10.8.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 207/1

(1)

La data de 9 decembrie 2016, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile în Uniune de anumite tipuri de oțeluri rezistente la coroziune (denumite în continuare „ORC”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036 (denumit în continuare „regulamentul de bază”). Aceasta a publicat un aviz de deschidere (denumit în continuare „avizul de deschidere”) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 25 octombrie 2016 de către Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „Eurofer” sau „reclamantul”), în numele unor producători care reprezintă peste 53 % din producția totală de ORC a Uniunii. Plângerea conținea elemente de probă atestând existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)

În urma unei cereri adresate de către reclamant la 24 mai 2017 și susținute de documentele justificative necesare, Comisia a publicat la 8 iulie 2017 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1238 (3), care prevede obligativitatea înregistrării importurilor de anumite produse din oțeluri rezistente la coroziune originare din RPC începând cu 9 iulie 2017.

(4)

Comisia dispunea de suficiente elemente de probă prima facie justificând necesitatea de a înregistra importurile întrucât importurile și cotele de piață din țara în cauză au sporit brusc după deschiderea anchetei și a concluzionat că au fost îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(5)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific cu privire la deschiderea anchetei reclamanții, alți producători cunoscuți din Uniune, exportatorii cunoscuți, autoritățile chineze, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate de deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(6)

Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

(7)

În vederea selectării țării analoge, Comisia a contactat producătorii din Brazilia, Canada, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Turcia, Ucraina și SUA, i-a informat cu privire la deschidere anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(8)

În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că a ales în mod provizoriu Canada ca țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țară analogă”), în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(9)

În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea include părțile interesate în eșantion, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(10)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza celor mai mari volume reprezentative de producție și de vânzări, asigurând în același timp o distribuție geografică. Acest eșantion provizoriu a inclus patru producători din Uniune situați în patru state membre diferite și care reprezentau peste 30 % din producția de oțeluri rezistente la coroziune din Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu.

(11)

Două societăți au comunicat în scris că nu erau în măsură să completeze chestionarul necesar. Deși continuau să susțină plângerea, acestea s-au retras din eșantionul preliminar.

(12)

Comisia a evaluat impactul excluderii acestor două societăți din eșantion și a concluzionat că, prin includerea a două alte societăți, eșantionul rămânea reprezentativ pentru situația industriei din Uniune.

(13)

Cea mai mare dintre cele două societăți care au cerut să fie excluse din eșantion a explicat în cererea sa că se afla sub control guvernamental și era pusă în vânzare prin ofertă publică în cadrul unei proceduri de licitație. Ținând seama de aceste elemente, Comisia a concluzionat că includerea societății ar influența micro-indicatorii financiari ai eșantionului într-un mod negativ semnificativ, îndeosebi în lumina producției și volumului de vânzări considerabile implicate.

(14)

Cealaltă societate a explicat că participa în mod activ la alte proceduri antidumping și a invocat o lipsă de resurse pentru a gestiona și cazul de față. Luând în considerare faptul că societatea putea fi înlocuită fără a aduce prejudicii caracterului reprezentativ al eșantionului, Comisia a concluzionat că era rezonabil și proporțional să accepte cererea societății de a nu face parte din eșantion.

(15)

Prin urmare, Comisia a informat părțile că au fost selecționate alte două societăți pentru a fi incluse în eșantion și a solicitat din nou observații de la părțile interesate.

(16)

Eurofer a prezentat observații și a sugerat adăugarea unei a cincea societăți pentru a ameliora reprezentativitatea geografică a eșantionului. Totuși, după analizarea acestor observații, Comisia a concluzionat că eșantionul revizuit era suficient de reprezentativ întrucât întrunea 29 % din producția de oțeluri rezistente la coroziune din Uniune și era situat în patru state membre diferite. Mai mult, societatea propusă nu constituia o diversificare în materie de grupuri de societăți incluse în eșantion. În plus, cea de a cincea societate propusă nu adăuga volume suficiente de producție și de vânzări pentru a justifica includerea sa. Prin urmare, Comisia a confirmat eșantionul revizuit constituit din patru societăți. Cu toate acestea, societatea a fost vizitată în interesul obținerii unei viziuni mai aprofundate a situației schimbătoare și cu un grad ridicat de competitivitate a pieței din Italia, atât în ceea ce privește concurența din partea altor producători din Uniune, cât și din partea importurilor din China.

(17)

Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere pentru a decide dacă este necesară constituirea unui eșantion și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion.

(18)

Doar doi importatori au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. În consecință, s-a decis să se renunțe la exercițiul de eșantionare și ambelor societăți le-a fost trimis un chestionar destinat importatorilor. Numai una dintre ele a transmis un răspuns la chestionar.

(19)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(20)

Șaisprezece (grupuri de) producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate în termenul acordat și au acceptat să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de trei grupuri pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune, exporturi care puteau fi anchetate în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză. Nu au fost primite observații.

