Articolul 1

Documentul de referință sectorial referitor la cele mai bune practici de management de mediu, la indicatorii sectoriali de performanță de mediu și la parametrii de excelență pentru sectorul producției de automobile, în sensul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009, figurează în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 18 mai 2019.

ANEXĂ

1.   INTRODUCERE

Prezentul document de referință sectorial pentru sectorul producției de automobile se bazează pe un raport științific și de politică detaliat (1) („Raportul privind cele mai bune practici”) elaborat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC).

Cadrul juridic relevant

Sistemul comunitar de management de mediu și audit (EMAS) a fost introdus în 1993, în vederea participării voluntare a organizațiilor, prin Regulamentul (CEE) nr. 1836/93 al Consiliului (2). Ulterior, EMAS a făcut obiectul a două revizuiri importante:

—	Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (3);

—	Regulamentul (CE) nr. 1221/2009.

Un element nou și important al ultimei revizuiri, care a intrat în vigoare la 11 ianuarie 2010, îl reprezintă articolul 46 privind elaborarea unor documente de referință sectoriale. Documentele de referință sectoriale trebuie să includă cele mai bune practici de management de mediu, indicatori de performanță de mediu pentru sectoarele specifice și, dacă este cazul, parametri de excelență și sisteme de clasificare care să identifice nivelurile de performanță.

Cum trebuie înțeles și utilizat prezentul document

Sistemul de management de mediu și audit (EMAS) este un sistem dedicat participării voluntare a organizațiilor angajate în procesul de îmbunătățire continuă a performanței de mediu. În acest cadru, prezentul document de referință sectorial furnizează orientări specifice pentru sectorul producției de automobile și evidențiază o serie de opțiuni de îmbunătățire, precum și cele mai bune practici.

Documentul a fost elaborat de Comisia Europeană, pe baza contribuțiilor de la părțile interesate. Un Grup tehnic de lucru, compus din experți și părți interesate din sector și condus de JRC a discutat și ulterior a convenit asupra celor mai bune practici de management de mediu, a indicatorilor sectoriali de performanță de mediu și a parametrilor de excelență descriși în prezentul document; acești parametri au fost în special considerați reprezentativi pentru nivelurile de performanță de mediu atinse de cele mai performante organizații din sector.

Documentul de referință sectorial are scopul de a ajuta și a sprijini toate organizațiile care intenționează să-și îmbunătățească performanța de mediu, furnizând idei și surse de inspirație, precum și orientări practice și tehnice.

Acesta se adresează în primul rând organizațiilor deja înregistrate în EMAS, în al doilea rând organizațiilor care intenționează să se înregistreze în EMAS în viitor și în al treilea rând tuturor organizațiilor care doresc mai multe informații despre cele mai bune practici de management de mediu, pentru a-și putea îmbunătăți performanța de mediu. În consecință, obiectivul prezentului document este de a ajuta toate organizațiile din sectorul producției de automobile să se concentreze pe aspectele de mediu relevante, atât directe, cât și indirecte, și de a le furniza informații privind cele mai bune practici de management de mediu, precum și indicatori sectoriali de performanță de mediu adecvați pentru măsurarea performanței de mediu și parametri de excelență.

Cum ar trebui luate în considerare documentele de referință sectoriale de către organizațiile înregistrate în EMAS

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009, organizațiile înregistrate în EMAS trebuie să ia în considerare documentele de referință sectoriale la două niveluri diferite:

1.

Atunci când elaborează și pun în aplicare propriul sistem de management de mediu, ținând seama de analizele de mediu [articolul 4 alineatul (1) litera (b)]: Organizațiile ar trebui să utilizeze elementele relevante ale documentului de referință sectorial atunci când definesc și revizuiesc țintele și obiectivele de mediu în conformitate cu aspectele de mediu relevante, identificate în politica și analiza de mediu, precum și atunci când decid cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse pentru îmbunătățirea performanței de mediu.

2.

Atunci când elaborează declarația de mediu [articolul 4 alineatul (1) litera (d) și articolul 4 alineatul (4)]: (a) Organizațiile ar trebui să ia în considerare indicatorii sectoriali de performanță de mediu relevanți din documentul de referință sectorial, atunci când aleg indicatorii (4) pe care urmează să îi utilizeze pentru raportarea performanței de mediu. Atunci când aleg setul de indicatori pentru raportare, organizațiile ar trebui să țină seama de indicatorii propuși în documentul de referință sectorial corespunzător și de relevanța acestora pentru aspectele de mediu semnificative, identificate în analiza de mediu. Se iau în considerare numai indicatorii relevanți pentru aspectele de mediu care sunt apreciate în analiza de mediu ca fiind cele mai semnificative. (b) Atunci când raportează cu privire la performanța de mediu și la alți factori referitori la aceasta, organizațiile ar trebui să menționeze în declarația de mediu modul în care au ținut seama de cele mai bune practici de management de mediu relevante și, dacă aceștia există, de parametrii de excelență.

Organizațiile ar trebui să precizeze cum au fost utilizate cele mai bune practici de management de mediu și parametrii de excelență relevanți (care oferă un indicator al nivelului performanței de mediu obținute de organizațiile cele mai performante) pentru a identifica măsurile și acțiunile și, eventual, pentru a stabili prioritățile pentru îmbunătățirea (în continuare) a performanței lor de mediu. Cu toate acestea, aplicarea celor mai bune practici de management de mediu sau atingerea parametrilor de excelență identificați nu este obligatorie, întrucât caracterul voluntar al EMAS lasă la latitudinea organizațiilor evaluarea fezabilității parametrilor și a aplicării celor mai bune practici din punctul de vedere al costurilor și al beneficiilor.

La fel ca în cazul indicatorilor de performanță de mediu, organizația ar trebui să evalueze relevanța și aplicabilitatea celor mai bune practici de management de mediu și a parametrilor de excelență în raport cu aspectele de mediu semnificative, identificate în analiza de mediu, luând în considerare și aspectele tehnice și financiare.

Elementele documentelor de referință sectoriale (indicatorii, cele mai bune practici de management de mediu sau parametrii de excelență) care nu sunt considerate relevante în raport cu aspectele de mediu semnificative, identificate în analiza de mediu, nu ar trebui raportate sau descrise în declarația de mediu.

Participarea la EMAS este un proces continuu. De fiecare dată când intenționează să își îmbunătățească (și când analizează) performanța de mediu, organizația trebuie să consulte documentul de referință sectorial pe teme specifice, pentru a stabili aspectele care trebuie abordate în continuare, în mod treptat.

Verificatorii de mediu EMAS verifică măsura și modul în care organizația a ținut seama de documentul de referință sectorial atunci când a elaborat declarația de mediu [articolul 18 alineatul (5) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009].

Atunci când efectuează un audit, verificatorii de mediu acreditați au nevoie de dovezi din partea organizației cu privire la modul în care au fost selectate și luate în considerare elementele relevante ale documentului de referință sectorial, având în vedere analiza de mediu. Verificatorii de mediu nu verifică respectarea parametrilor de excelență descriși, ci dovezile privind modul în care documentul de referință sectorial a fost utilizat ca ghid pentru a identifica indicatorii și măsurile voluntare corespunzătoare, pe care organizația le poate pune în aplicare pentru a-și îmbunătăți performanța de mediu.

Având în vedere caracterul voluntar al EMAS și al documentului de referință sectorial, organizațiilor nu ar trebui să li se impună sarcini disproporționate în legătură cu furnizarea unor astfel de dovezi. Mai precis, verificatorii nu vor solicita o justificare individuală pentru fiecare bună practică, fiecare indicator sectorial de performanță de mediu și fiecare parametru de excelență menționat în documentul de referință sectorial, dar pe care organizația nu l-a considerat relevant ținând seama de analiza sa de mediu. Cu toate acestea, verificatorii pot sugera organizației elemente suplimentare relevante de care aceasta să țină seama în viitor, ca o dovadă în plus a angajamentului său de a-și îmbunătăți permanent performanța de mediu.

Structura documentului de referință sectorial

Prezentul document are cinci secțiuni. Secțiunea 1 precizează cadrul juridic al EMAS și descrie modul de utilizare a prezentului document de referință sectorial, în timp ce secțiunea 2 definește domeniul de aplicare al acestuia. Secțiunile 3 și 4 descriu, pe scurt, mai multe bune practici de management de mediu (BEMP) (5), precizând aplicabilitatea acestora în sectorul producției de automobile și, respectiv, în subsectorul vehiculelor scoase din uz (VSU.) Dacă pentru o bună practică de management de mediu se pot formula indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență specifici, aceștia sunt menționați, de asemenea. Cu toate acestea, nu a fost posibilă definirea de parametri de excelență pentru toate bunele practici de management de mediu, fie din cauza disponibilității limitate a datelor, fie din cauza diferențelor considerabile dintre condițiile specifice fiecărei întreprinderi și/sau uzine (diversitatea proceselor de producție din fiecare unitate de producție, nivelul de integrare verticală etc.), care fac ca definirea unui parametru de excelență să nu fie relevantă. Chiar dacă sunt indicați parametri de excelență, aceștia nu constituie obiective de realizat pentru toate întreprinderile, nici indicatori pentru compararea performanțelor de mediu ale întreprinderilor din sector, ci o măsură a modului în care aceste întreprinderi pot fi ajutate să-și evalueze progresele și pot fi motivate să realizeze în continuare îmbunătățiri. Unii indicatori și parametri sunt relevanți pentru mai multe bune practici de management de mediu și, prin urmare, se repetă ori de câte ori este cazul. În sfârșit, secțiunea 5 prezintă un tabel cuprinzător, care conține o selecție a celor mai relevanți indicatori de performanță de mediu, explicațiile asociate și parametrii de excelență aferenți.

2.   DOMENIU DE APLICARE

Prezentul document de referință abordează performanța de mediu a sectorului producției de mașini, precum și unele aspecte privind sectorul gestionării vehiculelor scoase din uz. Grupul-țintă al acestui document sunt societățile care aparțin de sectorul fabricării de automobile în conformitate cu următoarele coduri NACE [și în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (6)]:

—	NACE 29.1 Fabricarea autovehiculelor

—	NACE 29.2 Fabricarea caroseriilor pentru autovehicule

—	NACE 29.3 Fabricarea pieselor și accesoriilor pentru autovehicule

—	NACE 38.31 Demontarea epavelor

Pe lângă cele de mai sus, în ceea ce privește gestionarea VSU, pot fi luate în considerare două activități suplimentare, care reprezintă subseturi ale unor domenii mai extinse: Recuperarea materialelor selectate (NACE 38.32, inclusiv mărunțirea VSU) și vânzarea cu ridicata de deșeuri și resturi (NACE 46.77, inclusiv demontarea VSU pentru obținerea și revânzarea de părți utilizabile).

Prezentul document de referință cuprinde acțiuni pe care fabricanții de autovehicule și de părți și componente pentru autovehicule le pot pune în aplicare, avânde are drept rezultat îmbunătățiri ale performanței de mediu în ceea ce privește întregul lanț valoric al industriei autovehiculelor, astfel cum este prezentat în figura 1. În această figură, sunt evidențiate principalele sectoare avute în vedere în domeniul de aplicare a prezentului document.

