(1)

La 10 decembrie 2016, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile în Uniune de anumite articole din fontă cu grafit lamelar (fontă cenușie) sau din fontă cu grafit sferoidal (cunoscută și sub denumirea de fontă ductilă), precum și părți ale acestora („articole din fontă”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) și din India (denumite în continuare „țările în cauză”), în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036 (denumit în continuare „regulamentul de bază”).

(2)

Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(3)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la data de 31 octombrie 2016 de către șapte producători din Uniune, și anume Fondatel Lecompte SA, Ulefos Niemisen Valimo Oy Ltd, Saint-Gobain PAM SA, Fonderies Dechaumont SA, Heinrich Meier Eisengießerei GmbH & Co. KG, Saint-Gobain Construction Products UK Ltd și Fundiciones de Odena SA (denumiți în continuare „reclamanții”). Reclamanții reprezintă peste 40 % din producția totală de articole din fontă din Uniune. Plângerea conținea elemente de probă atestând existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamanții, alți producători din Uniune cunoscuți, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din RPC și India, precum și importatorii cunoscuți în legătură cu deschiderea anchetei și i-a invitat să participe.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații privind deschiderea anchetei și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(6)

În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că a ales în mod provizoriu India ca țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țară analogă”), în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Tuturor părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a formula observații și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(7)

O asociație denumită Free Castings Imports, reprezentând 19 importatori a prezentat observații după deschiderea anchetei (denumită în continuare „asociația de importatori neafiliați”). În plus, mai mulți producători-exportatori indieni, industria din India, și Camera de Comerț din China pentru Importul și Exportul de Mașini și Produse Electronice („CCCME”) au prezentat observații după inițierea procedurii.

(8)

Anumite părți interesate au susținut că plângerea nu conținea elemente de probă prima facie suficiente pentru a duce la deschiderea unei anchete, deoarece nu a furnizat probe complete și concrete pentru a-și susține cererile și niciun fel de date referitoare la costul de producție și prețurile de pe piața internă ale producătorilor-exportatori chinezi. Ei au afirmat că datele respective sunt necesare pentru a deschide o anchetă vizând o țară cu economie de piață, cum ar fi RPC.

(9)

Comisia a efectuat o examinare a plângerii în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază, ajungând la concluzia că cerințele pentru inițierea unei anchete erau îndeplinite, și anume caracterul adecvat și exactitatea dovezilor prezentate de reclamant erau suficiente. Se reamintește că, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, o plângere trebuie să conțină informațiile care pot fi în mod rezonabil la dispoziția reclamantului, cum ar fi rapoarte și statistici disponibile public. În cele din urmă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, valoarea normală cuprinsă în plângere și determinată pe baza datelor privind țara analoagă a constituit o probă prima facie suficientă pentru deschiderea anchetei. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(10)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că plângerea conținea elemente de probă atestând existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul producătorilor exportatori, al producătorilor din Uniune și al importatorilor neafiliați, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza celor mai mari volume reprezentative de vânzări de produs similar în perioada de anchetă, asigurând în același timp diversitatea tipurilor de produse și o distribuție geografică.

(13)

Acest eșantion este constituit din trei producători din Uniune, EJ Picardie, Saint-Gobain PAM SA și Heinrich Meier Eisengießerei GmbH & Co. KG. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau 48 % din volumul producției totale și 43 % din vânzările totale realizate de industria din Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu.

(14)

Reclamanții au prezentat o cerere pentru a include un al patrulea producător din Uniune, Fondatel Lecomte. Întrucât reclamanții nu și-au justificat solicitarea, cererea lor a fost respinsă de Comisie.

(15)

Unele părți interesate au afirmat că eșantionul propus nu oferă o imagine corectă în ceea ce privește localizarea geografică a producătorilor sau poziția producătorilor din Uniune în ceea ce privește reclamanții. Eșantionul propus include numai reclamanții și un susținător al reclamației, fără a include producătorii din Uniune din statele membre cei mai afectați de importurile care fac obiectul unui presupus dumping din RPC sau producătorii din Uniune din țările din Europa Centrală și de Est.

(16)

Comisia observă că eșantionul include cele mai importante piețe pentru produsul în cauză și cei mai mari producători în ceea ce privește volumul și vânzările pe piața Uniunii, care ar putea face în mod rezonabil obiectul anchetei, ținând seama de timpul disponibil.

(17)

Producătorii-exportatori indieni au susținut că eșantionul de producători din Uniune nu este reprezentativ, deoarece include societățile care sunt ele însele importatori ai produsului presupus a face obiectul unui dumping.

(18)

Comisia remarcă faptul că, într-adevăr, unul dintre producătorii din Uniune inclus în eșantion importă produsul în cauză în vederea completării gamei sale de produse. Comisia a constatat că întreaga cantitate importată este mult mai mică decât cantitatea produsă de această societate, aceasta reprezentând mai puțin de 15 % din totalul vânzărilor sale în Uniune și, prin urmare, consideră că acest producător din Uniune inclus în eșantion este reprezentativ pentru industria din Uniune.

(19)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia confirmă că eșantionul este reprezentativ pentru industria din Uniune.

(20)

Pentru a decide dacă constituirea eșantionului era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(21)

Douăzeci și opt de importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat, pe baza celui mai mare volum de importuri în Uniune, un eșantion format din trei importatori neafiliați. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți importatorii cunoscuți în cauză au fost consultați cu privire la constituirea eșantionului. Nu s-au primit observații.

(22)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(23)

Optzeci și unu de producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Comisia a constatat că 78 de producători-exportatori/grupuri de producători-exportatori pot fi incluși în eșantion. Trei producători nu au raportat exporturi ale produsului în cauză către UE în cursul perioadei de anchetă și, prin urmare, nu au fost considerați admisibili pentru includerea în eșantion. Comisia a selectat provizoriu un eșantion de trei producători care au cooperat, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din RPC, au fost consultați cu privire la eșantionul selectat. Unele părți interesate au invitat Comisia să își extindă eșantionul pentru a îmbunătăți reprezentativitatea. Comisia a ținut seama de aceste comentarii. Eșantionul definitiv a inclus cei mai mari cinci producători-exportatori către Uniune, care au putut face obiectul anchetei în mod rezonabil în intervalul de timp disponibil. Misiunea Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană și-a exprimat sprijinul cu privire la eșantionul final.

(24)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din India să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Indiei pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați de participarea la anchetă.

(25)

22 de producători-exportatori/grupuri de producători-exportatori din India au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Comisia a constatat că 21 de producători-exportatori/grupuri de producători-exportatori pot fi incluși în eșantion. Un producător nu a raportat exporturi ale produsului în cauză către UE în cursul perioadei de anchetă și, prin urmare, nu a fost considerat admisibil pentru includerea în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de trei grupuri de societăți bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea fi investigat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, cu privire la selectarea eșantionului au fost consultați toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile indiene.

(26)

Comisia a primit observații din partea a doi producători-exportatori, potrivit cărora selectarea a numai trei grupuri de societăți pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune nu este reprezentativă pentru diversitatea semnificativă prezentă pe piața indiană. Deoarece cele trei grupuri de societăți selectate în mod provizoriu au reprezentat o parte substanțială a exporturilor din India către UE pe parcursul perioadei de anchetă și ar putea fi, în mod rezonabil, anchetate în timpul aflat la dispoziție, Comisia a confirmat eșantionul provizoriu.

(27)

În cazul RPC, în mod oficial, 18 producători-exportatori neincluși în eșantion au solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Examinarea unui număr atât de mare de solicitări ar complica inutil procedura și nu poate fi prevăzută în mod rezonabil în intervalul de timp disponibil pentru prezenta anchetă. Prin urmare, Comisia a decis să nu acorde examinări individuale.

(28)

În cazul Indiei, niciunul dintre producătorii-exportatori/grupurile de producători-exportatori neincluși în eșantion nu a solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(29)

În sensul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis formulare de cerere TEP tuturor producătorilor-exportatori cooperanți din RPC aleși pentru a fi incluși în eșantion și producătorilor-exportatori cooperanți, neincluși în eșantion, care au dorit să solicite o marjă de dumping individuală. Doar un singur producător-exportator din RPC care a fost inclus în eșantion a prezentat un formular de cerere de acordare a TEP, care a fost evaluat de către Comisie.

(30)

Comisia a trimis chestionare tuturor societăților incluse în eșantion, tuturor producătorilor-exportatori care doresc să solicite o examinare individuală și unui număr de 10 potențiali producători din țara analoagă.

