ANEXĂ

1.   OBIECTIVUL PREZENTELOR ORIENTĂRI

Regulamentul (UE) 2017/821 (denumit în continuare „regulamentul”) a intrat în vigoare la 8 iunie 2017 și se aplică importatorilor din Uniune (1) (care includ dar nu se limitează la topitorii și rafinării) începând cu 1 ianuarie 2021. Astfel cum se prevede la primul său articol, regulamentul este conceput cu scopul de a asigura transparență și siguranță în ceea ce privește practicile de aprovizionare ale importatorilor din Uniune care se aprovizionează din zone de conflict și din zone cu risc ridicat.

În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din regulament, Comisia Europeană este însărcinată cu pregătirea de orientări neobligatorii sub forma unui manual pentru operatorii economici, în care explică modalitatea optimă de aplicare a criteriilor de identificare a zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat. Acest articol prevede, de asemenea, că orientările trebuie să ia în considerare Orientările OCDE privind diligența necesară (2) în acest domeniu, inclusiv alte riscuri aferente lanțului de aprovizionare care sunt identificate prin așa numitele semnale de alertă, astfel cum sunt definite în suplimentele relevante care însoțesc orientările menționate.

În aceste orientări,

—

SECȚIUNEA 2 prezintă conceptul general de diligență necesară în cadrul lanțurilor de aprovizionare cu minerale provenind din zone de conflict și zone cu risc ridicat precum și măsurile pe care întreprinderile ar trebui să le adopte pentru a identifica și a aborda riscurile asociate aprovizionării cu staniu, tantal, tungsten și aur.

—	SECȚIUNEA 3 explică principalele elemente ale definiției zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat în sensul regulamentului.

—	SECȚIUNEA 4 enumeră informațiile din surse deschise pentru a ajuta întreprinderile să identifice zonele de conflict și zonele cu risc ridicat.

—	SECȚIUNEA 5 oferă informații cu privire la alți indicatori de riscuri potențiale (sau semnale de alertă) din cadrul lanțului de aprovizionare cu minerale aferente amplasării, furnizorilor și circumstanțelor neobișnuite ale operațiilor comerciale.

Prezentele orientări sunt destinate să ajute importatorii din UE să realizeze diligența necesară în cadrul lanțului lor de aprovizionare. Ele nu aduc atingere Regulamentului (UE) 2017/821 și nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic.

În plus, ar trebui remarcat faptul că, în temeiul articolului 14 alineatul (2) din regulament, Comisia Europeană va recurge (ulterior) la expertiză externă care va furniza o listă indicativă, neexhaustivă și actualizată în mod periodic a zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat. Lista se va baza pe analiza de către experți externi a prezentelor orientări și pe informațiile existente provenind, între altele, de la guverne, organizații internaționale, cadre universitare și sisteme de diligență necesară din cadrul lanțului de aprovizionare.

2.   DILIGENȚA NECESARĂ ÎN CADRUL LANȚULUI DE APROVIZIONARE CU MINERALE – CONCEPT GENERAL ȘI ETAPE

2.1.   Conceptul de diligență necesară bazată pe risc

În zonele de conflict și în zonele cu risc ridicat, întreprinderile implicate în exploatarea minieră, prelucrarea și comerțul cu minerale au potențialul de a genera venituri, creștere economică și prosperitate, de a asigura subzistența și de a stimula dezvoltarea locală. În astfel de situații, întreprinderile ar putea fi, de asemenea, în pericol de a contribui sau de a fi asociate unor efecte adverse semnificative asociate activităților lor sau deciziilor lor de aprovizionare, inclusiv unor conflicte armate și unor abuzuri grave ale drepturilor omului. În acest context, asigurarea faptului că întreprinderile nu contribuie intenționat sau neintenționat sau nu devin (sau continuă să fie) asociate cu aceste efecte adverse, ele ar trebui să exercite diligența necesară bazată pe riscuri ca parte integrantă dintr-un proces în curs, proactiv și reactiv integrat în mod solid în sistemul lor de management.

În general, diligența necesară bazată pe riscuri se referă la etapele pe care întreprinderile ar trebui să le parcurgă pentru a identifica și aborda riscurile reale sau potențiale din lanțul lor de aprovizionare cu minerale în vederea prevenirii sau atenuării oricărei contribuții la efectele adverse legate de extracția, producția, comerțul, prelucrarea, manipularea și exportul de minerale asociate cu zonele de conflict și zonele cu risc ridicat. Riscurile sunt definite în legătură cu efectele potențial adverse ale operațiunilor unei anumite întreprinderi, care rezultă din activitățile proprii ale întreprinderii sau care pot fi legate direct de operațiuni, produse sau servicii prin relațiile sale de afaceri cu părți terțe, inclusiv cu furnizori și cu alte entități din lanțul de aprovizionare. Efectele adverse pot include vătămarea persoanelor (și anume, efecte externe), prejudicierea reputației sau răspunderea juridică pentru societate (și anume, efecte interne), sau ambele.

Întreprinderile se pot confrunta cu riscuri în lanțurile lor de aprovizionare cu minerale deoarece circumstanțele de extracție a mineralelor, producția, comerțul, manipularea sau exportul prin însăși natura lor implică un risc mai ridicat de efecte adverse semnificative cum ar fi finanțarea conflictelor sau alimentarea, facilitarea sau agravarea condițiilor de conflict, astfel cum se subliniază în anexa II la Orientările OCDE privind diligența necesară și suplimentele sale.

