6.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 63/15

(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1331/2011 al Consiliului (2), o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”).

(2)

Taxele antidumping în vigoare variază de la 48,3 % până la 71,9 % pentru societățile individuale, cu un nivel al taxei reziduale de 71,9 %.

(3)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (3) a măsurilor antidumping în vigoare aplicabile importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil (denumite în continuare „SSSPT”) originare din RPC, Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 (denumit în continuare „regulamentul de bază”).

(4)

Cererea a fost depusă de industria tuburilor fără sudură din oțel inoxidabil a Uniunii Europene (denumită în continuare „ESTA” sau „solicitantul”), care reprezintă peste 50 % din producția totală a Uniunii de SSSPT.

(5)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil reapariția dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei din Uniune.

(6)

Întrucât a stabilit că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat, la 10 decembrie 2016, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4), deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(7)

La 17 februarie 2017 (5), a fost deschisă o anchetă antieludare privind produsul în cauză originar din RPC prin intermediul importurilor expediate din India. Ancheta respectivă nu a condus la extinderea măsurilor la importurile din India (6).

(8)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze în scopul participării la ancheta de reexaminare. Comisia a informat în mod expres solicitantul, producătorii cunoscuți din Uniune, utilizatorii și importatorii, producătorii-exportatori din Republica Populară Chineză, precum și autoritățile chineze cu privire la deschiderea reexaminării și i-a invitat să coopereze.

(9)

Comisia a declarat, de asemenea, că intenționa să utilizeze Statele Unite ale Americii („SUA”) ca țară terță cu economie de piață („țară analogă”),în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a informat producătorii din SUA cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să participe.

(10)

În plus, Comisia a trimis scrisori tuturor producătorilor cunoscuți de SSSPT din Republica Coreea, Ucraina, India, Japonia, Norvegia și Turcia, solicitându-le să coopereze în cadrul reexaminării.

(11)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la deschiderea reexaminării în termenele stabilite în avizul de deschidere și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Audieri în prezența consilierului-auditor au avut loc la 14 decembrie 2017 și la 19 ianuarie 2018 la cererea Zhejiang Jiuli Hi-Tech Metals Co. Ltd. O cerere pentru o a treia audiere a fost primită la 30 ianuarie 2018 și a fost acceptată de consilierul-auditor. Audierea a avut loc la 5 februarie 2018.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea să includă în eșantion părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune și a invitat părțile interesate să prezinte observații în termenele stabilite. Eșantionul a fost selectat pe baza volumelor de producție și de vânzări ale produsului similar în cursul perioadei anchetei de reexaminare în Uniune, asigurând, în același timp, o repartizare geografică. Acesta a fost alcătuit din cele mai mari societăți, cu sediul în Suedia, Franța și Spania, din cele mai mari trei grupuri de producători din Uniune.

(14)

Unul dintre reclamanți, Tubacex Group, a recomandat Comisiei să includă în eșantion cel de-al doilea cel mai mare producător al său, cu sediul în Austria, în locul celui mai mare producător al său, cu sediul în Spania. Această sugestie a fost prezentată deoarece unele dintre tipurile de produse ale acestui producător nu au fost importate din țara în cauză în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(15)

Cu toate acestea, având în vedere că, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, Comisia selectează eșantionul pe baza celui mai mare volum de producție și de vânzări și că tipurile de produs în cauză au fost acoperite de definiția produsului similar, s-a decis să nu se aprobe această cerere. În plus, Comisia a considerat că eșantionul selectat inițial a fost pe deplin reprezentativ și a oferit o acoperire suficientă în ceea ce privește tipurile de produse, astfel cum se explică în considerentul 13 de mai sus.

(16)

Nu au fost prezentate observații suplimentare cu privire la eșantionul provizoriu de producători din Uniune și, prin urmare, eșantionul a fost confirmat ca fiind definitiv.

(17)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(18)

În timpul exercițiului de eșantionare, doi importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și, prin urmare, eșantionarea importatorilor neafiliați nu a fost considerată necesară.

(19)

Zece producători-exportatori au returnat formularele de eșantionare. În primul rând, Comisia a selectat un eșantion constituit din doi dintre aceștia, în funcție de exporturile lor către Uniune și de capacitatea lor de producție. Ca urmare a retragerii unuia dintre producătorii incluși în eșantion, Comisia a constituit un nou eșantion, înlocuind producătorul-exportator care s-a retras cu următorul de pe listă, astfel încât eșantionul să fie din nou alcătuit din doi producători-exportatori, în funcție de exporturile lor către Uniune și de capacitatea lor de producție.

(20)

Comisia a trimis chestionare celor doi producători-exportatori incluși în eșantion, producătorilor cunoscuți din țări potențial analoge, celor trei producători din Uniune incluși în eșantion și tuturor importatorilor și utilizatorilor cunoscuți activi pe piața Uniunii. S-au primit răspunsuri la chestionare de la doi producători-exportatori incluși în eșantion, de la patru producători din țara analogă și de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion. Doar unul dintre importatorii neafiliați menționați în considerentul 18 a trimis un răspuns la chestionar. Cu toate acestea, cinci importatori neafiliați suplimentari (patru dintre aceștia acționează, de asemenea, în calitate de utilizator) au trimis un răspuns la chestionar.

(21)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului subsecvent și pentru a stabili dacă instituirea măsurilor ar fi contrară interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(22)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2015 și 30 septembrie 2016 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

(23)

Analiza tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada examinată”).

(24)

Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerentele esențiale pe baza cărora intenționa să mențină măsurile antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări.

(25)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și s-a ținut cont de ele, după caz.

(26)

Produsul în cauză constă în țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, (cu excepția țevilor și tuburilor prevăzute cu accesorii pentru transportul gazelor sau lichidelor, utilizate pentru aeronavele civile) (denumit în continuare „produsul în cauză”), clasificate în prezent la codurile NC 7304 11 00, 7304 22 00, 7304 24 00, ex 7304 41 00, 7304 49 10, ex 7304 49 93, ex 7304 49 95, ex 7304 49 99 și ex 7304 90 00 (codurile TARIC 7304410090, 7304499390, 7304499590, 7304499990 și 7304900091) și originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

(27)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(28)

Comisia a decis că aceste produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(29)

Un producător-exportator chinez a susținut că definiția produsului a inclus în mod eronat produse speciale pentru utilizări militare și nucleare și că aceste produse ar fi trebuit să fie excluse din anchetă sau, alternativ, ar fi trebuit să se efectueze o reexaminare a definiției produsului în vederea excluderii lor.

(30)

Comisia a subliniat că definiția produsului a rămas aceeași ca în ancheta inițială, în conformitate cu articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază. Definiția produsului a inclus o gamă largă de tipuri de produse care au caracteristici fizice și tehnice de bază identice sau asemănătoare. Potrivit jurisprudenței (7), atunci când se stabilește dacă produsele sunt similare astfel încât să poată fi încadrate în același produs, trebuie să se evalueze dacă ele au aceleași caracteristici tehnice și fizice, aceleași utilizări finale de bază și același raport calitate-preț. În această privință, ar trebui să se evalueze, de asemenea, caracterul interschimbabil al acestor produse și concurența dintre ele. Ancheta a stabilit că toate tipurile de produs sunt fabricate din oțel inoxidabil, utilizând procesele de fabricație necesare pentru a produce țevi fără sudură, folosind prin urmare mașini asemănătoare, astfel încât producătorii să poată alterna producția diferitor variante de produs, în funcție de cerere. Prin urmare, cu toate că diferitele tipuri de produs nu sunt toate interschimbabile în mod direct, producătorii concurează pentru comenzi care acoperă o gamă largă de tipuri de produs. În plus, aceste tipuri de produs sunt fabricate și vândute atât de industria din Uniune, cât și de producătorii-exportatori chinezi, utilizând o metodă de producție similară. Prin urmare, nu exista nicio bază pentru a considera că produsele pentru utilizări nucleare și militare nu făceau parte din definiția produsului.

(31)

O eventuală reexaminare a definiției produsului ar constitui o anchetă separată și, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al prezentei anchete. În plus, trebuie semnalat faptul că nici producătorul-exportator chinez nu a luat nicio inițiativă pentru deschiderea unei astfel de reexaminări a definiției produsului. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(32)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea duce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

(33)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să prezinte observații cu privire la intenția sa de a utiliza SUA ca țară terță cu economie de piață în scopul stabilirii valorii normale în ceea ce privește RPC. Comisia a identificat, de asemenea, India ca țară potențial analogă, având în vedere numărul mare de producători și volumul mare de exporturi către Uniune. În plus, alte țări analoge potențiale menționate în avizul de deschidere au fost Japonia, Republica Coreea, Norvegia, Turcia și Ucraina.

(34)

S-au transmis solicitări de cooperare producătorilor cunoscuți din India, Japonia, Republica Coreea, Norvegia, Turcia, Ucraina și SUA. În țările în care nu au existat producători cunoscuți, informațiile despre producători au fost solicitate de la autoritățile naționale. Au fost primite răspunsuri la chestionar din partea unui producător-exportator din India și a trei producători-exportatori din SUA.

(35)

În ceea ce privește alegerea între India și SUA, Comisia a selectat India din următoarele motive: existau peste 20 de producători interni cunoscuți în India și, prin urmare, prețurile de pe piața indiană au fost rezultatul unei concurențe reale. Producătorul indian a utilizat aceeași metodă de producție ca și cea utilizată predominant de industria chineză, iar gama sa de produse a fost mai comparabilă cu exporturile chineze decât gama de produse a SUA în gama de produse. În plus, în cursul anchetei inițiale, SUA nu a fost selectată în mod intenționat deoarece, astfel cum se subliniază în considerentul 48 din regulamentul provizoriu al anchetei inițiale (8), producătorii din SUA s-au bazat pe importuri de materii prime de bază și de produse finite care provin de la societăți-mamă din UE și au menținut o activitate de producție limitată în SUA, în special pentru a răspunde la comenzile specifice sau la cele urgente. Producătorii din SUA au avut costuri de prelucrare ridicate, care reflectă condițiile lor specifice de fabricație și aceste costuri au determinat prețuri interne ridicate pe piața din SUA.

(36)

Producătorul indian a furnizat un răspuns la chestionar și toate informațiile suplimentare solicitate. Din motivele expuse în considerentul 45, datele furnizate au fost considerate exacte.

(37)

Industria din Uniune și-a exprimat preferința pentru ca SUA să fie selectată ca țară analogă. Aceasta a susținut că marile cantități de exporturi chineze către India au denaturat prețurile interne din India și, prin urmare, aceasta nu este o țară analogă corespunzătoare.