(31)

Comisia a primit răspunsuri la chestionar de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, de la trei importatori neafiliați, de la cei cinci producători-exportatori din RPC incluși în eșantion, de la 18 producători-exportatori din RPC care au solicitat o examinare individuală, de la cele trei grupuri de producători-exportatori din India incluse în eșantion, precum și de la trei producători din țara analoagă.

(32)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(33)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul rezultat din acesta a acoperit perioada 1 octombrie 2015-30 septembrie 2016 („perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioada examinată”).

(34)

Anumite părți interesate au susținut că perioada examinată este neobișnuit de scurtă și foarte selectivă și, prin urmare, este prea scurtă pentru a permite o analiză adecvată.

(35)

Comisia a comentat că perioada examinată nu este neobișnuit de scurtă (3). În ceea ce privește ancheta actuală, perioada examinată este formată din perioada de anchetă plus cei trei ani precedenți, ceea ce duce la un total de trei ani și trei sferturi. Această perioadă a fost considerată rezonabilă pentru examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului. Aceasta acoperă mai mult de trei ani, ceea ce este în conformitate cu practica Comisiei și, prin urmare, nu este neobișnuit de scurtă.

(36)

Produsul în cauză este reprezentat de anumite articole din fontă cu grafit lamelar (fontă cenușie) sau din fontă cu grafit sferoidal (cunoscută și sub denumirea de fontă ductilă), precum și părți ale acestora. Articolele respective sunt de tipul celor utilizate pentru:

Produsele pot fi prelucrate, grunduite, vopsite și/sau asociate cu alte materiale, cum ar fi, dar fără a se limita la beton, dale de pavaj sau plăci, dar exclud hidranții de incendiu, originare din RPC și din India, care se încadrează în prezent la codurile NC ex 7325 10 00 și ex 7325 99 10 (denumite în continuare „produsul în cauză”).

(37)

Examinarea a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(38)

Comisia a stabilit în acest stadiu că produsele respective sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(39)

Producătorii-exportatori indieni au susținut că definiția produsului are un sens prea larg. În special, ei au afirmat că grilajele pentru canale de scurgere, care fac obiectul normei EN 1433, ar trebui să fie excluse din definiția produsului. În susținerea afirmației lor, aceștia se bazează, în principal, pe următoarele argumente.

(40)

În primul rând, aceștia au susținut că elementele pentru grilajele pentru canale de scurgere sunt produse conform unor procese de producție diferite și sunt fabricate numai în număr limitat în Uniune. În al doilea rând, aceștia au susținut că respectivele cadre și șine din grilajele pentru canale de scurgere au aceleași caracteristici fizice de bază și sunt doar o componentă a sistemelor de drenare lineare vândute pe piața Uniunii.

(41)

Un producător-exportator chinez a formulat o solicitare similară, susținând, în plus față de argumentele de mai sus, argumentul conform căruia grilajele pentru canale de scurgere nu sunt interschimbabile cu capacele pentru guri de vizitare și fac obiectul unui standard industrial diferit.

(42)

Asociația importatorilor neafiliați a susținut cererea de excludere a produsului în ceea ce privește grilajele pentru canale de scurgere și a adăugat la argumentele de mai sus, argumentul conform căruia grilajele pentru canale de scurgere au utilizări finale și aplicații diferite de restul produselor în cauză și nu se află în concurență directă cu produsele fabricate de producătorii din Uniune. Potrivit respectivei asociații, know-how-ul necesar pentru a produce grilajele pentru canale de scurgere nu poate fi găsit în Uniune.

(43)

Reclamanții și un alt producător din Uniune au declarat că nu au obiecții la excluderea grilajelor pentru canale de scurgere.

(44)

Ancheta a confirmat faptul că pentru grilajele pentru canale de scurgere se aplică o normă separată, diferită de cea aplicabilă restului de produse în cauză, și anume EN 1433. În plus, toate părțile interesate au convenit să excludă grilajele pentru canale de scurgere din definiția produsului în cadrul prezentei anchete. Prin urmare, Comisia a exclus în mod provizoriu acest produs din produsele în cauză și produsele similare.

(45)

Un importator neafiliat a susținut că anumite componente, cu o dimensiune de peste 1 000 mm deschidere liberă, importate de importatorul neafiliat Gatic din RPC („componente Gatic”), ar trebui să fie excluse din definiția produsului în cauză deoarece aceste componente nu pot fi considerate ca reprezentând un singur produs împreună și, din cauza dimensiunii lor, nu intră în domeniul de aplicare al standardului EN 124. În susținerea afirmației sale, el se bazează, în principal, pe trei argumente.

(46)

În primul rând, aceasta a afirmat că componentele Gatic sunt produse conform unor procese de producție diferite, deoarece componentele sunt asamblate în Uniune cu materiale obținute din Regatul Unit pentru crearea produsului. În al doilea rând, el a susținut că componentele Gatic prezintă caracteristici fizice de bază diferite, deoarece sunt de o calitate superioară și necesită măsuri tehnice suplimentare, în comparație cu produsul în cauză, care le permite să fie etanșe la aer și gaze. În al treilea rând, el a susținut că componentele Gatic au diferite funcții și utilizări finale, întrucât acestea trebuie să fie sigilate și sunt de obicei asamblate într-o structură mai mare.

(47)

În plus, o asociație de importatori a afirmat că grilajele și capacele din fontă utilizate ca componente Gatic nu sunt utilizate ca un produs autonom, nu se află în concurență directă cu alte tipuri de produse vizate de produsul în cauză și necesită o prelucrare suplimentară în procesul de producție.

(48)

Producătorii exportatori indieni au susținut că componentele Gatic descrise ca un tip de produs, dar nu limitate la o deschidere liberă mai mare de 1 000 mm, sunt realizate pe baza unor procese unice, având drept rezultat un produs sigilat care trebuie să fie asamblat și că know-how-ul tehnic nu este disponibil pentru majoritatea producătorilor din Uniune.

(49)

Pe baza argumentelor descrise în considerentele 45-48, părțile interesate în cauză au solicitat excluderea componetelor Gatic din definiția produsului.

(50)

Reclamanții nu au fost de acord cu această cerere. Ei au susținut că componentele Gatic au aceleași caracteristici fizice de bază și aceleași utilizări finale, aceleași funcții și aceleași procese de producție ca și produsul în cauză. Alte tipuri de produse în cadrul produselor în cauză ar avea aceleași caracteristici de etanșeitate la aer și gaze ca și componentele Gatic. De asemenea, ei au afirmat că produsul în cauză nu este definit de standard și include o gamă mai largă de tipuri de produs decât standardul EN 124.

(51)

Comisia a observat că definiția produsului în cauză include articolele din fontă și părți ale acestora. În ceea ce privește argumentul potrivit căruia componentele Gatic nu constituie un singur produs împreună este, prin urmare, irelevant.

(52)

Caracteristicile fizice și tehnice ale produsului sunt determinate de funcția, instalarea și amplasarea sa și cuprind, în special, rezistența la trafic, determinată prin indicele de încărcare, stabilitatea capacului/grilajului în cadru, precum și siguranța și ușurința accesului. Produsul poate fi din fontă cenușie sau ductilă, iar capacul și/sau cadrul gurii de vizitare pot fi umplute cu beton sau alte materiale. Produsul poate respecta un anumit standard. În ceea ce privește funcțiile și utilizările finale ale produsului, capacele și cadrele asigură interfața dintre rețelele subterane și suprafața străzii sau a trotuarului. Produsul este produs în topitorii, care sunt identice sau similare cu cele care produc alte tipuri de produs în cauză.

(53)

Toate caracteristicile menționate anterior se aplică, de asemenea, componentelor Gatic, indiferent de dimensiunea deschiderii libere. Componentele Gatic nu se pot distinge de produsul în cauză prin niciuna din caracteristicile de mai sus. Cererea de a exclude componentele Gatic din produsele în cauză este, prin urmare, respinsă.

(54)

O parte interesată a susținut că jgheaburile de acoperiș, canalele de scurgere la sol, gurile de curățare și capacele pentru guri de curățare, precum și marca înregistrată Watts Dead Level Systems, conforme cu standardul EN 1253, ar trebui să fie excluse din definiția produsului în cauză. În susținerea cererii sale, ea a susținut că produsele descrise de partea interesată se încadrează într-un standard diferit decât produsul în cauză.