Figura 1

Prezentare generală a activităților din lanțul valoric al sectorului producției de automobile

În domeniul de aplicare a activităților de producție de automobile, sunt cuprinse multe dintre etapele procesului, inclusiv: atelierul de presaj, producția de caroserie brută, vopsitul, fabricarea de componente și de subansambluri, fabricarea de grupuri motopropulsoare și de șasiuri, preasamblarea și finisarea, precum și asamblarea finală. În prezentul document, cele mai bune practici de management de mediu au fost elaborate astfel încât să aibă o aplicabilitate cât mai largă pentru diverse tipuri de uzine. Cu toate acestea, având în vedere variațiile ample în ceea ce privește integrarea verticală a activităților menționate anterior în cadrul aceleiași uzine, evaluarea și compararea directă a performanței de mediu între uzine este dificilă; prin urmare, aplicabilitatea și relevanța celor mai bune practici (precum și indicatorii și criteriile de referință) vor trebui să fie evaluate ținându-se seama de caracteristicile fiecărei instalații.

Tabelul următor (tabelul 1) prezintă cele mai importante aspecte de mediu directe și indirecte pentru sectorul producției de automobile, indicând care dintre acestea sunt incluse în domeniul de aplicare a prezentului document de referință. În plus, tabelul 1 prezintă principalele presiuni asupra mediului legate de aspectele de mediu cele mai relevante, precum și modul în care acestea sunt abordate în prezentul document: acestea sunt abordate fie prin intermediul celor mai bune practici de management de mediu descrise în secțiunile 3 și 4, fie printr-o trimitere la alte documente de referință disponibile, cum ar fi documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT (7), la care se face trimitere aici utilizându-se codul lor).

Tabelul 1

Cele mai semnificative aspecte și presiuni de mediu pentru sectorul producției de automobile și modul în care acestea sunt abordate în prezentul document de referință

Principalul aspect de mediu	Presiunea asupra mediului aferentă					Cele mai bune practici de management de mediu
	Energie/schimbări climatice	Resurse/deșeuri	Apă	Emisii	Biodiversitate
Gestionarea lanțului de aprovizionare						Cele mai bune practici de management de mediu privind gestionarea lanțului de aprovizionare (secțiunea 3.6)
Inginerie și proiectare						Cea mai bună practică de management de mediu privind proiectarea pentru durabilitate (secțiunea 3.6.3) Cea mai bună practică de management de mediu privind refabricarea componentelor (secțiunea 3.7.1)
Etapa de fabricare și asamblare
Atelierul de presaj						Trimitere la cele mai bune practici de management de mediu pentru sectorul de fabricare a produselor metalice (8) Cele mai bune practici de management de mediu pentru managementul de mediu, gestionarea energiei, a deșeurilor, a apei și a biodiversității (secțiunile 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5)
Caroseria brută						Cele mai bune practici de management de mediu pentru managementul de mediu, gestionarea energiei, a deșeurilor, a apei și a biodiversității (secțiunile 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5)
Atelierul de vopsit						Trimitere la cele mai bune tehnici disponibile (BAT) din documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru STS, STM
Fabricarea de șasie și de grupuri motopropulsoare						Trimitere la cele mai bune practici de management de mediu pentru sectorul de fabricare a produselor metalice Cele mai bune practici de management de mediu pentru managementul de mediu, gestionarea energiei, a deșeurilor, a apei și a biodiversității (secțiunile 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5)
Fabricarea altor componente						Trimitere la BAT din BREF pentru FMP, SF, IS, TAN, GLS, POL, TXT etc. Trimitere la cele mai bune practici de management de mediu pentru sectorul producției de EEE (9)
Linii de asamblare						Cele mai bune practici de management de mediu pentru managementul de mediu, gestionarea energiei, a deșeurilor, a apei și a biodiversității (secțiunile 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5)
Infrastructura uzinei						Cele mai bune practici de management de mediu pentru managementul de mediu, gestionarea energiei, a deșeurilor, a apei și a biodiversității (secțiunile 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5)
Faza de funcționare						În afara domeniului de aplicare, a se vedea figura 1
Etapa vehiculelor scoase din uz (VSU)
Depoluare						Trimitere la Directiva 2000/53/CE și Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10) Cea mai bună practică de management de mediu privind punerea în aplicare a unui sistem de management de mediu avansat (secțiunea 3.1.1) Cea mai bună practică de management de mediu privind depoluarea sporită a vehiculelor (secțiunea 4.2.1)
Recuperare și reutilizare						Directivele 2000/53/CE și 2006/66/CE (a se vedea trimiterile de mai sus) Cea mai bună practică de management de mediu privind punerea în aplicare a unui sistem de management de mediu avansat (secțiunea 3.1.1) Cea mai bună practică de management de mediu privind rețelele de preluare a materialelor și componentelor (secțiunea 4.1.1)
Demontarea și reciclarea componentelor						Directivele 2000/53/CE și 2006/66/CE (a se vedea trimiterile de mai sus) Cea mai bună practică de management de mediu privind punerea în aplicare a unui sistem de management de mediu avansat (secțiunea 3.1.1) Cea mai bună practică de management de mediu privind materialele plastice și părțile din compozit (secțiunea 4.2.2)
Tratament după mărunțire						În afara domeniului de aplicare (trimitere la BAT din BREF pentru WT), a se vedea figura 1

Aspectele de mediu prezentate în tabelul 1 au fost selectate ca fiind cele mai relevante în sector. Cu toate acestea, aspectele de mediu care urmează să fie gestionate de către anumite întreprinderi trebuie să fie evaluate de la caz la caz.

În plus, punerea în aplicare a celor mai bune practici de management de mediu rămâne un proces voluntar, care trebuie să fie adaptat la situația specifică a fiecărei organizații. Prin urmare, este important ca părțile interesate să stabilească prioritățile în ceea ce privește cele mai bune practici de management de mediu care sunt cele mai susceptibile de a fi utile pentru acestea. Tabelul următor ilustrează părțile interesate specifice vizate de prezentul document și care sunt cele mai susceptibile să considere cele mai bune practici de management de mediu din fiecare secțiune ca fiind relevante:

Tabelul 2

Principalele părți interesate pentru fiecare grup de cele mai bune practici de management de mediu [X = obiectiv principal, (x) = potențial relevant de asemenea]

	Domeniu	Aspect-cheie	Părți interesate
			OEM (Producătorii de echipamente originale) (11)	Furnizori de nivel 1	Nivelul 2 și alți furnizori	Producătorii care se ocupă de refabricare	ATF (12)	Instalații de tocare și mărunțire a vehiculelor scoase din uz
PRODUCȚIE	PRODUCȚIE TRANSVERSALĂ	Managementul de mediu	X	X	X	X	X	(x)
		Gestionarea energiei	X	X	X	X	X	(x)
		Gestionarea deșeurilor	X	X	X	X	X	(x)
		Gestionarea apei	X	X	X	X	X	(x)
		Biodiversitate	X	X	X	X	X	(x)
	LANȚ DE APROVIZIONARE, PROIECTARE ȘI REFABRICARE	Gestionarea lanțului de aprovizionare, logistică și proiectare	X	X	X
		Refabricare	(x)			X
TRATAREA VEHICULELOR SCOASE DIN UZ	Logistică VSU	Colectare				(x)	X
	Tratarea VSU						X	(x)

3.   CELE MAI BUNE PRACTICI DE MANAGEMENT DE MEDIU, INDICATORII SECTORIALI DE PERFORMANȚĂ DE MEDIU ȘI PARAMETRII DE EXCELENȚĂ PENTRU SECTORUL PRODUCȚIEI DE AUTOMOBILE

3.1.   Cele mai bune practici de management de mediu pentru managementul de mediu

Această secțiune este relevantă pentru fabricanții de autovehicule, piese și componente și este relevantă la scară largă pentru instalațiile autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz.

3.1.1.   Punerea în aplicare a unui sistem de management de mediu avansat

Cea mai bună practică de management de mediu este de a pune în aplicare un sistem de management de mediu avansat (EMS) în toate amplasamentele din cadrul societății. Acest lucru permite monitorizarea și îmbunătățirea continuă în ceea ce privește cele mai semnificative aspecte de mediu.

Un sistem de management de mediu este un instrument voluntar care sprijină organizațiile să elaboreze, să pună în aplicare, să revizuiască și să monitorizeze o politică de mediu și să își îmbunătățească performanța de mediu. Pot fi puse în aplicare sisteme avansate în conformitate cu ISO 14001-2015 sau, de preferință, EMAS, care sunt sisteme recunoscute la nivel internațional și certificate sau verificate de o parte terță, și care se axează pe îmbunătățirea continuă și evaluarea comparativă a performanței de mediu a organizației.

Aplicabilitatea

Un sistem de management de mediu este adecvat, de regulă, pentru toate organizațiile și amplasamentele. Domeniul de aplicare și natura sistemului de management de mediu pot varia în funcție de amploarea și complexitatea organizației și a proceselor sale, precum și în funcție de impacturile specifice asupra mediului implicate. În unele cazuri, este posibil ca aspecte legate de gestionarea apei, biodiversitate sau de contaminarea terenului să nu fie cuprinse sau monitorizate în sistemele de management de mediu puse în aplicare de întreprinderi din sectorul autovehiculelor; prezentul document de referință (secțiunile 3.2, 3.3, 3.4 și 3.5) poate oferi orientări utile cu privire la aceste aspecte.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu	Parametru de excelență
(i1) Amplasamente cu un sistem de management de mediu avansat (% de instalații/operațiuni) (i2) Numărul de indicatori de performanță de mediu care sunt utilizați în general în întreaga organizație și/sau care sunt raportați în declarațiile de mediu; (i3) Utilizarea de parametri interni sau externi pentru a stimula performanța de mediu (Da/Nu)	(b1) Un sistem de management de mediu avansat este pus în aplicare în toate unitățile de producție la nivel mondial

3.2.   Cele mai bune practici de management de mediu pentru gestionarea energiei

Această secțiune este relevantă pentru fabricanții de autovehicule, piese și componente. Principiile de bază sunt relevante, de asemenea, la scară largă pentru instalațiile autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz.

3.2.1.   Punerea în aplicare a unor sisteme de monitorizare detaliată și gestionare a energiei

Cea mai bună practică de management de mediu este de a pune în aplicare, pe amplasamentele de producție, monitorizarea detaliată a energiei la nivel de proces, împreună cu un sistem de gestionare a energiei care este certificat sau verificat de o parte terță, pentru a optimiza consumul de energie.

Cele mai bune practici în planurile de gestionare energetică includ următoarele aspecte, care sunt formalizate în conformitate cu un sistem de gestionare care necesită îmbunătățiri organizatorice, cum ar fi un sistem certificat ISO 50001 sau integrat în EMAS:

—	stabilirea unei politici, a unei strategii și a unui plan de acțiune în domeniul energiei;

—	obținerea unui angajament activ din partea conducerii de rang superior;

—	măsurarea și monitorizarea performanței;

—	instruirea personalului;

—	comunicarea;

—	îmbunătățirea continuă;

—	investiții.

Aplicabilitatea

Un sistem de gestionare a energiei certificat ISO 50001 sau integrat în EMAS este aplicabil în cazul oricărei uzine sau amplasament.

