28.2.2019 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 60/17 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/338 A COMISIEI
din 20 februarie 2019
privind prelungirea supravegherii mai stricte pentru Grecia
[notificată cu numărul C(2019) 1481]
(Numai textul în limba greacă este autentic)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară (1), în special articolul 2 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
Ca urmare a expirării asistenței financiare din partea Mecanismului european de stabilitate la 20 august 2018, Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1192 a Comisiei (2) a activat o supraveghere mai strictă a Greciei pentru o perioadă de șase luni, începând cu 21 august 2018. |
(2) |
Grecia ar trebui să continue reformele instituționale și structurale cheie pe termen mediu, astfel încât să asigure finalizarea acestora și eficacitatea lor deplină, pe baza unui număr considerabil de acțiuni puse în aplicare de acest stat în cadrul programului de asistență financiară din cadrul Mecanismului european de stabilitate (denumit în continuare „programul”). În acest scop, Grecia și-a asumat, în cadrul Eurogrupului, angajamentul de a continua și de a finaliza toate reformele cheie adoptate în cadrul programului și de a garanta atingerea obiectivelor reformelor importante adoptate în cadrul acestui program și al programelor precedente. |
(3) |
De asemenea, Grecia s-a angajat să pună în aplicare acțiuni specifice în domenii precum politicile fiscale și fiscal-structurale, asistența socială, stabilitatea financiară, piața muncii și piața produselor, privatizarea și administrația publică. Aceste acțiuni specifice, stabilite în anexa la declarația Eurogrupului din 22 iunie 2018, vor contribui la abordarea surselor potențiale ale dificultăților economice ale Greciei. |
(4) |
Începând cu 2010, Grecia a beneficiat de o asistență financiară considerabilă și, prin urmare, datoriile restante ale Greciei față de statele membre din zona euro, de Fondul european de stabilitate financiară și de Mecanismul european de stabilitate se ridică, în total, la 243 700 de milioane EUR. Grecia a primit sprijin financiar din partea partenerilor săi europeni în condiții preferențiale, iar măsuri specifice pentru a pune datoria pe o bază mai sustenabilă au fost adoptate în 2012 și, din nou, de către Mecanismul european de stabilitate, în 2017. La 22 iunie 2018, în cadrul Eurogrupului s-a ajuns la un acord politic cu privire la punerea în aplicare a unor măsuri suplimentare menite să asigure sustenabilitatea datoriei. Printre aceste măsuri se numără prelungirea scadenței medii ponderate cu o perioadă suplimentară de 10 ani, amânarea plății dobânzii și a amortizării cu încă 10 ani, precum și punerea în aplicare a altor măsuri privind datoria. Două măsuri suplimentare (suprimarea marjei de dobândă suplimentare în legătură cu tranșa de răscumpărare a datoriei din cadrul programului Fondului european de stabilitate financiară începând cu 2018 și restabilirea transferului de sume echivalente veniturilor percepute de băncile centrale naționale din zona euro din obligațiunile de stat ale Greciei pe care le dețin în temeiul Acordului privind profitul din activele financiare nete și al Programului privind piețele titlurilor de valoare) pot fi convenite de două ori pe an în cadrul Eurogrupului, pe baza unui raport favorabil, în cadrul supravegherii mai stricte, privind respectarea de către Grecia a angajamentelor sale de politică ulterioare aplicării programului. |
(5) |
Soldul bugetului general al Greciei este pozitiv din 2016. Se preconizează că Grecia își va fi atins ținta de excedent primar de 3,5 % din produsul intern brut în 2018 și că își va atinge obiectivul pe termen mediu. Capacitatea netă de finanțare externă a înregistrat o valoare pozitivă în 2015, prezentând doar mici deficite ulterior. Economia a continuat să se redreseze, creșterea fiind estimată la 2,0 % în 2018, iar șomajul se află pe o traiectorie descendentă. Grecia a inițiat un vast program de reforme structurale pentru a-și ameliora mediul de afaceri și competitivitatea în cadrul programelor de asistență financiară și a continuat să ia măsuri în acest domeniu începând cu luna august 2018. |
(6) |
Cu toate acestea, în pofida reformelor respective, Grecia se confruntă în continuare cu dezechilibre și vulnerabilități moștenite semnificative ale stocurilor. În special, după cum se indică și în Raportul Comisiei din 2019 privind mecanismul de alertă, elaborat în temeiul articolelor 3 și 4 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (3), Grecia se confruntă cu unele dificultăți. Se estimează că datoria publică a stagnat la 182,8 % din produsul intern brut la finalul celui de-al treilea trimestru al anului 2018, acesta fiind nivelul cel mai ridicat din Uniune. Poziția investițională internațională netă de – 140,5 % din produsul intern brut în 2017 rămâne, de asemenea, foarte ridicată; în plus, deși contul curent este aproape de echilibru, el este încă insuficient pentru a susține o reducere a poziției investiționale internaționale nete mari la niveluri prudente, într-un ritm satisfăcător. Șomajul, care a continuat să scadă față de nivelul de vârf de 27,9 % pe care îl atinsese în 2013, se situa încă la 18,6 % în octombrie 2018. Șomajul pe termen lung (13,5 % în al treilea trimestru al anului 2018) și șomajul în rândul tinerilor (39,1 % în noiembrie 2018) rămân, de asemenea, foarte ridicate. Mediul de afaceri și sistemul judiciar necesită în continuare îmbunătățiri suplimentare considerabile, Grecia situându-se încă la mare distanță de pragul de performanță optimă în mai multe domenii ale componentelor structurale ale principalilor indicatori comparativi (de exemplu, timpul necesar pentru luarea unei hotărâri judecătorești, executarea contractelor, înregistrarea proprietăților, soluționarea cazurilor de insolvență etc.). |
(7) |