(55)

Reclamanții au precizat că nu consideră aceste produse care respectă standardul EN 1253 ca făcând parte din produsele în cauză, deoarece au o funcție diferită și nu sunt utilizate în infrastructurile municipale. În plus, industria din Uniune nu produce aceste produse.

(56)

Comisia a stabilit că produsele care intră sub incidența standardului EN 1253 nu sunt considerate ca făcând parte din definiția produsului în cauză.

(57)

Asociația importatorilor neafiliați a susținut că gurile de acces la suprafață ar trebui să fie excluse din definiția produsului în cauză. În susținerea afirmației sale, aceasta se bazează, în principal, pe trei argumente.

(58)

Gurile de acces la suprafață au caracteristici fizice și tehnice diferite de capacele pentru guri de vizitare tradiționale, deoarece, în mod obișnuit, acestea sunt mult mai mici și intră sub incidența normelor naționale privind conformitatea și nu intră în domeniul de aplicare a standardului EN 124. Utilizările finale și aplicațiile pentru gurile de acces la suprafață diferă considerabil de cele ale capacelor pentru guri de vizitare, deoarece au rol de cămin de protecție și capac, nu ca un punct de acces pentru lucrători.

(59)

Astfel cum se menționează la considerentul 36, Comisia a observat că produsul în cauză nu include numai articolele care permit accesul la sisteme de la suprafață sau din subteran, ci și articolele care acoperă sau oferă acces vizual la sisteme de la suprafață sau din subteran. Gurile de acces la suprafață sunt, prin urmare, o parte din produsul care face obiectul anchetei și cererea de a exclude gurile de acces la suprafață din produsele în cauză a fost respinsă.

(60)

Prin urmare, Comisia a decis, cu titlu provizoriu, să excludă grilajele pentru canale de scurgere, care sunt conforme cu standardul EN 1433 din definiția produsului. În schimb, Comisia a concluzionat, în această etapă, că produsele care fac obiectul standardului EN 1253 nu au fost incluse în plângere și, prin urmare, nu sunt vizate de anchetă. De asemenea, a respins în mod provizoriu cererea de a exclude gurile de acces la suprafață și componentele Gatic din domeniul de aplicare al anchetei.

(61)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia stabilește valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (1)-(6) din regulamentul de bază pentru oricare dintre producătorii-exportatori din RPC care îndeplinește criteriile de la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și, prin urmare, i-ar putea fi aplicat TEP.

(62)

Pe scurt și numai cu valoare indicativă, aceste criterii sunt descrise în continuare:

(63)

Pentru a stabili dacă sunt îndeplinite criteriile de la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, Comisia a solicitat informațiile necesare cerând producătorilor-exportatori să completeze formularul de cerere TEP. Doar un producător-exportator inclus în eșantion, Botou Lisheng Casting Industry Co., Ltd (denumită în continuare „Lisheng”) a solicitat TEP și a răspuns în termenul stabilit. Comisia a verificat informațiile prezentate la sediul societății în cauză.

(64)

S-a constatat că Lisheng nu îndeplinește criteriile de la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și, prin urmare, Comisia a refuzat cererea sa de acordare a TEP.

(65)

S-a constatat că Lisheng nu a îndeplinit niciunul dintre cele cinci criterii necesare pentru acordarea TEP stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(66)

La criteriul 1 referitor la intervenția statului, s-a constatat că societatea și-a schimbat proprietarul fără a divulga acest fapt Comisiei și că unul dintre noii proprietari a avut legături cu statul și cu Partidul Comunist din China.

(67)

În ceea ce privește criteriul 2 referitor la registrele contabile, registrele contabile ale societății nu au fost suficient de complete pentru a permite auditarea în mod corect și nu au fost păstrate în conformitate cu standardele de contabilitate chineze sau internaționale.

(68)

La criteriul 3, societatea nu a putut demonstra că nu există nici o denaturare semnificativă indusă de vechiul sistem de economie planificată în ceea ce privește închirierea de terenuri și activele fixe.

(69)

La criteriul 4, societatea nu a putut demonstra că legislația privind proprietatea i se aplica, întrucât nu a putut furniza probe privind modificarea proprietarului, dat fiind că societatea a fost înființată în 2010.

(70)

La criteriul 5, societatea nu a reușit să demonstreze în contabilitatea sa conversia valutară la cursul de schimb al pieței.

(71)

Comisia a comunicat constatările producătorului-exportator în cauză, autorităților din țara în cauză și industriei din Uniune. Părțile interesate au avut ocazia de a formula observații cu privire la constatări și de a solicita o audiere cu Comisia și/sau cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Comisia a ținut seama de opiniile prezentate. Comisia a comunicat părților interesate decizia finală privind TEP.

(72)

În urma comunicării constatărilor privind TEP, nu s-au primit observații din partea părților interesate. Decizia de a refuza acordarea TEP pentru firma Lisheng rămâne, așadar, neschimbată.

(73)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP. În acest scop, a trebuit să se selecteze o țară terță cu economie de piață.

(74)

În plus față de India, Statele Unite ale Americii, Norvegia, Turcia și Iran, care au fost menționate în avizul de deschidere, Comisia a încercat să identifice producători ai produsului în cauză din Brazilia și Coreea. Pe baza informațiilor primite, Comisia a cerut unui număr de 10 producători cunoscuți ai produsului similar să furnizeze informații. Doi producători din Statele Unite ale Americii și un producător din Norvegia au răspuns la chestionarul adresat producătorilor din țări analoage. În plus, Comisia a luat în considerare informațiile obținute de la cei trei producători indieni incluși în eșantion.

(75)

Situația Indiei a fost analizată în primul rând în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază care prevede că „după caz, se alege o țară terță cu economie de piață care face obiectul aceleiași anchete”. Prin urmare, în avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că a ales provizoriu India ca țară analoagă adecvată și a invitat părțile interesate să formuleze observații.

(76)

CCCME și o asociație de importatori neafiliați au afirmat că secțiunea 15 din Protocolul de aderare a RPC la OMC a devenit caducă după 11 decembrie 2016. În consecință, alegerea unei țări analoge nu mai era justificată și Comisia ar trebui să utilizeze prețurile de pe piața internă și costurile producătorilor chinezi pentru stabilirea existenței dumpingului. În acest sens, se remarcă faptul că numai unul dintre cei cinci producători-exportatori incluși în eșantion a furnizat informații cu privire la prețurile și costurile de pe piața internă. În orice caz, Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost determinată pe baza datelor provenite dintr-o țară analoagă. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(77)

Reclamantul și-a reiterat opoziția față de alegerea Indiei ca țară analoagă. Reclamantul a susținut că alegerea Indiei nu era adecvată, date fiind elementele de probă prima facie privind dumpingul, presupusele diferențe dintre procesele de producție între producătorii din India și cei din RPC, presupusele subvenții la export și denaturări ale pieței care afectează prețul minereului de fier.

(78)

Comisia a examinat afirmația că India nu reprezenta o alegere adecvată având în vedere proba prima facie a dumpingului. Comisia a constatat că elementele de probă prima facie privind dumpingul nu aduc nicio indicație cu privire la valoarea normală, ci cu privire la diferența potențială dintre valoarea normală și prețul de export în India. În plus, ancheta nu a confirmat prezumția de dumping al produsului în cauză din India. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(79)

Comisia a examinat afirmația că India nu constituie o alegere potrivită, deoarece se pare că producătorii din RPC și-au automatizat liniile de producție și utilizează tehnologii care erau mai asemănătoare cu cele utilizate de către producători din SUA și Norvegia. Verificările efectuate la fața locului de Comisie au arătat că producătorii din India și din RPC au început să automatizeze liniile de producție, dar că producția totală a rămas în mare parte manuală în ambele țări. Prin urmare, Comisia nu a găsit elemente de probă cu privire la presupusa diferență în procesele de producție. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(80)

Comisia a examinat afirmația că alegerea Indiei nu este adecvată din cauza unor presupuse subvenții la export. Comisia a constatat că subvențiile la export sunt direct legate de prețurile de export, nu de valoarea normală și, pe de altă parte, că reclamantul nu a adus dovezi că ele ar afecta nivelul valorii normale. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(81)

Comisia a examinat afirmația că alegerea Indiei nu este adecvată din cauza existenței unei denaturări ale pieței care afectează prețul minereului de fier. Comisia a stabilit în timpul investigației sale, că producătorii indieni incluși în eșantion nu utilizează de fontă brută, nu minereu de fier. În plus, potențialul efect de denaturare a pieței privind minereul de fier la produsele în aval, cum ar fi fontă brută și produsul în cauză nu au putut fi dovedite în cadrul prezentei anchete. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(82)

Comisia a reamintit că India a fost utilizată ca țară analoagă în cadrul procedurii antidumping care a dus la instituirea unei taxe antidumping la importurile de produs în cauză originar din RPC în 2005. India și RPC au niveluri similare de dezvoltare economică. Astfel cum a fost recunoscut de CCCME, o asociație de importatori neafiliați și de către reclamant, India are vânzări reprezentative pe piața internă. Nivelul concurenței pe piața internă este ridicat.