Introducerea de sisteme detaliate de monitorizare și gestionare a energiei, deși nu este esențială din punct de vedere sistematic, poate fi benefică pentru orice instalație și ar trebui să fie luată în considerare la nivelul adecvat pentru a promova luarea de măsuri.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i4) Numărul de instalații cu sisteme detaliate de monitorizare a energiei (# sau % de instalații/operațiuni) (i5) Numărul de instalații cu un sistem de gestionare a energiei certificat ISO 50001 sau integrat în EMAS (# sau % de instalații/operațiuni)

(b2) Sunt puse în aplicare planuri specifice de gestionare a energiei pentru toate amplasamentele (la nivel de organizație) (b3) Monitorizarea detaliată pentru fiecare proces este pusă în aplicare la fața locului (la nivel de amplasament) (b4) Uzina pune în aplicare controale de gestionare a energiei, cum ar fi oprirea consumului de energie în unele zone ale uzinei atunci când acestea nu se află în proces de producție, în cazul amplasamentelor cu monitorizare detaliată (la nivel de amplasament)

3.2.2.   Creșterea eficienței proceselor consumatoare de energie

Cea mai bună practică de management de mediu este de a garanta că sunt menținute niveluri ridicate de eficiență energetică, prin efectuarea de evaluări periodice ale proceselor consumatoare de energie și prin identificarea opțiunilor pentru îmbunătățirea controalelor, a gestionării, a reparațiilor și/sau înlocuirii echipamentelor.

Principiile majore care pot fi urmate pentru a crește eficiența energetică în instalații sunt:

—	efectuarea de evaluări ale performanței energetice;

—	automatizarea și calendarul pentru reducerea sarcinii de bază;

—

zonarea;

—	controale pentru detectarea scurgerilor și pierderilor;

—	instalarea de izolații pe țevi și echipament;

—	căutarea de oportunități pentru a instala sisteme de recuperare a căldurii, precum schimbătoarele de căldură;

—	instituirea de sisteme de cogenerare [producere combinată de energie termică și electrică (CHP)];

—	reabilitarea;

—	schimbarea sau combinarea surselor de energie.

Aplicabilitatea

Tehnicile menționate în cea mai bună practică de management de mediu descrisă mai sus se aplică, în principiu, atât pentru uzinele noi, cât și pentru cele existente. Cu toate acestea, potențialul de optimizare este, de regulă, mai mare în cazul instalațiilor existente care s-au dezvoltat organic de-a lungul anilor pentru a răspunde constrângerilor de producție în continuă schimbare, caz în care sinergiile și raționalizările pot furniza rezultate mai evidente.

Nu toate uzinele vor fi capabile să pună în aplicare cogenerarea (CHP): în uzinele cu proces termic scăzut sau cu puține cerințe în materie de căldură, cogenerarea nu va fi o strategie rentabilă.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu	Parametri de excelență
(I6) Punerea în aplicare a unor revizuiri periodice ale sistemelor, automatizarea, repararea, întreținerea și modernizările (% din amplasamente) (i7) Consumul global de energie (kWh) per unitate funcțională (13)	—

3.2.3.   Utilizarea energiei alternative și din surse regenerabile

Cea mai bună practică de management de mediu este de a utiliza energie din surse regenerabile, produsă la fața locului sau în afara amplasamentului, pentru a asigura nevoia de energie a unei instalații de fabricație de automobile.

După eforturile depuse pentru reducerea consumului energetic cât mai mult posibil (a se vedea secțiunea 3.2.2), printre sursele de energie din surse regenerabile sau alternative care pot fi luate în considerare se numără:

—	surse locale regenerabile de energie, de exemplu energia termică solară, panourile solare fotovoltaice, energia eoliană, geotermală, pe bază de biomasă sau generarea de energie hidroelectrică;

—	surse alternative la fața locului (potențial cu emisii scăzute de dioxid de carbon), cum ar fi sursele combinate de energie electrică și energie termică (CHP) sau trigenerare;

—	achiziționarea de energie din surse regenerabile din afara amplasamentului, fie direct, fie prin intermediul serviciilor publice majore de utilități.

Aplicabilitatea

Șansele de reușită, costurile și tehnologiile necesare vor varia semnificativ în funcție de resursele regenerabile locale. Fezabilitatea în ceea ce privește generarea de energie din surse regenerabile la fața locului variază foarte mult în funcție de factori specifici zonei generale și amplasamentului în sine, cum ar fi clima, relieful și solul, umbrirea și expunerea, precum și spațiul disponibil. Autorizațiile de urbanism pot constitui, de asemenea, un obstacol administrativ specific în ceea ce privește competența jurisdicțională.

Achiziția de energie din afara amplasamentului este aplicabilă la nivel general, fie prin crearea de parteneriate cu producătorii de energie (de exemplu, la scară locală), fie pur și simplu prin selectarea unei opțiuni de energie din surse regenerabile de la o companie de utilități, opțiune care face parte din ce în ce mai des din ofertă obișnuită în majoritatea statelor membre.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu	Parametri de excelență
(i8) Procentul locurilor de producție evaluate în ceea ce privește potențialul și posibilitățile de utilizare a surselor regenerabile de energie (%) (i9) Ponderea consumului de energie pe amplasament realizat prin utilizarea de surse regenerabile (%) (i10) Consumul de energie provenită din combustibili fosili (MWh sau TJ) pe unitate funcțională	(b5) Toate locurile de producție sunt evaluate în ceea ce privește potențialul de utilizare a surselor regenerabile de energie (b6) Consumul de energie este raportat, declarându-se ponderea de energie fosilă și nonfosilă (b7) Este instituită o politică pentru a stimula o creștere a utilizării energiei din surse regenerabile

3.2.4.   Optimizarea iluminării în uzinele de automobile

Cea mai bună practică de management de mediu este de a reduce consumul de energie pentru iluminat printr-o combinație de proiectare optimă, amplasare și utilizare de tehnologii de iluminat eficiente și de strategii de gestionare pe zone.

O abordare integrată în vederea optimizării eficienței energetice pentru iluminat trebuie să ia în considerare următoarele elemente:

—	proiectarea spațiului: ori de câte ori este posibil, utilizându-se lumina zilei în combinație cu lumina artificială;

—	optimizarea poziționării și a distribuției corpurilor de iluminat: înălțimea și spațiul dintre corpurile de iluminat, în limitele constrângerilor în materie de întreținere, curățenie, posibilitate de reparare și costuri;

—	creșterea eficienței dispozitivelor de iluminat: alegerea soluțiilor tehnice eficiente (la nivel de sistem) care să ofere suficientă luminozitate pentru lucrul în condiții de siguranță;

—	gestionarea iluminatului pe „zone”: iluminatul este pornit sau oprit în conformitate cu cerințele și cu prezența.

Combinarea măsurilor de mai sus poate fi modalitatea cea mai eficace și mai cuprinzătoare de a reduce consumul de energie pentru iluminat.

Aplicabilitatea

Cea mai bună practică de management de mediu descrisă mai sus este aplicabilă la scară generală, deși diferite tehnologii de iluminat au domenii de aplicare și limitări diferite, care pot face ca unele dintre acestea să nu fie adecvate pentru anumite medii de lucru.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i11) Punerea în aplicare a poziționării îmbunătățite, a iluminatului eficient din punct de vedere energetic (% din suprafețele de iluminare din cadrul perimetrului unui amplasament, % din totalul amplasamentelor) (i12) Punerea în aplicare a strategiilor pe zone pentru iluminat (% din suprafețele de iluminare din cadrul perimetrului unui amplasament, % din totalul amplasamentelor) (i13) Consumul de energie al echipamentelor de iluminat (14) (kWh/an pentru o uzină) (i14) Eficiența medie a corpurilor de iluminat în întreaga uzină (lm/W)

(b8) Soluțiile de iluminat cele mai eficiente din punct de vedere energetic, adecvate pentru cerințele specifice de la locul de muncă, sunt puse în aplicare la toate amplasamentele (b9) Sunt introduse scheme de zonare în toate amplasamentele

3.2.5.   Utilizarea rațională și eficientă a aerului comprimat

Cea mai bună practică de management de mediu este de a reduce consumul de energie prin identificarea și evaluarea utilizării de aer comprimat, prin optimizarea sistemelor de aer comprimat și eliminarea scurgerilor, printr-o mai bună corelare a cererii și ofertei de aer, prin creșterea eficienței energetice a compresoarelor și prin punerea în aplicare a recuperării căldurii reziduale.

Utilizarea de aer comprimat poate fi optimizată în conformitate cu un portofoliu vast de măsuri în trei domenii:

—	Măsuri referitoare la cerere: — evitarea și înlocuirea utilizării necorespunzătoare a aerului comprimat; — revizuirea utilizării instrumentelor de aer comprimat; — monitorizarea și controlarea cererii; — crearea de programe de sensibilizare.

—	Măsuri privind rețeaua și sistemul de distribuție: — identificarea și reducerea la minimum a scurgerilor; — depresurizare; — zonare; — utilizarea de supape.

—

Măsuri referitoare la ofertă: — dimensionarea și gestionarea sistemului de compresoare în funcție de cerere; — creșterea per total a eficienței energetice a sistemului de aer comprimat; — inspecția periodică a presiunii sistemului; — creșterea eficienței energetice a principalelor componente ale sistemelor; — inspecție periodică a filtrelor; — alegerea unor uscătoare eficiente din punct de vedere energetic și a unui sistem de scurgere optim; — instalarea unui sistem pentru recuperarea căldurii reziduale.

Aplicabilitatea

Abordările pentru îmbunătățirea eficienței energetice a sistemelor de aer comprimat pot fi aplicate de toate societățile care au un astfel de sistem la dispoziție, indiferent de dimensiunea acestora.

Înlocuirea dispozitivelor cu aer comprimat, precum și eliminarea pierderilor este aplicabilă la scară largă pentru toate sistemele, indiferent de vârsta lor și stadiul actual.

În ceea ce privește optimizarea proiectării sistemelor, recomandările sunt relevante în special pentru sistemele care s-au extins de-a lungul deceniilor – se estimează că această abordare se aplică în cazul a cel puțin 50 % din toate sistemele de aer comprimat.

În ceea ce privește utilizarea căldurii reziduale, este necesară o cerere continuă de căldură rezultată în urma procesului pentru realizarea economiilor corespunzătoare în materie de energie și de costuri.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i15) Consumul de energie electrică al sistemului de aer comprimat per unitate de volum la punctul de utilizare finală (kWh/m3 de aer comprimat livrat)

(b10) Consumul de energie al sistemului de aer comprimat este mai mic de 0,11 kWh/m3 de aer comprimat livrat, pentru instalațiile mari care funcționează la presiunea de 6,5 bari, cu debitul normalizat la 1 013 mbar și 20 oC, și deviații de presiune care nu depășesc 0,2 bari. (b11) După ce toate consumatoarele de aer sunt oprite, presiunea rețelei rămâne stabilă și compresoarele (în mod de așteptare) nu trec la condiția de sarcină.

3.2.6.   Optimizarea utilizării motoarelor electrice

Cea mai bună practică de management de mediu este de a reduce consumul de energie prin utilizarea optimă a motoarelor electrice, în special prin utilizarea variatoarelor de viteză pentru a adapta viteza motorului la cerere, de regulă pentru aplicații precum pompele.

Motoarele electrice sunt prezente în majoritatea proceselor de fabricație, și pot fi optimizate pentru un grad mai ridicat de eficiență. Măsurile preliminare includ analizarea unor posibile opțiuni de reducere a sarcinii motoarelor precum și o revizuire a calității puterii, a comenzii motoarelor, și a eficienței motoarelor și a transmisiei. Înlocuirea poate fi luată în considerare, întrucât motoarele moderne, eficiente din punct de vedere energetic, pot reduce consumul de energie cu până la 40 % față de modelele mai vechi.

O îmbunătățire suplimentară pentru aplicările vitezei variabile/sarcinii este instalarea de variatoare de viteză (VSD), în vederea adaptării modului de funcționare a motorului pe cale electronică, cu pierderi minime. Acest lucru este deosebit de relevant și prezintă cel mai mare potențial de economii în ceea ce privește aplicarea comună, cum ar fi pompele și ventilatoarele. O perioadă de amortizare scurtă face deseori ca aceste investiții să fie atractive din punct de vedere economic.

