(1)

La 22 noiembrie 2017, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2018. Comisia a ținut cont în mod corespunzător de Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. Prioritățile analizei anuale a creșterii au fost aprobate de Consiliul European din 22 martie 2018. De asemenea, la 22 noiembrie 2017, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (2), Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Belgia ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost aprobată de Consiliul European la 22 martie 2018. La 14 mai 2018, Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (3) („recomandarea pentru zona euro”).

(2)

În calitate de stat membru a cărui monedă este euro și având în vedere legăturile strânse dintre economii în cadrul uniunii economice și monetare, Belgia ar trebui să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a recomandării pentru zona euro, astfel cum se reflectă în recomandările 1-3 de mai jos.

(3)

Raportul de țară privind Belgia pentru 2018 a fost publicat la data de 7 martie 2018. Acesta a evaluat progresele realizate de Belgia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice acestei țări adoptate de Consiliu la 11 iulie 2017 (4), măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor specifice acestei țări din anii anteriori, precum și progresele realizate de Belgia în direcția îndeplinirii obiectivelor sale naționale din cadrul Strategiei Europa 2020.

(4)

La 27 aprilie 2018, Belgia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2018 și Programul de stabilitate pentru 2018. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(5)

Recomandările relevante specifice fiecărei țări au fost abordate în cadrul programării fondurilor structurale și de investiții europene („fondurile ESI”) aferente perioadei 2014-2020. Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), în cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care va utiliza dispoziția menționată anterior în orientările privind aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor ESI și buna guvernanță economică.

(6)

În prezent, Belgia face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere și al regulii privind datoria. În cadrul Programului său de stabilitate pentru 2018, guvernul prevede o îmbunătățire treptată a soldului global, de la un deficit de 1,0 % din PIB în 2017 la un excedent de 0,1 % din PIB în 2021. Se preconizează că obiectivul bugetar pe termen mediu, stabilit ca o poziție bugetară echilibrată în termeni structurali, va fi atins până în 2020. Cu toate acestea, soldul structural recalculat (6) indică în continuare un deficit de 0,2 % în 2020. După ce a atins o valoare maximă de aproape 107 % din PIB în 2014 și a scăzut la aproximativ 103 % din PIB în 2017, conform Programului de stabilitate pentru 2018, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va descrește la 94,6 % până în 2021. Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare respective este plauzibil. În același timp însă, măsurile necesare pentru sprijinirea, începând cu 2019, a țintelor de deficit preconizate nu au fost detaliate, ceea ce contribuie la deteriorarea preconizată a soldului structural în 2019 în condițiile menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2018.

(7)

La 23 mai 2018, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE, deoarece Belgia nu a realizat progrese suficiente în direcția respectării criteriului de referință privind reducerea datoriei în 2017. În urma unei evaluări a tuturor factorilor relevanți, deoarece nu există în prezent dovezi suficient de solide pentru a concluziona în privința existenței unei devieri semnificative în Belgia în 2017 și în perioada 2016-2017, raportul nu a putut stabili cu claritate dacă a fost sau nu respectat criteriul datoriei, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (7). Comisia va reevalua conformitatea cu criteriul de referință privind reducerea datoriei pe baza datelor ex post pentru 2018, care urmează să fie transmise în primăvara anului 2019.

(8)

Din Programul de stabilitate pentru 2018 reiese că impactul bugetar al măsurilor de securitate din 2017 este semnificativ, prezentându-se dovezi convingătoare privind amploarea și natura acestor costuri bugetare suplimentare. Potrivit Comisiei, cheltuielile suplimentare eligibile s-au ridicat în 2017 la 0,02 % din PIB pentru măsurile de securitate. Dispozițiile articolului 5 alineatul (1) și ale articolului 6 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 iau în calcul aceste cheltuieli suplimentare, întrucât amenințarea teroristă gravă constituie un eveniment excepțional, impactul acesteia asupra finanțelor publice ale Belgiei este semnificativ, iar sustenabilitatea nu ar fi compromisă în cazul unei abateri temporare de la traiectoria de ajustare stabilită pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu. Prin urmare, ajustarea necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu pentru 2017 a fost redusă pentru a se lua în calcul aceste costuri suplimentare.