(83)

Comisia a concluzionat astfel că, în acest stadiu, India este o țară analoagă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(84)

Informațiile primite de la producătorii cooperanți din țara analoagă au fost utilizate ca bază pentru determinarea valorii normale pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(85)

Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă de produs similar către clienți independenți de pe piața internă din țara analoagă a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export de produs în cauză către Uniune ale fiecărui producător-exportator în cursul perioadei de anchetă. Pe această bază, s-a constatat că vânzările totale de produs similar pe piața internă a țării analoage au fost reprezentative.

(86)

Comisia a identificat tipurile de produs fabricate și vândute pe piața internă de către producătorii indieni incluși în eșantion care au fost identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export către Uniune pentru producătorii-exportatori.

(87)

Anumite tipuri de produse exportate din RPC în Uniune nu ar putea fi comparate cu tipurile de produse fabricate în țara analoagă. În astfel de cazuri, în care Comisia a stabilit valoarea normală prin calcularea unei valori normale medii ponderate pentru toate tipurile de produse care utilizează aceeași materie primă (fie fontă ductilă, fie fontă cenușie).

(88)

Valoarea normală a fost determinată pe baza mediei ponderate pentru fiecare tip de produs a valorilor normale calculate pentru fiecare dintre producătorii indieni incluși în eșantion, astfel cum se prevede la considerentele 99-102.

(89)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune direct către clienți independenți. Prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau de plătit pentru produsul în cauză atunci când acesta a fost vândut la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(90)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe o bază franco fabrică.

(91)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost operate ajustări pentru transport (între 1 % și 5 %, în funcție de datele raportate și verificate pentru societatea în cauză), asigurări (între 0 și 0,2 %, în funcție de datele raportate și verificate pentru societatea în cauză), manipulare, încărcare și costurile auxiliare (între 0,2 % și 2,5 %, în funcție de datele raportate și verificate pentru societatea în cauză), ambalare (între 0 și 3 %, în funcție de datele raportate și verificate pentru societatea în cauză), credite (între 0 și 1 %, în funcție de datele raportate și verificate pentru societatea în cauză) și comisioane bancare (între 0,1 % și 0,2 %, în funcție de datele raportate și verificate pentru societatea în cauză).

(92)

Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar din țara analoagă (a se vedea considerentele 86-88) cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(93)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

Tabelul 1

Marja de dumping, eșantion

(94)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(95)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 33,1 %.

(96)

Pentru toți ceilalți producători-exportatori din RPC, Comisia a stabilit marjele de dumping pe baza informațiilor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare reprezintă volumul exporturilor către Uniune realizate de producătorii-exportatori cooperanți, exprimat ca procent din volumul total al exporturilor – astfel cum a fost raportat în statisticile Eurostat privind importurile – din țara în cauză către Uniune.

(97)

Nivelul de cooperare este mare deoarece importurile producătorilor-exportatori cooperanți au reprezentat aproximativ 60 % din volumul total de exporturi către Uniune în cursul perioadei de anchetă și sectorul produsului în cauză s-a dovedit a fi extrem de fragmentat, cu un total de 78 de producători-exportatori care s-au manifestat în cadrul exercițiului de eșantionare. Din aceste motive, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru toate celelalte societăți la nivelul marjei de dumping celei mai ridicate a societăților incluse în eșantion.

(98)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

Tabelul 2

Marja de dumping, toate societățile

(99)

Comisia a verificat trei societăți/grupuri de producători-exportatori indiene. Primul grup este format dintr-un producător și o societate afiliată, celălalt din doi producători-exportatori.

(100)

Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor interne pentru fiecare dintre cele trei grupuri de producători-exportatori incluse în eșantion a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(101)

Cu excepția unui singur tip de produs vândut de către un singur producător-exportator pentru care Comisia a folosit prețul în cursul unor operațiuni comerciale normale, toate celelalte tipuri de produse ale celor trei grupuri de producători-exportatori nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă. Prin urmare, Comisia a construit valoarea normală pentru toate tipurile de produs în afară de unul, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) și alineatul (6) din regulamentul de bază.

(102)

Valoarea normală a fost calculată prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al grupurilor de producători-exportatori incluse în eșantion în timpul perioadei de anchetă a următoarelor:

(103)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune direct către clienți independenți. Prin urmare, prețul de export a fost prețul efectiv plătit sau de plătit pentru produsul în cauză atunci când acesta a fost vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(104)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al grupurilor de producători-exportatori incluse în eșantion pe o bază franco fabrică.

(105)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost operate ajustări pentru transport (între 0 % și 4,4 %, în funcție de datele raportate și verificate pentru societatea în cauză), asigurări (între 0 și 0,04 %, în funcție de datele raportate și verificate pentru societatea în cauză), manipulare, încărcare și cheltuieli auxiliare (între 0,1 % și 1,8 %, în funcție de datele raportate și verificate pentru societatea în cauză), manipulare, transport de marfă și taxe de import în Uniune (între 0 și 0,4 %, în funcție de datele raportate și verificate pentru societatea în cauză), costuri de credit (între 0,3 % și 1,5 %, în funcție de datele raportate și verificate pentru societatea în cauză), cheltuieli de ambalare (între 1,3 % și 2,4 %, în funcție de datele raportate și verificate pentru societatea în cauză), comisioane bancare (între 0 și 0,2 %, în funcție de datele raportate și verificate pentru societatea în cauză), alte deduceri (între 0 și 0,4 %, în funcție de datele raportate și verificate pentru societatea în cauză) și comisioane (între 0 și 6,5 %, în funcție de datele raportate și verificate pentru societatea în cauză).

(106)

Pentru grupurile de producători-exportatori incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(107)

Pe această bază, Comisia nu a constatat în mod provizoriu niciun dumping pentru grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion din India. În consecință, Comisia nu a stabilit niciun dumping provizoriu pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază, și niciun dumping provizoriu pentru toți ceilalți producători-exportatori din India, deoarece exporturile producătorilor-exportatori cooperanți din India reprezintă un volum foarte ridicat (în jur de 85 %) din totalul exporturilor din India în Uniune.

(108)

La începutul perioadei examinate, 24 de producători au fabricat produsul similar în Uniune. Patru dintre aceștia și-au încetat producția în cursul perioadei examinate, fapt care s-a soldat cu existența unui număr de 20 de producători din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(109)

O asociație de importatori a susținut că șase producători din Uniune nu au fost incluși în lista producătorilor din Uniune. Reclamanții au susținut că doi dintre acești producători nu au fabricat produsul în cauză, un producător și-a încetat activitatea în perioada examinată, producția unuia dintre producători era deja inclusă pe listă, iar reclamanții nu dispuneau de informații complete privind un producător. Prin urmare, reclamanții au inclus încă un producător din Uniune pe lista producătorilor din Uniune, fapt care se reflectă în numărul total al producătorilor din considerentul anterior.

(110)

Pe baza tuturor informațiilor disponibile cu privire la industria din Uniune, cum ar fi plângerea, răspunsurile verificate la chestionar primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion și informațiile verificate furnizate de reclamanți, Comisia a stabilit producția totală a Uniunii în cursul perioadei de anchetă, la aproximativ 360 000 de tone.

(111)

Astfel cum se precizează la considerentul 13, în cadrul eșantionului au fost selectați trei producători din Uniune, reprezentând 48 % din producția totală a Uniunii și 43 % din vânzările totale ale Uniunii de produs similar.

(112)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza datelor Eurostat privind importurile, a informațiilor verificate prezentate de către reclamanți și a datelor verificate privind vânzările provenind de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(113)

Consumul la nivelul Uniunii de produse din fontă a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Consumul la nivelul Uniunii (tone metrice)

(114)

Consumul din Uniune a scăzut continuu cu 8 % în cursul perioadei examinate. Piața de produse din fontă depinde de cerere, care este influențată, în principal, de sectoarele de canalizare și apă, care depind de dezvoltarea economică generală în Uniune.