Aplicabilitatea

Tipul de sarcină și motorul electric adecvat constituie aspecte care trebuie luate în considerare înainte de evaluarea potențialului de îmbunătățire a optimizării. Modernizarea prezintă cel mai mare potențial pentru optimizare, evaluându-se dacă un motor cu putere nominală mai mică poate sau nu să fie instalat (în cazul în care sarcina este redusă) și luându-se în considerare, de exemplu, mărimea, greutatea și capacitatea de pornire. Cu toate acestea, inclusiv în cazul vehiculelor noi sau al noilor achiziții, adaptarea alegerii în materie de motor pentru a fi cât mai aproape posibil de utilizare va avea potențialul necesar pentru o funcționare optimă.

Atunci când se are în vedere instalarea de VSD, principalele efecte negative care trebuie luate în considerare sunt distorsiunea armonică, problemele de răcire la viteze de rotație scăzute, și rezonanța mecanică la anumite viteze de rotație.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu	Parametri de excelență
(i16) Ponderea de motoare electrice cu variator de viteză instalat (% din puterea instalată totală sau din numărul total) (i17) Ponderea de pompe cu variator de viteză (VSD) instalat (% din puterea instalată totală sau din numărul total) (i18) Randamentul mediu al pompei (%)	.

3.3.   Cele mai bune practici de management de mediu pentru gestionarea deșeurilor

Această secțiune este relevantă pentru fabricanții de autovehicule, piese și componente și este relevantă la scară largă pentru instalațiile autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz.

3.3.1.   Prevenirea și gestionarea deșeurilor

Cea mai bună practică de management de mediu este de a institui o strategie globală organizatorică de gestionare a deșeurilor cu obiective de nivel înalt pentru reducerea la minimum a deșeurilor, precum și de a o aplica la nivel de amplasament, cu planuri adaptate de gestionare a deșeurilor care să reducă la minimum generarea de deșeuri în timpul operațiunilor și să instituie parteneriate strategice în vederea găsirii de piețe pentru restul de fracțiuni de deșeuri.

O strategie organizatorică eficace de gestionare a deșeurilor urmărește să evite eliminarea finală, prin respectarea ierarhiei deșeurilor (15) și anume în ordinea priorității:

—	Reducerea prin planificare prospectivă, prelungirea duratei de viață a produsului înainte ca acesta să devină deșeu, îmbunătățirea metodelor de producție și gestionarea deșeurilor din cadrul lanțului de aprovizionare.

—	Reutilizarea materialelor în forma lor actuală.

—	Reciclarea, instituind: — colectarea și segregarea; — măsurarea și monitorizarea generării deșeurilor; — proceduri și metodologii; — furnizarea de logistică a deșeurilor; — parteneriate și implicarea părților interesate;

—	recuperarea de energie din deșeuri prin combustie sau prin intermediul unor tehnici mai avansate.

Aplicabilitatea

Infrastructura limitată de reciclare la nivel local și regulamentele în materie de eliminare a deșeurilor în anumite regiuni pot reprezenta un obstacol în ceea ce privește evitarea depozitării deșeurilor. În cazurile respective, colaborarea cu părțile interesate de la nivel local este un aspect important al planului de gestionare a deșeurilor.

Alegerea celor mai adecvate opțiuni de tratare a deșeurilor implică luarea în considerare a logisticii, precum și a proprietăților materialului și a valorii economice.

S-ar putea ca IMM-urile să nu fie în măsură să-și permită costurile de capital pe care le implică unele tehnici de reducere a cantității de deșeuri, care pot necesita echipamente noi, precum și formare sau programe informatice.

În cele din urmă, este posibil ca obiective extrem de ambițioase, cum ar fi eliminarea în totalitate a deșeurilor pentru a nu ajunge în depozitele de deșeuri, să nu se poată realiza pentru anumite instalații, în funcție de gradul de integrare verticală a proceselor din cadrul uzinei.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i19) Generarea de deșeuri per unitate funcțională (kg/unitate funcțională) (i20) Generarea de deșeuri periculoase per unitate funcțională (kg/unitate funcțională) (i21) Deșeuri trimise către fluxuri specifice, inclusiv prin reciclare, recuperare energetică și depozite de deșeuri (kg/unitate funcțională,% deșeuri totale) (i22) Instituirea și punerea în aplicare a unei strategii generale privind deșeurile, cu monitorizare și obiective de îmbunătățire (Da/Nu) (i23) [Pentru organizațiile cu amplasamente multiple] Numărul de amplasamente cu planuri avansate de gestionare a deșeurilor instituite (#) (i24) [Pentru organizațiile cu amplasamente multiple] Numărul de amplasamente care au realizat obiectivul privind deșeurile eliminate în totalitate pentru a nu ajunge în depozitele de deșeuri (#)

(b12) Planuri de gestionare a deșeurilor introduse [în toate amplasamentele] (B13) Deșeuri eliminate în totalitate pentru a nu ajunge în depozitele de deșeuri din toate activitățile/amplasamentele de producție și neproductive

3.4.   Cele mai bune practici de management de mediu pentru gospodărirea apelor

Această secțiune este relevantă pentru fabricanții de autovehicule, piese și componente. Principiile de bază sunt relevante, de asemenea, la scară largă pentru instalațiile autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz.

3.4.1.   Strategia și gestionarea consumului de apă

Gestionarea apelor reprezintă o problemă din ce în ce mai îngrijorătoare care de regulă nu este vizată în detaliu în sistemele standard de management de mediu. Prin urmare, cea mai bună practică de management de mediu este de a pune în aplicare monitorizarea și de a realiza o analiză a problemelor legate de gestionarea apei în conformitate cu un cadru consolidat recunoscut de gestionare a apei care le permite organizațiilor să:

—	evalueze consumul de apă și evacuarea apei;

—	evalueze riscurile din cadrul bazinelor hidrografice locale și al lanțului de aprovizionare;

—	creeze un plan privind modul în care să utilizeze apa mai eficient și să îmbunătățească deversarea apelor reziduale;

—	colaboreze cu lanțul de aprovizionare și cu alte organizații;

—	tragă la răspundere organizația și alte părți;

—	comunice rezultatele.

Aplicabilitatea

Gestionarea apelor reprezintă o problemă extrem de localizată: același nivel de consum de apă ar putea pune o presiune extremă asupra resurselor de apă disponibile în regiunile cu deficit de apă, neprezentând, în același timp, nicio problemă în zonele cu resurse de apă din abundență. Prin urmare, eforturile depuse de societăți în ceea ce privește necesitățile de gestionare a apei trebuie să fie proporționale cu situația de la nivel local.

Există provocări legate de colectarea de date suficiente pentru o evaluare completă a impactului apei. Prin urmare, organizațiile ar trebui să acorde prioritate eforturilor lor de a se concentra asupra proceselor, zonelor și produselor cu cel mai intensiv consum de apă, precum și asupra celor din zonele care sunt considerate a fi expuse unui risc ridicat de deficit de apă.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu	Parametri de excelență
(i25) Consumul de apă per unitate funcțională (m3/unitate funcțională) (i26) Amplasamentele care au efectuat o revizuire a strategiei de apă (% din instalații/operațiuni) (i27) Amplasamente care au monitorizare pentru consumul de apă (%) (i28) Amplasamente care au monitorizare separată a apei pentru procesele de producție și uz sanitar (%)	(b14) Introducerea unei strategii de apă în conformitate cu un instrument recunoscut, cum ar fi CEO Water Mandate, care să integreze o evaluare a deficitului de apă (b15) Utilizarea apei la fața locului este măsurată pentru fiecare amplasament și pentru fiecare proces, după caz, prin utilizarea programelor informatice automate

3.4.2.   Oportunități de economisire a apei în uzinele de automobile

Cea mai bună practică de management de mediu constă în reducerea la minimum a consumului de apă în toate instalațiile, revizuirea periodică și punerea în aplicare a măsurilor de utilizare eficientă a apei și asigurarea faptului că majoritatea practicilor și a aparatelor sunt clasificate ca fiind extrem de eficiente.

Potențialul de economisire a apei în întreaga uzină (16) poate fi reflectat prin:

—	Evitarea consumului de apă: — curățarea fără apă a tuturor zonelor înainte de a utiliza furtunul; — eliminarea scurgerilor; — utilizarea de alternative la pompele cu inel de lichid.

—

Reducerea consumului de apă: — îmbunătățirea eficienței operațiunilor; — instalarea de limitatoare de debit de apă la circuitul de alimentare cu apă de la robinet; — utilizarea duzelor de pulverizare pentru utilizarea eficientă a apei la clătirea cu furtunul/stropirea prin pulverizare; — utilizarea de comenzi de clătire cu temporizator; — instalarea de facilități cu utilizare eficientă a apei pentru personal; — utilizarea de procedee de curățare cu ultrasunete; — clătirea prin contracurent de apă; — clătirea realizată pe etape intercalate (inter-stage).

Aplicabilitatea

Dispozitivele de economisire a apei sunt aplicabile la scară generală și nu compromit performanța dacă sunt alese și instalate corect.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu	Parametri de excelență
(i25) Consumul de apă per unitate funcțională (m3 /unitate funcțională) (i29) Procentul de operațiuni de pe amplasamentele existente, echipate cu dispozitive sanitare și procese de economisire a apei (%) (i30) Ponderea de noi amplasamente proiectate cu dispozitive și procese de economisire a apei (%)	(b16) Toate amplasamentele noi sunt concepute cu dispozitive sanitare de economisire a apei și modernizarea dispozitivelor de economisire a apei este introdusă treptat în toate amplasamentele existente

3.4.3.   Reciclarea apei și colectarea apelor pluviale

Cea mai bună practică de management de mediu este de a evita/elimina utilizarea în procese a apei de înaltă calitate, dacă acest lucru nu este necesar, precum și de a crește reutilizarea și reciclarea pentru a răspunde necesităților rămase.

Pentru mai multe utilizări, cum ar fi apa de răcire, apa de toaletă și apa de closet, spălarea vehiculelor/componentelor și irigarea suprafețelor necultivate, este posibilă înlocuirea apei potabile sau a apei de înaltă calitate cu apa recuperată în urma colectării apelor pluviale sau cu apa reciclată din alte utilizări.

Instalarea acestor sisteme necesită, de regulă, următoarele elemente:

—	pentru sisteme de reciclare a apelor reziduale: — rezervoare de pretratare; — sistem de tratare; — pompare;

—	pentru sisteme pentru colectarea apelor pluviale: — zona de captare a apei; — sistem de transport al apei prin conducte; — dispozitiv de stocare; — sistem de distribuție.

Aplicabilitatea

Sisteme de reciclare a apei pot fi proiectate în toate clădirile noi. Modernizarea clădirilor existente este costisitoare și ar putea fi imposibil de pus în practică, cu excepția cazului în care clădirea este supusă unor lucrări ample de renovare.