(38)

Comisia a remarcat că presupusele distorsiuni ale prețurilor interne din India nu erau susținute de elemente de probă. Ea a observat, de asemenea, că, în orice caz, producătorul indian a utilizat preponderent materii prime produse în cadrul propriei întreprinderi și că vânzările sale pe piața internă au fost profitabile. Prin urmare, nu au existat indicii că presupusele distorsiuni ar fi determinat scăderea în mod anormal a prețurilor practicate de producătorul indian pe piața internă.

(39)

Producătorii-exportatori chinezi au afirmat că secțiunea 15 din Protocolul de aderare a RPC la OMC a devenit caducă după 11 decembrie 2016 și, prin urmare, metodologia țării analoge nu mai era justificată.

(40)

Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază aplicabil, valoarea normală a fost determinată pe baza datelor provenite din țara analogă. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(41)

În urma comunicării constatărilor definitive, un producător-exportator chinez a pus sub semnul întrebării alegerea Indiei ca țară analogă și a afirmat că comunicarea constatărilor definitive nu a argumentat suficient alegerea Indiei. În primul rând, acesta a susținut că India nu este o țară analogă adecvată, deoarece gama de produse indiene nu era suficient de comparabilă cu exporturile producătorului-exportator chinez către Uniune. În al doilea rând, el a susținut că, deoarece nu a fost efectuată nicio vizită de verificare la producătorul indian, Comisia nu a putut să garanteze că vânzările interne de pe piața internă din India nu includeau produse speciale pentru utilizări militare și nucleare. În al treilea rând, el a susținut că prețurile pentru minereul de fier din India au fost distorsionate, în conformitate cu concluziile provizorii ale Comisiei în cadrul anchetei antidumping privind articolele turnate din fontă originare din China (9). Ca urmare a acestei presupuse distorsiuni, valorile normale utilizate în calcularea dumpingului ar fi excesive. În al patrulea rând, acesta a susținut că valorile normale din India au fost anormal de ridicate, după cum indică faptul că prețurile de vânzare spaniole în Uniune au fost, în medie, mai scăzute decât prețurile medii din India. El a susținut că, în cazul în care Spania ar fi fost utilizată ca țară analogă, marja de dumping ar fi fost negativă.

(42)

Comisia a subliniat că motivele pentru alegerea Indiei ca țară analogă au fost expuse în mod detaliat în considerentul 35 și că niciunul dintre aceste motive nu a fost contestat de producătorul-exportator chinez. De asemenea, nici producătorul-exportator chinez nu a susținut că ar fi trebuit să se selecteze o altă țară analogă. În ceea ce privește afirmațiile specifice, primul argument privind comparabilitatea gamei de produse a fost respins, deoarece India a avut cel mai mare număr de tipuri de produse comparabile dintre potențialele țări analoge disponibile, în comparație cu exporturile chineze către Uniune în ansamblu, astfel cum se explică în considerentul 35. Nivelul individual de comparabilitate cu un anumit producător-exportator chinez nu a putut infirma alegerea Indiei ca țară analogă, întrucât evaluarea a fost făcută la nivelul întregii țări. În al doilea rând, Comisia a arătat că, astfel cum s-a explicat în considerentul 30, produsele pentru utilizări nucleare și militare fac parte din definiția produsului, astfel încât acest aspect nu a putut infirma alegerea Indiei ca țară analogă. Chestiunea separată a comparației corecte între diferitele tipuri de produse a fost abordată în considerentele 60 și 66 de mai jos. În al treilea rând, afirmația că o presupusă distorsiune a prețurilor pentru minereul de fier a avut un impact asupra valorii normale nu a fost susținută cu probe. În orice caz, minereul de fier nu a fost utilizat ca materie primă directă pentru produsul în cauză și nici nu a fost furnizat niciun element de probă cu privire la orice efect indirect asupra prețurilor interne din India. În plus, ancheta Comisiei la care a făcut trimitere producătorul-exportator chinez, dimpotrivă, a respins afirmația că ar exista o distorsiune a prețurilor pentru minereul de fier. Afirmația privind distorsiunea prețurilor pentru minereul de fier a fost, prin urmare, respinsă. În al patrulea rând, faptul că alegerea unei țări analoge diferite ar fi fost mai favorabilă pentru un anumit producător-exportator chinez nu a constituit un temei valabil pentru alegerea sau respingerea unei țări analoge. Pe de altă parte, comparația cu Spania făcută de producătorul-exportator chinez s-a bazat pe prețurile medii ale unor categorii largi de produse și nu a ținut seama de tipurile de produs specifice. Prin urmare, datele nu au demonstrat că prețurile indiene au fost anormal de ridicate. Prin urmare, argumentul a fost respins. În orice caz, Spania în sine nu ar fi fost o alegere posibilă ca țară analogă, având în vedere că este un stat membru al Uniunii. Comisia a observat că alternativa de a alege Uniunea în ansamblul său ca țară analogă nu ar fi schimbat concluzia conform căreia dumpingul a continuat. Acest lucru se datorează faptului că prețurile practicate de China au subcotat prețurile din Uniune, astfel cum se explică în considerentul 126.

(43)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că niciuna dintre afirmații nu a invalidat alegerea Indiei ca țară analogă și a confirmat că India este o țară analogă adecvată.

(44)

În urma unor clarificări suplimentare, producătorul-exportator chinez și-a reiterat opoziția față de folosirea Indiei drept țară analogă și față de recurgerea la metoda țării analoge în general. În plus față de afirmațiile sale anterioare, acesta a susținut, de asemenea, că absența unei vizite de verificare la producătorul indian a invalidat alegerea Indiei ca țară analogă.

(45)

Comisia a menționat că o vizită de verificare nu era o condiție prealabilă pentru alegerea țării analoge și că ea putea fi relevantă doar pentru evaluarea exactității informațiilor furnizate de producătorul indian. În urma unei evaluări atente, Comisia a conchis că datele furnizate de producătorul indian au fost coerente și complete și că reieșea din dosarele anterioare că acest producător furnizează date exacte în cadrul anchetelor Comisiei. Prin urmare, datele indiene au fost considerate o bază adecvată, în pofida absenței unei vizite de verificare. Celelalte afirmații au fost deja respinse în considerentele 40, 42 și 43 și, prin urmare, nu au modificat constatările Comisiei.

(46)

În urma clarificărilor suplimentare menționate în considerentul 53, producătorul-exportator chinez a afirmat că Uniunea a fost aleasă ca țară analogă suplimentară fără ca părțile interesate să aibă posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la această alegere.

(47)

Comisia a clarificat faptul că țara analogă a fost India și că nu s-a utilizat nicio altă țară analogă. Astfel cum s-a explicat în considerentele 51 și 53, informațiile provenite din răspunsurile la chestionar ale altor producători au fost utilizate pentru determinarea valorilor normale doar atunci când a fost nevoie, din cauza absenței vânzărilor pentru categoria de produs „Coloane de tubaj și tubaje de tipul utilizat la forare pentru extracția de petrol și gaze naturale” în țara analogă, India.

(48)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor interne ale produsului similar către clienți independenți efectuate de producătorul indian a fost reprezentativ în comparație cu volumul total al exporturilor din RPC către Uniune, mai precis dacă volumul total al vânzărilor interne respective reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune.

(49)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă în țara analogă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune de producătorii-exportatori din RPC. Comisia a verificat dacă vânzările interne ale fiecăruia dintre aceste tipuri de produs din țara analogă au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(50)

S-a constatat că vânzările interne au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Analiza a arătat că vânzările pe piața internă din India au fost profitabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai ridicat decât costul de producție. Valoarea normală pentru fiecare tip de produs s-a bazat, prin urmare, pe prețul intern real, calculat ca preț mediu ponderat pentru fiecare tip de produs din toate vânzările interne efectuate în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(51)

Pentru acele tipuri de produse exportate în absența unor vânzări interne corespunzătoare în țara analogă, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului de pe piața internă al tipului de produs care era cel mai asemănător în țara analogă. Pentru a reflecta diferențele dintre tipurile de produs, determinarea valorii normale a luat în considerare caracteristicile tipului de produs astfel cum este definit prin numărul de control al produsului: categoria de produs, diametrul exterior, grosimea peretelui, calitatea oțelului, procedura de încercare, extremitatea tubului și lungimea. Aceste caracteristici au fost reflectate în coeficienții care au fost aplicați prețului intern din India al tipului de produs care era cel mai asemănător. De câte ori a fost necesar, informațiile disponibile în răspunsurile la chestionar ale altor producători au fost utilizate pentru determinarea (i) coeficienților și (ii) bazei valorilor normale din categoria de produs „Coloane de tubaj și tubaje de tipul utilizat la forare pentru extracția de petrol și gaze naturale”. În ceea ce privește cele două caracteristici (procedura de încercare și extremitatea tubului) nu a fost aplicat niciun coeficient de creștere, ceea ce a condus la o determinare mai conservatoare a valorii normale.

(52)

În urma comunicării constatărilor definitive, un producător-exportator din China a afirmat că gama de produse a producătorului indian nu a inclus toate categoriile de produse, clasele de oțel și diametrele care au fost incluse în exporturile din China către Uniune. Prin urmare, acesta a afirmat că determinarea valorii normale pe baza vânzărilor interne din India a fost incorectă.

(53)

Comisia a explicat că în absența vânzărilor pe piața internă ale unui tip de produs corespunzător în mod direct în India, ea a folosit în schimb date din răspunsurile la chestionar ale altor producători. În absența vânzărilor pe piața internă ale categoriilor de produs, claselor de oțel și diametrelor precizate de producătorul-exportator chinez, Comisia a utilizat ca bază pentru determinarea valorii normale a acestor tipuri de produse tipurile de produse cele mai asemănătoare menționate în răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune. Aceste tipuri de produse specifice au fost comunicate producătorului-exportator chinez și au vizat exclusiv categoria de produse „Coloane de tubaj și tubaje de tipul utilizat la forare pentru extracția de petrol și gaze naturale”.

(54)

În urma acestor clarificări suplimentare, producătorul-exportator chinez a afirmat că tipurile de produse cele mai asemănătoare în categoria de produs „Coloane de tubaj și tubaje de tipul utilizat la forare pentru extracția de petrol și gaze naturale” au fost alese de Comisie într-un mod care a determinat creșterea nejustificată a marjei de dumping. În al doilea rând, conform acestuia, Comisia ar fi trebuit să comunice cărui producător concret al Uniunii aparțineau datele care au fost utilizate. În al treilea rând, acesta a susținut că clarificările suplimentare nu specificau în mod clar dacă datele industriei din Uniune au fost utilizate pentru determinarea tuturor tipurilor de produse exportate în această categorie de produse sau doar a unora dintre acestea. În cele din urmă, acesta a solicitat să nu fie luate în considerare la calculul dumpingului toate produsele din clasa de oțel specifică (13 % Cr), susținând că exporturile din această clasă de oțel erau revânzări de produse care nu au fost fabricate de producătorul-exportator chinez.

