărârea pronunțată la 8 martie 2011.

Prima cauză

Persoana învinuită a fost trimisă, alături de o altă persoană fizică, în fața curții de judecată (instanța penală de la Cairo) la 30 mai 2012. La 6 iunie 2013, instanța a retrimis cauza la parchetul public, pentru investigații suplimentare. După finalizarea investigațiilor a fost sesizată din nou instanța. La 15 septembrie 2018, instanța penală de la Cairo a pronunțat o hotărâre prin care: (i) solicita comitetului de experți numit de ea să completeze raportul de expertiză pe care îl prezentase în instanță în iulie 2018; (ii) dispunea arestarea persoanelor inculpate; și (iii) cerea trimiterea persoanelor inculpate în fața Comitetului Național pentru Recuperarea Activelor din Străinătate, în vederea unei eventuale reconcilieri. Persoanele inculpate au atacat ordinul de arestare, având câștig de cauză, și, ca urmare a unei moțiuni de recuzare a comisiei de judecată, cauza a fost trimisă în alt circuit al instanței penale, în vederea reexaminării fondului.

A doua cauză

La 27 iunie 2013, domnul Alaa Mubarak a fost învinuit, alături de alte două persoane fizice, pentru însușirea ilegală de fonduri publice, iar la 17 noiembrie 2013 a fost introdusă o acțiune la instanța penală de la Cairo. La 21 mai 2014, instanța menționată le-a condamnat pe cele trei persoane inculpate. Persoanele inculpate au atacat hotărârea la Curtea de Casație. La 13 ianuarie 2015, Curtea de Casație a anulat condamnarea și a dispus rejudecarea procesului. În cadrul rejudecării procesului, la 4 și 29 aprilie 2015, părțile au făcut declarații orale și au prezentat înscrisuri.

La 9 mai 2015, instanța penală de la Cairo le-a condamnat pe persoanele inculpate la restituirea fondurilor însușite ilegal și la plata unei amenzi. La 24 mai 2015 s-a introdus un recurs la Curtea de Casație. La 9 ianuarie 2016, Curtea de Casație a confirmat condamnările. La 8 martie 2016, persoanele inculpate au încheiat o tranzacție judiciară în fața Comitetului de experți înființat prin Decretul prim-ministrului nr. 2873 din 2015. Tranzacția judiciară a fost aprobată de Cabinetul de Miniștri la 9 martie 2016. Această tranzacție nu a fost prezentată Curții de Casație în vederea aprobării sale finale de către Procurorul General, deoarece Comitetul de experți nu era comitetul competent. Persoanele inculpate au în continuare posibilitatea de a depune o cerere de tranzacție judiciară la comitetul competent, și anume Comitetul Național pentru Recuperarea Activelor din Străinătate.

A treia cauză

Investigarea faptelor de însușire ilegală de fonduri sau active publice se află încă în desfășurare. Potrivit constatării Consiliului, nimic nu indică faptul că domnului Alaa Mubarak nu i s-a respectat dreptul la apărare sau dreptul la protecție jurisdicțională efectivă.

4.   Heidy Mahmoud Magdy Hussein Rasekh

Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al doamnei Rasekh și dreptul acesteia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Ordinul de înghețare

La 28 februarie 2011, Procurorul General a emis, în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului, un ordin prin care doamnei Rasekh și altor persoane fizice li se interzicea să dispună de activele și fondurile lor; conform legii menționate, Procurorul General are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soției și copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există îndoiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracțiunilor săvârșite de persoana inculpată. La 8 martie 2011, instanța penală competentă a confirmat ordinul de interdicție. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conține ordinul de interdicție la aceeași instanță care a pronunțat hotărârea respectivă. Doamna Rasekh nu a atacat hotărârea pronunțată la 8 martie 2011.

Cauza

Investigarea faptelor de însușire ilegală de fonduri sau active publice se află încă în desfășurare. Potrivit constatării Consiliului, nimic nu indică faptul că doamnei Rasekh nu i s-a respectat dreptul la apărare sau dreptul la protecție jurisdicțională efectivă.

5.   Gamal Mohamed Hosni Elsayed Mubarak

Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al domnului Gamal Mubarak și dreptul acestuia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Ordinul de înghețare

La 28 februarie 2011, Procurorul General a emis, în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului, un ordin prin care domnului Gamal Mubarak și altor persoane fizice li se interzicea să dispună de activele și fondurile lor; conform legii menționate, Procurorul General are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soției și copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există îndoiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracțiunilor săvârșite de persoana inculpată. La 8 martie 2011, instanța penală competentă a confirmat ordinul de interdicție. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conține ordinul de interdicție la aceeași instanță care a pronunțat hotărârea respectivă. Domnul Gamal Mubarak nu a atacat hotărârea pronunțată la 8 martie 2011.

Prima cauză

Domnul Gamal Mubarak a fost trimis, alături de o altă persoană fizică, în fața curții de judecată (instanța penală de la Cairo) la 30 mai 2012. La 6 iunie 2013, instanța a retrimis cauza la parchetul public, pentru investigații suplimentare. După finalizarea investigațiilor a fost sesizată din nou instanța. La 15 septembrie 2018, instanța penală de la Cairo a pronunțat o hotărâre prin care: (i) solicita comitetului de experți numit de ea să completeze raportul de expertiză pe care îl prezentase în instanță în iulie 2018; (ii) dispunea arestarea persoanelor inculpate; și (iii) cerea trimiterea persoanelor inculpate în fața Comitetului Național pentru Recuperarea Activelor din Străinătate, în vederea unei eventuale reconcilieri. Persoanele inculpate au atacat ordinul de arestare, având câștig de cauză, și, ca urmare a unei moțiuni de recuzare a comisiei de judecată, cauza a fost trimisă în alt circuit al instanței penale, în vederea reexaminării fondului.