Fezabilitatea economică a sistemelor de colectare a apelor pluviale depinde în foarte mare măsură de climă.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu	Parametri de excelență
(i25) Consumul de apă per unitate funcțională (m3/unitate funcțională) (i31) Instalarea unui sistem de reciclare a apelor reziduale (Da/Nu) (i32) Instalarea unui sistem de reciclare a apelor pluviale (Da/Nu) (i33) Cantitatea anuală de apă pluvială utilizată și de apă reziduală reutilizată (m3/an) (i34) Procentul consumului total de apă realizat prin apa reciclată sau prin apele reziduale (%)	(b17) Reciclarea apei în regim de „circuit închis” este pusă în aplicare cu o rată de recuperare de cel puțin 90 % acolo unde este fezabil (b18) 30 % din necesitățile în materie de apă sunt îndeplinite prin utilizarea apelor recoltate (în regiuni cu precipitații suficiente)

3.4.4.   Acoperișurile verzi pentru gestionarea apelor pluviale

Cea mai bună practică de management de mediu este de a instala sau a moderniza acoperișurile verzi la amplasamentele industriale, în special în zonele sensibile din punct de vedere ecologic, unde gestionarea apelor pluviale de șiroire este importantă.

Instalarea acoperișurilor verzi în cazurile în care acest lucru este posibil din punct de vedere structural poate să contribuie la următoarele obiective:

—	atenuarea apei, în special în cazul în care aceasta rezultă în urma unor fenomene meteorologice grave;

—	creșterea duratei de viață a acoperișului (reducerea consumului de material);

—	efect de izolație (reducerea consumului energetic HVAC);

—	conservarea biodiversității;

—	îmbunătățirea calității apei.

Aplicabilitatea

Acoperișurile verzi sunt aplicabile în cazul mai multor proiecte de construcție existente și noi, dar, în practică, puține locuri sunt eligibile pentru implementarea la scară largă a soluției. Limitările includ riscul real de evenimente pluviale; constrângerile structurale ale clădirii; accesul la lumina soarelui; umiditatea; lucrările de impermeabilizare; sistemele de acoperiș existente; precum și gestionarea apelor pluviale colectate.

În plus, această utilizare a acoperișului trebuie să fie pusă în balanță cu alte utilizări favorabile mediului, cum ar fi instalarea de sisteme de energie solară (fotovoltaică/termică) și de sisteme care permit pătrunderea luminii zilei.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i35) Procentul amplasamentelor care sunt adecvate pentru acoperișuri verzi cu acoperișuri verzi instalate (%) (i36) Capacitatea acoperișului verde de reținere a apei: proporția de retenție a apei (%), scurgerea de apă (m3) (i37) Puterea de răcire: reducerea cererii de energie pentru HVAC (MJ) (i38) Indicatorii calitativi ai biodiversității (de exemplu, numărul de specii care trăiesc pe acoperiș), în funcție de condițiile locale

—

3.5.   Cele mai bune practici de management de mediu pentru gestionarea biodiversității

Această secțiune este relevantă pentru fabricanții de autovehicule, piese și componente. Principiile de bază sunt relevante, de asemenea, la scară largă pentru instalațiile autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz.

3.5.1.   Revizuirea și strategia ecosistemelor și gestionarea biodiversității în întregul lanț valoric

Cea mai bună practică de management de mediu este de a efectua o revizuire a gestionării ecosistemului, astfel încât impactul serviciilor ecosistemice asupra întregului lanț valoric să poată fi clar înțeles, precum și de a colabora cu părțile interesate pentru a minimiza eventualele probleme.

Organizațiile pot urma metodologii precum Corporate Ecosystem Services Review (elaborată de Institutul Mondial al Resurselor împreună cu Consiliul mondial de afaceri pentru dezvoltare durabilă), care cuprinde cinci etape:

—	alegerea domeniului de aplicare;

—	identificarea serviciilor ecosistemice prioritare (calitative);

—	analizarea tendințelor în materie de servicii prioritare;

—	identificarea riscurilor și oportunităților de afaceri;

—	elaborarea unor strategii.

Aplicabilitatea

Evaluările de ecosistem pot fi puse în aplicare cu ușurință de societăți de toate dimensiunile, cu grade diferite de detaliu și profunzime în ceea ce privește lanțul de aprovizionare. Abordările prezentate constau în integrarea gestionării biodiversității în planul de management (de mediu) al organizației și, prin urmare, se pot corela cu ușurință cu multe alte procese și tehnici analitice existente ale societăților, cum ar fi evaluările ciclului de viață, planuri de gestionare a terenurilor, evaluări ale impactului economic, prezentarea de rapoarte de către societăți, precum și evaluări privind durabilitatea.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu	Parametri de excelență
(i39) Aplicarea de metodologii în vederea evaluării serviciilor ecosistemice raportat la lanțul valoric (Da/Nu sau % de aplicare) (i40) Sfera domeniului de aplicare de aplicare relevant, astfel cum este determinată prin stabilirea de priorități (Da/Nu sau % de aplicare)	(b19) Se desfășoară o evaluare la nivel înalt a ecosistemului în cadrul lanțului valoric, urmată de o evaluare în detaliu a ecosistemului în zone identificate ca prezentând un risc ridicat (b20) Sunt elaborate strategii pentru a atenua problemele din domeniile prioritare identificate ale lanțului de aprovizionare, în colaborare cu părțile interesate de la nivel local și cu experți externi

3.5.2.   Gestionarea biodiversității la nivel de amplasament

Cea mai bună practică de management de mediu este de a îmbunătăți impactul direct asupra biodiversității la sediul societății prin măsurarea, gestionarea și raportarea cu privire la eforturile în materie de biodiversitate, precum și prin colaborarea cu părțile interesate de la nivel local.

Trei etape-cheie sunt esențiale în vederea îmbunătățirii impactului asupra biodiversității la nivel de amplasament:

—

Măsurarea biodiversității pentru a urmări impactul pozitiv și negativ al unei organizații asupra biodiversității, de exemplu axarea pe utilizarea terenurilor, impactul asupra mediului și speciile protejate. Cele mai bune practici includ, de exemplu, biodiversitatea bazată pe localizare sau depistarea riscurilor, inclusiv analizarea zonelor înconjurătoare, precum și măsurarea în conformitate cu indicatorii și un inventar al speciilor.

—

Gestionarea și colaborarea cu părțile interesate: Gestionarea amplasamentului pentru a promova și a menține biodiversitatea, realizarea de măsuri de redresare ecologică, colaborând, în același timp, cu organizațiile specializate implicate în domeniul biodiversității și educarea personalului și a contractanților.

—	Raportarea: schimbul de informații cu părțile interesate cu privire la activitățile organizației, impactul și performanțele acesteia în ceea ce privește biodiversitatea.

Aplicabilitatea

Multe dintre aceste abordări sunt aplicabile în general și pot fi introduse în orice moment în cursul exploatării amplasamentului. Este posibil ca amplasamentele existente să dispună de spațiu limitat sau să nu aibă deloc spațiu disponibil pentru dezvoltare, deși unele soluții pot utiliza suprafețele deja construite (a se vedea secțiunea 3.4.4).

Una dintre problemele cu care se confruntă organizațiile care pun în aplicare cea mai bună practică de management de mediu descrisă mai sus este riscul ca zonele dedicate biodiversității să devină protejate, fapt ce ar împiedica utilizarea viitoare, de exemplu extinderi planificate pe termen lung.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i41) Numărul de proiecte de colaborare cu părțile interesate pentru a aborda aspecte legate de biodiversitate (#) (i42) Este instituită o procedură/instrumente menite să analizeze reacțiile privind biodiversitatea din partea părților interesate, a clienților, furnizorilor (Da/Nu) (i43) Inventar al terenurilor sau al altor zone aflate în proprietatea, gestionate sau închiriate de societate în zonele protejate sau în zone adiacente sau în zone bogate în biodiversitate (m2) (i44) Este instituit un plan pentru grădinărit favorabil biodiversității pentru sediu sau pentru alte zone aflate în proprietatea, gestionate sau închiriate de societate (Da/Nu) (i45) Indice privind biodiversitatea (care urmează să fie elaborat în conformitate cu condițiile locale)

(b21) Este instituit un plan cuprinzător privind biodiversitatea, pentru a asigura integrarea sistematică a aspectelor legate de biodiversitate, prin măsurare, monitorizare și raportare (b22) Este instituită cooperarea cu experți și cu părțile interesate de la nivel local

3.6.   Cele mai bune practici de management de mediu pentru gestionarea și configurarea lanțului valoric

Această secțiune este relevantă pentru fabricanții de autovehicule, piese și componente.

3.6.1.   Promovarea îmbunătățirilor ecologice în lanțul de aprovizionare

Cea mai bună practică de management de mediu este de a le solicita tuturor furnizorilor majori să dispună de sisteme certificate de management de mediu, de a stabili obiective pentru criteriile de mediu și de a desfășura audituri ale furnizorilor cu risc ridicat pentru a asigura conformitatea. Acest lucru este susținut prin formarea furnizorilor și colaborarea cu aceștia, pentru a se asigura că performanțele lor de mediu se îmbunătățesc.

Organizațiile-lider se străduiesc să depună eforturi pentru a îmbunătăți performanțele ecologice în cadrul lanțului lor de aprovizionare prin:

—	urmărirea materialelor utilizând IMDS (Sistemul internațional pentru date privind materialele);

—	solicitarea ca furnizorii direcți să dispună de sisteme de management de mediu certificate sau verificate;

—

stabilirea obiectivelor de îmbunătățire ecologică și colaborarea cu furnizorii de nivel 1 cu privire la modul de realizare a acestora (de regulă prin: reducerea deșeurilor și creșterea gradului de reciclare; reducerea consumului de energie și a emisiilor de CO2; mărirea procentului de materiale durabile din componentele achiziționate; și ameliorarea biodiversității);

—	sprijinirea furnizorilor pentru ca aceștia să își îmbunătățească impactul asupra mediului;

—	monitorizare și asigurarea respectării.

Aplicabilitatea

Mulți producători de echipamente originale le impun tuturor furnizorilor lor de nivel 1 să convină asupra aceluiași cod de conduită de mediu general, care este integrat în acordurile de achiziționare. Inițial, ar putea fi benefică axarea pe furnizorii de nivel 1 care reprezintă cea mai mare parte din totalul bugetului pentru achiziționare sau pe cei cu impact mare asupra mediului. Auditarea furnizorilor de nivel 1 presupune un efort semnificativ care pare a fi fezabil numai în cazul organizațiilor mai mari care practică deja o examinare amănunțită a operațiunilor cu furnizori. Pe termen lung, cerințele pot fi extinse pentru a cuprinde mai mulți furnizori.

În ceea ce privește aplicabilitatea celei mai bune practici descrise mai sus la furnizorii de nivelul 1 mai degrabă decât la producătorii de echipament original, furnizorii ar trebui să țină seama de pârghiile pe care organizația le poate utiliza în vederea augmentării cerințelor în ceea ce îi privește pe furnizorii proprii, având în vedere dimensiunea proprie a acestora sau capacitatea lor de achiziție, precum și ponderea relativă în portofoliul propriilor furnizori.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i46) Ponderea de furnizori (direcți) de nivel 1 (în funcție de număr sau de valoarea/bugetul pentru achiziționare) care respectă standardele necesare în conformitate cu auditurile interne sau externe (%) (i47) Chestionare de autoevaluare trimise furnizorilor direcți care prezintă risc ridicat (Da/Nu) (i48) S-au întreprins dezvoltarea și formarea profesională a furnizorilor direcți (Da/Nu)

(b23) Toți furnizorii principali sunt obligați să dispună de un sistem de management de mediu pentru a beneficia de acordurile de achiziționare (b24) Sunt stabilite criterii de mediu în toate domeniile de impact asupra mediului pentru acordurile de achiziționare (b25) Tuturor furnizorilor direcți le sunt trimise chestionare de autoevaluare, iar furnizorii care prezintă risc ridicat sunt auditați de către clienți sau de terți (b26) S-au întreprins dezvoltarea și formarea profesională a furnizorilor direcți (b27) Sunt definite proceduri de executare pentru neconformitate

3.6.2.   Colaborarea cu furnizorii și clienții în vederea reducerii ambalajelor

Cea mai bună practică de management de mediu este de a reduce și a refolosi ambalajele utilizate pentru furnizarea de materiale și componente.