(55)

Comisia a explicat că tipurile de produse cele mai asemănătoare au fost alese pe baza numărului caracteristicilor similare care au fost explicate în considerentul 60. Tipul de produs cel mai asemănător utilizat pentru fiecare tip de produs exportat a fost comunicat producătorului-exportator chinez. În al doilea rând, producătorul-exportator chinez nu a oferit niciun argument în sprijinul afirmației sale. În al treilea rând, clarificările suplimentare furnizate producătorului-exportator chinez au confirmat că nu exista nicio vânzare pe piața internă indiană din categoria de produs, din clasa de oțel și de diametrul specifice evocate de acesta. Prin urmare, au fost utilizate date provenind de la alți producători pentru toate vânzările acestor tipuri de produse. Gama de valori normale care a fost furnizată producătorului-exportator chinez se referea la toate tipurile de produse cele mai asemănătoare pentru această categorie de produs. În cele din urmă, Comisia avea obligația legală să determine o valoare normală pentru toate exporturile către Uniune și, prin urmare, categoria de produs nu a putut fi exclusă din calculul dumpingului. În orice caz, chiar dacă exporturile acestei categorii de produs nu ar fi fost luate în considerare în calculul dumpingului, acest lucru nu ar fi modificat concluzia că dumpingul a continuat în cursul PAR. Prin urmare, argumentele au fost respinse.

(56)

Prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export achitate efectiv sau care urmează să fie achitate către primul client independent.

(57)

Comisia a comparat valoarea normală și prețurile de export ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar din țara analogă a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză.

(58)

Având în vedere că s-a constatat existența unui dumping atunci când s-au comparat valorile normale cu prețurile de export, s-a ajuns la concluzia că aplicarea unor ajustări la aceste prețuri de export care au fost exprimate pe o bază FOB nu ar fi afectat constatarea referitoare la existența dumpingului, deoarece reducerea prețurilor de export prin intermediul unor noi ajustări negative n-ar face decât să crească marja de dumping.

(59)

Conform afirmației unui producător-exportator chinez, comparația prețurilor ar putea fi denaturată, deoarece este posibil ca vânzările indiene să fi inclus produse de înaltă calitate pentru utilizări nucleare și militare care au fost comparate cu produse chinezești obișnuite. Acesta a criticat structura numărului de control al produsului (NCP), susținând că NCP nu a reflectat în mod corespunzător aceste diferențe și a condus astfel la comparații injuste. Acesta a solicitat Comisiei să transmită din nou chestionare tuturor părților cu o structură revizuită a NCP. Acest producător-exportator chinez a formulat aceleași argumente privind vânzările Uniunii (a se vedea considerentul 125).

(60)

Comisia a ținut seama de diferențele existente între tipurile de produs și a asigurat o comparație echitabilă. Un număr unic de control al produsului (NCP) a fost alocat fiecărui tip de produs fabricat și vândut de către producătorii-exportatori chinezi, de țara analogă sau de industria din Uniune. NCP depindea de principalele caracteristici ale produsului, adică, în acest caz, de categoria de produs, de diametrul exterior, de grosimea peretelui, de calitatea oțelului, de procedura de încercare, de extremitatea tubului și de lungime. Structura NCP a ținut cont, așadar, în mod detaliat de specificațiile fiecărui tip de produs, permițând astfel o comparație echitabilă. Prin urmare, nu era necesar să se schimbe structura NCP și nici să se transmită noi chestionare. În plus, astfel cum s-a explicat în considerentul 42, produsele pentru utilizări nucleare sau militare erau incluse în definiția produsului și, prin urmare, nu exista niciun motiv pentru a le exclude. Nu exista niciun indiciu că oricare dintre produsele indiene pentru utilizări nucleare sau militare ar fi fost comparate în mod nejustificat cu exporturile chineze. Tipurile de produse evocate de producătorul-exportator chinez, în cazul cărora se presupune că era posibilă o confuzie între clasele de oțel utilizate pentru tuburile standard și cele pentru tuburile destinate sectorului nuclear, nu au fost în realitate exportate de producătorul-exportator chinez. Întrucât nu putea fi efectuată nicio comparație denaturată pe această bază, argumentul a fost respins.

(61)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, se situa în intervalul [25 %-35 %] pentru cei doi producători incluși în eșantion. Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(62)

În urma comunicării constatărilor definitive, un producător-exportator chinez a solicitat, în primul rând, clarificări privind calcularea marjei sale de dumping, în special cu privire la modul în care au fost utilizate NCP-urile producătorului din țara analogă și în care au fost utilizați coeficienții pentru a calcula valorile normale. În al doilea rând, acesta a solicitat mai multe informații cu privire la prețurile de pe piața internă din India, susținând că seria de valori normale și marje de dumping comunicate nu îi permitea să verifice exactitatea calculelor și afirmând că valorile mai mari s-au datorat unor rezultate distorsionate. În al treilea rând, acesta a solicitat, de asemenea, mai multe clarificări cu privire la tipurile de produs vândute pe piața internă din India, în special, la modul în care Comisia s-a asigurat că produsele speciale pentru utilizări militare și nucleare nu erau comparate în mod incorect cu exporturile chineze către Uniune.

(63)

După primirea răspunsului Comisiei, producătorul-exportator chinez a prezentat solicitări și cereri suplimentare. În al patrulea rând, acesta a solicitat o listă completă a NCP-urilor industriei din Uniune și a producătorilor din SUA, în cazul în care determinarea coeficienților ar trebui identificată. În al cincilea rând, acesta a afirmat că răspunsurile la chestionare furnizate de producătorii din SUA nu ar trebui utilizate pentru a determina coeficienții, pe baza faptului că SUA nu a fost considerată o țară analogă adecvată, din motivele explicate în considerentul 35 și a afirmat că este posibil ca coeficienții bazați pe prețurile din SUA să fie majorați. În al șaselea rând, acesta a susținut că una dintre tranzacțiile sale la export a fost inclusă incorect în calculul prețului său de export. În al șaptelea rând, acesta a susținut că Comisia ar fi trebuit să furnizeze mai multe informații cu privire la valorile normale și la marjele de dumping pentru fiecare NCP, în locul unui interval de valori. În al optulea rând, acesta a susținut că tipurile de produs exportate pentru care nu exista nicio vânzare internă corespunzătoare în țara analogă ar fi trebuit să fie excluse din calcul și stabilite ca produse care nu fac obiectul unui dumping, pentru a evita o „prezumție de vinovăție”. În cele din urmă, producătorul-exportator chinez a solicitat, de asemenea, o prelungire a termenului limită pentru prezentarea observațiilor.

(64)

În primul rând, Comisia a furnizat producătorului-exportator chinez o listă a NCP-urilor care au constituit baza pentru determinarea valorii normale, inclusiv o listă a NCP-urilor care corespundeau direct exporturilor sale către Uniune, iar în cazurile în care nu existau NCP-uri corespunzătoare în mod direct, a furnizat informații cu privire la NCP-urile care au constituit baza pentru determinarea valorii normale cu aplicarea de coeficienți. Lista NCP-urilor a arătat că vânzările interne din India utilizate pentru determinarea valorii normale nu au inclus clasele de oțel speciale utilizate în mod normal pentru utilizări militare și nucleare. Comisia a furnizat, de asemenea, o listă detaliată a fiecăruia dintre coeficienții utilizați.

(65)

În al doilea rând, Comisia a furnizat producătorului-exportator chinez intervale ale valorilor normale și ale marjei de dumping pentru fiecare din tipurile de produs exportate. Cifrele detaliate ale producătorului nu puteau fi furnizate fără a dezvălui datele confidențiale ale acestora, prin urmare, datele au fost prezentate sub formă de intervale. Ca răspuns la preocupările specifice privind marjele de dumping cele mai ridicate, Comisia a constatat că atât marjele de dumping cele mai mari, cât și cele mai mici vizau doar cantități limitate (mai puțin de 7 % din exporturi) și, prin urmare, nu erau suficiente pentru a elimina marja de dumping globală a producătorului-exportator chinez. Astfel, chiar dacă aceste valori nu ar fi fost luate în considerare, acest lucru nu ar fi modificat concluzia că dumpingul a continuat în cursul PAR.

(66)

În al treilea rând, în ceea ce privește compararea echitabilă a tipurilor de produs, Comisia a clarificat faptul că determinarea marjei de dumping pentru fiecare tip de produs exportat de un producător-exportator chinez s-a bazat pe o comparație între prețul de export și valoarea normală a aceluiași tip de produs, sau, în absența unui tip de produs corespunzător, a tipului de produs care era cel mai asemănător, căruia i s-au aplicat coeficienți pentru a reflecta caracteristicile definite de NCP. Prin urmare, prețurile de export ale tipurilor de produs obișnuite nu au fost comparate cu tipurile de produse speciale. Mai precis, vânzările interne din India comparabile nu au inclus clasele de oțel speciale utilizate în mod normal pentru produsele speciale utilizate în scopuri militare sau nucleare. Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu exista riscul unei comparații incorecte, astfel cum a fost susținut de producătorul-exportator chinez. În orice caz, chiar dacă Comisia este obligată din punct de vedere juridic să determine valoarea normală pentru fiecare tip de produs exportat către Uniune, s-a constatat existența unui dumping chiar și atunci când au fost luate în considerare numai tipurile de produs corespunzătoare în mod direct. Acest lucru a demonstrat că nici alegerea tipurilor de produse cele mai asemănătoare, nici determinările coeficienților nu au condus la constatarea generală privind dumpingul.

(67)

În al patrulea rând, pe lângă o listă detaliată a coeficienților, Comisia a furnizat explicații suplimentare privind modul în care coeficienții erau aplicați pentru determinarea valorilor normale pe baza unui tip de produs foarte asemănător, în cazul tipurilor de produs pentru care nu exista un tip de produs corespunzător în mod direct în țara analogă. Lista completă a NCP-urilor în SUA și în Uniune, precum și calculele coeficienților nu au putut fi furnizate deoarece divulgarea acestora ar fi presupus dezvăluirea unor informații comerciale sensibile ale producătorilor din SUA și din Uniune.