(115)

Comisia a examinat dacă importurile de articole din fontă originare din țările în cauză ar trebui să fie evaluate cumulativ, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(116)

Întrucât nu s-a constatat în mod provizoriu existența dumpingului pentru India, Comisia a considerat că efectul importurilor respective nu poate fi evaluat împreună cu importurile care fac obiectul unui dumping din RPC.

(117)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost apoi stabilită prin compararea volumelor importurilor cu consumul din Uniune, astfel cum se arată în tabelul 3 din considerentul 113 de mai sus.

(118)

Importurile în Uniune de articole din fontă din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Volumul importurilor (tone metrice) și cota de piață

(119)

Volumul importurilor din RPC în Uniune a crescut cu 16 % în cursul perioadei examinate. După o creștere de 24 % între 2013 și 2014, volumul importurilor din RPC a scăzut constant cu 4 puncte procentuale în 2015 și ulterior cu încă 4 puncte procentuale în cursul perioadei de anchetă.

(120)

În același timp, cota de piață a importurilor din RPC la nivelul Uniunii a crescut, de la 21,7 % în 2013 la 27,3 % în perioada de anchetă.

(121)

CCCME și-a exprimat îngrijorarea în ceea ce privește fiabilitatea datelor de import. CCCME a susținut că reclamanții s-au bazat pe date transmise de Eurostat, care nu corespund în totalitate cu definiția produsului în cauză.

(122)

Comisia observă că, în plângere, reclamanții au expus metoda pe care au utilizat-o pentru a ajunge la datele de import limitate la produsul în cauză, pe baza datelor Eurostat. În absența unei metode și a unor date mai fiabile, Comisia a utilizat ca bază pentru determinarea volumului importurilor de produs în cauză din RPC această metodă, care utilizează datele Eurostat cu excepția grilajelor pentru canale de scurgere. În plus, CCCME nu a furnizat niciun fel de date alternative. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(123)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat.

(124)

Prețul mediu al importurilor în Uniune din RPC a evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Prețuri de import (EUR/tonă)

(125)

Prețurile medii de import din RPC au crescut cu 4 % în cursul perioadei examinate. După o creștere de 15 % între 2013 și 2015, s-a înregistrat o scădere bruscă de 11 puncte procentuale între 2015 și perioada de anchetă.

(126)

Deoarece aceste date se bazează pe statisticile privind importurile, iar gama de tipuri de produse nu este cunoscută în detaliu, evoluția prețurilor nu este pe deplin fiabilă.

(127)

Comisia a stabilit subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă comparând:

(128)

Comisia a realizat compararea prețurilor per tip de produs, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, ajustate în mod adecvat acolo unde a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a celor trei producători din Uniune incluși în eșantion înregistrată în cursul perioadei de anchetă. Marjele de subcotare s-au situat între 35,4 % și 42,7 %.

(129)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune include o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(130)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 12, pentru stabilirea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune s-a utilizat eșantionarea.

(131)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici.

(132)

Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici (producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, gradul de ocupare a forței de muncă, creșterea economică, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare) pe baza informațiilor furnizate de reclamanți și de producătorii din Uniune. Datele se referă la toți producătorii din Uniune.

(133)

Asociația importatorilor neafiliați a susținut că indicatorii macroeconomici indică o situație stabilă și pozitivă pentru industria din Uniune în ansamblu. Datele reflectă o scădere generală a cererii din Europa pentru produsul care face obiectul anchetei, care nu ar trebui să fie atribuită importurilor din RPC și din India.

(134)

Comisia a verificat indicatorii macroeconomici care au fost furnizați de către reclamanți. Datele referitoare la industria din Uniune în ansamblu s-au bazat pe date reale pentru reclamanți și pentru producătorii care îi sprijineau și au confirmat estimările furnizate de reclamați în ceea ce privește restul industriei din Uniune.

(135)

Pe această bază, Comisia a considerat că setul de date macroeconomice este reprezentativ pentru situația economică a industriei din Uniune.

(136)

Comisia a evaluat indicatorii microeconomici (prețurile de vânzare unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor) pe baza datelor conținute în răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, verificate în mod corespunzător. Datele se referă la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(137)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(138)

Volumul producției industriei din Uniune a scăzut cu 4 % în cursul perioadei examinate. După o ușoară creștere între 2013 și 2014, volumul producției a scăzut cu 7 puncte procentuale în 2015 și a rămas stabil în cursul perioadei de anchetă.

(139)

Scăderea volumului de producție între 2014 și perioada de anchetă s-a datorat scăderii consumului, după cum se indică în tabelul 3 de la considerentul 113, precum și creșterii volumului importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC.

(140)

Cifrele raportate privind capacitatea de producție a industriei din Uniune se referă la capacitatea tehnică, ceea ce implică faptul că au fost luate în considerare ajustări, considerate ca fiind standarde de către industrie, pentru a ține seama de perioada de înființare, de întreținere, de obstrucționări și de alte impedimente normale.

(141)

Pe această bază, capacitatea de producție a scăzut din 2013 până în 2015 cu 5 puncte procentuale, după care urmează o creștere ușoară, de 1 punct procentual.

(142)

Având în vedere că volumul producției și capacitatea de producție urmează aproximativ aceeași tendință descrescătoare, gradul de utilizare a capacității a rămas stabil pe parcursul perioadei examinate. În ansamblu, gradul de utilizare a capacității a rămas la un nivel foarte scăzut în cursul perioadei examinate.

(143)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

(144)

Volumul vânzărilor aferente industriei din Uniune a scăzut cu 11 % în perioada examinată.

(145)

În mod similar cu evoluția volumului de producție, scăderea volumului de vânzări între 2014 și perioada de anchetă s-a datorat scăderii consumului pe piața Uniunii, după cum se explică în considerentul 113, precum și creșterii volumului importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC.

(146)

Ca urmare a creșterii importurilor din RPC, pe o piață cu un consum în scădere, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 3 %.

(147)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut treptat, între 2013 și perioada de anchetă cu 8 %, respectiv cu aproape 46 000 de tone. Această scădere are un impact negativ asupra vânzărilor industriei din Uniune și asupra cantităților produse, precum și asupra ocupării forței de muncă.

(148)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(149)

Industria din Uniune a redus gradul de ocupare a forței de muncă cu 7 % pe parcursul perioadei examinate. Această scădere a fost o reacție la reducerea de 4 % a volumelor de producție provocată de scăderea cererii și de cantitățile din ce în ce mai mari ale importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC.

(150)

Marja de dumping din RPC este semnificativ peste nivelul de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune a fost semnificativ, având în vedere volumul și prețurile importurilor din RPC.

(151)

În 2005, Consiliul a impus o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite piese turnate originare din Republica Populară Chineză (4). Aceste măsuri au fost abrogate în septembrie 2011 (5). Cifrele colectate pe durata prezentei anchete sugerează că dumpingul a reapărut în Uniune în cursul perioadei examinate.

(152)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de cei trei producători din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare din Uniune

(153)

Prețurile medii de vânzare practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion au scăzut continuu cu 5 %, în vreme ce costul unitar mediu de producție a scăzut cu 3 % în perioada examinată.

(154)

Pentru a limita pierderea de cotă de piață și pentru a concura cu importurile ieftine care fac obiectul unui dumping originare din RPC, producătorii din Uniune au fost nevoiți să își reducă prețul de vânzare. Scăderea prețurilor depășește reducerea costurilor de producție, care au fost cauzate în principal de scăderea prețurilor materiilor prime în decursul perioadei examinate.

(155)

Costurile medii cu forța de muncă ale celor trei producători din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(156)

Costurile salariale medii pe angajat au crescut cu 3 % în perioada examinată.

(157)

Nivelurile stocurilor celor trei producători din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocuri

(158)

Nivelul stocurilor finale ale celor trei producători din Uniune incluși în eșantion a crescut cu 12 % în perioada examinată. Creșterea din perioada 2013-2014 a fost provocată de creșterea volumului de producție, în timp ce vânzările pe piața Uniunii au scăzut.

(159)

Principalul motiv pentru această creștere a stocurilor a fost că, deși industria din Uniune și-a limitat volumul producției, volumul vânzărilor a scăzut mai rapid din cauza faptului că industria din Uniune a pierdut din cota de piață în favoarea importurilor din China.