Cea mai bună practică se bazează pe următoarele principii:

—	reducerea ambalării inutile, asigurând, în același timp, funcționalitatea corespunzătoare (integritatea părților, facilitarea accesului);

—	investigarea materialelor alternative pentru ambalaje care sunt fie mai puțin consumatoare de resurse, fie mai ușor de reutilizat/reciclat;

—	dezvoltarea logisticii inverse pentru returnarea ambalajelor goale către furnizori/pentru recuperarea de la clienți în cadrul unui circuit închis;

—	analizarea opțiunii de utilizări alternative ale ambalajelor de unică folosință pentru a evita eliminarea [o treaptă superioară în cadrul „ierarhiei deșeurilor” (17)].

Aplicabilitatea

Aceste principii sunt aplicabile în general tuturor ambalajelor utilizate în prezent. Fezabilitatea concretă a soluțiilor inovatoare va fi limitată de disponibilitatea furnizorilor sau a clienților pentru a colabora în cadrul sistemului.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu	Parametri de excelență
(i20) Generarea de deșeuri per unitate funcțională (kg/unitate funcțională) (i49) Generarea de deșeuri care provin de la ambalaje per unitate funcțională (kg/unitate funcțională) (i50) Generarea de deșeuri care provin de la ambalaje per amplasament sau grup de întreținere (kg/amplasament, kg/grup de întreținere)	—

3.6.3.   Proiectarea pentru sustenabilitate utilizând evaluarea ciclului de viață (ECV)

Efectuarea evaluării ciclului de viață (ECV) contribuie la identificarea potențialelor îmbunătățiri și compromisuri între diferitele impacturi asupra mediului și contribuie, de asemenea, la evitarea transferului de sarcini de mediu dintr-o parte în alta a ciclului de viață al produsului.

Cea mai bună practică de management de mediu este de a efectua ECV în mod extensiv în faza de proiectare, pentru a sprijini stabilirea de obiective specifice de îmbunătățire în ceea ce privește diferite impacturi asupra mediului, precum și pentru a se asigura că aceste obiective sunt îndeplinite; și de a sprijini procesul decizional, utilizând instrumente LCA pentru a:

—	asigura durabilitatea resurselor;

—	asigura utilizarea minimă a resurselor în producție și distribuție;

—	asigura utilizarea minimă a resurselor în etapa de utilizare;

—	asigura durabilitatea corespunzătoare a produsului și a componentelor;

—	permite demontarea, trierea și purificarea;

—	permite efectuarea de comparații între diverse tipuri de concepte de mobilitate.

Aplicabilitatea

În principiu, nu există limite în ceea ce privește aplicabilitatea ECV pentru a contribui la deciziile în materie de proiectare la nivel de vehiculul, precum și la nivel de piese și materiale individuale. Cu toate acestea, majoritatea IMM-urilor nu dispun de expertiza și resursele necesare pentru a răspunde solicitărilor de informații privind performanța de mediu pe durata ciclului de viață, fiind eventual necesară acordarea de sprijin suplimentar.

Există, de asemenea, limite în ceea ce privește metodologiile ECV actuale, întrucât unele categorii de impact nu figurează în mod corespunzător în metodologiile ECV – de exemplu, pierderea biodiversității și efectele indirecte din cauza deplasării producției agricole.

ECV poate fi un instrument ineficace pentru compararea vehiculelor între OEM, întrucât limitele, parametrii și seturile de date utilizate pot să difere considerabil, inclusiv atunci când se urmează orientările standard ISO. Într-adevăr, acesta nu era un obiectiv al ECV atunci când instrumentul a fost elaborat inițial. Cu toate acestea – astfel cum este cazul sistemelor de management de mediu precum EMAS – ECV este foarte utilă pentru a măsura îmbunătățirea pe care o poate înregistra o societate în materie de performanțe de mediu ale produselor sale, de regulă prin compararea unui vehicul cu propriul predecesor aparținând aceleiași linii de produse.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu

Parametri de excelență

(i51) Efectuarea ECV pe liniile principale de produse pentru a sprijini deciziile privind proiectarea și dezvoltarea (Da/Nu) (i52) Îmbunătățiri în ceea ce privește indicatorii de mediu (CO2, consumul de energie, poluarea etc.) pentru proiectele noilor modele în cazul liniilor principale de produse în comparație cu proiectele modelelor anterioare (%) (i53) Realizarea de comparații între diferite tipuri de concepte de mobilitate (Da/Nu)

(b28) ECV este efectuată pentru liniile principale de produse în conformitate cu standardele ISO 14040: 2006 sau echivalente (b29) Sunt stabilite obiective astfel încât să se asigure îmbunătățiri continue ale impactului asupra mediului al modelelor noi de vehicule

3.7.   Cele mai bune practici de management de mediu pentru refabricare

Această secțiune este relevantă pentru fabricanții de autovehicule, piese și componente.

3.7.1.   Cele mai bune practici generale pentru refabricarea de componente

Atingerea unor niveluri mai ridicate de refabricare are un impact semnificativ asupra conservării materialelor și asupra economisirii energiei.

Cea mai bună practică de management de mediu este de a spori amploarea activităților de refabricare, instituind proceduri menite să asigure o calitate ridicată a pieselor refabricate, precum și reducând, totodată, impactul asupra mediului și amplificând activitățile pentru a cuprinde mai multe componente.

Aplicabilitatea

De regulă, refabricarea este viabilă pentru produsele cu valori ridicate de revânzare, iar piețele pentru anumite componente sunt deja mature (de exemplu, demaroare, alternatoare etc.). Alte domenii sunt într-un stadiu incipient de dezvoltare (cum ar fi componentele electrice și electronice), caz în care complexitatea este mult mai mare, și există un potențial considerabil pentru creșterea pieței în aceste domenii. Refabricarea poate fi utilă, de asemenea, în situațiile în care generațiile anterioare ale produsului sunt încă pe piață și necesită întreținere, însă nu se mai produc.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu	Parametri de excelență
(i54) Nivelul de refabricare (pondere pe component (%) (i55) Niveluri globale de refabricare (% din componentele recuperate)	—

4.   CELE MAI BUNE PRACTICI DE MANAGEMENT DE MEDIU, INDICATORII SECTORIALI DE PERFORMANȚĂ DE MEDIU ȘI PARAMETRII DE EXCELENȚĂ PENTRU SECTORUL TRATĂRII VEHICULELOR SCOASE DIN UZ

4.1.   Cele mai bune practici de management de mediu pentru colectarea VSU

Această secțiune este relevantă pentru instalațiile autorizate de tratare a VSU.

4.1.1.   Rețelele de preluare a materialelor și componentelor

Cea mai bună practică de management de mediu este de a pune la dispoziție rețele eficiente de preluare pentru a crește rata de reutilizare, reciclare și recuperare care este realizabilă din punct de vedere economic atunci când se tratează VSU. Acest lucru implică o colaborare amplă între diferiți actori din acest sector în vederea recuperării de componente, consolidarea cu alte fluxuri de deșeuri acolo unde este posibil, precum și formare și sprijin.

Instalațiile de tratare autorizate de prim rang au pus în aplicare cele mai bune practici prin:

—	colaborarea cu actori din acest sector: pentru a coordona monitorizarea, colectarea și transportul componentelor și materialelor și pentru a se asigura că sunt instituite stimulentele adecvate pentru actorii din cadrul lanțului;

—	gestionarea/stimularea returnării de produse;

—	consolidarea cu alte fluxuri de deșeuri, în vederea reducerii sarcinilor administrative și a punerii în comun a cunoștințelor de specialitate;

—	furnizarea de asistență tehnică și sensibilizare.

Aplicabilitatea

Cele mai mari beneficii potențiale pentru mediu par a fi prezentate de colectarea de tehnologii avansate cu o durată de viață limitată (cum ar fi bateriile vehiculelor electrice sau hibride), precum și de componentele/materialele a căror demontare este mai puțin atractivă din punct de vedere financiar (cum ar fi componentele din plastic și sticlă). În ceea ce privește gestionarea/stimularea returnării de produse, aplicabilitatea modelor alternative de afaceri (dacă este cazul) depinde de reglementările locale, de clientelă, de dispersia geografică, precum și de tipul de produs în cauză.

În unele state membre, regimurile de preluare s-ar putea confrunta cu concurență din partea sectorului informal pentru demontarea VSU.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu	Parametri de excelență
(i56) Rata de produse sau materiale specifice recuperate prin intermediul rețelelor VSU (%)	(b30) Sunt instituite colaborare și parteneriate cu organizații locale/naționale pentru punerea în aplicare a rețelelor de preluare

4.2.   Tratarea VSU

Această secțiune este relevantă pentru instalațiile autorizate de tratare a VSU.

4.2.1.   Depoluarea sporită a vehiculelor

Cea mai bună practică de management de mediu este de a efectua cu atenție depoluarea obligatorie a vehiculelor utilizând echipamente special concepute în acest scop, acolo unde este posibil. Aspectele legate de mediu sunt relevante pentru contaminarea solului și a apei, însă sunt legate, de asemenea, de potențialul de recuperare a materialelor în vederea reutilizării și reciclării.

Cea mai bună practică este de a avea instituite sisteme de depoluare eficace, cum ar fi:

—	echipamente care penetrează în condiții de siguranță rezervoare de combustibil și extrag combustibilul pe cale hidraulică;

—	echipament de drenaj/colectare a uleiurilor, fluidelor hidraulice etc.; și de a elimina uleiul din amortizoarele de șoc;

—	instrumente pentru a elimina convertizorul catalitic;

—	echipamente pentru eliminarea și depozitarea în siguranță a gazelor emanate de sistemele de aer condiționat;

—	echipamente pentru declanșarea airbag-urilor; și

—	echipamente pentru îndepărtarea sistemelor de tensionare a centurilor scaunelor;

sau de a utiliza metode alternative pentru a atinge aceleași niveluri de depoluare.

Aplicabilitatea

Ratele de depoluare vor fi afectate dacă o instalație de tratare a VSU este sau nu specializată pe un anumit tip de vehicul (de exemplu, dimensiunile vehiculului). Alți factori vor fi, de asemenea, necesari, de exemplu mașini comerciale de depoluare în anumite cazuri, sau instalații de tratare sau de depozitare adecvate, pentru a se asigura că depoluarea nu prezintă pericole pentru mediul înconjurător.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu	Parametri de excelență
(i57) Rata de înlăturare a componentelor (%) (i58) Rata de reciclare a fluidelor (%) (i59) Instalarea de mașini comerciale de depoluare sau de echipamente care îndeplinesc funcții echivalente (Da/Nu) (i60) Utilizarea de tehnici de echilibrare a masei pentru a monitoriza ratele de depoluare (Da/Nu) (i61) Adoptarea unui sistem de management al calității (Da/Nu)	(b31) Este instituit un sistem certificat de management al calității în cadrul organizației

4.2.2.   Cele mai bune practici generale pentru materialele plastice și părțile din compozit

Există două metode principale pentru tratarea materialelor plastice și a părților din compozit – demontarea și reciclarea componentelor și reciclarea după mărunțire. Avantajele și dezavantajele relative ale acestor metode depind în mare măsură de disponibilitatea și performanța tehnologiilor de tratare a VSU.