(68)

În al cincilea rând, Comisia a clarificat că coeficienții au fost stabiliți ca procentaje care au reflectat diferențele relative între tipurile de produs și nu nivelurile prețurilor absolute din SUA. În consecință, afirmația că nivelul prețului absolut din SUA a determinat creșterea nejustificată a valorii normale determinate a fost respinsă.

(69)

În al șaselea rând, Comisia a remarcat că tranzacția de export subliniată a reprezentat doar un volum mic (mai puțin de 3 % din exporturi) și, prin urmare, chiar dacă această tranzacție ar fi fost eliminată, acest lucru nu ar fi modificat concluzia că dumpingul a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(70)

În al șaptelea rând, astfel cum s-a explicat în considerentul 65, Comisia a furnizat, pentru fiecare NCP exportat, intervale ale valorii normale și ale marjei de dumping. Cifrele detaliate ale producătorului nu puteau fi furnizate fără a dezvălui datele confidențiale ale acestora, prin urmare, datele au fost prezentate sub formă de intervale.

(71)

În al optulea rând, Comisia a subliniat că era necesar să se stabilească o valoare normală și să se determine dumpingul pentru fiecare tip de produs exportat. Nu a existat nicio „prezumție de vinovăție”, deoarece s-a stabilit existența dumpingului numai în cazul în care prețul de export era inferior valorii normale și orice valori negative ale dumpingului au fost luate pe deplin în considerare atunci când s-a calculat marja de dumping globală.

(72)

În cele din urmă, a fost acordată o prelungire a termenului de reacție la noile clarificări din considerentele 64-70 care au fost furnizate producătorului-exportator chinez.

(73)

În urma clarificărilor suplimentare, producătorul-exportator chinez a continuat să conteste anumite aspecte ale comparației și ale determinării dumpingului și a reiterat unele dintre afirmațiile sale anterioare.

(74)

În primul rând, aceasta a afirmat că ar fi trebuit să se opereze ajustări ale prețurilor din țara analogă în funcție de economiile de scară, de nivelul de comercializare, de productivitatea mai scăzută, de costurile de vânzare, de rata de randament, de rentabilitate și de costul materiilor prime. În al doilea rând, acesta a susținut că explicațiile furnizate tot nu îi permiteau să înțeleagă modul în care a fost determinată valoarea normală. În al treilea rând, acesta a reiterat cererea sa de a obține datele privind costurile fiecărui NCP al producătorilor din SUA și din Uniune sau cel puțin intervalele acestora. În plus, aceasta a solicitat informații referitoare la sursa fiecărui coeficient și a solicitat o comunicare a caracteristicilor produselor. În al patrulea rând, aceasta susține că coeficienții au fost distorsionați de prezența produselor nucleare sau militare din SUA și din Uniune. În al cincilea rând, acesta a susținut că coeficienții aplicați de Comisie au fost incorecți. Aceasta a prezentat coeficienți alternativi, a căror utilizare ar demonstra că nu a avut loc niciun dumping în cazul exporturilor sale către Uniune. Alternativ, aceasta a solicitat Comisiei să ajusteze acești coeficienți pe baza metodei de producție utilizate, a achizițiilor conexe sau a tipului de materie primă utilizată. În al șaselea rând, acesta a susținut că, chiar dacă au fost luate în considerare numai tipurile de produse corespunzătoare în mod direct, constatarea privind dumpingul nu a ținut seama de prețurile în general mai mici din India, de ajustările pentru prețurile din țara analogă pe care le-a presupus și nici de situația specifică a producătorului din țara analogă.

(75)

Comisia a examinat în detaliu aceste reclamații suplimentare.

(76)

În primul rând, astfel cum s-a explicat în considerentul 35, prețurile de pe piața internă din India au fost rezultatul concurențe reale și, prin urmare, au fost considerate fiabile. Afirmațiile privind distorsiunile prețurilor interne din India au fost deja abordate în considerentul 42. Noile afirmații privind ajustarea prețurilor interne din India nu au fost susținute cu elemente de probă de producătorul-exportator chinez și au fost, prin urmare, respinse.

(77)

În al doilea rând, Comisia a furnizat informații suplimentare detaliate privind coeficienții, sursele acestora și metoda de calcul, astfel cum se explică în considerentele 64-71 și, ulterior, a răspuns la o serie de întrebări tehnice cu privire la metoda de calcul (10). Astfel cum se menționează în considerentul 83, Comisia a furnizat, de asemenea, un exemplu al modului în care un coeficient a fost calculat pe baza datelor privind costurile. În exemplul respectiv, datele privind costurile reale au fost exprimate în intervale în vederea protejării confidențialității în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază. Prin urmare, s-a concluzionat că producătorul-exportator chinez a obținut suficiente informații care să îi permită să identifice metoda de determinare a valorilor normale.

(78)

În al treilea rând, solicitarea accesului la datele suplimentare ale producătorilor din SUA și din Uniune a fost deja respinsă din motivele explicate în considerentul 67. Furnizarea sursei fiecărui coeficient ar fi dezvăluit informații cu privire la tipurile de produse fabricate de fiecare dintre producători. Furnizarea tuturor datelor sub formă de intervale, ar fi fost, de asemenea, disproporționat de dificil de realizat, având în vedere volumul mare de date privind costurile pentru fiecare societate (peste 2 000 de rânduri și peste 50 de coloane). În plus, s-a constatat că datele solicitate se refereau la nivelul costurilor fiecărui NCP. Nivelul costurilor în sine nu a avut niciun impact asupra determinării valorilor normale, deoarece coeficienții au fost aplicați ca proporție (procentaje), și nu ca valori absolute. Cu alte cuvinte, nivelul costurilor per NCP nu a avut niciun impact asupra rezultatului. În cele din urmă, gradul de precizie necesar pentru calculul coeficienților nu a putut fi reflectat în mod util utilizând intervale. Acest lucru se datorează faptului că multiplicarea încrucișată a valorilor exprimate sub formă de intervale ar fi oferit o gamă prea largă pentru a fi pertinentă. Deși datele subiacente privind costurile nu au fost prezentate din aceste motive, coeficienții reali rezultați au fost comunicați în mod integral. În cele din urmă, prețurile de vânzare de pe piața internă din India au fost furnizate sub formă de intervale. Într-adevăr, spre deosebire de datele privind costurile utilizate pentru determinarea coeficienților, prețurile indiene au determinat nivelul de bază al valorilor normale. Prin urmare, era justificat să se acorde accesul producătorului-exportator chinez pentru a verifica datele respective.

(79)

În al patrulea rând, astfel cum s-a explicat în considerentul 30, tipurile de produse militare și nucleare erau incluse în definiția produsului și nu a existat niciun temei pentru a reformula definiția produsului. Caracteristicile produsului au fost reflectate în structura NCP, care a asigurat o comparație echitabilă între tipurile de produs, din motivele explicate în considerentele 60 și 66. Nimic nu confirma existența vreunei denaturări efective. Nimic nu indica, de asemenea, că o presupusă denaturare ar fi fost suficientă pentru a modifica constatarea generală conform căreia dumpingul a continuat în perioada anchetei de reexaminare. Prin urmare, argumentele referitoare la tipurile de produse militare și nucleare au fost respinse.

(80)

În al cincilea rând, în lumina observațiilor, coeficienții utilizați pentru diametrul exterior și clasa de oțel au fost revizuiți și modificați. Coeficienții revizuiți au fost divulgați, precum și modificările rezultate la nivelul marjelor de dumping individuale. Cu toate că modificările au redus marja de dumping a unui producător-exportator chinez, acestea nu au fost suficiente pentru a schimba constatarea generală conform căreia dumpingul a continuat în cursul PAR. În schimb, coeficienții alternativi prezentați de producătorul-exportator chinez nu au fost acceptați, deoarece se bazau pe listele de prețuri standard ale unui producător din Uniune care corespundeau unei perioade de timp din afara perioadei anchetei de reexaminare. Datele reale ale fiecărei societăți, din perioada anchetei de reexaminare, constituiau o bază mai fiabilă pentru determinarea valorii normale. Cererile de ajustare a coeficienților în funcție de metoda de producție, de tipul de materie primă și de achizițiile conexe erau nefondate și nespecifice, deoarece niciunul dintre elementele evidențiate de producătorul-exportator chinez nu a influențat determinarea coeficienților, și, prin urmare, au fost respinse.

(81)

În al șaselea rând, ajustările solicitate nu erau susținute de elemente de probă și nu a existat niciun indiciu conform căruia acestea erau suficient de importante pentru a schimba constatarea dumpingului. Nivelul general al prețurilor exporturilor din India către Uniune nu era relevant, deoarece determinarea valorii normale s-a bazat pe prețurile de pe piața internă, și nu pe prețurile de export și, în orice caz, comparația între NCP era mai precisă decât o comparație între prețurile medii, având în vedere gama largă de tipuri de produse și diferențele semnificative de preț între acestea, care era posibil să nu se reflecte în prețurile medii. Prin urmare, afirmațiile au fost respinse.

(82)

Într-un stadiu foarte avansat al anchetei, un producător-exportator chinez a solicitat o a doua audiere de către consilierul-auditor susținând că dreptul său la apărare a fost încălcat, deoarece consideră că nu a primit suficiente explicații cu privire la metodologia urmată de Comisie pentru determinarea dumpingului, mai precis la modul în care coeficienții au fost determinați și aplicați pentru a stabili valoarea normală. Acesta a solicitat, de asemenea, ca alte părți interesate, și anume producătorii din Uniune, producătorul din țara analogă din India și producătorii din SUA care au cooperat, să participe la această reuniune. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste părți interesate nu a acceptat invitația.

(83)

În urma audierii, consilierul-auditor a emis anumite recomandări mandatând Comisia să explice mai detaliat metodologia aplicată, completând informațiile și explicațiile suplimentare prezentate anterior în cadrul procedurii. În consecință, Comisia a furnizat informații suplimentare limitate la punctele identificate de consilierul-auditor ca susceptibile de a interfera cu drepturile la apărare și a invitat producătorul-exportator să formuleze observații cu privire la aceste aspecte. Conținutul acestei informări suplimentare este prezentat în considerentele 53, 77, 78 și 80. În plus, ajustarea efectuată ca urmare a observațiilor formulate de producătorul-exportator a dus la o scădere a marjei medii de dumping a producătorilor-exportatori chinezi: marja de dumping a fost redusă la un interval de [25 %-35 %], astfel cum se menționează în considerentul 61, ușor inferioară celui de [30 %-40 %], calculat inițial în etapa comunicării constatărilor definitive. Nivelul exact al marjei de dumping nu a avut niciun impact asupra producătorilor-exportatori, având în vedere că nivelul măsurilor nu a fost afectat de o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, astfel cum se arată în considerentul 195.