(9)

La 11 iulie 2017, Consiliul a recomandat ca Belgia să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete (8) nu depășește 1,6 % în 2018, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,6 % din PIB. În același timp, s-a afirmat că evaluarea proiectului de plan bugetar pentru 2018 și evaluarea ulterioară a rezultatelor bugetare din 2018 vor trebui să ia în considerare în mod corespunzător obiectivul de a atinge o orientare fiscală care să contribuie atât la consolidarea redresării în curs, cât și la asigurarea sustenabilității finanțelor publice ale Belgiei. În urma evaluării de către Comisie a solidității redresării din Belgia, evaluare efectuată, acordându-se atenția cuvenită provocărilor legate de sustenabilitate, în cadrul avizului Comisiei privind proiectul de plan bugetar al Belgiei pentru 2018, nu trebuie să se țină cont de niciun alt element în această privință. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2018, există riscul unei abateri semnificative de la traiectoria de ajustare recomandată în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, pentru 2018, precum și pentru anii 2017 și 2018, luați împreună.

(10)

În 2019, având în vedere ponderea de peste 60 % în PIB a datoriei publice a Belgiei și deviația PIB preconizată de 0,4 %, ritmul de creștere nominal al cheltuielilor publice primare nete ar trebui să nu depășească 1,8 %, în acord cu ajustarea structurală de 0,6 % din PIB care derivă din matricea de cerințe pentru ajustare stabilită de comun acord în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. Dacă se mențin politicile actuale, există riscul ca în 2019 și în anii 2018 și 2019, considerați împreună, să se înregistreze o abatere semnificativă de la acest obiectiv. La prima vedere, nu este de așteptat ca Belgia să respecte regula privind datoria în 2018 și în 2019. În ansamblu, Consiliul este de părere că, începând cu 2018, ar trebui luate măsurile necesare pentru a se asigura respectarea dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere. Ar fi prudent ca eventualele câștiguri excepționale să fie folosite pentru a reduce și mai mult ponderea datoriei publice în PIB.

(11)

Sustenabilitatea finanțelor publice rămâne o provocare. Reformele sistemului de pensii adoptate în 2015 au reprezentat un pas semnificativ pentru abordarea riscurilor legate de îmbătrânirea pe termen lung a populației, dar Raportul privind îmbătrânirea din 2018 indică o creștere mai mare decât se anticipa a cheltuielilor pe termen lung legate de îmbătrânirea populației, atât a celor pentru pensii, cât și a celor aferente îngrijirii de lungă durată. Se preconizează o creștere a cheltuielilor cu pensiile cu 2,9 puncte procentuale din PIB în 2070, comparativ cu o creștere de 1,3 puncte procentuale în 2060 (și o scădere de 0,1 puncte procentuale din PIB în medie la nivelul Uniunii) la precedenta actualizare. În această privință, punerea în aplicare integrală a foii de parcurs privind reformele a guvernului ar putea contribui la abordarea acestor riscuri. În plus, se preconizează o creștere a cheltuielilor cu îngrijirea de lungă durată până în 2070, de la un nivel de 2,3 % din PIB, deja superior mediei din Uniune, la 4,0 % din PIB. Reducerea fragmentării peisajului organizațional al îngrijirii de lungă durată, provocată de distribuirea competențelor la diverse niveluri administrative, are potențialul de a face să crească eficiența cheltuielilor din acest domeniu.