Cea mai bună practică de management de mediu este, așadar, de a evalua avantajele și dezavantajele pe baza unor informații specifice relevante pentru materialele plastice și părțile din compozit. Organizațiile lidere au instituit reciclarea în circuit închis pentru componentele selectate și continuă să dezvolte noi domenii pentru a crește nivelul de reciclare a vehiculelor lor.

Aplicabilitatea

Există un domeniu de aplicare pentru cea mai bună practică în contextul căilor de reciclare pentru care se optează atât înainte de mărunțire, cât și după mărunțire.

Indicatori de performanță de mediu și parametri de excelență asociați

Indicatori de performanță de mediu	Parametri de excelență
(i62) Luarea în considerare a studiilor ECV pentru a determina trasee optime în ceea ce privește materialul în funcție de factorii locali (Da/Nu) (i63) Ponderea componentelor tratate în conformitate cu traseul optim ECV (%)	—

5.   INDICATORI-CHEIE DE PERFORMANȚĂ DE MEDIU RECOMANDAȚI PENTRU FIECARE SECTOR

Tabelul următor conține o selecție de indicatori-cheie de performanță de mediu pentru sectorul producției de automobile, precum și valorile de referință aferente și trimiteri la cele mai bune practici de management de mediu relevante. Aceștia constituie un subset al ansamblului de indicatori menționați în secțiunile 3 și 4.

#	Indicator recomandat	Unitate comună	Grup-țintă principal	Scurtă descriere	Nivel de monitorizare minim recomandat	Indicator de bază EMAS asociat (18)	Parametru de excelență	Cea mai bună practică de management de mediu asociată (19)
PRODUCȚIA DE AUTOMOBILE
1	Amplasamente cu un sistem de management de mediu avansat	% din instalații/operațiuni	Producători de autovehicule, piese și componente Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	Numărul de amplasamente cu un sistem de management de mediu avansat (de exemplu, înregistrat în cadrul EMAS sau certificat ISO 14001 și astfel cum este descris în cea mai bună practică de management de mediu) împărțit la numărul total de amplasamente	Nivel de societate	Eficiența energetică Eficiența materialelor Apă Deșeuri Biodiversitate Emisii	Un sistem de management de mediu avansat este instituit în toate locurile de producție la nivel mondial	Cea mai bună practică de management de mediu 3.1.1
2	Numărul de instalații cu sisteme detaliate de monitorizare a energiei	% din instalații/operațiuni % din instalații/operațiuni	Producători de autovehicule, piese și componente Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	Numărul de instalații cu sisteme adecvate de monitorizare a energiei Acest lucru poate fi exprimat, de asemenea, sub formă de procent din numărul total de instalații ale societății	Nivel de societate	Eficiența energetică	Sunt puse în aplicare planuri specifice de gestionare a energiei pentru toate amplasamentele Monitorizarea detaliată pentru fiecare proces este pusă în aplicare la fața locului Uzina pune în aplicare controale de gestionare a energiei, cum ar fi oprirea consumului de energie în unele zone ale uzinei atunci când acestea nu se află în proces de producție, în cazul amplasamentelor cu monitorizare detaliată	Cea mai bună practică de management de mediu 3.2.1
3	Consumul global de energie per unitate funcțională	kWh/unitate funcțională/an	Producători de autovehicule, piese și componente Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	Consumul anual de energie (termică, de răcire și electrică) utilizată la locul de producție împărțit la unitatea funcțională selectată (de exemplu, autovehicule fabricate)	Nivel de societate	Eficiența energetică	—	Cea mai bună practică de management de mediu 3.2.2
4	Procentul locurilor de producție evaluate în ceea ce privește potențialul și posibilitățile de utilizare a surselor regenerabile de energie	%	Producători de autovehicule, piese și componente Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	Locurile de producție evaluate în ceea ce privește potențialul și oportunitățile pentru utilizarea energiei din surse regenerabile împărțite la numărul total al locurilor de producție	Nivel de societate	Emisii	Toate locurile de producție sunt evaluate în ceea ce privește potențialul și posibilitățile de utilizare a surselor regenerabile de energie Este instituită o politică pentru a stimula creșterea utilizării energiei din surse regenerabile	Cea mai bună practică de management de mediu 3.2.3
5	Ponderea consumului de energie în cadrul amplasamentului realizat prin utilizarea energiei din surse regenerabile	%	Producători de autovehicule, piese și componente Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	Cantitatea de energie din surse regenerabile utilizată (inclusiv atât energia produsă la fața locului, cât și cea achiziționată) împărțită la cantitatea totală de energie utilizată la fața locului.	Nivel de societate	Emisii	Consumul de energie este raportat, declarându-se ponderea de energie fosilă și non-fosilă	Cea mai bună practică de management de mediu 3.2.3
6	Consumul energetic al echipamentelor de iluminat	kWh/an	Producători de autovehicule, piese și componente Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	Consumul de energie anual pentru iluminat măsurat la nivel de instalație	Nivel de instalație	Eficiența energetică Emisii	—	Cea mai bună practică de management de mediu 3.2.4
7	Punerea în aplicare a poziționării îmbunătățite, a iluminatului eficient din punct de vedere energetic	% din suprafețele de iluminare din incinta unui amplasament % din totalul amplasamentelor	Producători de autovehicule, piese și componente Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	Sunt instituite o mai bună poziționare și sisteme de iluminat eficiente din punct de vedere energetic în incinta instalației	Nivel de instalație	Eficiența energetică Emisii	Soluțiile de iluminat cele mai eficiente din punct de vedere energetic, adecvate pentru cerințele specifice de la locul de muncă sunt puse în aplicare la toate amplasamentele	Cea mai bună practică de management de mediu 3.2.4
8	Punerea în aplicare a strategiilor pe zone pentru iluminat	% din suprafețele de iluminare din incinta unui amplasament % din totalul amplasamentelor	Producători de autovehicule, piese și componente Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	Gestionarea iluminatului este pusă în aplicare pe „zone”, și anume iluminatul este pornit sau oprit în conformitate cu cerințele și prezența în fiecare zonă a instalației	Nivel de instalație	Eficiența energetică Emisii	Sunt introduse scheme de zonare în toate amplasamentele în conformitate cu nivelurile celor mai bune practici	Cea mai bună practică de management de mediu 3.2.4
9	Consumul de energie electrică al sistemului de aer comprimat per unitate de volum la punctul de utilizare finală	kWh/Nm3 de aer comprimat emis, la presiunea de funcționare prevăzută de sistemul de aer comprimat	Producători de autovehicule, piese și componente Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	Electricitatea consumată pe metru cub standard de aer comprimat emis, furnizat la punctul de utilizare finală la un nivel de presiune declarat	Nivel de instalație	Eficiența energetică Emisii	Sistemul de aer comprimat are un consum de energie mai mic de 0,11 kWh/Nm3 pentru un sistem de aer comprimat care funcționează la o presiune de aproximativ 6,5 bari	Cea mai bună practică de management de mediu 3.2.5
10	Ponderea de motoare electrice cu variatoare de viteză instalate	%	Producători de autovehicule, piese și componente Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	Numărul de motoare cu variatoare de viteză instalate împărțit la numărul total de motoare. În mod alternativ, acest indicator poate fi calculat, de asemenea, prin puterea electrică a motoarelor cu variatoare de viteză instalate împărțită la puterea electrică totală a tuturor motoarelor electrice.	Nivel de instalație	Eficiența energetică Emisii	—	Cea mai bună practică de management de mediu 3.2.6
11	Generarea de deșeuri per unitate funcțională	kg/unitate funcțională	Producători de autovehicule, piese și componente Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	Cantitatea totală de deșeuri generate (deșeuri periculoase și nepericuloase) împărțită la unitățile funcționale selectate (de exemplu, vehicule fabricate)	Nivel de instalație	Deșeuri	—	Cea mai bună practică de management de mediu 3.2.7
12	Instituirea și punerea în aplicare a unei strategii generale privind deșeurile, cu monitorizare și obiective de îmbunătățire	Da/Nu	Producători de autovehicule, piese și componente Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	Este adoptată o strategie de gestionare a deșeurilor la nivel de amplasament, cu monitorizare și obiective de îmbunătățire	Nivel de instalație	Deșeuri	Planuri de gestionare a deșeurilor introduse [în toate amplasamentele]	Cea mai bună practică de management de mediu 3.3.1
13	Deșeuri trimise către fluxuri specifice, inclusiv prin reciclare, recuperare energetică și depozite de deșeuri	kg/unitate funcțională	Producători de autovehicule, piese și componente Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	Deșeurile generate sunt monitorizate și diversele cantități sunt trimise în vederea reciclării, recuperării de energie și eliminării în depozitele de deșeuri	Nivel de instalație	Deșeuri	Deșeuri eliminate în totalitate pentru a nu ajunge în depozitele de deșeuri din toate activitățile/amplasamentele de producție și neproductive	Cea mai bună practică de management de mediu 3.3.1
14	Consumul de apă per unitate funcțională	L/unitate funcțională	Producători de autovehicule, piese și componente Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	Consumul total de apă consumată la nivelul unei singure instalații împărțit la unitățile funcționale selectate (de exemplu, vehicule fabricate)	Nivel de instalație	Apă	Introducerea unei strategii privind apa în conformitate cu un instrument recunoscut, cum ar fi CEO Water Mandate, care să integreze o evaluare a deficitului de apă Utilizarea apei la fața locului este măsurată pentru fiecare amplasament și pentru fiecare proces, utilizându-se, opțional, programe informatice automate Sunt stabilite praguri pentru reducerea substanțelor poluante din apa evacuată, care depășesc cerințele legale minime	Cele mai bune practici de management de mediu 3.4.1, 3.4.2 și 3.4.3
15	Procentul de operațiuni din cadrul amplasamentelor existente echipate cu dispozitive și procese de economisire a apei	%	Producători de autovehicule, piese și componente Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	Numărul de operațiuni din cadrul amplasamentelor existente care sunt echipate cu dispozitive și procese de economisire a apei din numărul total de operațiuni	Nivel de instalație	Apă	Toate amplasamentele noi sunt dotate cu dispozitive sanitare de economisire a apei, iar modernizarea dispozitivelor de economisire a apei este introdusă treptat în toate amplasamentele existente	Cea mai bună practică de management de mediu 3.4.2
16	Ponderea de noi amplasamente proiectate cu dispozitive și procese de economisire a apei	%	Producători de autovehicule, piese și componente Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	Numărul de noi amplasamente concepute cu dispozitive sanitare și procese de economisire a apei din numărul total de amplasamente noi	Nivel de instalație	Apă	Toate amplasamentele noi sunt dotate cu dispozitive sanitare de economisire a apei, iar modernizarea dispozitivelor de economisire a apei este introdusă treptat în toate amplasamentele existente	Cea mai bună practică de management de mediu 3.4.2
17	Procentul consumului total de apă realizat prin apa reciclată sau prin apele reziduale	%	Producători de autovehicule, piese și componente Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	Cantitatea de apă folosită în instalație care este apă reciclată în procesele de producție sau apă pluvială recoltată dintr-un sistem de colectare a apelor pluviale	Nivel de instalație	Apă	Reciclarea apei în regim de „circuit închis” este pusă în aplicare cu o rată de recuperare de cel puțin 90 % acolo unde este fezabil 30 % din necesitățile în materie de apă sunt îndeplinite prin utilizarea apelor recoltate, numai în regiuni cu precipitații suficiente	Cea mai bună practică de management de mediu 3.4.3
18	Aplicarea de metodologii în vederea evaluării serviciilor ecosistemice raportat la lanțul valoric	Da/Nu % de acoperire a lanțului valoric	Producători de autovehicule, piese și componente	Este aplicată o evaluare a serviciilor ecosistemice raportat la lanțul valoric. În plus, ponderea lanțului valoric pentru care o evaluare a serviciilor ecosistemice este aplicată se poate calcula	Nivel de societate	Biodiversitate	Se desfășoară o evaluare la nivel înalt a ecosistemului în cadrul lanțului valoric, urmată de o evaluare în detaliu a ecosistemului în zone identificate ca prezentând un risc ridicat Sunt elaborate strategii pentru a atenua problemele din domeniile prioritare identificate ale lanțului de aprovizionare, în colaborare cu părțile interesate de la nivel local și cu experți externi	Cea mai bună practică de management de mediu 3.5.1
19	Numărul de proiecte sau colaborări cu părțile interesate pentru a aborda aspecte legate de biodiversitate	#	Producători de autovehicule, piese și componente Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	Poate fi monitorizat numărul diferitelor proiecte de colaborare instituite cu părțile interesate de la nivel local și cu experții implicați în abordarea biodiversității	Nivel de instalație	Biodiversitate	Este instituit un plan cuprinzător privind biodiversitatea, pentru a asigura integrarea sistematică a aspectelor legate de biodiversitate, prin măsurare, monitorizare și raportare Este instituită cooperarea cu experți și cu părțile interesate de la nivel local	Cea mai bună practică de management de mediu 3.5.2
20	Ponderea de furnizori (direcți) de nivel 1 care respectă standardele necesare în conformitate cu auditurile interne sau externe	%	Producători de autovehicule, piese și componente	Ponderea (în funcție de număr sau de valoarea produselor achiziționate) de furnizori (direcți) de nivel 1 care respectă standardele necesare în conformitate cu auditurile interne sau externe	Nivel de societate	Eficiența energetică Eficiența materialelor Apă Deșeuri Biodiversitate Emisii	Toți furnizorii principali sunt obligați să dispună de un sistem de management de mediu pentru a beneficia de acordurile de achiziționare Sunt stabilite criterii de mediu în toate domeniile de impact asupra mediului pentru acordurile de achiziționare Tuturor furnizorilor direcți le sunt trimise chestionare de autoevaluare, iar furnizorii care prezintă risc ridicat sunt auditați de către terți S-au întreprins dezvoltarea și formarea profesională a furnizorilor direcți Sunt definite proceduri de executare pentru neconformitate	Cea mai bună practică de management de mediu 3.6.1
21	Generarea de deșeuri care provin de la ambalaje per unitate funcțională	Kg/unitate funcțională	Producători de autovehicule, piese și componente	Cantitatea de deșeuri generate care provin de la ambalaje împărțită la unitățile funcționale selectate (de exemplu, vehicule fabricate)	Nivel de instalație	Deșeuri	—	Cea mai bună practică de management de mediu 3.6.2
22	Efectuarea ECV pe liniile principale de produse pentru a sprijini deciziile privind proiectarea și dezvoltarea	Da/Nu	Producători de autovehicule, piese și componente	ECV este efectuată pe liniile principale de produse pentru a sprijini deciziile privind proiectarea și dezvoltarea	Nivel de societate	Eficiența energetică Eficiența materialelor Apă Deșeuri Biodiversitate Emisii	ECV este efectuată pentru liniile principale de produse în conformitate cu standardele ISO 14040: 2006 sau echivalente	Cea mai bună practică de management de mediu 3.6.3
23	Îmbunătățiri în ceea ce privește indicatorii de mediu (CO2, consumul de energie, poluarea etc.) pentru proiectele noilor modele în cazul liniilor principale de produse în comparație cu proiectele modelelor anterioare	%	Producători de autovehicule, piese și componente	Îmbunătățiri în ceea ce privește indicatorii de mediu (CO2, consumul de energie, poluarea etc.) sunt stabilite pentru proiectele noilor modele în cazul liniilor principale de produse în comparație cu proiectele modelelor anterioare. Acest indicator monitorizează cât de mult au fost îmbunătățiți diverși indicatori pentru produsul respectiv	Nivel de societate	Eficiența energetică Eficiența materialelor Apă Deșeuri Biodiversitate Emisii	Sunt stabilite obiective astfel încât să se asigure îmbunătățiri continue ale impactului asupra mediului al modelelor noi de vehicule	Cea mai bună practică de management de mediu 3.6.3
TRATAREA VEHICULELOR SCOASE DIN UZ
24	Rata de produse sau materiale specifice recuperate prin intermediul rețelelor VSU	% (produs sau material extras/introdus pe piață)	Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	Cantitatea de produse sau materiale specifice recuperate prin intermediul rețelelor VSU, împărțită la cantitatea totală de materiale de la VSU prelucrate	Nivel de societate	Deșeuri Eficiența materialelor	Sunt instituite colaborare și parteneriate cu organizații locale/naționale	Cea mai bună practică de management de mediu 4.1.1
25	Adoptarea unui sistem de management al calității	Da/Nu	Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	Un sistem certificat de management al calității este instituit în organizația care se ocupă de tratarea vehiculelor scoase din uz	Nivel de societate	Deșeuri Eficiența materialelor	Este instituit un sistem certificat de management al calității în cadrul organizației	Cea mai bună practică de management de mediu 4.2.1
26	Instalarea unei mașini comerciale de depoluare sau instalarea de echipamente care îndeplinesc funcții echivalente	Da/Nu	Instalații autorizate de tratare a vehiculelor scoase din uz	O mașină comercială de depoluare sau echipamente care îndeplinesc funcții echivalente sunt instalate în cadrul instalației	Nivel de instalație	Producția totală anuală de deșeuri	—	Cea mai bună practică de management de mediu 4.2.1
27	Luarea în considerare a studiilor ECV pentru a determina trasee optime în ceea ce privește materialul în funcție de factorii locali	Da/Nu	ATF	Studii ECV sunt utilizate pentru a determina trasee optime în ceea ce privește materialul (demontarea și reciclarea componentelor vs. reciclarea după mărunțire) în funcție de factorii locali	Nivel de societate	Eficiența energetică Eficiența materialelor Apă Deșeuri Biodiversitate Emisii	—	Cea mai bună practică de management de mediu 4.2.2