Din cauza acestor riscuri, întreprinderile ar trebui să depună eforturi de bună credință pentru a identifica și evalua riscurile legate de amplasare, de furnizor sau de circumstanțe și să instaureze măsuri de diligență necesară adaptate cerințelor specifice ale unor astfel de riscuri. Diligența necesară poate, de asemenea, ajuta întreprinderile să se asigure că respectă dreptul internațional și sunt conforme cu legile naționale, inclusiv cu cele care reglementează comerțul ilicit cu resurse minerale precum și cu sancțiunile ONU și deciziile UE bazate pe Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul UE) și pe Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), îndeosebi, cu măsurile restrictive în temeiul articolului 215 din TFUE.

Obiectivul general al regulamentului, care se bazează pe principiile prezentate în Orientările OCDE, este de a permite dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare cu minerale sigure, transparente și verificabile și de a asigura, facilita și promova importul responsabil în UE de minerale și metale provenind din zone de conflict și zone cu risc ridicat, fără a contribui la conflicte armate și abuzuri privind drepturile omului, contribuind prin aceasta la dezvoltarea economică și la subzistența comunităților locale.

2.2.   Diligența necesară – cadrul în cinci etape

Diligența necesară bazată pe risc, astfel cum este recomandată de Orientările OCDE privind diligența necesară, este structurată pe următoarele cinci etape, toate acestea fiind consacrate în regulament.

Întreprinderile din lanțul de aprovizionare ar trebui:

—

Să instituie un sistem de management puternic și să adopte și să comunice în mod clar furnizorilor și publicului politica lor privind mineralele și metalele care ar putea proveni din zone afectate de conflict și zone cu risc ridicat. Acest lucru include identificarea circumstanțelor faptice implicate în extracția, transportul, manipularea, comerțul, prelucrarea, topirea, rafinarea și alierea, fabricarea sau vânzarea de produse care conțin minerale provenind din zone de conflict și zone cu risc ridicat. (articolul 4 din regulament)

—	Să identifice și să evalueze orice riscuri reale sau potențiale în lanțul de aprovizionare (3). [articolul 5 alineatul (1) litera (a) din regulament]

—

Să conceapă și să pună în aplicare o strategie pentru a răspunde riscurilor identificate cu scopul de a le preveni sau atenua prin adoptarea și punerea în aplicare a unui plan de gestionare a riscurilor. Acest lucru poate duce la decizia de a continua schimburile comerciale pe tot parcursul eforturilor de atenuare a riscurilor, de a suspenda temporar schimburile comerciale în timp ce se continuă desfășurarea eforturilor de atenuare a riscurilor sau de a renunța la un furnizor după încercări eșuate de atenuare a riscurilor sau dacă furnizorul comite abuzuri grave împotriva drepturilor omului (de exemplu, formele cele mai grave de muncă a copiilor, de muncă forțată și tortură) sau dacă acesta oferă sprijin direct sau indirect unor grupuri armate nestatale. [articolul 5 alineatul (1) litera (b) din regulament]

—

Să realizeze sau să obțină un audit din partea unei părți terțe independente al activităților, proceselor și sistemelor întreprinderii utilizate pentru a pune în aplicare diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare în anumite puncte identificate din acesta, în special în ceea ce privește practicile de diligență necesară ale topitoriilor și rafinăriilor. (articolul 6 din regulament)

—	Să raporteze public cu privire la politicile și practicile de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare pentru a genera încredere publică în măsurile luate de întreprinderi. (articolul 7 din regulament)

3.   ÎNȚELEGEREA DEFINIȚIEI ZONELOR DE CONFLICT ȘI A ZONELOR CU RISC RIDICAT

Definiția zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat aplicată în regulament este în conformitate cu Orientările OCDE privind diligența necesară referitor la ceea ce caracterizează astfel de zone și nu aduce atingere poziției UE cu privire la ceea ce ar putea constitui zone de conflict și zone cu risc ridicat în afara contextului regulamentului. Ea este oferită doar în scopul diligenței necesare în cadrul lanțului de aprovizionare cu privire la metalele și mineralele din domeniul de aplicare al regulamentului și este concepută pentru a fi practică, detaliată și ușor de înțeles de către întreprinderi.

Definiția zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat prevăzută în regulament [articolul 2 litera (f)]:

Această definiție urmează unei serii de principii fundamentale prevăzute în dreptul internațional, inclusiv „stare de conflict armat”, „vulnerabile în urma unor conflicte” și „state în disoluție”. Aceste principii sunt ilustrate în continuare și explicate în cele de mai jos pentru a facilita înțelegerea lor practică în calitate de părți ale gestionării responsabile a lanțului de aprovizionare de către întreprinderi.

Mai mult, aceste principii fundamentale ar trebui să permită corelarea cu ușurință cu informațiile din surse deschise privind situația de pe teren în zonele de conflict și zonele cu risc ridicat, și să sprijine întreprinderile printr-o identificare mai largă a riscurilor din cadrul lanțului lor de aprovizionare și a impactului potențial al operațiunilor lor (cf. secțiunea 4).

Ar trebui reamintit faptul că diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare preconizată în regulament – la fel ca și în Orientările OCDE privind diligența necesară – este legată de identificarea și evaluarea riscurilor de impacturi negative ale anumitor operațiuni comerciale și relații legate de metalele și mineralele originare din sau fiind transportate prin zone de conflict sau zone cu risc ridicat (care pot fi subnaționale). Informațiile legate de țară pot furniza informații contextuale pentru a identifica nivelul general de diligență necesară.