(12)

Este esențial să existe o coordonare bugetară efectivă în cazul unui stat federal precum Belgia, în care o mare parte din competențele legate de gestionarea cheltuielilor a fost transferată administrațiilor publice subnaționale. Pentru a îmbunătăți coordonarea internă și pentru a transpune componenta fiscal-bugetară a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare („pactul bugetar”), guvernul federal și guvernele regiunilor și comunităților au încheiat un acord de cooperare în 2013, care vizează definirea unor traiectorii fiscal-bugetare multianuale generale și individuale, acestea urmând a fi monitorizate de Consiliul superior al finanțelor. S-a ajuns la un acord privind obiectivele bugetare individuale care trebuie atinse până în 2020, ceea ce reprezintă un pas înainte. Cu toate acestea, încă nu există un acord formal privind obiectivele fiscal-bugetare anuale la toate nivelurile administrației publice. S-au înregistrat progrese în ceea ce privește instituirea unor garanții suficiente în ceea ce privește independența Consiliului superior al finanțelor.

(13)

Există o marjă pentru a acorda reducerii cheltuielilor un rol mai important în consolidarea fiscal-bugetară. Cheltuielile publice totale ca procentaj din PIB sunt superioare mediei din zona euro. În pofida potențialului său de stimulare a creșterii pe termen lung, nivelul investițiilor publice este scăzut în raport cu standardele europene, în special în raport cu volumul total al cheltuielilor publice. Nu numai că stocul de capital public este scăzut, dar calitatea infrastructurii publice s-a deteriorat la rândul său. Analizele cheltuielilor pot contribui la o alocare mai inteligentă a cheltuielilor și pot sprijini consolidarea favorabilă creșterii. La nivel regional, numai Flandra intenționează să introducă în procesul său bugetar o abordare bazată pe analiza cheltuielilor. În plus, niciunul dintre nivelurile administrației publice din Belgia nu este actualmente obligat să respecte norme interne privind cheltuielile, cu excepția unui plafon pentru cheltuielile cu asistența medicală. Acest lucru contrastează cu faptul că astfel de norme sunt adoptate din ce în ce mai mult în întreaga Uniune și împiedică o consolidare fiscal-bugetară bazată pe cheltuieli. În plus, contribuțiile la schema de garantare a depozitelor din Belgia nu sunt investite într-un portofoliu separat de active cu grad scăzut de risc.

(14)

Distribuția datoriilor și a activelor între gospodăriile din Belgia relevă existența unor zone de vulnerabilitate, în pofida unei bunăstări generale favorabile. O perioadă prelungită în care prețurile locuințelor au crescut mai repede decât venitul disponibil al gospodăriilor și în care, în același timp, a crescut încontinuu gradul de îndatorare a gospodăriilor a fragilizat situația financiară a gospodăriilor. În aprilie 2018, a fost pusă în aplicare o măsură macroprudențială axată în principal pe reziliența sectorului bancar, în vederea soluționării unei creșteri a riscurilor sistemice legate de sectorul imobiliar rezidențial. În viitor, cadrul național pentru luarea deciziilor la nivel macroprudențial ar putea fi îmbunătățit pentru a spori capacitatea autorității macroprudențiale de a utiliza instrumentele macroprudențiale în timp util. În prezent, prețurile locuințelor par să fie ușor supraevaluate.

(15)

După cum s-a indicat în recomandarea pentru zona euro, combaterea planificării fiscale agresive este esențială pentru a împiedica denaturarea concurenței dintre firme, pentru a asigura tratamentul echitabil al contribuabililor și pentru a proteja finanțele publice. Efectele de propagare asupra altor state membre ale strategiilor de planificare fiscală agresivă ale contribuabililor impun coordonarea politicilor naționale, în completarea legislației Uniunii. Vechiul sistem de deducere a dobânzilor noționale care se baza pe capitalurile proprii a fost înlocuit de un sistem incremental. Noul sistem, care are aceeași situație de referință incrementală ca și deducerea pentru cheltuielile de creștere economică și investiții, propusă în cadrul bazei fiscale comune a societăților, se va limita la capitaluri proprii incrementale calculate ca medie pe cinci ani. Această modificare este destinată să contribuie la neutralitatea bugetară a reformei impozitului pe profit, abordând în același timp potențiala utilizare a sistemului pentru planificarea fiscală agresivă și contribuind totuși la atenuarea dezechilibrului dintre îndatorare și capital ca surse de finanțare. Având în vedere că absența unor norme specifice antiabuz a reprezentat un motiv de îngrijorare, este în curs de pregătire o reformă a cadrului antiabuz, ceea ce reprezintă un pas înainte. Acest aspect va fi monitorizat îndeaproape pentru a se asigura că noile norme vizează toate formele relevante de abuz. Pe baza recentelor schimburi, Comisia va continua dialogul său constructiv care are drept scop combaterea strategiilor de planificare agresivă ale contribuabililor.