În timp ce sectorul bancar rămâne suficient de capitalizat, el se confruntă în continuare cu provocări legate de stocurile mari de expuneri neperformante sau de nivelurile scăzute ale rentabilității și continuă să aibă legături puternice cu statul. La sfârșitul lunii septembrie 2018, stocurile de expuneri neperformante erau încă foarte ridicate, și anume 84,7 miliarde EUR sau 46,7 % din totalul expunerilor bilanțiere. Grecia a adoptat reforme cheie în cadrul programului și intenționează să dezvolte instrumente suplimentare, în viitorul apropiat, pentru a consolida cadrul de soluționare a expunerilor neperformante și, prin urmare, pentru a facilita curățarea bilanțurilor băncilor. Cu toate acestea, vor fi necesare eforturi susținute pentru a aduce ponderea expunerilor neperformante la niveluri sustenabile și pentru a permite instituțiilor financiare să își îndeplinească, în orice moment, funcția de intermediere și de gestionare a riscurilor. |
(8) |
După ce a fost deconectată de la împrumuturi pe piața financiară începând cu 2010, Grecia a început să recâștige accesul pe piață prin emisiuni de obligațiuni de stat începând cu luna iulie 2017. Grecia a realizat cu succes o emisiune de obligațiuni de stat în ianuarie 2019, prima pe care a realizat-o de la ieșirea sa din program. Condițiile de împrumut ale Greciei rămân totuși fragile, pe fondul unor riscuri economice externe și al unor provocări interne legate de continuarea punerii în aplicare a reformelor pe termen mediu. |
(9) |
Comisia și-a publicat prima evaluare în cadrul supravegherii mai stricte pentru Grecia la 21 noiembrie 2018. Evaluarea efectuată de Comisie, care se reflectă în și comunicarea acesteia, a descris progresele realizate de Grecia în direcția îndeplinirii angajamentelor generale și specifice în materie de reforme pe care și le-a asumat în cadrul Eurogrupului și a concluzionat că punerea în aplicare a reformelor a înregistrat progrese, dar că sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca Grecia să își poată îndeplini angajamentele în acest sens (4). |
(10) |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că sunt încă prezente condițiile care au justificat stabilirea unei supravegheri mai stricte în temeiul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013. În special, Grecia continuă să se confrunte cu riscuri în ceea ce privește stabilitatea sa financiară, riscuri care, dacă se concretizează, ar putea avea efecte de propagare negative asupra altor state membre din zona euro. Aceste efecte de propagare s-ar putea manifesta în mod indirect, prin impactul asupra încrederii investitorilor și, deci, asupra costurilor de refinanțare ale băncilor și entităților suverane din alte state membre din zona euro. |
(11) |
Prin urmare, pe termen mediu, este necesar ca Grecia să continue să adopte măsuri pentru a aborda sursele reale sau potențiale de dificultăți și să pună în aplicare reforme structurale care să sprijine o redresare economică solidă și sustenabilă, în scopul atenuării efectelor moștenite ale mai multor factori. Printre acești factori se numără încetinirea severă și de durată a creșterii în timpul crizei; amploarea datoriei Greciei; vulnerabilitățile sectorului său financiar; continua interdependență relativ puternică dintre sectorul financiar și finanțele publice ale Greciei, inclusiv prin participațiile statului; riscul de contagiune al unor tensiuni puternice în oricare dintre aceste sectoare în alte state membre, precum și expunerea statelor membre din zona euro la datoriile suverane ale Greciei. |
(12) |
Pentru a aborda riscurile rămase și a monitoriza îndeplinirea angajamentelor, pare a fi necesar și adecvat să se prelungească supravegherea mai strictă a Greciei, instituită în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 472/2013. |
(13) |
Greciei i s-a oferit posibilitatea de a-și exprima opiniile cu privire la evaluarea Comisiei, printr-o scrisoare trimisă la 14 februarie 2019. În răspunsul său din 15 februarie 2019, Grecia a fost de acord, în linii mari, cu evaluarea Comisiei referitoare la provocările economice cu care se confruntă și care constituie baza pentru prelungirea supravegherii mai stricte. |
(14) |
Grecia va continua să beneficieze de sprijin tehnic în cadrul Programului de sprijin pentru reforme structurale [astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) 2017/825 al Parlamentului European și al Consiliului (5)] pentru proiectarea și punerea în aplicare a reformelor, inclusiv pentru continuarea și finalizarea reformelor cheie, în conformitate cu angajamentele de politică monitorizate în cadrul supravegherii mai stricte. |
(15) |
Comisia intenționează să colaboreze îndeaproape cu Mecanismul european de stabilitate, în contextul sistemului său de alertă timpurie, pentru punerea în aplicare a supravegherii mai stricte, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Perioada de supraveghere mai strictă a Greciei, instituită în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 și activată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1192, se prelungește cu o perioadă de șase luni, începând cu 21 februarie 2019.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează Republicii Elene.
Adoptată la Bruxelles, 20 februarie 2019.
Pentru Comisie
Pierre MOSCOVICI
Membru al Comisiei
(1) JO L 140, 27.5.2013, p. 1.
(2) Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1192 a Comisiei din 11 iulie 2018 cu privire la activarea unei supravegheri mai stricte pentru Grecia (JO L 211, 22.8.2018, p. 1).
(3) Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25).
(4) Comisia Europeană: Raport privind supravegherea mai strictă – Grecia, noiembrie 2018, Documentul instituțional nr. 90, noiembrie 2018.
(5) Regulamentul (UE) 2017/825 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017-2020 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 1305/2013 (JO L 129, 19.5.2017, p. 1).