(160)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor celor trei producători din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(161)

Comisia a stabilit rentabilitatea celor trei producători din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(162)

Industria din Uniune s-a confruntat cu o scădere treptată a profitului în cursul ultimilor 10 ani. În timp ce rentabilitatea producătorilor din Uniune a fost de aproximativ 10 % în 2006, ea fost de numai 5,3 % în primul an al perioadei examinate și a continuat să se deterioreze în cursul perioadei examinate. Rentabilitatea celor trei societăți incluse în eșantion a scăzut cu 41 % în perioada examinată.

(163)

Această tendință negativă a fost provocată de scăderea cantitativă a vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii, la prețuri în scădere mai rapidă decât costul de producție în cursul perioadei examinate.

(164)

Fluxul net de numerar reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul de numerar a scăzut cu 38 % pe parcursul perioadei examinate. După scăderea de 56 % între 2013 și 2014, care a fost influențată de creșterea producției în comparație cu 2013, în timp ce vânzările au fost în scădere, situația s-a îmbunătățit în 2015. Cu toate acestea, tendința negativă a continuat în perioada de anchetă, cu o scădere relativ mică.

(165)

Investițiile reprezintă valoarea contabilă netă a activelor. Acestea au scăzut constant între 2013 și 2015, cu 3 puncte procentuale și apoi au scăzut brusc în perioada de anchetă cu 5 puncte procentuale. În general, în cursul perioadei examinate, investițiile au scăzut cu 8 %. Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, ceea ce reflectă nivelul de depreciere a activelor. Randamentul investițiilor a scăzut cu 12 % pe parcursul perioadei luate în considerare. După o scădere constantă din 2013 până în 2015, care a fost influențată de o scădere considerabilă a vânzărilor, situația s-a îmbunătățit într-o oarecare măsură în cursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, acest indicator nu este în sine relevant pentru situația industriei din Uniune. Activele industriei din Uniune sunt aproape complet amortizate și, prin urmare, valoarea netă a activelor este scăzută, ceea ce duce la un randament al investițiilor crescut în mod artificial.

(166)

Rezultatele financiare slabe ale industriei din Uniune între 2013 și perioada de anchetă au limitat capacitatea sa de a mobiliza capital. Industria producătoare de articole din fontă este mare consumatoare de capital și se caracterizează prin investiții substanțiale repetate la interval de 15 până la 20 de ani pentru a moderniza utilajele necesare procesului de producție. Instalațiile de producție ale industriei din Uniune se învechesc rapid, iar industria din Uniune necesită investiții semnificative și pe termen lung pentru a putea continua să funcționeze. Randamentul investițiilor în cursul perioadei examinate nu este suficient pentru a acoperi aceste investiții substanțiale.

(167)

Examinarea factorilor menționați anterior arată că, între 2013 și perioada de anchetă, producția industriei din Uniune a scăzut (– 4 %) și aceasta din urmă a pierdut o parte din cota sa de piață. Patru turnătorii din Uniune și-au încetat activitatea în cursul perioadei examinate.

(168)

În plus, rentabilitatea producătorilor din Uniune s-a redus aproape la jumătate, ajungând la un nivel foarte scăzut între 2013 și perioada de anchetă.

(169)

În plus, alți indicatori de prejudiciu, cum ar fi capacitatea (– 4 %), volumul de vânzări în Uniune (– 11 %) și ocuparea forței de muncă (– 7 %) au înregistrat o evoluție negativă pe parcursul perioadei examinate.

(170)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat în acest stadiu că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(171)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți ar fi putut prejudicia, în același timp, industria din Uniune.

(172)

Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: importurile din alte țări terțe, rezultatele vânzărilor la export ale producătorilor din Uniune, reducerea cererii, concurența între producătorii din Uniune, gestionarea industriei din Uniune și o presupusă segmentare pe piața Uniunii.

(173)

Prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC au subcotat în mod semnificativ prețurile practicate de industria din Uniune în cursul perioadei de anchetă, marjele de subcotare variind de la 35,4 % la 42,7 %, ceea ce a dus la scăderea cotelor de piață și a profiturilor industriei din Uniune (de la 5,3 % în 2013 la 3,1 % în cursul perioadei de anchetă). De fapt, în perioada examinată, industria din Uniune a pierdut 11 % din volumul de vânzări pe o piață în scădere cu 8 %, în timp ce volumul importurilor din RPC a crescut cu 16 %.

(174)

În ansamblu, în cursul perioadei examinate, pierderea cotei de piață de 2,1 puncte procentuale a industriei din Uniune a fost absorbită de creșterea cu 5,6 puncte procentuale a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din RPC.

(175)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Importurile din țări terțe

(176)

Volumul importurilor din alte țări decât RPC a scăzut cu 27 % în cursul perioadei examinate, de la 102 759 de tone în 2013 la 75 471 de tone în cursul perioadei de anchetă. Cota de piață a acestora a scăzut cu 20 %. Cea mai mare parte a acestor importuri provin din India (61 % în perioada de anchetă). Importurile din țări terțe reprezintă aproximativ 34 % din totalul importurilor în Uniune în cursul perioadei de anchetă, importurile din India reprezentând aproximativ 21 % în perioada de anchetă.

(177)

Atunci când se iau în considerare volumele importurilor din India, acestea au crescut cu 19 % în perioada examinată, de la 37 917 tone în 2013 la aproximativ 46 004 tone în cursul perioadei de anchetă. Cota de piață indiană a crescut cu 30 %, de la 6,5 % în anul 2013 până la 8,5 % în perioada de anchetă.

(178)

În cursul perioadei examinate, RPC a câștigat cotă de piață, parțial de la industria din Uniune și parțial din țări terțe altele decât India, în timp ce nu se poate exclude faptul că India și-a mărit cota de piață, de asemenea, cel puțin parțial, în detrimentul industriei din Uniune.

(179)

În plus, prețurile de import din India au subcotat prețurile industriei din Uniune în cursul perioadei de anchetă la niveluri similare cu prețurile de import chineze (de la 40 % la 50 %). Pe baza volumului (în tone), prețurile de import chineze erau în medie mai mari decât prețurile indiene în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, această diferență de preț nu este relevantă, întrucât gama de produse diferă între exporturile chineze și cele indiene. Într-adevăr, exporturile indiene către UE au constat, în principal, din fontă cenușie, în timp ce exporturile chineze au constat, în principal, din fontă ductilă. Din cauza friabilității relativ mari a fontei cenușii, pentru ca un produs din fontă cenușie să aibă o performanță comparabilă cu cea a unui produs din fontă ductilă este necesară o cantitate mai mare de material. Prin urmare, produsele din fontă cenușie sunt mai grele, ceea ce a dus la un nivel de preț similar pe bucată de produs în cauză.

(180)

Deoarece importurile din India au subcotat prețurile industriei din Uniune, acestea au contribuit la prejudiciul important suferit de industria din Uniune. Cu toate acestea, volumele și cota de piață au fost mult mult mai mici (o cotă de piață de 8,5 % în perioada de anchetă, în comparație cu 27,3 % în cazul RPC). În special, nivelul importurilor din RPC pe parcursul perioadei de anchetă (147 186 de tone în perioada de anchetă) este mult mai important și mai mult de trei ori mai mare decât nivelul importurilor din India în cursul perioadei de anchetă (46 004 tone în perioada de anchetă). Prin urmare, importurile indiene nu au rupt legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenind din RPC și prejudiciul suferit de industria din Uniune și nu ar fi putut avea mai mult decât un impact marginal asupra prejudiciului industriei din Uniune.

(181)

Analiza datelor Eurostat a arătat că prețurile de import din alte țări decât India și RPC au crescut în perioada examinată, ajungând astfel la niveluri mai ridicate decât prețurile practicate de industria din Uniune în cursul perioadei de anchetă, în timp ce volumul importurilor a scăzut cu 55 % în cursul perioadei examinate (de la 64 843 de tone la 29 468 de tone) (6). Prin urmare, aceste importuri nu au putut aduce un prejudiciu industriei din Uniune.

(182)

Comisia a analizat, de asemenea, cumulativ, importurile din alte țări decât RPC. Volumul importurilor a scăzut cu 27 %, prețul mediu a crescut cu 39 % și a fost în mod semnificativ mai mare decât prețurile de import din RPC. Prin urmare, importurile din toate celelalte țări în afara RPC nu au rupt legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenind din RPC și prejudiciul suferit de industria din Uniune și nu ar fi putut avea mai mult decât un impact marginal asupra prejudiciului.

