7.6.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 195/1

(1)

Uniunea se întemeiază pe valorile comune și principiile generale ale respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, astfel cum se stipulează la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În temeiul articolului 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Uniunea urmărește să își protejeze și promoveze valorile.

(2)

Inspirată de aceste valori, Uniunea a reușit să reunească țări, comunități și oameni într-un proiect politic unic, care a asigurat Europei cea mai îndelungată perioadă de pace de până acum, ceea ce, la rândul său, a favorizat stabilitatea socială și prosperitatea economică. Adoptarea de către statele membre a valorilor stabilite în tratat creează un fundament comun care constituie trăsătura distinctă a identității și modului de viață europene și oferă Uniunii un loc pe scena mondială.

(3)

Uniunea și statele sale membre se confruntă cu o varietate de provocări, printre care populismul, xenofobia, naționalismul care instigă la dezbinare, discriminarea, răspândirea știrilor false și dezinformarea, precum și radicalizarea care duce la extremism violent. Aceste fenomene ar putea constitui o amenințare serioasă la adresa fundamentelor democrațiilor noastre, ar putea submina încrederea în statul de drept și în instituțiile democratice și ar putea sta în calea sentimentului comun de apartenență existent atât în interiorul fiecăreia dintre societățile noastre europene, cât și între acestea.

(4)

Necunoașterea originilor Uniunii, a motivelor pentru care a fost creată și a principiilor sale de funcționare favorizează dezinformarea și împiedică formarea unor opinii în cunoștință de cauză referitoare la acțiunile Uniunii. Cunoașterea diversității Uniunii și a statelor sale membre stă la baza respectului reciproc, a înțelegerii și a cooperării în cadrul statelor membre și între acestea.

(5)

Educația în toate formele sale, la toate nivelurile și de la vârste fragede joacă un rol central în promovarea valorilor comune. Ea contribuie la asigurarea incluziunii sociale, oferind fiecărui copil o șansă reală și aceleași posibilități de a reuși în viață. Ea le oferă cetățenilor șansa de a deveni activi și de a gândi critic și duce la un grad mai mare de înțelegere a identității europene.

(6)

La reuniunea pe tema Agendei liderilor organizată la Göteborg în noiembrie 2017, liderii europeni au dezbătut importanța educației și a culturii pentru viitorul Europei. Ca punct de pornire pentru respectiva dezbatere, Comisia și-a prezentat viziunea asupra unui Spațiu european al educației și a propus o serie de inițiative în comunicarea sa intitulată „Consolidarea identității europene prin educație și cultură” (1), potrivit căreia „consolidarea identității noastre europene rămâne esențială, educația și cultura fiind cei mai buni vectori în acest sens”.

(7)

În urma reuniunii liderilor de la Göteborg, Consiliul European a evidențiat în concluziile sale din 14 decembrie 2017 faptul că educația și cultura sunt esențiale pentru construirea unor societăți caracterizate prin coeziune și favorabile incluziunii, precum și pentru sprijinirea competitivității noastre (2).

(8)

Unul dintre obiectivele cadrului ET2020 pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (3), și anume promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active, a fost definit pe baza faptului că educația ar trebui să promoveze competențele interculturale, valorile democratice și respectarea drepturilor fundamentale, să prevină și să combată toate formele de discriminare și de rasism și să doteze copiii, tinerii și adulții cu capacitatea de a interacționa pozitiv cu semenii lor care provin din medii diferite.

(9)

Declarația de la Paris, adoptată la 17 martie 2015 de miniștrii educației din Europa, a arătat angajamentul statelor membre de a promova valorile comune, de a îmbunătăți gândirea critică și alfabetizarea mediatică, educația favorabilă incluziunii și dialogul intercultural. Răspunsurile primite la o consultare publică la nivelul UE (4) denotă clar că ar trebui promovată educația favorabilă incluziunii. Doar 16 % dintre respondenți consideră că educația atinge în prezent acest obiectiv. 95 % consideră că educația ar trebui să îi ajute pe tineri să înțeleagă importanța valorilor comune și că Uniunea ar trebui să sprijine statele membre în realizarea acestei sarcini (98 %).

(10)

O anchetă Eurydice din 2017 pe tema educației civice în școlile din Europa arată că educația civică se află, în prezent, în centrul atenției în mai multe țări europene. Cu toate acestea, aproape jumătate dintre țări încă nu dispun de politici în privința includerii educației civice în formarea inițială a cadrelor didactice. Prin urmare, ar trebui să se prevadă măsuri care să sprijine cadrele didactice și să le ofere mijloacele pentru ca acestea să poată crea o cultură a învățământului deschis și un mediu de învățare deschis și să poată gestiona grupuri de studiu variate, în scopul de a forma competențe civice, de a transmite patrimoniul comun al Europei, de a promova valorile comune și de a reprezenta un exemplu de urmat pentru elevii și studenții lor.