(16)

Recenta creștere economică a avut un efect pozitiv semnificativ asupra creării de locuri de muncă. Crearea de locuri de muncă a fost consistentă în 2017, iar rata șomajului se situează actualmente aproape de nivelul anterior crizei. Cu toate acestea, în ceea ce privește rata șomajului în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani (și anume 68,5 % în 2017), Belgia nu este în grafic pentru atingerea obiectivului de 73,2 % din cadrul strategiei Europa 2020. S-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește participarea grupurilor dezavantajate la piața muncii, deoarece inactivitatea și șomajul sunt concentrate în mare parte în rândul persoanelor slab calificate, al celor provenite dintr-un context de migrație și al lucrătorilor în vârstă, ceea ce sugerează că integrarea pe piața muncii este împiedicată atât de factori structurali, cât și de factori specifici fiecărui grup. În particular, persoanele provenite dintr-un context de migrație, care reprezintă o proporție mare din populația în vârstă de muncă, continuă să obțină rezultate slabe pe piața muncii, reprezentând astfel un amplu potențial nevalorificat al pieței muncii. În 2016, rata de ocupare a persoanelor născute în afara UE era de 49,1 %, cu peste 20 de puncte procentuale mai mică decât cea a persoanelor născute în Belgia (iar decalajul era încă și mai pronunțat în cazul femeilor). Măsurile de activare ar putea ajuta persoanele care provin din medii defavorizate, dar există unele dovezi că respectivele măsuri nu sunt la fel de eficace pentru toate grupurile de populație. Deși au fost luate unele măsuri pentru a-i ajuta pe nou veniți să se integreze și pentru a aborda problema discriminării, lipsește în continuare coordonarea între domeniile de politică și nivelurile politice pentru a aborda provocarea reprezentată de integrarea pe piața muncii a persoanelor provenite dintr-un context de migrație. Continuă să existe disparități pronunțate între regiuni în ceea ce privește performanțele pieței muncii.

(17)

În pofida eforturilor de a reduce sarcina fiscală asupra costului forței de muncă, factorii care descurajează munca rămân la un nivel ridicat pentru anumite grupuri, de exemplu pentru gospodăriile compuse dintr-o singură persoană care câștigă salariul mediu și pentru a doua persoană care contribuie la venitul familiei. În pofida măsurilor anterioare, sarcina fiscală asupra costului forței de muncă în cazul unei gospodării compuse dintr-o singură persoană care câștigă salariul mediu a rămas printre cele mai ridicate din Uniune în 2016. „Capcana șomajului” pentru persoanele cu venituri salariale mici (reprezentând 67 % din venitul mediu pentru o gospodărie compusă dintr-o singură persoană) se situează, de asemenea, la unul dintre nivelurile cele mai ridicate din Uniune. Continuă să existe factori de descurajare semnificativi pentru a doua persoană care contribuie la venitul familiei – care este, de obicei, o femeie.

(18)

Rata posturilor vacante este printre cele mai ridicate din Uniune, ceea ce indică necorelări majore ale competențelor, având legătură, printre alți factori, cu mobilitatea redusă și, în special în regiunea bilingvă Bruxelles, cu cunoștințele lingvistice inadecvate. Participarea la învățarea pe tot parcursul vieții este scăzută. Implicarea mai mare a indivizilor și a angajatorilor în formarea continuă pe tot parcursul vieții este importantă pentru a le permite cetățenilor să facă față tranziției între locurile de muncă.

(19)

Au fost înregistrate anumite progrese în ceea ce privește egalitatea de șanse pentru a participa la o educație și formare profesională de calitate, odată cu introducerea treptată a reformelor școlare de către comunitățile de limbă neerlandeză și de limbă franceză. Cu toate acestea, în pofida unor performanțe medii bune la nivel internațional, continuă să existe mari inegalități de lungă durată în domeniul educației. Rezultatele educaționale ale elevilor în vârstă de 15 ani prezintă o variație semnificativă, corelată cu mediul socioeconomic și cu statutul de migrant. Sunt îngrijorătoare diferențele de performanță dintre comunitatea de limbă neerlandeză și cea de limbă franceză, precum și subreprezentarea grupurilor dezavantajate în rândul persoanelor cu rezultate de vârf în știință, lectură și matematică. Decalajele de performanță pronunțate între școli sunt corelate cu oportunități educaționale inegale. Proporția de absolvenți de învățământ terțiar este ridicată. Cu toate acestea, se constată inegalități în materie de acces la educația de calitate, deficite de personal calificat și disparități regionale. Proporția absolvenților din domeniile științei, tehnologiei și matematicii este printre cele mai scăzute din Uniune, iar deficiențele din aceste domenii ar putea deveni o barieră majoră în calea creșterii și a inovării. Cu toate că numărul insuficient al cadrelor didactice este îngrijorător, reformele din învățământul pedagogic avansează lent. Exista nevoia de a se adapta dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice. Atât comunitatea de limbă neerlandeză, cât și cea de limbă franceză au inițiat reforme majore ale sistemelor lor de învățământ. Punerea în aplicare a acestor reforme este planificată pentru următorul deceniu și ulterior. Cu toate acestea, la sfârșitul anului 2017, Flandra a luat decizia de a amâna cu un an intrarea în vigoare a unor măsuri-cheie ale acestor reforme. Impactul reformelor și al măsurilor va depinde în foarte mare măsură de eficacitatea punerii în aplicare și a monitorizării acestora.

(20)

Reformele întreprinse pentru abordarea cadrului de reglementare restrictiv din domeniul serviciilor au fost limitate. Flandra a abolit legea referitoare la stabilire pentru un număr limitat de profesii artizanale. Cu toate acestea, nivelul de reglementare rămâne ridicat pentru anumite servicii profesionale. Drept urmare, concurența este limitată în aceste sectoare, ratele de intrare pe piață a unor noi societăți fiind scăzute. În sectorul construcțiilor, sunt impuse regimuri de autorizare orizontale pentru accesul la piața construcțiilor, iar autorizațiile de construire rămân complexe, în pofida măsurilor adoptate în ultimii ani. Rata de pierdere a clienților din sectorul construcțiilor din Belgia este semnificativ mai scăzută decât media la nivelul Uniunii, ceea ce poate indica o concurență insuficientă în acest sector. Acest lucru are, de asemenea, un impact asupra realizării unor importante proiecte de infrastructură. Există, de asemenea, restricții semnificative în domeniul serviciilor de transport feroviar și rutier. Creșterea lentă a productivității economiei belgiene este în mare parte determinată de creșterea lentă a productivității în sectorul serviciilor. Restricțiile de reglementare au, de asemenea, efecte de propagare negative asupra utilizatorilor acestor servicii, în special în sectorul de producție. Realizarea mai multor reforme structurale aprofundate ale sectoarelor-cheie din domeniul serviciilor ar contribui la stimularea creșterii productivității – un factor esențial pentru a asigura creșterea viitoare și sustenabilitatea finanțelor publice.

(21)

S-au înregistrat progrese limitate și în ceea ce privește funcționarea sectorului comerțului cu amănuntul. În pofida reformelor recente, continuă să existe restricții de reglementare care afectează performanțele sectorului și descurajează investițiile. Prețurile multor categorii de produse continuă să fie mai ridicate decât în țările vecine. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a face ca mediul de afaceri să devină mai competitiv și mai favorabil investițiilor, pentru a le permite consumatorilor să se bucure de o mai mare varietate de produse și de prețuri mai mici. În aprilie 2018, Comisia a înaintat o propunere de bune practici destinate să îndrume reformele efectuate de statele membre în sectorul comerțului cu amănuntul.

(22)

Performanța antreprenoriatului în Belgia rămâne scăzută, în pofida anumitor reforme din ultimii ani și a unor măsuri recente, al căror impact nu a fost încă evaluat. Dinamismul comercial este scăzut, rata de înființare a întreprinderilor rămânând printre cele mai scăzute din Europa, cu mult sub media la nivelul Uniunii, iar rata de desființare a întreprinderilor este, la rândul său, scăzută. În plus, sarcina administrativă pentru întreprinderi rămâne ridicată, fiind caracterizată de proceduri complexe și de un nivel scăzut de certitudine în materie de reglementare.

(23)

Belgia are rezultate medii în ceea ce privește serviciile publice digitale. Chiar dacă ocupă o poziție bună în materie de dezvoltare a economiei digitale în general, Belgia ocupă doar un loc mediu în ceea ce privește serviciile publice digitale. Structura federală a Belgiei face să existe provocări specifice în ceea ce privește crearea unor servicii de e-guvernare coerente și cu acoperire națională. Sistemele diverse, care nu sunt neapărat interoperabile, conduc la pierderi prin fricțiune. Continuă să existe îngrijorări majore privind sistemul de justiție, în special în ceea ce privește procesele întârziate, digitalizarea, fiabilitatea, comparabilitatea și uniformitatea datelor din instanțe. Procesul de digitalizare treptată a anumitor servicii aferente instanțelor, cum ar fi e-box sau e-deposit, este rămas în urmă față de calendarul prevăzut. Cu toate acestea, atât timp cât acest sistem uniform de codificare nu este aplicat în toate instanțele, fiabilitatea și comparabilitatea datelor privind eficiența acțiunilor în justiție vor rămâne limitate.

(24)

În pofida reformelor recente, sistemul fiscal belgian este în continuare complex. Reforma impozitului pe profit va face să scadă ratele legale de impozitare și va contribui la simplificarea sistemului. Cu toate acestea, continuă să existe multe derogări și stimulente cu efecte de denaturare, după cum se poate vedea din tendința crescătoare a numărului total de deduceri fiscale. S-ar putea exploata mai mult posibilitatea de a modifica impozitele astfel încât acestea să fie mai favorabile creșterii. Veniturile obținute din taxe de mediu se numără în continuare printre cele mai scăzute din Uniune. Într-adevăr, există un potențial considerabil pentru o veritabilă transformare ecologică a impozitelor, implicând, printre altele, actualul tratament favorabil al autovehiculelor de serviciu, care contribuie la poluarea atmosferică, la aglomerare și la emisiile de gaze cu efect de seră.

(25)

S-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește problema congestionării traficului. Mobilitatea are de suferit de pe urma investițiilor publice insuficiente în infrastructură, a stimulentelor fiscale cu efect de denaturare și a lipsei concurenței la nivelul serviciilor de transport, ceea ce conduce la congestionări majore și împiedică creșterea productivității. Congestionarea traficului rutier se înrăutățește de la un an la altul, ceea ce descurajează investițiile străine și antrenează costuri sociale, economice și de mediu ridicate. Provocările cele mai urgente sunt finalizarea și modernizarea infrastructurilor de transport feroviar și rutier, în special în Anvers și Bruxelles și în jurul acestor orașe. Există, de asemenea, restricții substanțiale în domeniul serviciilor de transport feroviar și rutier. Autoritățile pot încuraja o utilizare mai eficientă a infrastructurii existente și un transfer modal dinspre utilizarea individuală a transportului către alternative cu caracter colectiv mai pronunțat și cu emisii mai scăzute.

(26)

În contextul semestrului european 2018, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Belgiei, pe care a publicat-o în raportul de țară din 2018. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de stabilitate pentru 2018, Programul național de reformă pentru 2018, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Belgiei în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Belgia, ci și de gradul lor de conformitate cu normele și orientările Uniunii.

(27)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2018 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său (9) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,

1.

2.

3.