A doua cauză

La 27 iunie 2013, domnul Gamal Mubarak a fost învinuit, alături de alte două persoane fizice, pentru însușirea ilegală de fonduri publice, iar la 17 noiembrie 2013 a fost introdusă o acțiune la instanța penală de la Cairo. La 21 mai 2014, instanța menționată le-a condamnat pe cele trei persoane inculpate. Persoanele inculpate au atacat hotărârea la Curtea de Casație. La 13 ianuarie 2015, Curtea de Casație a anulat condamnarea și a dispus rejudecarea procesului. În cadrul rejudecării procesului, la 4 și 29 aprilie 2015, părțile au făcut declarații orale și au prezentat înscrisuri. La 9 mai 2015, instanța penală de la Cairo le-a condamnat pe persoanele inculpate la restituirea fondurilor însușite ilegal și la plata unei amenzi. La 24 mai 2015 s-a introdus un recurs la Curtea de Casație. La 9 ianuarie 2016, Curtea de Casație a confirmat condamnările. La 8 martie 2016, persoanele inculpate au încheiat o tranzacție judiciară în fața Comitetului de experți înființat prin Decretul prim-ministrului nr. 2873 din 2015. Tranzacția judiciară a fost aprobată de Cabinetul de Miniștri la 9 martie 2016. Această tranzacție nu a fost prezentată Curții de Casație în vederea aprobării sale finale de către Procurorul General, deoarece Comitetul de experți nu era comitetul competent. Persoanele inculpate au în continuare posibilitatea de a depune o cerere de tranzacție judiciară la comitetul competent, și anume Comitetul Național pentru Recuperarea Activelor din Străinătate.

A treia cauză

Investigarea faptelor de însușire ilegală de fonduri sau active publice se află încă în desfășurare. Domnul Gamal Mubarak a fost interogat în cursul procedurii de investigare. Potrivit constatării Consiliului, nimic nu indică faptul că domnului Gamal Mubarak nu i s-a respectat dreptul la apărare sau dreptul la protecție jurisdicțională efectivă.

6.   Khadiga Mahmoud El Gammal

Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al doamnei Khadiga El Gammal și dreptul acesteia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Ordinul de înghețare

La 28 februarie 2011, Procurorul General a emis, în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului, un ordin prin care doamnei Khadiga El Gammal și altor persoane fizice li se interzicea să dispună de activele și fondurile lor; conform legii menționate, Procurorul General are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soției și copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există îndoiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracțiunilor săvârșite de persoana inculpată. La 8 martie 2011, instanța penală competentă a confirmat ordinul de interdicție. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conține ordinul de interdicție la aceeași instanță care a pronunțat hotărârea respectivă. Doamna El Gammal nu a atacat hotărârea pronunțată la 8 martie 2011.

Cauza

Investigarea faptelor de însușire ilegală de fonduri sau active publice se află încă în desfășurare. Potrivit constatării Consiliului, nimic nu indică faptul că doamnei El Gammal nu i s-a respectat dreptul la apărare sau dreptul la protecție jurisdicțională efectivă.

15.   Mohamed Zohir Mohamed Wahed Garrana

Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al domnului Garrana și dreptul acestuia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Cauza

Investigarea faptelor de însușire ilegală de fonduri sau active publice se află încă în desfășurare. Potrivit constatării Consiliului, nimic nu indică faptul că domnului Garrana nu i s-a respectat dreptul la apărare sau dreptul la protecție jurisdicțională efectivă.

18.   Habib Ibrahim Habib Eladli

Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al domnului Eladli și dreptul acestuia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Cauza

Domnul Eladli a fost trimis de către judecătorul de instrucție în fața curții de judecată competente pentru învinuirea de însușire ilegală de fonduri publice. La 7 februarie 2016, instanța respectivă a hotărât ca activele domnului Eladli, ale soției acestuia și ale fiului minor al acestuia să fie înghețate. În temeiul hotărârii judecătorești în chestiune, Procurorul General a emis, la 10 februarie 2016, un ordin de înghețare în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului; conform legii menționate, Procurorul General are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soției și copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există îndoiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracțiunilor săvârșite de persoana inculpată. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conține ordinul de interdicție la aceeași instanță care a pronunțat hotărârea respectivă. La 15 aprilie 2017, instanța a condamnat-o pe persoana inculpată. Persoana inculpată a atacat hotărârea la Curtea de Casație, iar aceasta a anulat condamnarea la 11 ianuarie 2018 și a dispus rejudecarea procesului. Noul proces se află încă în desfășurare.

19.   Elham Sayed Salem Sharshar

Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al doamnei Sharshar și dreptul acesteia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Ordinul de înghețare

Soțul doamnei Sharshar a fost trimis de către judecătorul de instrucție în fața curții de judecată competente pentru învinuirea de însușire ilegală de fonduri publice. La 7 februarie 2016, instanța menționată a hotărât ca activele soțului său, ale sale proprii și ale fiului lor minor să fie înghețate. În temeiul hotărârii judecătorești în chestiune, Procurorul General a emis, la 10 februarie 2016, un ordin de înghețare în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului; conform legii menționate, Procurorul General are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soției și copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există îndoiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracțiunilor săvârșite de persoana inculpată. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conține ordinul de interdicție la aceeași instanță care a pronunțat hotărârea respectivă. Doamna Sharshar nu a atacat hotărârea instanței.