Elementul esențial al definiției	Explicație
Starea de conflict armat	Prezența unui conflict armat, utilizarea pe scară largă a violenței sau alte riscuri de vătămare a persoanelor, astfel cum sunt descrise în cadrul dreptului umanitar internațional, care reglementează desfășurarea conflictelor armate de către combatanți. Conflictul armat poate lua o varietate de forme, precum un conflict cu caracter internațional sau neinternațional, care poate implica două sau mai multe state, sau poate consta din războaie de eliberare, sau din insurgențe, războaie civile, etc. Orientări specifice privind „starea de conflict armat” sunt oferite în Convențiile de la Geneva din 1949 și includ toate cazurile de război declarat sau de orice alt conflict armat care pot interveni între două sau mai multe părți, chiar dacă starea de război nu este recunoscută de către una dintre ele; toate cazurile de ocupație parțială sau totală a teritoriului unei părți, chiar dacă respectiva ocupație nu întâmpină nicio rezistență armată. În temeiul Protocolului II (1977) adițional la Convențiile de la Geneva din 1949, ele nu se aplică situațiilor de tulburăriși tensiuni interne, cum ar fi revoltele, actele de violență izolate și sporadice și alte acte de natură similară.
Zone vulnerabile în urma unor conflicte Zone care se confruntă cu o guvernanță și o securitate deficitară sau cu lipsa acestora, precum statele în disoluție, precum și cu încălcări răspândite și sistematice ale dreptului internațional, inclusiv cu abuzuri cu privire la drepturile omului.	Zonele vulnerabile în urma unor conflicte sunt zonele în care ostilitățile efective încetează și care se află într-o stare de fragilitate, ceea ce înseamnă că regiunea sau statul are o capacitate slabă de a îndeplini funcții de guvernare fundamentale și nu dispune de capacitatea de a dezvolta relații constructive reciproce în cadrul societății ca urmare a stării conflictuale anterioare. Astfel de zone sunt mai vulnerabile la șocurile interne sau externe precum crizele economice sau catastrofele naturale. În astfel de cazuri, la fel ca în cazurile vizate de paragraful următor din definiție (și anume, zone care se confruntă cu o guvernare și o securitate slabe sau inexistente), operatorii economici trebuie să verifice că există fie slăbiciune instituțională fie lipsă de guvernare precum și încălcări pe scară largă și sistematice ale dreptului internațional și abuzuri împotriva drepturilor omului pentru a determina că zona este o zonă de conflict și o zonă cu risc ridicat. Astfel, condiția încălcării dreptului internațional este una cumulativă cu condițiile de zone vulnerabile în urma unor conflicte și zone care se confruntă cu o guvernare și o siguranță deficitară sau inexistentă. În privința celor din urmă, absența unei proceduri formale de acordare a licențelor pentru minerit ar constitui, de exemplu, o dovadă de lipsă de guvernare.
Statele în disoluție	Un „stat în disoluție” este o ilustrație a unei situații de slăbiciune instituțională extremă. Un stat în disoluție implică o implozie a structurilor de putere și autoritate, o prăbușire a legii și a ordinii și absența de instituții capabile să reprezinte statul.

4.   INFORMAȚIILE DIN SURSE DESCHISE PENTRU IDENTIFICAREA ZONELOR DE CONFLICT ȘI A ZONELOR CU RISC RIDICAT

Această secțiune include o listă indicativă, neexhaustivă a informațiilor din surse deschise relevante care să ajute întreprinderile să identifice zonele de conflict și zonele cu risc ridicat. Prin înțelegerea contextului național și regional precum și a riscurilor potențiale implicate în zonele în care își desfășoară activitatea sau din care se aprovizionează, întreprinderile vor fi în măsură să își adapteze mai bine eforturile corespunzătoare de diligență necesară. Astfel de informații mai generale specifice fiecărei țări pot fi, de asemenea, avantajoase la evaluarea plauzibilității acuzațiilor de abateri.

Informațiile din surse deschise enumerate sunt grupate în funcție de principalele elemente prevăzute în definiția zonelor de conflict armat și a zonelor cu risc ridicat (cf. secțiunea 3):

—	CONFLICT – permite evaluarea faptului că o zonă este în „stare de conflict armat” sau este „vulnerabilă în urma unor conflicte”.

—	GUVERNANȚĂ – permite evaluarea măsurii în care zonele se confruntă cu o guvernanță și o securitate deficitare sau inexistente.

—	DREPTURILE OMULUI – permit evaluarea faptului că o zonă se confruntă cu încălcări răspândite și sistematice ale dreptului internațional, inclusiv cu abuzuri cu privire la drepturile omului (4).

În plus, lista furnizată în secțiunea 4.2 include surse de informații privind resursele minerale, în context.

4.1.   Modul optim de utilizare a surselor de informații

Sursele de informații menționate sunt de natură necomercială, adică nu necesită plata unui abonament sau orice contribuție financiară. Întreprinderile ar trebui să ia în considerare dacă sursele furnizează informații actualizate atunci când recurg la acestea. Regulamentul prevede că, în plus față de aceste orientări, Comisia Europeană va recurge ulterior la expertiză externă care va furniza o listă indicativă, neexhaustivă și actualizată în mod periodic a zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat. Serviciile Comisiei Europene, împreună cu aceste servicii de expertiză externă, vor garanta actualizarea corespunzătoare a listei surselor de informații pentru a se asigura de relevanța continuă a acesteia.

Sursele de o natură mai generală suplimentare (dintre care unele nu sunt menționate în mod explicit în lista de mai jos) care sunt utile pentru consultare, includ anchete geologice cu informații privind resursele minerale (realizate de British Geological Survey și de U.S. Geological Survey), Sistemul de informații privind materiile prime al Comisiei Europene, site-urile internet ale unor organizații importante referitoare la acest aspect, cum ar fi rapoartele de țară ale Departamentului de Stat al S.U.A. (guvernanță și drepturile omului), rapoartele publicate de diferite agenții ale ONU (inclusiv Consiliul pentru Drepturile Omului, OHCHR, UNICEF, UNDP, ILO și IOM) precum și alte organizații relevante ale societății civile, de exemplu Amnesty International, Global Witness, Human Rights Watch și IMPACT (fostă Partnership Africa Canada). Site-urile internet ale altor organizații și sursele de informații, cum ar fi Comitetul Internațional al Crucii Roșii, Indicele de guvernanță a resurselor naturale (Natural Resource Governance Index), Indicele global al păcii (Global Peace Index), etc., pot fi, de asemenea, consultate de către întreprinderi pentru informații mai tematice și bazate pe actualitate.

Ar fi, de asemenea, util să fie consultate sursele naționale sau regionale. Deși sunt uneori mai greu accesibile, sursele naționale/regionale permit o analiză mai aprofundată a situației într-un anumit domeniu în comparație cu informațiile agregate la nivel de țară.

Întreprinderile care consultă aceste surse pot proceda după cum urmează:

1.

Pe baza informațiilor privind lanțul de aprovizionare păstrate în sistemul lor de management (etapa 1 din cele 5 ale cadrului, cf. secțiunea 2), întreprinderile ar trebui să caute, mai întâi, să identifice zonele lor geografice de aprovizionare cu minerale, comerț, manipulare și transport, în vederea înțelegerii contextului în care se desfășoară activitățile extractive și comerciale și să identifice riscurile aferente.

2.

În acest scop, întreprinderile pot consulta sursele deschise (și anume, surse analitice, hărți/tabele și articole de presă) enumerate mai jos care acoperă cele trei elemente esențiale ale definiției zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat (și anume, conflict, guvernanță și drepturile omului) pentru a înțelege contextul politic și de securitate și a identifica și evalua riscurile potențiale de efecte adverse ale lanțului lor de aprovizionare în raport cu politica lor privind lanțul de aprovizionare care trebuie să fie coerentă cu anexa II la Orientările OCDE, precum și „semnalele de alertă” care figurează în suplimentele acesteia.

3.

În cazul în care sursele de mai jos oferă informații contradictorii sau neconcludente, întreprinderile ar trebui să dea dovadă de precauție înainte de a elimina o zonă de la procedurile de diligență necesară. Ar trebui subliniat încă o dată faptul că responsabilitatea diligenței necesare este legată de identificarea și abordarea riscurilor actuale sau potențiale pentru a preveni sau atenua efectele adverse ale operațiunilor, în special aprovizionarea, comerțul și relațiile de afaceri precum și alte circumstanțe asociate activităților întreprinderilor și nu numai țării sau zonei de origine a minereului.

4.

Sursele enumerate mai jos sunt actualizate cu o periodicitate variabilă și, deși sunt relevante, s-ar putea să nu fie întotdeauna pe deplin corecte. Prin urmare, ele ar trebui să fie utilizate în combinație și cu adausul unor surse suplimentare, după caz. Odată ce lista indicativă, neexhaustivă și actualizată în mod periodic a zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat care trebuie furnizată de experți externi este disponibilă, ea va constitui o sursă suplimentară de informații.

4.2.   Lista surselor de informații deschise

Aspectul de evaluat	Domeniul de aplicare	Surse deschise	Conținutul surselor
CONFLICT	Mondial	Surse analitice
		Barometrul privind conflictele al Institutului de cercetare în domeniul conflictelor internaționale din Heidelberg http://www.hiik.de/?lang=en/	Analiza celor mai recente evenimente conflictuale mondiale sub formă de texte și grafice; capitole de țară individuale și regionale separate.
		Academia de la Geneva cu privire la statul de drept în conflictele armate http://www.rulac.org/	Bază de date și analiză pentru raportare cu privire la punerea în aplicare a dreptului internațional în conflictele armate din întreaga lume (acoperire globală și prezentări succinte).
		Proiectul privind capacitățile de evaluare – Imagine de ansamblu a urgențelor mondiale https://www.acaps.org/countries	Hartă mondială și analiză specifică fiecărei țări care oferă imaginea de ansamblu și o analiză privind țările aflate în „situație preocupantă”, în „criză umanitară” și în „criză umanitară gravă”.
		Hărți sau tabele
		Programul de date privind conflictele al Universității din Uppsala – Set de date georeferențiate cu privire la evenimente http://www.ucdp.uu.se/ged/	Harta interactivă a evenimentelor de violență organizată pe baza surselor de știri; inclusiv decese, tip de violență (statală, nestatală, unilaterală), utilizatorul poate recurge la funcția de zoom pentru a obține un nivel de detaliere corespunzător evenimentelor individuale.
		CrisisWatch http://www.crisisgroup.org	Situația actuală în cele mai semnificative situații de conflict/conflict potențial de la nivel mondial; hartă interactivă și bază de date care permit evaluarea situației în cazul unor țări selectate în perioada 2003-2018.
		Indicele global al păcii http://www.visionofhumanity.org	Hartă interactivă care măsoară pacea la nivel mondial în funcție de indicatori calitativi și cantitativi (agenți de pază și polițiști, instabilitate politică, conflicte organizate, personal al forțelor armate etc.).
		Episoade majore de violență politică http://www.systemicpeace.org	Hărți și tabele care enumeră exemple de episoade de conflict armat (inclusiv mortalitatea) din întreaga lume în perioada 1946-2017.
	La nivel regional	Date privind evenimente de conflict armat și amplasarea acestora http://www.acleddata.com/	Rapoarte și analize privind tendințele conflictuale inclusiv actualizări lunare privind violențele politice din Africa, Orientul Mijlociu și Asia bazate pe date în timp real și care analizează dinamica actuală și istorică în anumite state.
		Serviciul internațional de informații privind pacea – Cartografierea zonelor de conflict http://ipisresearch.be/	Hărți ale Republicii Democratice Congo (conflict/mineralele din zone de conflict), Republicii Centrafricane, Sudanului-Sudanului de Sud (zone disputate, incidente, resurse naturale, învățământ, violență comunitară, violență intrastatală și interstatală); este oferită o analiză a hărților.
		Asociația internațională a staniului https://www.internationaltin.org/ http://www.itsci.org/	Inițiativa lanțului de aprovizionare pentru staniu (iTSCi) furnizează rapoarte de evaluare a situației în ceea ce privește securitatea siturilor miniere din Rwanda, provinciile estice ale Republicii Democratice Congo, Burundi și Uganda.
		Conflicte din domeniul mineritului în America Latină http://ejatlas.org/featured/mining-latam	Atlasul justiției în probleme de mediu repertoriază și cataloghează conflictele sociale în jurul problemelor de mediu în scopul informării contextuale.
GUVERNANȚĂ	La nivel mondial	Indicatori de guvernanță la nivel mondial http://info.worldbank.org/governance/wgi	Set de date agregate actualizate și indicatori de guvernanță individuali pentru anumite țări, șase dimensiuni ale guvernanței; rapoartele de țară prezintă rezumatul indicatorilor pentru fiecare țară.
		Indicele statelor fragile http://ffp.statesindex.org	Indice care se concentrează pe indicatorii de risc, bazat pe articole de presă și rapoarte.
		Indicele de percepție a corupției http://www.transparency.org/research/cpi/overview	Indicele corupției percepute în țările respective.
		Institutul de guvernanță a resurselor naturale https://resourcegovernance.org/	Informații specifice fiecărei țări și analiză comparativă a unor aspecte legate de guvernanța resurselor naturale.
DREPTURILE OMULUI	La nivel mondial	Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (UNSC) http://www.un.org/en/sc/documents/resolutions	Rezoluțiile UNSC oferă o descriere utilă a situației politice și de securitate în țările preocupante, pe o bază anuală.
		Consiliul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite http://www.ohchr.org/EN/HRBodies/HRC/Pages/AboutCouncil.aspx	Revizuiri periodice, la nivel universal.
		Oficiului Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului http://www.ohchr.org/EN/pages/home.aspx	Informații specifice fiecărei țări privind chestiuni legate de drepturile omului.
		Programul pentru Dezvoltare al Organizației Națiunilor Unite – Indicatorii internaționali ai dezvoltării umane – Profiluri de țări http://hdr.undp.org/en/countries	Rapoarte anuale de țară privind practicile în materie de drepturile omului specifice fiecărei țări, acoperire mondială.
		Amnesty International https://www.amnesty.org/en/countries/
		Global Witness https://www.globalwitness.org/en-gb/
		Human Rights Watch https://www.hrw.org/
		Mine și comunități http://www.minesandcommunities.org/	Articole de presă și analize ale mineritului la nivel mondial și ale efectelor sale; clasificate în funcție de temă, țară, întreprindere, minerale.
RESURSELE MINERALE ȘI PRODUCȚIA ACESTORA	La nivel mondial	British Geological Survey https://www.bgs.ac.uk/mineralsuk/statistics/worldStatistics.html	Rapoarte de țară privind statisticile și informațiile despre minerale la nivel internațional.
		U.S. Geological Survey http://minerals.usgs.gov/minerals/pubs/country/	Rapoarte de țară privind statisticile și informațiile despre minerale la nivel internațional.
		Sistemul de informații privind materiile prime instituit de UE http://rmis.jrc.ec.europa.eu/	Informații privind producția, fluxurile comerciale și politicile legate de materiile prime.

În plus față de informațiile din surse deschise menționate mai sus, se preconizează că OCDE va furniza informații suplimentare relevante pentru a identifica zonele de conflict și zonele cu risc ridicat (http://www.oecd.org/corporate/mne/mining.htm). Riscurile legate de crizele umanitare și de catastrofe pot, de asemenea, furniza informații contextuale și indica zonele în care pot apărea conflicte armate. În această privință, INFORM reprezintă o sursă utilă (un proiect colaborativ între Comitetul permanent pentru cooperarea între agenții și Comisia Europeană; http://www.inform-index.org). Un alt instrument util în această privință este indicele riscului de conflict la nivel mondial (o bază de dovezi din surse deschise în sprijinul procesului decizional cu privire la riscurile de conflict de lungă durată elaborată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene; http://conflictrisk.jrc.ec.europa.eu/).

Mai mult, Comisia Europeană va pune la dispoziție sprijin pentru IMM-uri în eforturile acestora de a institui și pune în aplicare politici privind aprovizionarea responsabilă cu minerale prin intermediul programului COSME, care se preconizează că va fi legat, în parte, de identificarea zonelor de conflict și a zonelor cu risc ridicat în temeiul Regulamentului (UE) 2017/821.

5.   EVALUAREA RISCURILOR ASOCIATE LANȚURILOR DE APROVIZIONARE CU MINERALE – „SEMNALE DE ALERTĂ” PENTRU O DILIGENȚĂ NECESARĂ SPORITĂ

5.1   Prezentarea semnalelor de alertă și considerații generale

Procesul de diligență necesară prevăzut prin regulament și prin Orientările OCDE privind diligența necesară nu se limitează la identificarea și atenuarea riscurilor legate de originea și transportul mineralelor în zonele de conflict și zonele cu risc ridicat. Într-adevăr, întreprinderile trebuie să țină seama și să furnizeze informații privind riscurile în temeiul Orientărilor OCDE privind diligența necesară în legătură cu comerțul, manipularea și exportul de minerale în amonte de-a lungul lanțului de alimentare și privind circumstanțele neobișnuite.

În acest scop, suplimentele Orientărilor OCDE privind diligența necesară furnizează o listă a așa-numitelor situații cu „semnale de alertă” care determină necesitatea unei diligențe necesare sporite, inclusiv colectarea de informații suplimentare prin intermediul sistemului de management al întreprinderii, în special în următoarele situații:

A.

Semnale de alertă privind locurile de origine și de tranzit ale mineralelor — În cazul în care mineralele provin din sau au fost transportate prin zone de conflict și zone cu risc ridicat; — În cazul în care se pretinde că mineralele provin dintr-o țară prin care se știe sau se presupune în mod rezonabil că au tranzitat mineralele din zone de conflict și zone cu risc ridicat; — În cazul în care se pretinde că mineralele provin dintr-o țară care are resurse sau stocuri de minerale cunoscute limitate, resurse probabile sau niveluri preconizate de producție a mineralului în cauză (și anume, volumele declarate de minerale din țara respectivă nu sunt coerente cu resursele minerale cunoscute sau cu nivelurile de producție preconizate). În fiecare dintre aceste amplasări cu „semnale de alertă”, în special în situații de guvernanță deficitară sau inexistentă, riscul este crescut atunci când legile împotriva spălării de bani, legile anticorupție, controalele vamale și alte legi guvernamentale relevante privind supravegherea sunt insuficient aplicate; în cazul în care funcționează sisteme bancare informale și în care se utilizează pe scară largă plata în numerar.

B.

Semnalele de alertă privind furnizorul — În cazul în care furnizorii unei întreprinderi sau alte întreprinderi cunoscute din amonte funcționează într-unul din locurile cu „semnal de alertă” de origine sau de tranzit a mineralelor, sau sunt acționari sau dețin alte interese în furnizorii de minerale de la locurile cu „semnal de alertă” de origine sau de tranzit al mineralelor menționate mai sus. — În cazul în care se știe că furnizorii unei întreprinderi sau alte întreprinderi cunoscute din amonte s-au aprovizionat cu minerale dintr-un loc cu „semnal de alertă” de origine sau de tranzit al mineralelor în decursul ultimelor 12 luni. — Pentru aur: în cazul în care se pretinde că aurul provine din surse reciclabile/deșeuri sau surse mixte și a fost prelucrat într-o țară prin care se știe sau se presupune în mod rezonabil că a tranzitat aur din zone de conflict și zone cu risc ridicat.

C.

Circumstanțele indicate cu „semnale de alertă” — În cazul în care sunt identificate anomalii sau circumstanțe neobișnuite prin intermediul informațiilor colectate de sistemul de management al întreprinderii care conduc la o suspiciune rezonabilă că mineralele ar putea contribui la un conflict sau la abuzuri grave asociate cu extracția, transportul sau comercializarea acestora.

5.2.   Identificarea unor semnale de alertă specifice și asigurarea unei diligențe necesare adecvate

Ca urmare a identificării „semnalelor de alertă” prevăzută la secțiunea 5.1 ca parte din evaluarea riscurilor asociate întreprinderii, întreprinderile ar trebui să realizeze o revizuire aprofundată a contextului tuturor acestor „semnale de alertă”, colectând informații suplimentare prin intermediul sistemului de management al întreprinderii lor și să se asigure că riscurile aferente sunt luate în seamă în mod corespunzător.

Astfel cum s-a subliniat în Orientările OCDE privind diligența necesară, diligența necesară este o abordare progresivă, bazată pe riscuri, prin care întreprinderile trebuie să instituie sisteme și procese de management adecvate, să cartografieze circumstanțele faptice de pe parcursul lanțul de aprovizionare și să identifice riscurile care ar putea să le determine să exercite o diligență necesară sporită.

Următoarele orientări ar trebui să ajute întreprinderile să obțină informații relevante privind situațiile cu „semnale de alertă” și să-și adapteze diligența necesară în mod adecvat. Ar trebui notat că sursele de informații menționate sunt actualizate cu o periodicitate variabilă și, deși sunt relevante, s-ar putea să nu fie întotdeauna pe deplin corecte. Prin urmare, ele ar trebui să fie utilizate în combinație și cu adausul unor surse suplimentare, după caz.

A.

Semnale de alertă privind locurile de origine și de tranzit ale mineralelor — Semnal de alertă: Minerale care provin din sau au fost transportate prin zone de conflict și zone cu risc ridicat Diligența necesară sporită este declanșată în cazul în care mineralele provin din sau au fost transportate prin zone de conflict și zone cu risc ridicat. Identificarea unor astfel de zone este discutată în secțiunea 4 din aceste orientări. — Semnal de alertă: Minerale despre care se pretinde că provin dintr-o țară prin care se știe sau se presupune în mod rezonabil că au tranzitat minerale din zone de conflict și zone cu risc ridicat. Întreprinderile ar trebui să evalueze în ce măsură următoarele aspecte sunt aplicabile: — „Guvernanța și alte aspecte legate de țară” trebuie să fie examinate pentru a identifica măsura în care țările sau zonele dețin controlul propriilor frontiere și au mecanisme interne adecvate de aplicare a legii pentru a asigura o trasabilitate credibilă și documentată a comerțului cu minerale pentru a contracara riscurile aferente tranzitului în caz de guvernanță deficitară. Indicatori Surse de informații (5) — Țara de origine declarată are frontiere permeabile sau efectuează un control vamal insuficient asupra mărfurilor. — Rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (cf. secțiunea 4) — Informațiile furnizate de ambasadele locale, UE sau alte delegații — Legislația anticorupție este aplicată în mod deficitar și au fost raportate cazuri de corupție în domeniul mineritului și al comerțului. — Legile împotriva spălării de bani sau pentru supravegherea bancară nu sunt instituite sau sunt insuficient puse în aplicare sau sunt puțin respectate. — Economiile se bazează în mare parte pe numerar, în special pentru comerțul cu minerale. — Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF) http://www.fatf-gafi.org/countries/ — Indicele de percepție a corupției stabilit de Transparency International http://www.transparency.org/research/cpi/overview — Indicele de guvernanță la nivel mondial stabilit de Banca Mondială http://info.worldbank.org/governance/wgi — Rapoartele grupului de reflecție „Global Financial Integrity” http://www.gfintegrity.org/ — Cf. secțiunea 4 privind „guvernanța” din prezentele orientări — „Aspectele de proximitate directă, regionale și istorice” furnizează informații privind probabilitatea de falsificare a originii prin contrabanda de către țările vecine, țările cu legături istorice sau țările care oferă stimulente fiscale. Indicatori Surse de informații — Țara de origine declarată se învecinează în mod direct cu zone în care grupuri armate, forțe de securitate publică sau organizații criminale sunt implicate în producția și comerțul cu minerale. — Țara de origine declarată are legături economice cu zone de conflict și zone cu risc ridicat și cu comerțul ilicit cu minerale asociat acestora. — Rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite — Ambasade locale, delegații ale UE — Cf. secțiunea 4 privind „conflictul” din prezentele orientări — Politica fiscală a țării de origine duce la stimulente pentru contrabanda cu minerale pentru a tranzita prin țări în care exporturile de minerale nu sunt impozitate sau sunt impozitate într-un procent mult mai mic. — Baza de date a OCDE pentru restricțiile privind exporturile de materii prime http://www.oecd.org/tad/benefitlib/export-restrictions-raw-materials.htm — Semnal de alertă: Minerale despre care se pretinde că provin dintr-o țară care are resurse/stocuri cunoscute sau niveluri preconizate de producție limitate Lista de verificare de mai jos prezintă „Aspecte specifice privind mineralele și lanțurile de aprovizionare”. Ca parte din exercițiul lor de diligență necesară, întreprinderile ar trebui să verifice, în special, dacă o țară pretinsă de origine deține resurse geologice cunoscute sau niveluri de producție preconizate ale mineralului în cauză. În mod similar, întreprinderile ar trebui să evalueze în mod rezonabil dacă originea declarată are sens dintr-o perspectivă economică – cum ar fi prezența unor piețe vecine atractive. Indicatori Surse de informații — Țara de origine declarată deține resurse de minerale sau stocuri cunoscute limitate, resurse probabile sau niveluri de producție a mineralelor preconizate limitate, precum și caracteristici specifice ale mineralelor. — Țara de origine declarată are un sector important al mineritului informal sau artizanal și la scară mică, în care riscurile asociate sunt în mod normal mai ridicate. — British Geological Survey: https://www.bgs.ac.uk/mineralsuk/statistics/worldStatistics.html — U.S. Geological Survey: http://minerals.usgs.gov/minerals/pubs/country/ — Serviciile geologice naționale din statele membre ale UE — Serviciul geologic al țării de origine pretinse

B.

Semnalele de alertă privind furnizorul — Semnal de alertă: În cazul în care furnizorii unei întreprinderi sau alte întreprinderi din amonte cunoscute funcționează în una dintre amplasările cu „semnal de alertă” de origine și de tranzit al mineralelor menționate mai sus, sau sunt acționari sau dețin alte interese în furnizorii de minerale de la una din amplasările cu „semnal de alertă” de origine sau de tranzit al mineralelor menționate mai sus și în cazul în care se știe că furnizorii întreprinderii sau alte întreprinderi din amonte cunoscute s-au aprovizionat cu minerale de la o amplasare cu „semnal de alertă” de origine și de tranzit al mineralelor în ultimele 12 luni. Informațiile specifice furnizorului ar trebui să rezulte, în principal, din datele colectate de întreprinderi prin punerea în aplicare a sistemului lor de diligență necesară. Odată ce este disponibilă identitatea unui furnizor al întreprinderii sau a altei întreprinderi din amonte cunoscute, întreprinderile ar trebui să caute să verifice dacă furnizorul desfășoară activități într-o amplasare cu semnale de alertă prin: — Căutarea pe internet de informații generice privind furnizorul respectiv/întreprinderea din amonte respectivă, inclusiv de rapoarte ale guvernelor și organizațiilor internaționale (în special rapoartele grupului de experți al ONU) și de rapoarte din mass-media internațională și locală și, în sens mai larg, de rapoarte ale organizațiilor societății civile. — Verificarea site-urilor internet ale întreprinderilor și a oricăror rapoarte privind diligența necesară disponibile (de exemplu, ale Comisiei americane pentru operațiuni bursiere). — Verificarea listelor existente de sisteme de diligență necesară ale topitoriilor/rafinăriilor; și odată ce va fi disponibilă, viitoarea listă a Comisiei Europene cu topitoriile și rafinăriile responsabile la nivel mondial; — Parcurgerea registrului național al comerțului, care poate oferi indicații privind amplasarea sediilor sociale și eventual a filialelor operaționale. Întreprinderile ar putea să consulte, de asemenea, registrele beneficiarilor reali, atunci când sunt disponibile, precum și rapoartele de țară ale Inițiativei privind transparența în industriile extractive (EITI) (care conțin un volum din ce în ce mai important de informații privind beneficiarii reali ai întreprinderilor implicate în industria extractivă).

C.

Circumstanțele indicate cu „semnale de alertă” — Semnal de alertă: În cazul în care sunt identificate anomalii sau circumstanțe neobișnuite prin intermediul informațiilor colectate de sistemul de management al întreprinderii care conduc la o suspiciune rezonabilă că mineralele ar putea contribui la conflicte sau la abuzuri grave asociate cu extracția, transportul sau comercializarea acestora. Aceste informații specifice operațiunilor rezultă aproape integral din datele colectate de întreprinderi prin punerea în aplicare a diligenței necesare. Anomaliile/circumstanțele neobișnuite pot lua o varietate de forme. Suplimentul privind aurul la Orientările OCDE privind diligența necesară oferă exemplul potrivit căruia dacă bijuteriile purtate într-o țară sunt, în mod tipic, de 14K (58 %), o ofertă în care se pretinde că sunt incluse bijuterii reciclate cu un conținut de aur de 90 % ar trebui să fie considerată suspectă. Alte exemple includ o situație în care un furnizor din amonte (de exemplu, un exportator local) este, în mod inexplicabil, în măsură să mărească volumul de materiale exportate într-o perioadă scurtă de timp, și în care se raportează furturi frecvente de resurse minerale într-o regiune din care importatorul european are motive să creadă că se aprovizionează furnizorul respectiv. Alte exemple de „circumstanțe neobișnuite”, în special cu privire la aur (și alte metale prețioase) pot fi găsite la punctul 111 din Orientările bazate pe riscuri ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională destinate comercianților cu metale și pietre prețioase (Risk-based guidance for dealers in precious metals and stones) (6) precum și în raportul Centrului canadian de tranzacții financiare și analiză a rapoartelor privind Manualul privind abordarea bazată pe riscuri pentru comercianții cu metale și pietre prețioase (Risk-based approach workbook for Dealers in Precious Metals and Stones) (7), de exemplu: — Un client necunoscut anterior solicită unei rafinării să transforme aur în lingouri. — Puritatea, greutatea, originea și valoarea aurului sunt declarate greșit în formularele de declarație vamală. — Persoane sau societăți neautorizate produc și comercializează aur. — Caracteristicile fizice ale unui lingou nu corespund normelor din acest sector.

---

(1)  Astfel cum este stabilit la articolul 2 litera (l) din Regulamentul (UE) 2017/821, „importator din Uniune” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care declară minerale sau metale în vederea punerii lor în liberă circulație, în sensul articolului 201 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1) sau orice persoană fizică sau juridică în numele căreia se face o astfel de declarație, astfel cum este prevăzut în elementele de date 3/15 și 3/16 în conformitate cu anexa B la Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).

(2)  Orientările OCDE privind diligența necesară referitoare la existența unui lanț de aprovizionare responsabil în cazul mineralelor provenite din zone de conflict și din zone cu risc ridicat (Cea de a doua ediție, OCDE 2013) reprezintă cadrul în care se efectuează diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/821.

(3)  Riscurile astfel cum figurează în anexa II din Orientările OCDE privind diligența necesară, inclusiv riscurile generate de „semnalele de alertă” astfel cum sunt definite în suplimentele acesteia.

(4)  Pentru definiția drepturilor omului a se vedea Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; https://www.echr.coe.int/Documents/Convention_ENG.pdf

(5)  Informațiile ar trebui să fie actualizate în mod regulat, după caz.

(6)  http://www.fatf-gafi.org/media/fatf/documents/reports/RBA%20for%20Dealers%20in%20Precious%20Metal%20and%20Stones.pdf

(7)  http://www.fintrac-canafe.gc.ca/guidance-directives/compliance-conformite/rba/rba-dpms-eng.asp