---

(1)  Raportul științific și de politică este publicat pe site-ul JRC, la următoarea adresă: http://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/emas/documents/BEMP_CarManufacturing.pdf. Concluziile privind cele mai bune practici de management de mediu și aplicabilitatea acestora, precum și indicatorii specifici de performanță de mediu identificați și parametrii de excelență cuprinși în prezentul document de referință se bazează pe constatările consemnate în raportul științific și de politică. Toate informațiile de bază și toate detaliile tehnice figurează în acest raport.

(2)  Regulamentul (CEE) nr. 1836/93 al Consiliului din 29 iunie 1993 privind participarea voluntară a întreprinderilor din sectorul industrial la un sistem comunitar de management de mediu și audit (JO L 168, 10.7.1993, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2001 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (JO L 114, 24.4.2001, p. 1).

(4)  Conform secțiunii B litera (e) din anexa IV la Regulamentul EMAS, declarația de mediu conține „o sinteză a datelor disponibile cu privire la performanța organizației în raport cu obiectivele și țintele sale de mediu corespunzătoare impactului semnificativ asupra mediului. Raportarea se face pe baza indicatorilor principali, precum și a altor indicatori relevanți existenți în ceea ce privește performanța de mediu, în conformitate cu secțiunea C”. Secțiunea C din anexa IV prevede că: „de asemenea, fiecare organizație prezintă rapoarte anuale cu privire la performanțele sale referitoare la aspecte de mediu cu caracter specific, astfel cum au fost identificate în declarația de mediu și, după caz, ia în considerare documente de referință sectoriale, în conformitate cu articolul 46.”

(5)  În „Raportul privind cele mai bune practici” publicat de JRC și disponibil online la adresa de mai jos, există o descriere detaliată a fiecărei cele mai bune practici, împreună cu orientări practice privind punerea în aplicare a acestora http://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/emas/documents/BEMP_CarManufacturing.pdf. Entitățile interesate sunt invitate să consulte raportul în cazul în care sunt interesate să afle mai multe despre unele dintre cele mai bune practici descrise în prezentul document de referință.

(6)  Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).

(7)  Documentele BREF: Documente de referință privind cele mai bune tehnici disponibile. Pentru mai multe informații despre conținutul documentelor de referință privind cele mai bune tehnici disponibile și pentru o explicație completă a termenilor, acronimelor și codurilor documentelor, consultați site-ul Biroului European pentru Prevenirea și Controlul Integrat al Poluării: http://eippcb.jrc.ec.europa.eu/

(8)  Cele mai bune practici de management de mediu pentru sectorul de fabricare a produselor metalice sunt, la momentul actual, în curs de identificare, mai multe informații și actualizări fiind publicate la următoarea adresă: http://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/emas/fab_metal_prod.html

(9)  Cele mai bune practici de management de mediu pentru sectorul producător de echipament electric și electronic sunt, la momentul actual, în curs de identificare, mai multe informații și actualizări fiind publicate la următoarea adresă: http://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/emas/eeem.html

(10)  Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și de abrogare a Directivei 91/157/CEE (JO L 266, 26.9.2006, p. 1), cunoscută sub denumirea de Directiva privind bateriile.

(11)  OEM = Producători de echipamente originale, și anume producătorii de vehicule în contextul autovehiculelor.

(12)  ATF = Instalații de tratare autorizate, definite în Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz.

(13)  În acest caz și în cazul altor câțiva indicatori, termenul „unitate funcțională” se referă la o unitate de producție, de activitate sau de utilizare a resurselor aleasă de către fiecare organizație pentru a reflecta cele mai relevante aspecte pentru cazul său specific (și poate fi adaptat în funcție de amplasament, de aspectul de mediu avut în vedere etc.). Indicatorii tipici (de regulă calculați în decursul unei perioade de referință, de exemplu un an) utilizați în cadrul industriei ca fiind unități funcționale includ, de exemplu:

—	numărul de unități (vehicule, motoare, cutii de viteze, părți…) produse;

—	cifra de afaceri în EUR;

—	valoarea adăugată în EUR;

—	producția măsurată în kg;

—	echivalent normă întreagă (ENI) angajați;

—	ore lucrate.

(14)  În cazul în care se măsoară la nivel detaliat.

(15)  Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3), cunoscută și sub denumirea de Directiva-cadru privind deșeurile, introduce o ordine a preferințelor în ceea ce privește măsurile de reducere și de gestionare a deșeurilor. Aceasta este cunoscută drept „ierarhia deșeurilor”. Aceasta a stabilit cea mai înaltă prioritate pentru prevenirea generării de deșeuri, urmată de reutilizarea acestora, de reciclare, apoi de valorificarea (energetică) a fracțiunilor de deșeuri care nu pot fi prevenite, reutilizate sau reciclate. În cele din urmă, eliminarea deșeurilor trebuie să fie luată în considerare doar atunci când niciuna dintre opțiunile anterioare nu este posibilă.

(16)  Cea mai bună practică de management de mediu descrisă mai sus nu abordează în mod special atelierele de vopsit (unde se pot realiza economii considerabile de apă), întrucât orientările existente sunt disponibile în documentele de referință sectoriale relevante (STS, STM).

(17)  A se vedea secțiunea 3.3.1.

(18)  Indicatorii de bază din EMAS figurează în anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 1221/2009 (secțiunea C punctul 2).

(19)  Numerele se referă la secțiunile prezentului document.