(183)

Volumul exporturilor efectuate de cei trei producători din Uniune incluși în eșantion a evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 14

Performanța la export a producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(184)

În termeni de volum și valoare, exporturile producătorilor din Uniune către clienți afiliați și neafiliați au crescut pe parcursul perioadei examinate. Prețul mediu unitar al exporturilor către clienți neafiliați este cu mult mai mare decât prețul unitar mediu al importurilor din China. Prin urmare, vânzările la export ale industriei din Uniune nu au contribuit la un nivel scăzut de utilizare a capacității și la rentabilitatea scăzută a industriei din Uniune. Pe această bază, Comisia a concluzionat că performanța la export a industriei din Uniune nu a contribuit la prejudiciul suferit.

(185)

O asociație de importatori a susținut că prejudiciul important pretins suferit de industria din Uniune este cauzat în principal de o scădere semnificativă a exporturilor Uniunii în cursul perioadei luate în considerare.

(186)

Comisia a observat că asociația de importatori utilizează datele Eurostat pentru formularea raționamentului său. Astfel cum s-a explicat în considerentul 36, produsul în cauză este înregistrat de Eurostat prin intermediul unui cod ex și, prin urmare, Eurostat nu prezintă date până la nivelul de detaliu corespunzător definiției produsului în cauză.

(187)

Datele verificate obținute de la producătorii din Uniune au arătat o creștere a volumului exporturilor de produs care face obiectul anchetei, astfel cum se arată în tabelul 14 din considerentul 183.

(188)

Asociația importatorilor nu a furnizat nicio motivare care să infirme datele verificate furnizate de societățile incluse în eșantion și, prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(189)

O asociație de importatori a susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune este legat de construcția de clădiri și construcții civile, piețe care nu s-au redresat în totalitate după criza economică. În plus, perspectivele incerte ale retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană au creat probleme pentru industria din Uniune. Cu toate acestea, asociația de importatori nu a furnizat elemente de probă concludente pentru aceste afirmații.

(190)

În plus, industria indiană a susținut că reclamanții nu au demonstrat inițial o legătură directă între închiderea turnătoriilor producătorilor din Uniune Aco, Dois Portos și EJ Access Systems și presiunea exercitată de presupusele importuri care fac obiectul unui dumping din RPC și din India. Cu toate acestea, aceste închideri de turnătorii au coincis cu creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, pierderea cotei de piață și scăderea prețurilor și a rentabilității industriei din Uniune.

(191)

Comisia a constatat că, în cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 8 %, în timp ce vânzările industriei din Uniune au scăzut cu 11 %, iar importurile chineze care fac obiectul unui dumping au crescut cu 16 %. Prin urmare, Comisia concluzionează că, deși scăderea cererii ar fi putut avea un efect asupra situației prejudiciabile a industriei din Uniune în cursul perioadei de anchetă, aceasta nu ar putea rupe legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune. Prin urmare, Comisia respinge aceste afirmații.

(192)

Asociația de importatori a susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune este legat de concurența în interiorul Uniunii din partea producătorilor stabiliți în statele membre din est, ceea ce a avut drept rezultat prejudicierea producătorilor cu sediul în statele membre din vest.

(193)

Reclamanții au contrazis cele de mai sus și au susținut că producătorii din Europa Centrală și de Est nu au avut tendința de a concura într-o foarte mare măsură în statele membre din vest, întrucât piața din statele membre din vest nu a fost atât de atrăgătoare din punctul de vedere al importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC.

(194)

Comisia notează faptul că există schimburi comerciale în interiorul Uniunii de articole din fontă, inclusiv între statele membre din Europa Centrală/de Est și cele din vest. Comerțul în interiorul Uniunii arată o tendință stabilă în perioada examinată și, prin urmare, nu poate să fi contribuit la prejudiciul suferit în cursul perioadei examinate. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(195)

Asociația de importatori a susținut că poziția de inferioritate a industriei din Uniune poate fi atribuită deciziilor ineficiente adoptate de conducere și lipsei de investiții în cercetare și dezvoltare.

(196)

Asociația de importatori nu a furnizat niciun element de probă în sprijinul acestor afirmații. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații.

(197)

CCCME a susținut că există diferențe semnificative în ceea ce privește tipurile de produs vândute în funcție de localizarea geografică a statelor membre, în principal cu privire la distincția dintre produsele din fontă cenușie și cele din fontă ductilă. Clienții per stat membru par să utilizeze în mod sistematic unul dintre cele două produse. Industria din Uniune este împărțită între producția de fontă cenușie și ductilă, iar importurile din RPC sunt în principal din fontă ductilă, în timp ce importurile din India sunt, în principal, din fontă cenușie. Industria indiană a ridicat, de asemenea, această chestiune.

(198)

CCCME a susținut că prejudiciul suferit într-un stat membru cu vânzări predominante de fontă cenușie nu poate fi atribuit importurilor de produs în cauză din China, în măsura în care acestea nu sunt în concurență unele cu altele.

(199)

Comisia a remarcat faptul că piața Uniunii este o piață unică, cu o normă paneuropeană, cu standarde naționale și, de asemenea, cu schimburile comerciale în cadrul Uniunii și pătrundere pe piață a importurilor. Deși ar putea exista o potențială preferință între produsele din fontă cenușie și produsele din fontă ductilă, vânzările și producția nu se bazează în mod exclusiv pe tipul de fontă. Ambele tipuri au aceleași utilizări finale și pot fi interschimbabile. Comisia a considerat, prin urmare, fonta cenușie și fonta ductilă ca produse interschimbabile.

(200)

CCCME a afirmat, de asemenea, că o parte din industria din Uniune este specializată în producția și vânzările de produse non-standard. Importurile nu se vizează produse non-standard, iar prejudiciul aferent acestor produse nu poate fi atribuit importurilor din RPC și India.

(201)

Comisia a utilizat un sistem de clasificare a produsului, care a permis o comparație între produsele importate și produsele similare fabricate de industria din Uniune. Prin urmare, diferențele dintre produse sunt luate în considerare la stabilirea nivelului de prejudiciu. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(202)

Comisia a stabilit cu titlu provizoriu că există o legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit de producătorii din Uniune și importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC.

(203)

Comisia a distins și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping.

(204)

Ceilalți factori identificați, cum ar fi importurile din alte țări terțe, rezultatele vânzărilor la export ale producătorilor din Uniune, reducerea cererii, concurența între producătorii din Uniune, gestionarea industriei din Uniune și o presupusă segmentare pe piața Uniunii nu au fost considerate în mod provizoriu a avea un efect de întrerupere a legăturii de cauzalitate, chiar dacă s-a luat în considerare efectul lor combinat.

(205)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, în această etapă, că prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au întrerupt legătura de cauzalitate.

(206)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă poate concluziona în mod clar că, în pofida determinării dumpingului prejudiciabil, nu ar fi în interesul Uniunii să adopte măsuri în prezentul caz. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(207)

Industria din Uniune cuprinde atât societăți mari, cât și întreprinderi mici și mijlocii și are în mod direct aproximativ 3 000 de persoane angajate în producția de produs similar în cursul perioadei examinate. Industria se află în principal în Belgia, Franța, Germania, Spania și Regatul Unit cu producție minoră în Croația, Republica Cehă, Finlanda, Italia, Țările de Jos, Polonia, Slovenia și Suedia.

(208)

Opt producători din Uniune (dintre care doi sunt afiliați între ei) au cooperat în cursul anchetei. Niciunul dintre producătorii cunoscuți nu s-a opus deschiderii anchetei. După cum s-a arătat în secțiunea 4.4.4 de mai sus, atunci când se analizează evoluția indicatorilor de prejudiciu de la începutul perioadei examinate, întreaga industrie din Uniune s-a confruntat cu o deteriorare a situației sale și a fost afectată negativ de importurile care fac obiectul unui dumping.

(209)

Comisia estimează că instituirea unei taxe antidumping provizorii va restabili condițiile de comerț echitabil pe piața din Uniune, ceea ce ar stopa scăderea prețurilor și ar permite industriei din Uniune să recupereze cota de piață pierdută. Acest fapt ar duce la o îmbunătățire a rentabilității industriei Uniunii până la niveluri considerate necesare pentru această industrie care utilizează intens capitalul.