(11)

Radicalizarea care duce la extremism violent continuă să fie o problemă acută în mai multe state membre. O parte din soluția la această problemă o reprezintă promovarea, inclusiv prin politici educaționale, a valorilor comune ca factor de coeziune și integrare socială. Pentru a sprijini statele membre în eforturile depuse, în iulie 2017, Comisia Europeană a înființat un grup de experți la nivel înalt privind radicalizarea (5), cu scopul de a identifica măsuri de sprijin, inclusiv în educație.

(12)

Cele mai recente rezultate ale sondajului PISA și Monitorul educației și formării 2017 subliniază legătura dintre inegalitățile în domeniul educației și mediul socioeconomic al elevilor și studenților. Datele oferite de PISA arată că elevii din familii mai sărace sunt de trei ori mai predispuși să înregistreze rezultate mai slabe la învățătură decât colegii lor din familii mai bogate și că elevii care provin dintr-un context de migrație sunt de peste două ori mai predispuși să fie slabi la învățătură față de alți colegi. Pentru a preveni marginalizarea tinerilor, este esențial să dispunem de sisteme de educație echitabile și favorabile incluziunii care să încurajeze coeziunea socială, să pună bazele unei cetățenii active și să sporească șansele de inserție profesională.

(13)

Studiul internațional privind educația civică realizat în 2016 de Asociația internațională pentru evaluarea realizărilor din domeniul educației sugerează că identitatea națională și identitatea europeană pot coexista în mod pozitiv, fără a intra în contradicție una cu cealaltă. Studiul mai arată că elevii cu niveluri mai ridicate de cunoștințe civice tind totodată să exprime atitudini mai tolerante.

(14)

Sondajele Eurobarometru subliniază un nivel extrem de scăzut de cunoștințe despre Uniune. Potrivit unui sondaj de opinie din 2014, 44 % dintre respondenți consideră că au cunoștințe limitate despre cum funcționează Uniunea, iar un sondaj din 2011 arată că o majoritate relativă a respondenților consideră că nu sunt bine informați despre Uniunea Europeană. Același sondaj a indicat totodată că o treime dintre respondenți nu știu exact câte state membre are Uniunea. Sondajul Eurobarometru din 2017 arată că 89 % din tinerii europeni sunt de acord că guvernele naționale ar trebui să consolideze educația școlară în legătură cu drepturile și obligațiile pe care le au în calitate de cetățeni ai Uniunii. În fine, cel mai recent sondaj Eurobarometru subliniază că 35 % dintre respondenți consideră că ar fi foarte util pentru viitorul Europei să avem standarde de educație comparabile.

(15)

În acest context, este indispensabil ca statele membre să își intensifice eforturile pentru a continua punerea în aplicare a tuturor obiectivelor Declarației de la Paris din 2015. Este deosebit de important să se continue promovarea valorilor comune ca factori de coeziune și incluziune, să se favorizeze crearea unor medii de învățare participativă la toate nivelurile educației, să se îmbunătățească formarea cadrelor didactice pe tema cetățeniei și a diversității și să se consolideze gândirea critică și alfabetizarea mediatică ale tuturor elevilor și studenților.

(16)

Pentru a obține o coeziune mai mare a societăților noastre este indispensabil să se asigure, în mod real, accesul egal la o educație de calitate și favorabilă incluziunii pentru toți elevii și studenții, inclusiv pentru cei proveniți dintr-un context de migrație sau din medii socioeconomice dezavantajate, pentru cei cu nevoi speciale și pentru cei cu handicap – în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. În acest demers, statele membre ar putea beneficia de instrumentele existente ale Uniunii, și anume Erasmus+, fondurile structurale și de investiții europene, Europa creativă, Europa pentru cetățeni, programul Drepturi, egalitate și cetățenie, Corpul european de solidaritate și Orizont 2020, precum și de îndrumarea și expertiza Agenției Europene pentru Educație Specială și Incluzivă.

(17)

Programul Erasmus+ demonstrează că mobilitatea și contactele transfrontaliere sunt o modalitate eficientă de a experimenta identitatea europeană. Este esențial ca toate categoriile de elevi și studenți din întreaga Europă să poată beneficia în mod egal de oportunitățile pe care le oferă acest program, în special prin schimburile între unitățile de învățământ din statele membre. Mobilitatea virtuală, mai ales prin rețeaua e-Twinning, este un instrument excelent de stabilire a unui contact direct între elevi și va fi utilizată pe scară mai largă în următorii ani, în combinație cu mobilitatea fizică.

(18)

Introducerea unei dimensiuni europene a predării ar trebui să aibă drept obiectiv să îi ajute pe elevi și studenți să învețe prin experiență ce înseamnă identitatea europeană în toată diversitatea ei, precum și să întărească un sentiment de apartenență la Europa pozitiv și favorabil incluziunii, care să vină în completarea identităților și tradițiilor locale, regionale și naționale. Introducerea acestei dimensiuni europene a predării este, de asemenea, importantă pentru promovarea unei mai bune înțelegeri a Uniunii și a statelor sale membre.

(19)

Prezenta recomandare respectă în întregime principiile subsidiarității și proporționalității. Conținutul prezentei recomandări nu aduce atingere inițiativelor naționale existente în domeniile vizate, în special în domeniul educației civice naționale,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.