(84)

Comisia a acordat producătorilor-exportatori chinezi timp suficient pentru a-și prezenta observațiile privind elementele suplimentare comunicate.

(85)

Cu toate acestea, unul dintre producătorii-exportatori chinezi, în răspunsul său, nu s-a limitat la formularea de observații cu privire la aspectele evocate de consilierul-auditor, pentru care Comisia a furnizat explicații suplimentare. În schimb, aceasta a pus la îndoială, încă o dată, metodologia urmată de Comisie, contestând explicațiile oferite deja într-o etapă anterioară a procedurii, după cum s-a menționat în considerentele 59-83. În plus, târziu în după-amiaza zilei de vineri, 26 ianuarie 2018, înainte de expirarea termenului limită pentru observații stabilit pentru luni, 29 ianuarie 2018, acesta a formulat o nouă serie de întrebări și solicitări, care nu au fost evocate anterior, nici în timpul procedurii, nici în fața consilierului-auditor, susținând că absența unui răspuns și a unei comunicări de informații privind punctele ridicate ar aduce atingere dreptului său la apărare.

(86)

În răspunsul său, Comisia a reamintit mai întâi că măsurile juridice și procedurale, precum și termenele pentru încheierea unei anchete de reexaminare nu îi permiteau să accepte argumente, solicitări și întrebări continue prezentate într-un stadiu tardiv al procedurii, deoarece acest lucru ar pune în pericol încheierea la timp a anchetei, în special în condițiile în care au existat numeroase posibilități și timp suficient pentru ca părțile să trimită observații mai devreme. Acest lucru este cu atât mai adevărat în cazul de față, în care metodologia a fost explicată pe larg părților interesate în carul mai multor audieri și în multiplele documentele de informare. Acestea sunt motivele pentru care Comisia, în mod explicit, în clarificările sale ulterioare audierii, a solicitat producătorului-exportator chinez să își limiteze observațiile la aspecte specifice pentru care acesta a susținut o încălcare a dreptului său la apărare înaintea consilierului-auditor, și pentru care acesta a primit clarificări suplimentare. Producătorul-exportator chinez nu a demonstrat că dreptul său la apărare a fost încălcat, nici nu a justificat modul în care punctele aduse în discuție ar fi putut afecta constatările generale ale anchetei.

(87)

Pe lângă contestarea metodologiei urmate pentru determinarea valorii normale, producătorul-exportator chinez a continuat să susțină că marja sa de dumping a fost crescută în mod nejustificat printr-o comparație între țevi pentru utilizări militare și nucleare și țevi pentru uzul curent. Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat în considerentul 79, o astfel de comparație nu a fost efectuată și nici nu s-a determinat nicio valoare normală pentru aceste tipuri de produse specifice.

(88)

În plus, producătorul-exportator, pentru prima dată în acest stadiu tardiv al procedurii, a solicitat o ajustare pentru o comparație echitabilă a prețurilor, pe baza supoziției că productivitatea sa era de 2,5 ori mai mare față de cea a producătorului analog indian. Acesta a subliniat, de asemenea, marja de profit a producătorului indian și a solicitat o ajustare în sens descrescător a determinării valorii normale, susținând că vânzările interne din India în cursul PAR au fost mai profitabile decât profitul-țintă stabilit pentru industria din Uniune în cadrul anchetei inițiale. Aceste două solicitări determinau o ajustare în sens descrescător a valorilor normale de 28 %, creând astfel o presupusă marjă de dumping negativă.

(89)

Prima solicitare a fost făcută într-o etapă în care verificarea devenise imposibilă. În orice caz, chiar dacă prima solicitare ar fi fost făcută într-un stadiu anterior al procedurii, ea nu a fost susținută de elemente de probă și, prin urmare, nu a îndeplinit cerințele prevăzute la articolul 6 alineatul (8) din regulamentul de bază. A doua solicitare a fost nefondată, având în vedere că valoarea normală s-a bazat pe prețurile de vânzare interne reale ale producătorului din țara analogă, astfel cum se menționează în considerentele 48-51, și nu s-a bazat pe costuri și profituri. Rentabilitatea vânzărilor producătorului din țara analogă pe piața sa internă a fost luată în considerare atunci când s-a stabilit că vânzările interne au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, astfel cum se explică în considerentul 50. În schimb, profitul-țintă al industriei din Uniune a reflectat profitul care ar fi putut fi realizat în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. Astfel, rentabilitatea pe piața internă și profitul-țintă al industriei din Uniune nu erau comparabile. Prin urmare, ambele solicitări au fost respinse. Această ajustare de 28 % fiind respinsă, nici celălalt calcul al dumpingului efectuat de producătorul-exportator chinez, chiar dacă ar fi fost acceptat, nu ar fi modificat concluzia conform căreia dumpingul a continuat în cursul PAR.

(90)

În cadrul audierii din 5 februarie 2018, același producător-exportator chinez a menționat în mod repetat hotărârea organului de apel al OMC privind importurile de elemente de fixare din China (cauza DS397). Acesta a susținut că, pe baza acestei hotărâri, Comisia ar fi trebuit să comunice toate costurile, prețurile și valorile normale pentru fiecare tip de produse ale producătorului indian din țara analogă, ale producătorilor din SUA care au cooperat și ale industriei din Uniune și a susținut că, în caz contrar, dreptul său la apărare i-a fost încălcat.

(91)

Cu toate acestea, Comisia a constatat că hotărârea a ordonat să se comunice metodologia de determinare a valorii normale doar pentru tipurile de produse exportate de către producătorul-exportator chinez, asigurând astfel o acoperire completă a exporturilor. Pe de altă parte, hotărârea nu implica să se pună la dispoziția producătorului-exportator datele confidențiale ale societăților cu privire la întreaga activitate a tuturor părților implicate. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(92)

În cadrul audierii din 5 februarie 2018, același producător-exportator chinez a continuat să susțină că, de asemenea, coeficienții revizuiți stabiliți de Comisie erau incorecți. Acesta a contestat coeficienții revizuiți pentru clasa de oțel și coeficienții pentru diametrele cele mai mici. Producătorul-exportator respectiv a susținut că orice coeficient stabilit pe baza datelor primite de la producătorii-exportatori din Statele Unite ar fi trebuit să se bazeze pe costurile standard. El a prezentat un calcul alternativ al dumpingului utilizând coeficienții alternativi, care a indicat un dumping negativ cauzat de ajustarea de 28 % explicată în considerentele 88-89.

(93)

Comisia a continuat să respingă acești coeficienți alternativi, deoarece se bazau pe liste de prețuri standard corespunzătoare unei perioade de timp diferite de PAR, astfel cum se explică în considerentul 80. Comisia a confirmat că, în anchetele antidumping, costurile reale ar trebui să fie utilizate în mod obligatoriu, și anume costurile standard ajustate în funcție de cantitate și de variațiile de preț. În plus, coeficienții revizuiți corespundeau, într-o mare măsură, coeficienților alternativi prezentați de producătorul-exportator chinez. În orice caz, coeficienții alternativi în sine, chiar dacă ar fi acceptați, nu ar fi fost suficienți pentru a modifica concluzia conform căreia dumpingul a continuat în cursul PAR.

(94)

În urma constatărilor privind existența unui dumping pe perioada anchetei de reexaminare, Comisia a investigat probabilitatea continuării dumpingului în cazul abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, comportamentul în materie de prețuri al producătorilor din RPC față de alte piețe, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

(95)

Rata de utilizare a capacității a celor doi producători chinezi incluși în eșantion s-a încadrat în intervalul [40 %-60 %]. A fost constatată o capacitate neutilizată cuprinsă în intervalul [40 000-50 000 de tone] pentru cei doi producători incluși în eșantion. Aceasta este echivalentă cu o proporție cuprinsă între [30 % și 50 %] din consumul la nivelul Uniunii. În plus, s-a constatat că există planuri de a construi capacități suplimentare.

(96)

Capacitatea totală a tuturor producătorilor din RPC a fost estimată de solicitant la peste 1 milion de tone. Pe baza ratei de utilizare a capacității producătorilor incluși în eșantion, capacitatea totală neutilizată în RPC a fost estimată la aproximativ 500 000 de tone, mai mult de patru ori consumul din Uniune. Chiar dacă ratele de utilizare a capacității ale celorlalți producători-exportatori ar fi fost mai mari decât cele ale producătorilor incluși în eșantion, capacitatea neutilizată totală a RPC ar rămâne semnificativă și echivalentă cu o valoare mai mare decât consumul total al Uniunii.

(97)

Solicitantul a estimat consumul intern total din RPC la 310 000 de tone pe baza producției interne din China, a importurilor și a exporturilor. Întrucât capacitatea disponibilă corespundea la peste 150 % din consumul intern estimat al RPC, s-a considerat că este puțin probabil ca consumul intern din RPC să crească cu 150 % și să absoarbă capacitatea neutilizată semnificativă.

(98)

Prin urmare, s-a concluzionat că există o capacitate foarte importantă neutilizată care ar putea fi direcționată către piața Uniunii cel puțin în parte, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva RPC.

(99)

Măsurile antidumping asupra importurilor de produs în cauză din RPC au fost în vigoare în Uniunea Economică Eurasiatică (Belarus, Kazahstan și Rusia) și Ucraina. Aceste măsuri au demonstrat existența unor practici de dumping ale industriei chineze în ansamblu cu privire la produsul în cauză pe alte piețe.

(100)

În plus, exporturile chinezești către toate țările terțe s-au dovedit a fi fost efectuate, în general, la prețuri mai scăzute decât exporturile către Uniune. Pe baza statisticilor chineze privind exporturile, prețurile medii de export din China către țările terțe au fost cu 23 % mai mici decât prețurile de export către Uniune.

(101)

Comisia a concluzionat că, în cazul în care măsurile actuale ar fi abrogate, este probabil ca producătorii-exportatori chinezi să redirecționeze exporturile către Uniune la prețuri de dumping.

(102)

Dimensiunea pieței Uniunii a fost de peste 100 000 de tone și este estimată ca fiind a doua ca mărime în lume după RPC, și mai mare decât cea a SUA. Prin urmare, piața Uniunii a fost deja, prin dimensiunea sa, o piață atractivă pentru exportatorii chinezi.

(103)

În al doilea rând, s-a constatat că prețurile medii de export din China către Uniune au fost considerabil mai mari decât prețurile medii de export din China către alte piețe, fapt ce a demonstrat din nou atractivitatea pieței Uniunii. Astfel cum s-a subliniat în considerentul 100, prețurile de export din China către țările terțe au fost cu 23 % mai mici decât prețurile de export către Uniune.

(104)

În al treilea rând, măsurile antidumping în vigoare pe alte piețe, cum ar fi Rusia și Ucraina, limitează gama de alte piețe disponibile pentru exporturile chineze. Prin urmare, este probabil ca, în cazul expirării măsurilor, exporturile chinezești să fie direcționate din nou către piața Uniunii și să atingă o cotă de piață similară celei deținute înainte de instituirea măsurilor, și anume 18 %.

(105)

În concluzie, Comisia a constatat că piața Uniunii ar fi, probabil, o destinație foarte atrăgătoare pentru exporturile chinezești, în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(106)

Ancheta a indicat că importurile din China au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare. A demonstrat, de asemenea, că capacitatea neutilizată în RPC a fost foarte mare în comparație cu consumul din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Această capacitate de rezervă este probabil să fie direcționată cel puțin parțial către piața Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(107)

În plus, alte piețe au în vigoare măsuri antidumping aplicabile importurilor de produs în cauză din RPC, iar prețurile de export chineze către alte piețe au fost mai scăzute decât prețurile practicate față de Uniune. Acest comportament în materie de prețuri al exporturilor chineze pe piețele terțe sprijină o probabilitate de continuare a dumpingului față de Uniune, în cazul în care se permite expirarea măsurilor.

(108)

În cele din urmă, atractivitatea pieței Uniunii din perspectiva prețurilor și a dimensiunii și faptul că alte piețe rămân închise din cauza măsurilor antidumping au indicat faptul că este probabil ca exporturile chineze să fie direcționate către piața Uniunii, în cazul în care se permite expirarea măsurilor.

(109)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca abrogarea măsurilor antidumping să ducă la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC către Uniune.

(110)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat în Uniune de 23 de producători cunoscuți, unii dintre aceștia fiind afiliați. Aceștia constituie industria Uniunii în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(111)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost stabilită la aproximativ 117 000 de tone, pe baza datelor furnizate de către solicitant.

(112)

Societățile incluse în eșantion în cadrul anchetei reprezintă 54 % din producția Uniunii și 55 % din vânzările Uniunii. Prin urmare, datele eșantionului sunt considerate a fi reprezentative pentru situația industriei din Uniune.

(113)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pornind de la: (i) volumul vânzărilor realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii, bazat pe datele furnizate de solicitant; și (ii) importurile din țările terțe, bazate pe baza de date Eurostat. Această bază de date furnizează cele mai precise date având în vedere că, pe lângă importurile în regim normal, ea a cuprins și importurile în regim de perfecționare activă.

(114)

Consumul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul Uniunii (în tone metrice)

(115)

Deși consumul în Uniune a crescut cu 8 % în 2014, el a scăzut apoi cu 11 % între 2014 și perioada anchetei de reexaminare. Această scădere s-a datorat în principal unei reduceri a investițiilor în industria petrolului și a gazelor, una dintre cele mai mari industrii utilizatoare.

(116)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza informațiilor din baza de date Eurostat (la nivel de 10 cifre). Cu toate acestea, defalcarea importurilor în funcție de țara de origine în baza de date Eurostat a indicat în mod clar că unele țări incluse nu erau producătoare de SSSPT. Prin urmare, importurile din aceste țări au fost excluse în sensul prezentei anchete, deoarece, în mod evident, acestea nu au nicio legătură cu produsul în cauză. Detalii relevante au fost puse la dispoziția părților interesate în dosarul deschis. Datele referitoare la RPC, India, Ucraina și alte țări producătoare de SSSPT nu au necesitat corecturi.

(117)

Cota de piață a importurilor a fost stabilită, de asemenea, pe baza datelor Eurostat corectate.

(118)

Importurile în Uniune din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (în tone metrice) și cota de piață

(119)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor provenite din RPC a fost scăzut. Importurile totale din RPC au reprezentat o cotă de piață de aproximativ 2 % pe parcursul perioadei examinate. Dacă nu se ține cont de regimul de perfecționare activă, importurile au reprezentat o cotă de piață de aproximativ 1 % pe parcursul perioadei examinate. Volumele importate în cadrul regimului de perfecționare activă au fost reexportate în produse finite, precum schimbătoarele de căldură.

(120)

Având în vedere că importurile s-au menținut la acest nivel scăzut de la instituirea măsurilor inițiale în 2011, se poate presupune că această reducere este rezultatul măsurilor antidumping în vigoare.

(121)

Cu titlu de observație preliminară, trebuie remarcat faptul că prețurile medii pentru produsul în cauză pot să nu fie reprezentative pe tip de produs, din cauza gamei lor largi și a diferenței de preț semnificative între acestea. Cu toate acestea, ele sunt prezentate mai jos.

Tabelul 3

Prețurile medii ale importurilor originare din RPC

(122)

Prețurile medii din RPC au scăzut cu 13 % în perioada examinată.

(123)

Producătorii-exportatori care au cooperat la anchetă au reprezentat 56 % din importurile din China și au deținut o cotă de piață de aproximativ 1 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(124)

Comisia a evaluat subcotarea prețurilor în perioada anchetei de reexaminare, comparând prețurile de vânzare medii ponderate pentru fiecare tip de produs practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți independenți, ajustate la un nivel franco fabrică; și prețurile medii ponderate corespunzătoare la nivelul prețului CIF la frontiera Uniunii pe tip de produs ale importurilor de la producătorii incluși în eșantion către primul client independent de pe piața din Uniune, cu ajustări adecvate pentru costurile ulterioare importului. Compararea prețurilor a fost realizată per tip de produs, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, ajustate în mod adecvat acolo unde a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(125)

Un producător-exportator chinez a susținut că comparația prețurilor ar putea fi distorsionată, deoarece vânzările Uniunii au inclus produse de înaltă calitate pentru utilizări nucleare și militare care au fost comparate cu produse chinezești obișnuite. Acesta a criticat structura tipului de produs, afirmând că aceasta nu reflectă în mod corespunzător aceste diferențe. Cu toate acestea, sistemul tipului de produs asigură faptul că aceste tipuri de produse speciale fabricate de industria din Uniune nu au fost comparate cu tipurile de produs importate de producătorii exportatori chinezi. Acest lucru se datorează faptului că acestor produse speciale fabricate de industria din Uniune li se va atribui un cod diferit în rubrica referitoare la calitatea oțelului.

(126)

Pe baza metodologiei de mai sus, importurile au subcotat prețurile industriei din Uniune, în medie, cu 44 %. Chiar și cu taxele antidumping adăugate (acest lucru nu este valabil în ceea ce privește importurile în cadrul regimului de perfecționare activă), prețul mediu al acestor importuri din China a subcotat prețurile industriei din Uniune cu 32 %.

(127)

Un producător-exportator chinez a susținut că una dintre tranzacțiile sale de vânzare a fost identificată în mod incorect ca o operațiune de perfecționare activă, deși aceasta nu era o astfel de operațiune. Întrucât tranzacția în cauză (una dintre cele peste 100 de tranzacții în total) reprezenta mai puțin de 3 % din volumul vânzărilor sale în Uniune, ea nu a avut un impact semnificativ asupra marjelor menționate în considerentul 126 de mai sus.

(128)

Tabelul de mai jos prezintă evoluția importurilor către Uniune din alte țări terțe în cursul perioadei examinate în ceea ce privește volumul și cota de piață, precum și prețul mediu al acestor importuri. Observația cu privire la utilitatea prețurilor medii efectuată în considerentul 121 se aplică și în acest caz.

Tabelul 4

Importurile din țări terțe

(129)

Cota de piață a importurilor din alte țări terțe decât țara în cauză a ajuns la 43,1 % din consumul total din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cea mai mare cotă de piață este reprezentată de importurile din India (19 % din consumul total al Uniunii). Alte importuri semnificative în perioada anchetei de reexaminare au provenit din Ucraina (cotă de piață de 11,3 %).

(130)

Prețurile medii la care aceste importuri au intrat în Uniune sunt relativ scăzute comparativ cu prețurile medii ale industriei Uniunii. Importurile din India au avut un preț de vânzare mediu deosebit de scăzut per unitate, în valoare de 4 519 EUR/tonă, în perioada anchetei de reexaminare.

(131)

Doi producători-exportatori chinezi au afirmat că prețul mediu de import practicat de producătorii din India a fost mai mic decât prețurile de import din China. Astfel cum s-a explicat în considerentul 121 de mai sus, prețurile medii nu constituie neapărat o bază pertinentă pentru compararea prețurilor. Analiza Comisiei privind subcotarea importurilor din China (în considerentul 126) a fost realizată în funcție de tip. Nicio dată în funcție de tip nu a fost disponibilă cu privire la ancheta privind importurile indiene către Uniune.

(132)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(133)

Pentru a analiza prejudiciul, Comisia a făcut o distincție între indicatorii macroeconomici și cei microeconomici ai prejudiciului. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor furnizate de ESTA. Datele vizează toți producătorii cunoscuți din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar ale producătorilor-exportatori din Uniune incluși în eșantion care au fost verificați. Ambele seturi de date s-au dovedit reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(134)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, stocurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(135)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(136)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(137)

Volumul producției a scăzut cu 20 % în cursul perioadei examinate, cea mai mare scădere având loc în 2015.

(138)

Capacitatea de producție în cursul perioadei anchetei de reexaminare a crescut ușor, cu 2 %, pe parcursul perioadei examinate. Această creștere a fost cauzată de investiții în instalații și echipamente care au condus la o îmbunătățire ușoară a eficienței.

(139)

Gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut pe durata perioadei examinate. Această scădere cu 22 % a utilizării producției reflectă scăderea volumului de producție în perioada examinată.

(140)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(141)

Volumul vânzărilor pe piața Uniunii a scăzut la 57 295 de tone în perioada anchetei de reexaminare, ceea ce reprezintă o scădere de 11 % în cursul perioadei examinate. Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 8 % în cursul aceleiași perioade, deși volumele exporturilor industriei din Uniune au scăzut cu 22 %.

(142)

După cum se poate observa în tabelul 6 de mai sus, industria din Uniune nu numai că nu a crescut, ci chiar a înregistrat o scădere în ceea ce privește cota de piață pe parcursul perioadei examinate.

(143)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(144)

Pe parcursul perioadei examinate, numărul de angajați a scăzut cu 8 %. Productivitatea forței de muncă a producătorilor din Uniune, măsurată ca producție (tone) pe salariat pe an, a scăzut cu 14 % în perioada examinată.

(145)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Stocuri

(146)

Stocurile finale au scăzut cu 20 % în perioada anchetei de reexaminare în comparație cu 2013. În comparație cu nivelul de producție, stocurile finale au rămas stabile în această perioadă.

(147)

Dumpingul a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare, după cum se arată la punctul 3 de mai sus. Dumpingul semnificativ practicat de producătorii chinezi a avut un efect negativ asupra performanței industriei din Uniune, deoarece aceste prețuri au subcotat semnificativ prețurile de vânzare ale industriei din Uniune.

(148)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor la prețuri de dumping din RPC a fost, totuși, mult mai mic decât în perioada anchetei inițiale. Pe această bază, se poate concluziona că impactul amplorii marjei de dumping asupra industriei din Uniune a fost, de asemenea, mai puțin pronunțat.

(149)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare din Uniune

(150)

Pe parcursul perioadei examinate, prețurile de vânzare în Uniune au scăzut cu 10 %. Costul unitar de producție a scăzut cu 7 %, având în vedere că prețurile materiilor prime, în special prețul nichelului, au scăzut. Creșterea costurilor unitare din 2015 poate fi explicată prin scăderea producției și a volumelor de vânzare din acel an (tabelele 5 și 6 de mai sus).

(151)

Ar trebui precizat că prețurile medii și costurile unitare medii raportate mai sus includ o gamă de produse de înaltă calitate, vândute către anumite sectoare care nu sunt în concurență cu importurile din China. Aceste produse nu au fost, prin urmare, utilizate în compararea prețurilor între importurile și vânzările în Uniune ale industriei Uniunii (a se vedea considerentul 124).

(152)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(153)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au cunoscut o tendință relativ stabilă în perioada examinată. Între 2013 și perioada anchetei de reexaminare, costurile medii cu forța de muncă per angajat au scăzut cu 3 %.

(154)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Randamentul investițiilor este profitul, exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor.

(155)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(156)

Pe parcursul perioadei examinate, profiturile industriei din Uniune au scăzut. În 2014, industria a înregistrat o creștere de 23 % față de 2013. Între 2014 și 2015, profitul a scăzut cu 88 %, iar în perioada anchetei de reexaminare industria abia a atins pragul de rentabilitate, cu profituri în scădere până la 0,3 %.

(157)

Fluxul net de lichidități și randamentul investițiilor au urmat o tendință similară cu rentabilitatea.

(158)

Investițiile societăților incluse în eșantion au fost menținute la niveluri stabile pe parcursul perioadei examinate. Investițiile au fost în principal destinate îmbunătățirii eficienței liniilor de producție existente, sănătății și siguranței și îmbunătățirilor legate de mediu.

(159)

La începutul perioadei examinate, anumiți indicatori economici ai industriei din Uniune au prezentat o situație pozitivă, arătând puternice semne de redresare în urma prejudiciului stabilit în cadrul anchetei inițiale. În special, industria Uniunii a atins niveluri de profit peste profitul țintă în 2013 și în 2014. Industria Uniunii a fost, de asemenea, capabilă să-și îmbunătățească în mod substanțial producția și ratele de utilizare a capacității de producție, precum și volumul vânzărilor la export.

(160)

Cu toate acestea, începând din 2015, majoritatea indicatorilor economici au înregistrat o deteriorare importantă. În special, industria Uniunii a suferit o scădere drastică a rentabilității sale (până la 0,3 % în perioada anchetei de reexaminare), precum și o reducere semnificativă a producției și a gradului de utilizare a capacității de producție, precum și a prețurilor unitare de vânzare și a ocupării forței de muncă. În ansamblu, tendințele aproape fiecăruia dintre indicatorii economici s-au deteriorat în cursul perioadei examinate.

(161)

Tendințele negative pot fi explicate prin efectul cumulat al unei serii de factori care, acționând în ansamblu, au deteriorat și mai mult situația industriei din Uniune, care se afla încă într-o situație de fragilitate: prezența continuă a importurilor chinezești care fac obiectul unui dumping, deși în volume limitate în comparație cu ancheta inițială, cu niveluri care subcotează în mod semnificativ prețurile producătorilor din Uniune; o scădere substanțială a investițiilor în industria mondială a petrolului și a gazelor, care este cea mai mare piață pentru produsul în cauză; și o creștere bruscă a importurilor la prețuri scăzute din țările terțe (în special India, dar și Ucraina), care a exercitat o puternică presiune descendentă asupra prețului și volumului vânzărilor industriei Uniunii.

(162)

După comunicarea informațiilor, doi producători-exportatori chinezi au susținut că ar fi trebuit să fie furnizate mai multe detalii privind cei trei factori de cauzalitate menționați în considerentul 161. Cu toate acestea, acești factori sunt explicați în mod corespunzător și niciuna dintre părțile interesate nu a sugerat că vreun alt factor ar fi avut un rol semnificativ. Prin urmare, în ceea ce privește exhaustivitatea, Comisia s-a asigurat că analiza sa a fost adecvată.

(163)

Într-adevăr, concluzia că importurile din China au avut un impact semnificativ asupra situației industriei din Uniune, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, rezultă din nivelurile de subcotare substanțiale, astfel cum se specifică la punctul 4.3.2 de mai sus. Afirmația formulată după comunicarea informațiilor de un producător-exportator chinez, conform căreia cota de piață a importurilor chinezești a atins numai 1 %, este incorectă, deoarece atunci când se stabilește cota de piață deținută de China, ar trebui să se țină seama și de vânzările, efectuate în Uniune, în regim de perfecționare activă. Acest lucru se datorează faptului că importurile efectuate în regim de perfecționare activă fac parte din consumul produsului care face obiectul reexaminării și concurează cu alte vânzări pe piața Uniunii, inclusiv cele ale industriei Uniunii. În considerentul 115 de mai sus, se explică în continuare că în cursul perioadei examinate a avut loc o scădere cu 3 % a consumului și că această scădere s-a datorat în principal diminuării, începând cu 2015, a investițiilor în industria petrolului și a gazelor, care este cea mai mare industrie utilizatoare pentru produsul în cauză. Cererea scăzută din partea acestui sector în cea de a doua parte a perioadei examinate a fost confirmată de ESTA printr-o declarație necontestată pusă la dispoziția tuturor părților interesate. Prin urmare, acest factor, provocând o scădere a cererii, a avut, de asemenea, un impact asupra situației industriei din Uniune pentru cea de a doua parte a perioadei examinate. În cele din urmă, creșterea importurilor din India și din alte țări terțe a fost abordată pe larg în punctul 4.3.3 de mai sus, iar tabelul 4 prezintă detalii complete cu privire la amploarea acestei creșteri, evoluția prețurilor și creșterea cotei de piață. Deși prețurile medii de import din India sugerează că aceste importuri au subcotat prețurile practicate de industria Uniunii, acest lucru nu se poate concluziona cu certitudine, iar în ceea ce privește comparațiile valabile ale prețurilor, ar trebui să fie utilizate date mai precise și, de asemenea, ar trebui să se țină cont de evoluțiile viitoare relevante (a se vedea considerentele 176-180). În orice caz, Comisia remarcă faptul că articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază nu impune efectuarea unei analize separate a legăturii de cauzalitate drept condiție pentru extinderea taxelor în cazul probabilității reapariției dumpingului și a continuării prejudiciului, astfel cum este stabilit în prezentul regulament. Pe baza tuturor acestor elemente, nu se poate concluziona că importurile din India sau din alte țări terțe reprezintă singurul factor care cauzează un prejudiciu industriei Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Existența și importanța celor trei factori rezultă dintr-o evaluare a informațiilor din dosar, care au stat la dispoziția tuturor părților interesate. Prin urmare, se respinge afirmația conform căreia a avut loc o prezentare necorespunzătoare a legăturii de cauzalitate.

(164)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a beneficiat de pe urma măsurilor inițiale, având în vedere că au fost observate anumite îmbunătățiri de-a lungul perioadei examinate (în special în 2013 și 2014) în comparație cu situația constatată în cursul perioadei de anchetă inițiale (2010). Cu toate acestea, industria Uniunii se redresează într-un ritm lent și continuă să se afle într-o situație fragilă și vulnerabilă, având în vedere factorii menționați anterior. În consecință, în perioada anchetei de reexaminare, s-a constatat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(165)

În considerentul 164 al anchetei s-a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu. Prin urmare, Comisia a examinat dacă există o probabilitate de continuare a prejudiciului cauzat de importurile chinezești care fac obiectul unui dumping, în cazul în care măsurile antidumping împotriva RPC ar expira, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(166)

În acest sens, Comisia a analizat următoarele elemente: capacitatea disponibilă neutilizată în RPC, atractivitatea pieței Uniunii, nivelul probabil al prețurilor importurilor din China în absența măsurilor antidumping și impactul acestora asupra industriei Uniunii.

(167)

Comisia a stabilit că, în perioada de anchetă, importurile din China către piața Uniunii au fost efectuate la prețuri de dumping care subcotează în mod semnificativ prețurile producătorilor din Uniune. Comisia a concluzionat, în consecință, (în considerentul 109 de mai sus) că exista o probabilitate de continuare a dumpingului, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(168)

Comisia a confirmat în considerentele 95-98 existența unor importante capacități neutilizate în RPC, care sunt estimate la mai mult de patru ori consumul total de pe piața Uniunii. În acest sens, ancheta a confirmat, de asemenea, (a se vedea considerentul 102) că piața pentru SSSPT a Uniunii, excluzând RPC, este cea mai mare piață din lume în ceea ce privește nivelurile de consum.

(169)

În plus, ancheta a arătat că producătorii-exportatori chinezi au practicat dumpingul și în cazul exporturilor lor către alte piețe. Acest lucru a condus la instituirea de măsuri antidumping împotriva producătorilor-exportatori chinezi în mai multe țări și, prin urmare, la restrângerea gamei de piețe disponibile pentru exporturile din China.

(170)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că cel puțin o parte din capacitatea neutilizată semnificativă disponibilă în RPC ar putea fi direcționată către piața Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(171)

Pe baza elementelor descrise la punctul 5.1, ancheta a confirmat că, în absența unor măsuri antidumping, producătorii-exportatori chinezi ar avea un motiv puternic să își crească semnificativ volumul importurilor pe piața Uniunii. Comisia a verificat dacă ar exista probabilitatea de continuare a dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor (considerentele 106-109 de mai sus).

(172)

Pentru a avea o indicație a nivelurilor prețurilor importurilor din China în absența măsurilor, Comisia a efectuat o evaluare a următoarelor elemente: (i) o comparație a prețurilor între prețurile de import chineze în Uniune fără taxa antidumping (și anume, importurile efectuate în regim de perfecționare activă) și prețurile practicate de industria Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare; și (ii) comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori chinezi pe piețele țărilor terțe (care nu au măsuri antidumping în vigoare).

(173)

Aceste comparații de preț au arătat că prețurile de import practicate de China pe piața Uniunii, fără taxa antidumping, au fost, în medie, cu 44 % mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune. În plus, o analiză a comportamentului la export al producătorilor chinezi a arătat că exporturile chineze către alte piețe terțe au fost efectuate, în general, la prețuri ușor mai scăzute decât exporturile către Uniune. Prin urmare, Comisia a confirmat faptul că producătorii-exportatori chinezi au urmat o strategie coerentă, efectuând exporturi la prețuri foarte mici pe toate piețele.

(174)

Ca urmare a elementelor menționate anterior, este foarte probabil ca importurile din China care fac obiectul unui dumping să intre pe piața Uniunii în cantități semnificative, la prețuri care subcotează în mod semnificativ prețurile producătorilor din Uniune. Acest lucru ar avea un impact negativ asupra industriei din Uniune, deoarece aceste volume semnificative de importuri suplimentare ar provoca deprecierea prețurilor de vânzare pe care industria Uniunii le-ar putea realiza, ar reduce volumul vânzărilor industriei Uniunii și, de asemenea, gradul său de utilizare a capacității, crescând astfel costurile sale de producție. Creșterea preconizată a importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri scăzute ar provoca, prin urmare, o deteriorare și mai puternică a rezultatelor financiare ale industriei Uniunii, în special a rentabilității.

(175)

Un producător-exportator chinez a contestat faptul că importurile din China de produs în cauză ar reintra în cantități mari pe piața Uniunii, agravând astfel prejudiciul cauzat industriei din Uniune, dacă se ia în considerare prezența actuală a unor volume mari de importuri din India. În acest sens, partea a susținut că importurile din India au înlocuit importurile din China și că era puțin probabil ca importurile din China să ajungă din nou la aceste volume de vânzări, în condițiile în care prețurile din India au fost în mod constant inferioare prețurilor chineze. Întrucât prețurile din China practicate față de piețele terțe au fost doar ușor mai scăzute decât prețurile din China către Uniune, prețurile din India către Uniune au fost considerabil mai mici decât prețurile din China către Uniune.

(176)

Ar trebui prezentate mai multe argumente în răspuns la această afirmație.

(177)

În primul rând, această anchetă este limitată, în conformitate cu dispozițiile articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, la evaluarea faptului dacă există o probabilitate de reapariție a dumpingului și a prejudiciului din cauza importurilor de produs în cauză din China efectuate la prețuri prejudiciabile, în cazul în care taxele în cauză ar fi eliminate. Faptul că importurile din China intră pe piața Uniunii, în prezent, în număr mult mai mic decât înainte de instituirea măsurilor arată că taxele au reușit să restabilească condiții de concurență nedenaturată între exportatorii chinezi de produs în cauză și industria Uniunii. Faptul că importurile din India au subcotat prețurile din China nu subminează obligațiile Comisiei de a rămâne în cadrul prezentei anchete. Într-adevăr, astfel cum o indică jurisprudența Tribunalului, din articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază reiese că Comisia trebuie doar să confirme afirmația că există probabilitatea reapariției sau continuării prejudiciului cauzat de importurile din China care fac obiectul unui dumping, în cazul în care măsurile vor fi lăsate să expire (11). Astfel cum este prevăzut în considerentul 183, pe baza evaluării efectuate în prezentul regulament, s-a dovedit existența acestui risc.

(178)

În al doilea rând, trebuie amintit, astfel cum se menționează în considerentul 121 de mai sus, că ar trebui să se dea dovadă de precauție atunci când se utilizează prețurile medii în ceea ce privește produsul în cauză, deoarece există o gamă largă de prețuri pe tonă și că, ori de câte ori este posibil, ar trebui să se facă comparații de preț în funcție de tip. Cu toate acestea, atunci când a stabilit probabilitatea continuării prejudiciului, Comisia nu a comparat prețurile de vânzare și volumele din China cu prețurile de vânzare și volumele din India, ci mai degrabă le-a comparat cu prețurile de vânzare și volumele industriei Uniunii. Într-adevăr, Comisia nu susține că importurile din China ar înlocui importurile din India. O astfel de evoluție nu ar fi duce în sine la agravarea prejudiciului adus industriei Uniunii. Cu toate acestea, datorită marjei mari de subcotare stabilite în ceea ce privește importurile din China (a se vedea considerentul 173 de mai sus) și a vastelor capacități neutilizate disponibile, se consideră că importurile din China ar crește în mod semnificativ și că, prin urmare, ar cauza un prejudiciu suplimentar industriei din Uniune, în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Aceste importuri ar avea, prin urmare, un efect devastator asupra volumelor de vânzări și a rentabilității industriei Uniunii.

(179)

În al treilea rând, în ceea ce privește comparația dintre prețurile importurilor din China și prețurile importurilor din India, o analiză a datelor producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion indică în mod clar că importurile efectuate în cursul perioadei examinate au constat în produse specializate (cum ar fi tuburile de precizie) sau au legătură cu importurile efectuate în regim de perfecționare activă. În mod evident, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, o gamă mult mai largă de importuri ar deveni posibilă, iar importurile ar crește în ceea ce privește tipurile de produse standard (cele cu cel mai mare volum pentru industria din Uniune). Este probabil ca volumele importurilor din China să crească indiferent dacă există sau nu concurență din India.

(180)

Același producător-exportator chinez a utilizat, de asemenea, datele privind prețurile medii ale importurilor din India în Uniune pentru a explica de ce prețurile de export din China către țări terțe nu ar susține concluzia privind probabilitatea continuării prejudiciului. Din nou, utilizarea prețurilor medii înseamnă că această analiză nu a putut fi acceptată de către Comisie. Utilizarea de către Comisie a datelor privind exporturile chineze către țări terțe s-a bazat pe comparații semnificative în funcție de tipul de produs.

(181)

Exportatorul chinez a făcut trimitere la cazul de eludare privind India menționat în considerentul 7. Cu toate acestea, această afirmație nu poate fi acceptată, întrucât se pot trage concluzii exacte privind comparația prețurilor doar atunci când ea este efectuată în funcție de tip. Trimiterile la prețurile medii de import, chiar dacă acestea sunt scăzute, nu sunt utile în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(182)

Prin urmare, pentru toate motivele de mai sus, Comisia respinge afirmația potrivit căreia nu a oferit explicații suficiente în ceea ce privește continuarea prejudiciului.

(183)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor ar duce, foarte probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China, la prețuri care subcotează prețurile industriei din Uniune și, prin urmare, la agravarea prejudiciului suferit de industria din Uniune. În consecință, viabilitatea industriei din Uniune ar fi expusă unor riscuri grave.

(184)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente împotriva RPC ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblul său. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale angrosiștilor și ale utilizatorilor. Analiza acestora permite să se evalueze dacă măsurile antidumping în vigoare au vreun efect negativ anormal asupra părților vizate de acestea.

(185)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(186)

Pe această bază, s-a examinat dacă există motive imperioase pentru a concluziona că nu este în interesul Uniunii să se mențină măsurile în vigoare.

(187)

Deși măsurile antidumping în vigoare au împiedicat importurile care fac obiectul unui dumping să intre pe piața Uniunii într-un volum mare, industria din Uniune rămâne într-o situație fragilă, astfel cum s-a confirmat prin tendințele negative ale anumitor indicatori de prejudiciu.

(188)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, este probabil că o eventuală intrare a unor volume substanțiale de importuri originare din țara în cauză care fac obiectul unui dumping ar determina un prejudiciu suplimentar industriei din Uniune. O astfel de intrare ar cauza probabil, printre altele, pierderea cotei de piață, scăderea prețurilor de vânzare, scăderea ratei de utilizare a capacității și, în general, o deteriorare gravă a situației financiare a industriei din Uniune.

(189)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor antidumping împotriva RPC ar fi în interesul industriei Uniunii.

(190)

În cursul anchetei inițiale, s-a stabilit că instituirea măsurilor nu este de natură să afecteze în mod grav situația importatorilor și a utilizatorilor din Uniune. Șase importatori (dintre care patru erau, de asemenea, utilizatori ai produsului în cauză) au cooperat la prezenta anchetă, transmițând răspunsuri la chestionar și doar unul dintre aceștia și-a exprimat opoziția față de măsuri.

(191)

Ancheta a arătat că majoritatea importurilor au fost efectuate în regim de perfecționare activă (în cadrul căruia nu s-a plătit taxa antidumping). În plus, acești importatori au avut adesea sectoare mari de activitate care nu au implicat deloc produsul în cauză. Mai mult, acești importatori au explicat că au numeroase alte surse de aprovizionare pentru produsul în cauză. În plus, o examinare a costurilor utilizatorilor a arătat că produsul în cauză a reprezentat mai puțin de 10 % (în medie) din costul lor total de fabricare a produselor finite.

(192)

Prin considerentul de mai sus, s-a confirmat faptul că importatorii și utilizatorii nu au fost afectați în mod semnificativ de măsuri și, prin urmare, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor nu va afecta negativ importatorii și utilizatorii din Uniune în mod semnificativ.

(193)

O parte interesată și-a schimbat în mare proporție sursa de importuri, trecând de la producători-exportatori chinezi la producători-exportatori indieni, și a susținut că industria Uniunii nu a beneficiat de pe urma măsurilor. Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat la punctul 4.5, atunci când se analizează situația a industriei Uniunii în ansamblu, aceasta și-a demonstrat capacitatea de a beneficia de măsuri în absența unor volume mari de importuri din RPC.

(194)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase, în ceea ce privește interesul Uniunii, care să se opună menținerii măsurilor antidumping definitive actuale privind importurile de produs în cauză originare din Republica Populară Chineză.

(195)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește probabilitatea continuării dumpingului și a prejudiciului, rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, originare din RPC, instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1331/2011, ar trebui menținute.

(196)

Având în vedere jurisprudența recentă a Curții de Justiție (12), este necesar să se prevadă rata dobânzilor de întârziere care urmează să fie plătite în caz de rambursare a taxelor definitive, deoarece dispozițiile relevante în vigoare în materie de taxe vamale nu prevăd o astfel de rată a dobânzii și aplicarea normelor naționale ar duce la distorsiuni nejustificate între operatorii economici, în funcție de statul membru care este ales pentru vămuire.

(197)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,