(210)

Industria din Uniune a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping. Comisia reamintește faptul că majoritatea indicatorilor de prejudiciu au prezentat o tendință negativă de la începutul perioadei examinate. În special, indicatorii de prejudiciu legați de performanța financiară a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, cum ar fi rentabilitatea, fluxul de numerar și randamentul investițiilor, au fost grav afectați.

(211)

Prin urmare, este important ca prețurile să fie readuse la un nivel care să le permită tuturor producătorilor să opereze în condiții de comerț echitabil pe piața Uniunii. În absența măsurilor, este foarte probabilă o deteriorare suplimentară a situației economice și financiare a industriei din Uniune.

(212)

Prin urmare, Comisia concluzionează cu titlu provizoriu că instituirea unei taxe antidumping ar fi în interesul industriei din Uniune. Orice instituire de măsuri antidumping ar permite industriei din Uniune să se redreseze de pe urma efectelor dumpingului prejudiciabil constatat.

(213)

Astfel cum se menționează la considerentul 21, 28 de importatori, dintre care 19 sunt membri ai asociației de importatori menționate în considerentul 7, au cooperat la anchetă și trei dintre ei au fost incluși în eșantion. Importatorii care au cooperat importă 62 % din importurile din RPC și India. Cei trei importatori incluși în eșantion importă 42 % din volumul importat de toți importatorii care au cooperat. Toți cei trei importatori incluși în eșantion, împreună cu alți membri ai asociației de importatori se opun instituirii de măsuri.

(214)

Asociația importatorilor a susținut că instituirea unor măsuri antidumping nu ar fi în interesul Uniunii, deoarece ar genera o denaturare a concurenței pe piața Uniunii și ar împiedica importurile de produs în cauză în Uniune, deoarece importurile din RPC și India reprezintă aproape totalitatea importurilor în Uniune.

(215)

Reclamanții s-au opus acestui argument și au menționat că instituirea de măsuri antidumping ar restabili prețurile din Uniune la un nivel care ar permite o concurență echitabilă, fără a închide piața pentru importurile din RPC și India și fără să ajute vreun producător din Uniune să obțină o poziție dominantă pe piața Uniunii.

(216)

O asociație de importatori a susținut că importatorii neafiliați se confruntă deja cu grave dificultăți în a obține cantități suficiente de produs care face obiectul anchetei, pe piața Uniunii, din cauza integrării verticale a producătorilor din Uniune; aceste dificultăți ar crește în cazul în care sunt instituite măsuri antidumping.

(217)

Comisia a constatat că industria din Uniune vinde către distribuitori independenți și nu este integrată vertical, după cum a susținut asociația de importatori neafiliați. Industria din Uniune este în prezent la un nivel scăzut de utilizare a capacității și aproximativ 10 % din importuri provin din țări terțe, altele decât RPC și India, astfel încât importatorii s-ar putea orienta către producția Uniunii sau alte importuri. Prin urmare, Comisia consideră că reclamanții ar putea invoca securitatea aprovizionării pentru a răspunde eventualelor cereri suplimentare.

(218)

În conformitate cu afirmațiile asociației importatorilor, majoritatea importatorilor neafiliați sunt IMM-uri și au o capacitate limitată de a-și adapta activitatea la impunerea de măsuri antidumping.

(219)

Comisia a evaluat cererile formulate atât de importatori, cât și de reclamanți și a concluzionat că, pe baza datelor actuale, importatorii aduc un plus de valoare în Uniune și o taxă antidumping nu ar putea fi absorbită de aceștia fără creșteri de prețuri. Comisia a comparat prețurile de vânzare medii ale importatorilor și ale industriei din Uniune și a concluzionat că există loc pentru creșterile de prețuri.

(220)

Cu toate că importatorii au afirmat că este dificil pentru ei să aleagă alte surse de aprovizionare din cauza costurilor pentru formele de turnare și de certificare, Comisia a considerat că acest lucru este posibil din următorul motiv. Industria din Uniune funcționează la 54 % din capacitate și se pare că India, pentru care nu a fost stabilit, cu titlu provizoriu, dumpingul, produce din ce în ce mai multă fontă ductilă și este, prin urmare, o posibilă sursă de aprovizionare, în plus față de alte țări, cum ar fi Turcia și Norvegia.

(221)

Comisia a constatat că, în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, importatorii joacă un rol minor. În timp ce cei trei producători din Uniune incluși în eșantion lucrează cu aproximativ 1 200 de angajați, în cazul celor doi importatori incluși în eșantion care importă din RPC ar putea fi alocate sub 100 de persoane pentru produsul în cauză.

(222)

Comisia a concluzionat că, pe baza informațiilor disponibile în această etapă, pe care le va verifica după instituirea măsurilor provizorii, impactul probabil al măsurilor asupra importatorilor neafiliați nu este esențial și nu ar depăși efectul pozitiv al măsurilor asupra industriei din Uniune.

(223)

Principalii utilizatori finali pentru produsul în cauză sunt serviciile publice. Pentru utilizatori, produsul în cauză nu reprezintă decât o mică parte din costurile lor în cadrul proiectelor de infrastructură care sunt deseori de mare anvergură.

(224)

Asociația importatorilor și-a exprimat temerea că măsurile antidumping vor duce la creșterea prețurilor, în detrimentul utilizatorilor finali, care sunt, în principal, entități publice. Cu toate acestea, utilizatorii finali nu se pot baza pe prețuri care sunt inferioare costurilor, în detrimentul industriei Uniunii.

(225)

Nicio asociație de utilizatori sau consumatori nu s-a făcut cunoscută. Având în vedere lipsa de cooperare a acestor părți, Comisia a concluzionat că instituirea de măsuri antidumping provizorii nu le-ar afecta situația într-o măsură excesivă.

(226)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a ajuns la concluzia că, în acest stadiu al anchetei, nu există motive întemeiate care să indice că nu ar fi în interesul Uniunii să se instituie măsuri provizorii asupra importurilor de produs în cauză originar din RPC.

(227)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile din China care fac obiectul unui dumping. În ceea ce privește India, având în vedere faptul că nu s-a constatat existența unui dumping, nu se vor impune măsuri provizorii, însă ancheta va continua până când sunt făcute constatări definitive.

(228)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a stabilit, mai întâi, valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(229)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar fi în măsură să își acopere costurile de producție și să obțină un profit înainte de impozit în ceea ce privește vânzările de produs similar pe piața din Uniune, care ar putea fi realizat în mod rezonabil în condiții normale de concurență de către un sector industrial de acest tip, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(230)

Pentru a stabili acest profit care ar putea fi obținut în mod rezonabil în condiții normale de concurență, Comisia a luat în considerare profiturile realizate în vânzările către părți neafiliate care sunt utilizate în scopul determinării nivelului de eliminare a prejudiciului.

(231)

Profitul țintă a fost stabilit provizoriu la 5,3 %, în concordanță cu profiturile pentru anul 2013 din vânzările către părți neafiliate. Deoarece importurile care fac obiectul unui dumping au înregistrat o creștere considerabilă în 2014, după care s-au stabilizat, se consideră că nivelul profiturilor pentru anul 2013 reflectă ceea ce ar putea fi obținut în mod rezonabil în condiții normale de concurență, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. Ulterior, Comisia a determinat nivelul de eliminare a prejudiciului pe baza unei comparații între prețul de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți din RPC incluși în eșantion, ajustat în mod corespunzător în funcție de costurile de import și de taxele vamale, astfel cum a fost stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, și prețul neprejudiciabil mediu ponderat al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(232)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte societăți” este definit în același mod ca și marja de dumping pentru aceste societăți (a se vedea considerentele 94-98.

(233)

Ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de produse din fontă originare din RPC, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat nivelurile de eliminare a prejudiciului și marjele de dumping. Valoarea taxei ar trebui stabilită la nivelul mai mic dintre marja de dumping și nivelul de eliminare a prejudiciului.

(234)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, ar trebui să fie după cum urmează:

(235)

Nivelurile taxei antidumping individuale aplicabile societăților precizate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul prezentei anchete în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din RPC și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, ar trebui să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Ele nu ar trebui să facă obiectul niciuneia dintre taxele antidumping individuale.

(236)

O societate care își modifică ulterior denumirea entității poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (7). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, o notificare privind schimbarea denumirii va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(237)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți ar trebui să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei examinări, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă.

(238)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale până la un termen stabilit.

(239)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei,