(1)

La data de 22 noiembrie 2017, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european 2018 pentru coordonarea politicilor economice. Aceasta a ținut cont de pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. Prioritățile analizei anuale a creșterii au fost aprobate de Consiliul European din 22 martie 2018. De asemenea, la 22 noiembrie 2017, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (2), Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Slovacia ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost aprobată de Consiliul European la 22 martie 2018. La 14 mai 2018, Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (3) („recomandarea pentru zona euro”).

(2)

În calitate de stat membru a cărui monedă este euro și având în vedere legăturile strânse dintre economii în cadrul uniunii economice și monetare, Slovacia ar trebui să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a recomandării pentru zona euro, astfel cum se reflectă în recomandările de mai jos, în special recomandarea 1.

(3)

Raportul de țară privind Slovacia pentru 2018 a fost publicat la 7 martie 2018. Acesta a evaluat progresele realizate de Slovacia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice acestei țări adoptate de Consiliu la 11 iulie 2017 (4), măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor specifice acestei țări din anii anteriori, precum și progresele realizate de Slovacia în direcția îndeplinirii obiectivelor sale naționale din cadrul Strategiei Europa 2020.

(4)

La 25 aprilie 2018, Slovacia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2018, precum și Programul de stabilitate pentru 2018. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(5)

Recomandările relevante specifice fiecărei țări au fost abordate în cadrul programării fondurilor structurale și de investiții europene („fondurile ESI”) aferente perioadei 2014-2020. Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), în cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care va utiliza dispoziția menționată anterior în orientările privind aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor ESI și buna guvernanță economică.

(6)

În prezent, Slovacia se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere. În cadrul Programului de stabilitate pentru 2018, guvernul își propune să îmbunătățească deficitul global, reducându-l la 0,8 % din PIB în 2018 și, ulterior și treptat, la 0,0 % din PIB în 2021. Se preconizează că obiectivul bugetar pe termen mediu, și anume un deficit structural de 0,5 % din PIB, va fi atins în 2020. Conform Programului de stabilitate pentru 2018, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea treptat, de la 49,3 % în 2018 până la 43,3 % în 2021. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil. În același timp, măsurile necesare pentru a sprijini țintele de deficit planificate în perioada de după 2019 nu au fost complet detaliate. Bugetul include o categorie de cheltuieli nespecificate, numite rezerve bugetare, care reprezintă o cotă care nu poate fi neglijată (0,7 % din PIB) și care pot fi afectate unor utilizări ad-hoc, reducând astfel previzibilitatea în execuția bugetului.

(7)

La 11 iulie 2017, Consiliul a recomandat Slovaciei să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete (6) nu va depăși 2,9 % în 2018, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,5 % din PIB. În același timp, s-a afirmat că evaluarea proiectului de plan bugetar pentru 2018 și evaluarea ulterioară a rezultatelor bugetare din 2018 vor trebui să ia în considerare obiectivul de a atinge o orientare bugetară care să contribuie atât la consolidarea redresării în curs, cât și la asigurarea sustenabilității finanțelor publice. Ca urmare a evaluării de către Comisie a nivelului redresării din Slovacia și acordând importanța cuvenită provocărilor legate de sustenabilitate, nu trebuie luate în considerare elemente suplimentare în această privință. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2018, există în 2018 riscul unei abateri semnificative de la această recomandare.

(8)

În 2019, având în vedere faptul că deviația PIB estimată a Slovaciei va fi de 1,2 %, rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu ar trebui să depășească 4,1 %, fiind conformă cu ajustarea structurală de 0,5 % din PIB rezultată din matricea de cerințe pentru ajustare stabilită de comun acord în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. În contextul menținerii politicilor actuale, există riscul ca Slovacia să se abată în mod semnificativ de la această cerință în 2019, ca urmare a abaterii din anii 2018 și 2019 luați împreună. În general, Consiliul este de părere că în 2018 ar trebui luate măsuri care să asigure respectarea dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere.

(9)

Finanțele publice ale Slovaciei se confruntă în continuare cu riscuri pe termen lung. Cheltuielile de sănătate reprezintă în continuare un risc pentru sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, întrucât asigurarea unui mai bun raport cost-eficacitate al sistemului de sănătate din Slovacia rămâne o provocare. Pe termen lung, se preconizează o creștere a cheltuielilor publice cu asistența medicală de 1,2 puncte procentuale din PIB, o valoare superioară creșterii medii din Uniune, estimată la 0,9 puncte procentuale. Sistemul de pensii a cunoscut o îmbunătățire treptată a viabilității pe termen lung, în primul rând datorită creșterii automate a vârstei de pensionare, care a făcut să scadă previziunile privind cheltuielile legate de îmbătrânirea populației pe termen lung.

(10)

Deși au fost luate unele măsuri pentru a îmbunătăți raportul cost-eficacitate al sistemului de sănătate, în special prin punerea în aplicare a evaluărilor în vederea optimizării randamentului cheltuielilor, marja de raționalizare a utilizării resurselor rămâne semnificativă. Planurile privind o reformă cuprinzătoare a sistemului de sănătate, care să permită optimizarea serviciilor, o mai bună gestionare a resurselor spitalicești și un sistem de îngrijire mai eficient nu prezintă niciun semn de evoluție. Consumul de servicii de spitalizare continuă să fie ridicat, cu rate de spitalizare pentru boli cronice și rate de externare superioare mediei Uniunii, combinate cu rate relativ scăzute de ocupare a paturilor. Consolidarea sistemului de asistență medicală primară poate reduce sarcina suportată de spitale, dar sistemul suferă de pe urma lipsei de medici generaliști, exacerbată de distribuția lor geografică inegală. Repartizarea pe vârste a medicilor generaliști dă, la rândul său, naștere la îngrijorări privind disponibilitatea viitoare a acestora. În fine, o serie de măsuri vizând îmbunătățirea raportului cost-eficacitate al sistemului de sănătate, cum ar fi introducerea completă a unui sistem de grupare a pacienților pentru plăți în funcție de diagnostic și operaționalizarea eficace a sistemului de e-sănătate, sunt încă în faza de dezvoltare. Este probabil ca acestea să se confrunte în viitor cu întârzieri și probleme de punere în aplicare.

(11)

Veniturile fiscale sunt în creștere, pe fondul creșterii economice rapide, și se depun eforturi pentru a îmbunătăți respectarea obligațiilor fiscale și a reduce deficitul de încasare a TVA cu care se confruntă Slovacia. În timp ce stimulentele fiscale care promovează cercetarea și dezvoltarea au crescut, impozitarea proprietăților rămâne o sursă mică de venituri. Un program continuu de analize a cheltuielilor pentru toate domeniile-cheie ale cheltuielilor publice s-a dovedit un instrument eficace și riguros pentru a îmbunătăți raportul cost-eficacitate al cheltuielilor publice.

(12)

Continuă evoluțiile pozitive de pe piața muncii, caracterizată de creșterea ocupării forței de muncă și de niveluri dintre cele mai scăzute, din punct de vedere istoric, ale șomajului. Cu toate acestea, nivelul șomajului pe termen lung continuă să fie unul dintre cele mai ridicate din Uniune, afectând în special grupurile defavorizate, cum ar fi lucrătorii slab calificați, persoanele tinere și romii marginalizați. Ca urmare a îmbunătățirii condițiilor de pe piața muncii, au început să apară informații privind deficite de forță de muncă calificată în anumite sectoare ale economiei. Există disparități regionale pronunțate pe piața muncii, șomajul mai ridicat fiind concentrat în estul Slovaciei, iar deficitele de forță de muncă în partea de vest a țării. Slovacia a început să pună în aplicare planul de acțiune privind integrarea șomerilor de lungă durată, cu sprijinul Fondului social european. Prin acest plan sunt introduse în special servicii personalizate, consiliere socială și un nou sistem de stabilire a profilurilor de bază. Cu toate acestea, punerea în aplicare a acestui plan nu a produs încă îmbunătățiri structurale semnificative. Continuă să existe lacune în ceea ce privește cooperarea cu partenerii privați și cu organizațiile neguvernamentale pentru a reduce volumul de dosare din serviciile publice pentru ocuparea forței de muncă, iar consilierea individualizată se află într-un stadiu incipient. În plus, segmentarea imprecisă a șomerilor de lungă durată nu este pe deplin utilizabilă drept instrument pentru trimiterea ulterioară la măsuri de inserție profesională. Programele de formare și recalificare au fost consolidate, dar rămân insuficiente, iar concentrarea lor pe șomerii de lungă durată și pe grupurile defavorizate rămâne limitată. În plus, participarea adulților la învățare rămâne foarte scăzută, iar educația de tip „a doua șansă” pentru grupurile defavorizate este subdezvoltată. Criteriile de eligibilitate pentru ajutoarele de șomaj sunt stricte, iar durata prestațiilor este scurtă. Aceasta are drept rezultat o rată scăzută a șomerilor pe termen scurt care primesc ajutor de șomaj.

(13)

Diferențele dintre femei și bărbați în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și remunerarea sunt cu mult mai mari decât media Uniunii. Rata scăzută de ocupare a femeilor aflate la vârsta maternității reflectă faptul că bărbații recurg rar la concedii parentale de lungă durată, precum și o adoptare redusă a sistemelor de lucru flexibile și o limitare a accesibilității și disponibilității structurilor de îngrijire a copiilor. Rata de înscriere în structuri de îngrijire este extrem de scăzută, în special pentru copiii sub vârsta de trei ani.

(14)

Sistemul de învățământ nu contribuie suficient la dezvoltarea socioeconomică a Slovaciei și este subfinanțat la toate nivelurile. Calitatea rezultatelor școlare, participarea romilor la învățământul general favorabil incluziunii și integrarea eficace a elevilor din medii socioeconomice defavorizate în învățământ și formare reprezintă provocări urgente. Rezultatele școlare și nivelul competențelor de bază rămân scăzute în raport cu standardele internaționale, acestea fiind profund influențate de mediul socioeconomic din care provin elevii. Rata de părăsire timpurie a școlii este scăzută, dar există disparități tot mai mari la nivel regional în ceea ce privește ratele de abandon școlar. În pofida planurilor de a majora anual salariile profesorilor cu 6 % până în 2020, profesia de cadru didactic rămâne neatrăgătoare, parțial din cauza posibilităților limitate de formare inițială și de dezvoltare profesională. Punerea în aplicare a măsurilor de sporire a gradului de participare a elevilor romi în învățământul favorabil incluziunii este extrem de scăzută, din cauza unui sprijin financiar și a unei monitorizări inadecvate, precum și din cauza formării insuficiente a cadrelor didactice în ceea ce privește aspectele interculturale.

(15)

Administrația publică este în continuare grevată de ineficiență și blocaje provocate de cooperarea deficitară dintre ministere și de neutralitatea politică scăzută a administrației publice. Punerea în aplicare a legii privind administrația publică a început, într-un ritm lent, dar impactul acesteia asupra ameliorării gestionării resurselor umane nu s-a manifestat încă. Capacitatea și eficiența administrativă în ceea ce privește gestionarea fondurilor Uniunii rămân limitate, iar rotația personalului continuă să fie mare, fiind parțial corelată cu ciclul politic. Această situație este totuși abordată prin consolidarea rolului de coordonare al biroului viceprim-ministrului, care acționează ca un factor stabilizator, asigurând continuitatea și expertiza instituțională la nivelul organizațiilor de punere în aplicare.

(16)

Fondurile ESI au un rol-cheie pentru abordarea dificultăților majore care stau în calea ameliorării competitivității, a creșterii și a creării de locuri de muncă în Slovacia. Slovacia a suferit în 2017 o pierdere de 26 de milioane EUR, reprezentând finanțare pentru cercetare și inovare, provocată în principal de probleme survenite la aplicarea criteriilor de selecție și la selectarea evaluatorilor, după cum au confirmat verificările efectuate. Dacă nu se iau măsuri adecvate pentru a accelera punerea în aplicare, există un risc ridicat să se piardă o altă parte din finanțarea alocată. Deși rata de selectare a proiectelor a depășit în prezent jumătate din alocarea totală pentru perioada de programare actuală, punerea în aplicare pe teren s-a soldat cu plăți către beneficiari reprezentând numai 11 % din suma alocată.

(17)

Eficacitatea scăzută a administrației publice are un impact și asupra altor sectoare, inclusiv asupra sectoarelor energiei și mediului. Ratele de reciclare sunt foarte mici, iar calitatea aerului rămâne relativ scăzută. Gestionarea durabilă a pădurilor este o provocare tot mai mare. Sectorul energetic suferă de suprareglementare, iar politicile energetice nu sunt pe deplin conforme cu obiectivele în materie de climă și energie ale Uniunii.

(18)

Slovacia a făcut pași importanți în direcția unui sistem de achiziții publice funcțional. S-au depus eforturi pentru a introduce criterii de atribuire bazate pe calitate. Până în octombrie 2018 ar trebui să fie disponibile instrumente electronice obligatorii pentru desfășurarea procedurilor de achiziții publice. Au fost efectuate, chiar dacă în condiții de eficiență suboptime, verificări prealabile cuprinzătoare având drept obiect toate proiectele finanțate prin fondurile ESI. Cu toate acestea, nu s-a atins încă o performanță satisfăcătoare în ceea ce privește controalele interne, transparența, digitalizarea, profesionalizarea și achizițiile publice strategice și durabile din punctul de vedere al mediului. Acest lucru se reflectă în scorurile înregistrate de Slovacia în domeniul practicilor anticoncurențiale, care rămân ușor peste media Uniunii, în pofida anumitor îmbunătățiri. În plus, semnele unui angajament față de combaterea corupției sunt încă limitate. Peste jumătate dintre întreprinderi percep corupția ca fiind larg răspândită în cadrul procedurilor de achiziții publice gestionate de autoritățile naționale.

(19)

Corupția, procedurile administrative complexe, caracterul excesiv al reglementărilor privind întreprinderile și schimbarea rapidă a acestora, precum și preocupările referitoare la guvernanța mai multor organisme de reglementare afectează profund calitatea mediului de afaceri din Slovacia. Slovacia a pierdut teren într-o oarecare măsură în anumite clasamente internaționale, dar a identificat o serie de măsuri pentru a ameliora calitatea mediului de afaceri și pentru a stimula investițiile. Slovacia și-a consolidat, de asemenea, cadrul de evaluare a impactului reglementărilor, extinzând în ultimii ani utilizarea acestor evaluări. În fine, a fost recent adoptată EIR (Evaluarea impactului reglementării) 2020, o nouă strategie pentru o mai bună legiferare. Continuă să existe bariere de reglementare importante în sectorul serviciilor pentru întreprinderi, cu niveluri de restricționare mai mari decât media Uniunii pentru arhitecți, ingineri, consultanți fiscali, avocați, agenți de brevetare, agenți imobiliari și ghizi turistici. În comunicarea Comisiei din 10 ianuarie 2017 privind recomandările de reformă în domeniul reglementării serviciilor profesionale au fost formulate recomandări pentru abordarea barierelor de reglementare. Cu toate acestea, Slovacia nu a raportat progrese în abordarea acestor restricții.

(20)

Ca apreciere generală, nu s-a realizat niciun progres în ceea ce privește intensificarea luptei împotriva corupției. Corupția continuă să fie percepută ca fiind ridicată, iar urmările penale pentru astfel de infracțiuni au continuat să scadă. Percepțiile referitoare la corupție s-au deteriorat și mai mult în urma asasinării unui jurnalist de investigații care descoperise elemente legate de o gamă largă de cazuri de corupție la nivel înalt. Proporția cazurilor de corupție la nivel înalt care fac obiectul unei urmăriri penale este extrem de mică. Lipsa de răspundere a poliției și a procurorilor nu a fost rezolvată și reprezintă un obstacol în calea luptei împotriva corupției și a anchetelor în cazurile de corupție sensibile.

(21)

Ameliorarea eficacității sistemului de justiție, inclusiv a independenței acestuia, rămâne o provocare pentru Slovacia, în pofida anumitor ameliorări în ceea ce privește eficiența. Continuă să existe îngrijorări referitoare la independența sistemului judiciar, inclusiv în ceea ce privește procedurile de numire a judecătorilor de la toate nivelurile acestuia.

(22)

Deși încurajarea inovării poate stimula competitivitatea și poate facilita tranziția către o economie bazată pe cunoaștere, capacitatea de inovare a Slovaciei rămâne moderată, cu o intensitate foarte scăzută (0,4 % din PIB în 2016) a cercetării și dezvoltării în rândul întreprinderilor. Deși Slovacia are o industrie prelucrătoare de dimensiuni mari în domeniul tehnologiilor medii/de vârf, companiile multinaționale majore nu au arătat până în prezent decât un interes limitat în desfășurarea de activități de cercetare și dezvoltare, iar procentajul întreprinderilor mici și mijlocii care inovează folosind resurse interne a fost mult mai scăzut în Slovacia (13,9 %) decât în Uniune în ansamblul său (28,8 %) în 2016.

(23)

Investițiile publice în cercetare și inovare au crescut puternic între 2009 și 2015, datorită utilizării fondurilor ESI. Întregul potențial al acestor investiții nu a fost încă realizat, din cauza unor ineficiențe ale mediului de cercetare din Slovacia. În pofida rolului consolidat al biroului viceprim-ministrului în ceea ce privește coordonarea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare, guvernanța globală a politicilor din acest domeniu este insuficientă. Natura fragmentată a sistemului și cadrul de guvernanță slab, în care responsabilitățile sunt împărțite între mai multe ministere și agenții de implementare, adesea insuficient coordonate, conduce la amânarea cronică a reformelor. Măsurile de stimulare a transferului de cunoștințe, de consolidare a capacităților de cercetare din industrie și de ameliorare a cooperării dintre întreprinderi și mediul academic avansează lent.

(24)

În contextul semestrului european 2018, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Slovaciei, pe care a publicat-o în raportul de țară din 2018. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de stabilitate pentru 2018, Programul național de reformă pentru 2018, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Slovaciei în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Slovacia, ci și de gradul lor de conformitate cu normele și orientările Uniunii.

(25)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2018 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său (7) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,

1.

2.

3.