(21)

Trei grupuri de producători-exportatori din RPC, compuse din mai multe întreprinderi individuale, au solicitat un tratament individual în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(22)

În etapa provizorie a anchetei nu a fost posibilă examinarea acestor cereri de tratament individual din cauza numărului mare de societăți care trebuiau examinate, a numărului de locuri diferite care trebuiau vizitate, a calendarului anchetei și a resurselor disponibile din partea Comisiei. Într-adevăr, astfel cu se indică la punctul 1.9 de mai jos, Comisia a verificat deja un total de 17 societăți individuale care fac parte din cele trei grupuri selectate pentru eșantion. Datorită volumului de muncă aferent, nici răspunsurile la chestionar furnizate de importatori importanți afiliați unei părți incluse în eșantion nu au putut fi verificate în etapa provizorie, iar aceste verificări vor trebui să fie efectuate într-o etapă ulterioară. Realizarea evaluării unor trei grupuri suplimentare de societăți în această etapă ar fi fost nejustificat de împovărătoare și ar fi împiedicat încheierea anchetei în termenele stricte impuse de regulamentul de bază.

(23)

Unul dintre grupurile de societăți care solicita tratament individual a susținut că gama lor de produse nu se reflecta în eșantionul selecționat de Comisie. Totuși, ar trebui menționat faptul că gama de produse acoperite în eșantion este reprezentativă pentru importurile în cauză.

(24)

Comisia va lua o decizie cu privire la oportunitatea acordării tratamentului individual în etapa definitivă a anchetei.

(25)

În sensul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul e bază, Comisia a trimis formulare de cerere de acordare a TEP tuturor producătorilor-exportatori din RPC selecționați pentru a fi incluși în eșantion și producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion care doreau să solicite o marjă de dumping individuală. Niciunul dintre cele trei grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion nu a returnat formulare de cerere de acordare a TEP. Deși cererile de examinare individuală au fost respinse în mod provizoriu, Comisia va examina cererile de acordare a TEP depuse de două grupuri de producători-exportatori cooperanți neincluși în eșantion în cazul în care aceasta decide că este posibil să accepte cererea lor de examinare individuală în etapa definitivă.

(26)

Comisia a trimis chestionare reclamantului, producătorilor din Uniune incluși în eșantion și importatorilor/utilizatorilor care s-au manifestat, producătorilor-exportatori incluși în eșantion și producătorilor-exportatori care au solicitat o examinare individuală, precum și producătorilor din țara analogă potențială.

(27)

S-au primit răspunsuri de la Eurofer, patru producători din Uniune, un importator/utilizator, trei grupuri de producători-exportatori din RPC, trei grupuri de producători-exportatori cooperanți neincluși în eșantion care au solicitat o examinare individuală și un grup de producători dintr-o țară analogă.

(28)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți/asociații:

(29)

Comisia nu a vizitat sediile celor trei exportatori afiliați ai societăților chineze cooperante situate în Hong Kong și Singapore, și anume Xinsha International PTE, Ltd și Shagang South-Asia (Hong Kong) Trading Co., Ltd (exportatori afiliați ai Shagang Group) și Shougang Holding Trade (Hong Kong) Ltd (exportator afiliat al Shougang Group). Cu toate acestea, fișierele și conturile acestora, în măsura în care au fost solicitate de către Comisie, au fost puse la dispoziție pentru inspecție în timpul vizitelor la fața locului la sediul producătorilor afiliați respectivi din RPC.

(30)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 2015 și 30 septembrie 2016 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada începând din 2013 și până la sfârșitul perioadei de anchetă („perioada examinată”).

(31)

Produsul în cauză constă în anumite tipuri de oțeluri rezistente la coroziune. Acestea sunt produse plate laminate din fier, din oțel aliat sau din oțel nealiat; calmate cu aluminiu; placate sau acoperite prin galvanizare la cald cu zinc și/sau cu aluminiu, alte metale fiind excluse; pasivate chimic; conținând în greutate: minimum 0,015 %, însă maximum 0,170 % carbon, minimum 0,015 %, însă maximum 0,100 % aluminiu, maximum 0,045 % niobiu, maximum 0,010 % titan și maximum 0,010 % vanadiu; prezentate în rulouri, foi „tăiate la lungime” și „benzi înguste”.

Următoarele produse se exclud:

Produsul în cauză se încadrează în prezent la codurile NC ex 7210 41 00, ex 7210 49 00, ex 7210 61 00, ex 7210 69 00, ex 7212 30 00, ex 7212 50 61, ex 7212 50 69, ex 7225 92 00, ex 7225 99 00, ex 7226 99 30 și ex 7226 99 70 (coduri TARIC: 7210410020, 7210490020, 7210610020, 7210690020, 7212300020, 7212506120, 7212506920, 7225920020, 7225990022, 7225990035, 7225990092, 7226993010, 7226997094) și originare din RPC.

(32)

ORC este produs prin acoperirea rulourilor, foilor și benzilor laminate plate prin imersie într-o baie de metal topit sau aliaj de zinc. Metalul de acoperire se combină cu substratul de oțel în cadrul unei reacții metalurgice pentru a forma o structură în straturi multiple de aliaje, și se obține o acoperire care este legată în mod metalurgic cu oțelul. Suprafața produsului este tratată în continuare prin pasivizare chimică pentru a proteja suprafața împotriva umidității și a reduce riscul de formare a produselor de coroziune în timpul depozitării și transportului.

(33)

ORC este utilizat în special în sectorul construcțiilor pentru diferite materiale de placare a clădirilor, dar și pentru fabricarea de aparate de uz casnic, pentru procedeele de ambutisare și ștanțare și pentru țevile sudate de dimensiuni mici.

(34)

S-au primit numeroase întrebări referitoare la caracteristica potrivit căreia produsul în cauză ar trebui să fie pasivizat chimic, principala preocupare fiind faptul că ORC care este doar uleiat pentru protejarea suprafeței nu intră sub incidența anchetei și, prin urmare, nu poate fi supus măsurilor. Anumite părți semnalează că aceasta constituie o invitația la a „eluda” măsurile.

(35)

Comisia confirmă faptul că ORC uleiate nu intră în domeniul de aplicare al anchetei, în cazul în care acesta este doar uleiat (și nu este pasivizat chimic și uleiat în același timp).

(36)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia excluderea ORC uleiate ar reprezenta un risc potențial de eludare, ancheta nu a ajuns la o concluzie în acest sens. Unele părți afirmă că utilizatorii trebuie să deruleze rulourile din ORC și să elimine filmul uleios înainte de utilizarea produsului, un procedeu care necesită instalații specifice și că, în cazul în care producătorii chinezi ar externaliza această sarcină, procedeul ar deveni și mai complicat, întrucât subcontractantul terț ar trebui și să re-ruleze ORC curățat pentru a-l expedia către utilizator. Alte părți afirmă că utilizatorii pot înlătura cu ușurință uleiul atunci când efectuează operațiunea de tăiere longitudinală a rulourilor utilizând un material absorbant specific.

(37)

În această etapă a anchetei, Comisia a estimat că, având în vedere costurile și activitățile logistice suplimentare implicate, nu exista niciun risc de a evita plata taxelor antidumping prin omiterea pasivizării chimice a rulourilor din ORC și, în schimb, acoperirea acestora cu ulei. Prin urmare, cererea a fost provizoriu respinsă.

(38)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(39)

Comisia a stabilit în acest stadiu că produsele respective sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(40)

Întrucât niciunul dintre producătorii incluși în eșantion nu a solicitat TEP, valoarea normală a fost determinată pe baza prețurilor sau a valorii normale construite dintr-o țară terță cu economie de piață adecvată (denumită în continuare „țară analogă”) în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(41)

În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că avea în vedere Canada ca țară terță cu economie de piață în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Două dintre părți au contestat alegerea Canadei din cauza pretinsei diferențe de preț a produsului similar și din cauza relației dintre potențialul producător cooperant din Canada și unul dintre reclamanți.

(42)

Comisia a trimis chestionare tuturor producătorilor din țările menționate în avizul de deschidere și din alte țări în care existau indicii de producție și vânzare a produsului similar. În plus, Comisia a contactat autoritățile relevante din țările respective. Din cei 25 de producători și patru asociații din Canada, Australia, Brazilia, India, Republica Coreea, Norvegia, Turcia și Taiwan care au fost abordate, trei producători dintre trei țări diferite (Australia, Brazilia și Canada) și-au exprimat intenția de a coopera.

(43)

Având în vedere situația concurențială și dimensiunea celor trei piețe în cauză, precum și observațiile primite de la părțile interesate, Comisia a decis să aleagă în mod provizoriu Brazilia ca țară analogă. Brazilia este o piață deschisă care are trei producători, volume semnificative de import, taxe de import situate între 12 % și 14 %, iar în cursul PA nu erau în vigoare taxe antidumping sau compensatorii asupra importurilor de ORC.

(44)

La 14 martie 2017, Comisia a informat părțile interesate că a ales în mod provizoriu Brazilia ca țară analogă. Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind această alegere. Niciuna dintre părți nu a contestat faptul că Brazilia a fost opțiunea cea mai potrivită printre cele trei țări cu care se putea obține o cooperare, totuși, atât un producător-exportator cât și China Iron & Steel Association („CISA”) au formulat observații. Ambii au atras atenția asupra relației dintre producătorul cooperant din Brazilia și unul dintre reclamanți iar CISA s-a referit și la o reprezentare din 23 iunie 2008 efectuată de o altă parte în contextul unei anchete similare (4), potrivit căreia producătorii brazilieni de tablă galvanizată prin cufundare la cald au avut comportamente anticoncurențiale. Cu privire la aceste aspecte, nu există nicio dovadă de comportament anticoncurențial din partea producătorilor brazilieni de ORC în cursul PA (de exemplu, volumele de import de ORC sunt semnificative). Cât despre relația dintre producătorul din țara analogă și un producător din Uniune, părțile nu au reușit să explice modul în care legătura în cauză ar fi putut afecta fiabilitatea datelor. În opinia Comisiei, relația nu invalidează și nici nu afectează stabilirea valorii normale care se bazează pe date verificate în mod corespunzător.

(45)

Producătorul cooperant brazilian a trimis un răspuns la chestionar într-o formă corespunzătoare și la termenul stabilit.

(46)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat în primul rând dacă vânzările produsului similar în Brazilia, către clienți independenți, sunt reprezentative. S-a constatat că vânzările produsului similar efectuate de producătorul cooperant pe piața internă sunt reprezentative cantitativ în comparație cu produsul în cauză exportat către Uniune de către producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion.

(47)

Comisia a analizat ulterior dacă aceste vânzări ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în sensul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile către clienți independenți. Tranzacțiile de vânzare au fost considerate profitabile atunci când prețul unitar a fost egal sau mai mare decât costul de producție al producătorului brazilian în timpul perioadei de anchetă.

(48)

Pentru tipurile de produs ale căror vânzări (ca volum) pe piața internă s-au realizat, în proporție de peste 80 %, la prețuri superioare costului și al căror preț de vânzare mediu ponderat a fost mai mare sau egal cu costul unitar de producție, valoarea normală, pentru fiecare tip de produs, a fost calculată ca fiind media ponderată a prețurilor interne reale ale tuturor vânzărilor tipului de produs în cauză, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile.

(49)

În cazurile în care volumul de vânzări profitabile ale unui tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor acelui tip de produs sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mic decât costul unitar de producție, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern efectiv, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale acelui tip de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(50)

În ceea ce privește tipurile de produs care nu erau profitabile sau care nu au fost vândute pe piața internă în cantități suficiente, valoarea normală a fost construită în temeiul articolului 2 alineatul (3) din regulamentul de bază utilizând costul de producție al producătorului brazilian plus VAG (10 %-20 %) și profitul (10 %-20 %) pentru tipurile de produs ale producătorului brazilian care sunt profitabile. Valoarea normală construită a fost aplicată pentru a calcula 77 %-99,6 % din volumul vânzărilor către Uniune, în funcție de producătorul-exportator chinez.

(51)

Unele tipuri de produse exportate de producătorii-exportatori chinezi nu au putut fi echivalate cu tipurile de produse vândute pe piața internă din Brazilia de către producătorul cooperant din țara analogă. Prin urmare, valoarea normală pentru aceste tipuri de produs a trebuit să fie construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază pe baza costurilor de producție suportate de producătorul din țara analogă. Comisia a adăugat apoi o sumă rezonabilă reprezentând VAG (10 %-20 %), pe baza datelor reale referitoare la producție și vânzări, așa cum se prevede la articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. În final, ea a adăugat o valoare rezonabilă a profitului (10 %-20 %), utilizând marja medie de profit pentru vânzările de produse profitabile.

(52)

Pentru tranzacțiile în care producătorii-exportatori exportă produsul în cauză în Uniune prin intermediul unor societăți afiliate care acționează ca importatori, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima oară unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, au fost efectuate ajustări ale prețului în funcție de toate costurile suportate între import și revânzare. Ajustările au fost efectuate pentru cheltuielile reale ale importatorilor afiliați pentru transportul pe teritoriul UE, comisioanele bancare, costurile de manipulare și auxiliare, costurile de credit, comisioanele precum și costurile VAG și profitul importatorilor afiliați. Nivelul de ajustări a fost situat într-un interval de 5 %-10 %. Fiecare dintre producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion care au avut schimburi comerciale în UE prin intermediul importatorilor afiliați a primit calculele detaliate ale ajustărilor efectuate într-o comunicare specifică a constatărilor.

(53)

Pentru celelalte tranzacții, prețurile de export s-au bazat pe prețurile efectiv plătite sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(54)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe o bază franco fabrică. Marjele de dumping au fost stabilite prin compararea prețurilor franco fabrică individuale ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion cu prețurile de vânzare pe piața internă ale producătorului din țara analogă sau cu valoarea normală construită, după caz.

(55)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație justă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări pentru transport, asigurări, comisioane bancare, costuri de manipulare și auxiliare, costuri de credit, comisioane și nivel de comercializare. Nivelul ajustărilor la prețurile de pe piața internă din țara analogă a fost situat într-un interval de 10 %-15 %. În cazul prețului la export, acesta a variat între 8,5 % și 20 % în funcție de producătorul-exportator în cauză și de canalul de distribuție. Fiecare dintre producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion a primit calculele detaliate ale ajustărilor efectuate într-o comunicare specifică.

(56)

China aplică o politică de rambursare numai parțială a TVA-ului la export și, în acest caz, TVA-ul de 4 % nu se rambursează. Pentru a se asigura că valoarea normală a fost exprimată la același nivel de impozitare ca prețul de export, valoarea normală a fost ajustată în sus cu acea parte din TVA percepută la exportul de produs în cauză care nu a fost rambursată producătorilor-exportatori chinezi (5).

(57)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar din țara analogă cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(58)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Această marjă a fost calculată ca medie ponderată pe baza marjelor calculate pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(59)

În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din RPC, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza informațiilor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Acesta a fost măsurat prin evaluarea procentului din volumul exporturilor realizate de producătorii-exportatori cooperanți către Uniune din volumul total al exporturilor din țara în cauză către Uniune astfel cum a fost raportat în statisticile Eurostat.

(60)

Nivelul de cooperare este ridicat deoarece importurile producătorilor-exportatori cooperanți au constituit aproximativ 76 % din totalul exporturilor către Uniune în cursul PA. Pe această bază, Comisia a decis să fixeze marje de dumping reziduală la nivelul celei mai înalte marje de dumping a producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion.

(61)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

(62)

În cadrul Uniunii, 16 societăți au oferit informații privind producția și vânzările în cadrul exercițiului în curs și au indicat că au fabricat produsul similar în cursul perioadei de anchetă. Pe baza informațiilor disponibile din partea reclamantului, în Uniune există minimum alți cinci producători de produs similar din Uniune. Acești 21 de producători constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(63)

Producția totală din Uniune în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la aproximativ 9,9 milioane de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza informațiilor furnizate de industria din Uniune și de reclamant.

(64)

Producătorii cooperanți din Uniune reprezintă 64 % din producția totală a produsului similar în Uniune.

(65)

Astfel cum se menționează în considerentul 29, produsele din oțeluri rezistente la coroziune intră sub incidența unui număr de coduri NC, inclusiv anumite coduri ex. Pentru a nu subestima consumul din Uniune, volumul importurilor de anumite coduri NC ex a fost luat pe deplin în considerare în scopul calculării consumului Uniunii.

(66)

Întrucât industria din Uniune este în mare parte integrată pe verticală, iar produsele din ORC sunt considerate materie primă principală pentru fabricarea de produse din oțel cu acoperire organică, consumurile de pe piața captivă și de pe piața liberă au fost analizate separat.

(67)

Distincția dintre piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, deoarece produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe din partea importurilor, iar prețurile de transfer sunt stabilite în cadrul grupurilor în funcție de diferite politici tarifare. În schimb, producția destinată pieței libere se află în concurență directă cu importurile produsului în cauză, iar prețurile sunt prețurile pieței libere.

(68)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei din Uniune, Comisia a obținut date pentru întreaga producție de ORC și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere. Comisia a constatat că aproximativ 32 % din producția totală a producătorilor din Uniune a fost destinată utilizării captive în Uniune.

(69)

Comisia a stabilit consumul captiv din Uniune pe baza utilizării captive și a vânzărilor captive de pe piața din Uniune ale tuturor producătorilor cunoscuți din Uniune. Pe această bază, consumul captiv la nivelul Uniunii a evoluat astfel:

Tabelul 1

Consumul captiv (tone)

(70)

În cursul perioadei examinate, consumul captiv din Uniune a crescut cu aproximativ 5 %. Această creștere se datorează în principal unei creșteri a cererii pe piețele captive, îndeosebi pentru foile cu acoperire organică.

(71)

Comisia a stabilit consumul de pe piața liberă din Uniune pe baza: (a) vânzărilor pe piața din Uniune ale tuturor producătorilor cunoscuți din Uniune; și (b) a importurilor în Uniune provenind din toate țările terțe, astfel cum au fost raportate de Eurostat. Pe această bază, consumul de pe piața liberă din Uniune a evoluat astfel:

Tabelul 2

Consumul de pe piața liberă (tone)

(72)

În cursul perioadei examinate, consumul de pe piața liberă din Uniune a crescut cu 27 %. Creșterea s-a datorat, în principal, unei creșteri a cererii în majoritatea industriilor din aval.

(73)

Comisia a stabilit volumul importurilor utilizând baza de date a Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumelor importurilor cu consumul de pe piața liberă din Uniune, astfel cum au fost raportate în tabelul 2 de mai sus.

(74)

Una dintre părțile interesate a afirmat că cifrele Eurostat au inclus importurile din RPC de produse pentru automobile care nu reprezintă produsul în cauză. Răspunsurile la chestionar primite din partea producătorilor-exportatori chinezi au arătat că o mică parte de produse pentru automobile au fost într-adevăr exportate către piața din Uniune și că, deși aceste volume de import au fost într-adevăr incluse în datele de import privind RPC, astfel cum s-a menționat în considerentul 57, acest lucru a avut un impact marginal și astfel, nu a subminat fiabilitatea cifrelor Eurostat.

(75)

Importurile în Uniune din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(76)

Tabelul de mai sus arată că, în cifre absolute, importurile din RPC au crescut cu 146 % în perioada examinată. În același timp, cota de piață totală a importurilor care fac obiectul unui dumping în Uniune a crescut cu 11 puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

(77)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Aceste prețuri au fost confirmate ca fiind precise cu ajutorul unui control încrucișat cu datele primite de la producătorii-exportatori cooperanți. Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)

(78)

Prețurile medii ale importurilor care fac obiectul unui dumping au scăzut de la 595 EUR/tonă în 2013 până la 465 EUR/tonă în cursul perioadei de anchetă. În cursul perioadei examinate, scăderea prețului unitar mediu al importurilor care fac obiectul unui dumping a fost de 22 %.

(79)

Comisia a evaluat subcotarea prețurilor pe parcursul perioadei de anchetă comparând:

(80)

Compararea prețurilor a fost realizată per tip de produs, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, ajustate în mod adecvat acolo unde a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(81)

Pe baza celor expuse mai sus, s-a constatat că importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC au subcotat prețurile industriei din Uniune cu 9-15 %, în funcție de producătorul-exportator.

(82)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune include o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(83)

Indicatorii macroeconomici (producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, stocurile, creșterea economică, cota de piață, gradul de ocupare a forței de muncă, productivitatea și importanța marjelor de dumping) au fost evaluați la nivelul întregii industrii din Uniune. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de reclamant, confruntate cu datele furnizate de producătorii din Uniune și cu statisticile oficiale disponibile (Eurostat).

(84)

Analiza indicatorilor microeconomici (prețurile de vânzare, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor, capacitatea de mobilizare a capitalurilor, salariile și costul producției) a fost realizată la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de aceștia, verificate în mod corespunzător.

(85)

Pentru unii indicatori de prejudiciu privind industria din Uniune, Comisia a analizat separat datele legate de piața liberă și cele legate de piața captivă și a efectuat o analiză comparativă. Factorii respectivi sunt: vânzările și cota de piață, prețurile unitare, costul unitar și rentabilitatea. Cu toate acestea, alți indicatori economici pot fi examinați în mod judicios doar prin referire la întreaga activitate, inclusiv utilizarea captivă a industriei Uniunii, întrucât aceștia depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este captivă sau vândută pe piața liberă. Factorii respectivi sunt: producția, capacitatea, gradul de utilizare a capacității, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor, gradul de ocupare a forței de muncă, productivitatea, stocurile și costurile forței de muncă. În ceea ce privește acești factori, este necesară o analiză a întregii industrii din Uniune pentru a oferi o imagine completă privind prejudiciul cauzat industriei din Uniune, întrucât datele în cauză nu pot fi separate astfel încât să se diferențieze între vânzările captive și vânzările libere.

(86)

Una dintre părțile interesate a arătat că Comisia ar trebui să-și bazeze constatările privind prejudiciul pe datele care se referă doar la produsul în cauză. Potrivit acestei părți interesate, acest punct a fost relevant deoarece industria din Uniune a produs și alte produse rezistente la coroziune, cum ar fi produsele pentru automobile. Comisia confirmă faptul că datele furnizate de industria din Uniune nu au inclus produsele pentru automobile ci doar produsele vizate de anchetă. Astfel cum se explică în considerentul 57, atunci când a calculat consumul, Comisia a examinat date privind codurile NC complete pentru anumite coduri ex NC care fac obiectul anchetei. Acest lucru a avut un impact marginal asupra cifrei estimate a consumului și nu a afectat niciun alt factor de prejudiciu.

(87)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(88)

Volumul de producție al industriei din Uniune a crescut cu 4 % în cursul perioadei examinate. Cifrele raportate privind capacitatea se referă la capacitatea tehnică, ceea ce implică faptul că au fost luate în considerare ajustări pentru perioada de înființare, întreținere etc. Cifrele de mai sus privind capacitatea țin seama de faptul că oțelăriile implicate produc și alte produse galvanizate prin cufundare la cald pe aceleași linii de producție și că examinarea s-a limitat la produsul în cauză. Pe această bază, capacitatea a scăzut cu 1 % în cursul perioadei examinate.

(89)

Creșterea gradului de utilizare a capacității se datorează unei creșteri a volumului producției, determinate în principal de creșterea consumului și de o ușoară reducere a capacității.

(90)

În perioada examinată, volumul vânzărilor și cota de piață de pe piața liberă ale industriei din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață (piața liberă)

(91)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune de pe piața liberă a crescut cu 5 % în cursul perioadei examinate, de la aproximativ 6 milioane de tone în 2013 până la aproximativ 6,3 milioane de tone în cursul perioadei de anchetă.

(92)

Totuși, creșterea volumului vânzărilor industriei din Uniune nu a fost suficientă pentru a menține cota acesteia pe piața liberă. Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut de la 78,8 % până la 65,2 % în cursul perioadei examinate, ceea ce înseamnă o scădere de 17 %.

(93)

În ceea ce privește piața captivă, volumul vânzărilor/transferurilor de pe piața captivă și cota de piață au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul captiv și cota de piață

(94)

Volumul captiv al industriei din Uniune (compus din utilizarea captivă și vânzările captive) de pe piața din Uniune a crescut cu 5 % în cursul perioadei examinate, de la aproximativ 3,0 milioane de tone în 2013 până la 3,2 milioane de tone în cursul perioadei de anchetă.

(95)

Totuși, cota pieței captive a industriei din Uniune exprimată ca procent din consumul total (de pe piața captivă și cea liberă) a scăzut cu 13 % în cursul perioadei examinate.

(96)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(97)

Nivelul de ocupare a forței de muncă în industria din Uniune a scăzut ușor cu 2 % în perioada examinată. Anii 2014 și 2015 au indicat o forță de muncă ENI mult mai redusă, în principal ca o consecință a lipsei de ocupare a forței de muncă nestatutare pentru a reduce costurile de producție și a câștiga în eficiență având în vedere concurența tot mai mare din partea importurilor care fac obiectul unui dumping de pe piață. În consecință și având în vedere volumul producției în creștere (+ 4 %) în cursul perioadei examinate, productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, măsurată ca producție pe persoană încadrată în muncă pe an, a crescut cu 7 %. Acest lucru indică faptul că industria Uniunii a fost dispusă să se adapteze condițiilor schimbătoare de pe piață pentru a rămâne competitivă.

(98)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 9

Stocurile

(99)

În cursul perioadei examinate, nivelul stocurilor finale a scăzut cu 9 %. Majoritatea tipurilor de produs similar sunt produse de industria din Uniune pe baza unor comenzi specifice din partea utilizatorilor. Prin urmare, stocurile nu au fost considerate drept un indicator de prejudiciu important pentru această industrie. Acest lucru a fost, de asemenea, confirmat prin analizarea evoluției stocurilor finale ca procent din producție. Astfel cum se poate observa în tabelul de mai sus, acest indicator a rămas relativ stabil, la aproximativ 6-8 % din volumul de producție.

(100)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul magnitudinii marjelor de dumping efective ridicate asupra industriei din Uniune nu a fost neglijabil, având în vedere faptul că volumul important și prețurile scăzute ale importurilor din RPC au exercitat o presiune considerabilă în sensul scăderii prețurilor.

(101)

La nivelul Uniunii, consumul de pe piața liberă a crescut cu aproximativ 27 % în cursul perioadei examinate, în timp ce volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața din Uniune a crescut doar cu 5 %. Astfel, industria din Uniune a pierdut 17 % din cota de piață, spre deosebire de cota de piață a importurilor din RPC, care a crescut cu 93 % în cursul perioadei examinate.

(102)

Eșantionul industriei din Uniune este constituit din patru societăți din cadrul a două grupuri. Prin urmare, pentru a respecta cerințele de confidențialitate, indicatorii microeconomici sunt prezentați în continuare sub formă de indici. Indicii se bazează pe anul 2013, ceea ce este egal cu 100. Totuși, atunci când cifra pentru 2013 este negativă, cifra corespunzătoare pentru 2013 este egală cu – 100.

(103)

Prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorilor din Uniune către clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Prețurile de vânzare în Uniune

(104)

Tabelul de mai sus indică evoluția prețului de vânzare unitar de pe piața liberă din Uniune în comparație cu costul de producție corespunzător. În cursul perioadei examinate, prețurile de vânzare au scăzut cu 18 %. În plus, prețurile de vânzare au fost, în medie, mai mici decât costul unitar de producție pe tot parcursul perioadei examinate.

(105)

Pentru a limita pierderile din cota de piață, producătorii din Uniune au fost obligați să urmeze spirala descendentă a prețurilor și să își reducă prețul de vânzare în mod semnificativ. Pe de altă parte, scăderea costului de producție poate fi explicată, în principal, prin scăderea prețurilor materiilor prime. În cazul absenței presiunii asupra prețurilor de vânzare exercitate de către importurile din China care fac obiectul unui dumping, reducerea costurilor materiilor prime ar fi permis industriei din Uniune să-și restabilească rentabilitatea.

(106)

În rândul producătorilor incluși în eșantion, majoritatea produselor din ORC destinate consumului captiv au fost transferate în interiorul aceleiași entități economice și, prin urmare nu a fost întocmită nicio factură. Celelalte produse au fost vândute la prețuri de transfer, utilizând politici tarifare diferite. Prin urmare, nu poate fi desprinsă nicio concluzie semnificativă din evoluția prețurilor aferente utilizării captive.

(107)

Una dintre părțile interesate a declarat că prețurile vânzărilor de produse galvanizate prin cufundare la cald s-au dublat, practic, din februarie 2016 până în martie 2017 și au demonstrat, astfel, absența unui prejudiciu. Această evoluție ascendentă a prețurilor ar fi implicat o majorare automată a marjelor de profit ale industriei din Uniune în cifre pozitive.

(108)

Ancheta nu a putut sprijini validitatea acestei declarații deoarece ea a acoperit o gamă largă de produse, din care majoritatea nu fac parte din produsul în cauză. În plus elementele de probă furnizate în sprijinul acestei declarații au inclus un interval de timp de 6 luni care nu face parte din perioada de anchetă iar comparația prețurilor pusă la dispoziție a fost considerată inadecvată pentru anchetă, întrucât nu dispunea de suficiente detalii, cum ar fi referința la costurile materiilor prime și impactul asupra rentabilității.

(109)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Costurile medii ale forței de muncă pe echivalent normă întreagă

(110)

În cursul perioadei examinate, salariul mediu pe angajat a crescut cu 2 %. Nivelurile de ocupare a forței de muncă au scăzut ușor, astfel cum se indică în tabelul 8. Aceste evoluții demonstrează că industria menținea controlul asupra costurilor sale de ocupare a forței de muncă după ce cunoscuse dificultăți în realizarea acestui lucru în 2014 și, îndeosebi, în 2015.

(111)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor

(112)

Comisia a determinat rentabilitatea producătorilor din Uniune prin exprimarea pierderii nete înainte de impozitare aferente vânzărilor de produs similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri aferentă respectivelor vânzări.

(113)

Rentabilitatea a fost negativă pe tot parcursul perioadei examinate, ceea ce a arătat că industria din Uniune se afla într-o stare dezactivată. Condițiile de piață ușor ameliorate însemnau că pierderile erau în scădere dar s-a concluzionat că situația rentabilității observate în cursul perioadei examinate a fost nesustenabilă.

(114)

Cu toate acestea, condițiile de piață au fost ideale pentru restabilirea rentabilității, deoarece costurile materiilor prime au scăzut în mod considerabil. Totuși, presiunea pentru reducerea prețurilor exercitată de importurile din China a forțat industria din Uniune să-și scadă prețurile până la un nivel care reduce doar pierderile fără a le elimina.

(115)

Pierderile suferite în anul 2013 sunt parțial legate de criza datoriilor europene și de criza economică care a urmat. Totuși, a fost clar că industria din Uniune nu a putut să revină la o situație de rentabilitate sau de beneficiu (într-o măsură semnificativă) din cauza restabilirii lente a economiei europene.

(116)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a urmat evoluția profitului, prin faptul că a fost negativă pe toată perioada dar în curs de ameliorare ușoară. Rentabilitatea investiției a urmat aceeași evoluție.

(117)

Cu toate acestea, industria din Uniune a continuat să investească în cursul perioadei examinate. Investițiile au fost destinate să mențină eficiența și productivitatea mai degrabă decât să sporească producția.

(118)

Deși producătorii din Uniune incluși în eșantion făceau parte din mari grupuri internaționale, aceștia au afirmat că posibilitățile lor de a mobiliza capital din resursele interne ale grupurilor erau scăzute. Cu toate acestea, în cursul perioadei examinate, investițiile au crescut.

(119)

Industria din Uniune se afla într-o stare dezactivată pe tot parcursul perioadei examinate. Această situație este evidentă atât pe piața captivă, cât și pe piața liberă. Piața captivă a reprezentat aproximativ 25 % din volumul total de vânzări în cursul PA.

(120)

Situația industriei din Uniune s-a deteriorat și mai mult pe piața liberă în cursul PA în comparație cu 2013. Deși situația s-a îmbunătățit ușor în ceea ce privește volumul producției și al vânzărilor, industria din Uniune a pierdut 17 % din cota sa de piață. Indicatorii de performanță privind profitul, rentabilitatea investițiilor și fluxul de lichidități au fost negativi pe toată perioada examinată și, deși aceștia s-au îmbunătățit, această evoluție nu a fost suficient de solidă din cauza presiunii pentru scăderea prețurilor din partea importurilor chinezești cu prețuri la nivel de dumping. Aceste evoluții au avut loc în pofida măsurilor adoptate pentru a îmbunătăți eficiența prin reducerea forței de muncă, creșterea productivității, creșterea ratei de utilizare a capacității de producție și prin menținerea unui control ferm asupra costurilor de producție.

(121)

Una dintre părțile interesate a semnalat că, pe baza datelor din plângere, anumiți factori de prejudiciu păreau să indice o situație neprejudiciabilă. Astfel de factori includ volumul vânzărilor, utilizarea capacității, ocuparea forței de muncă și stocurile. Aceste evoluții au fost urmărite în cursul anchetei pe baza unor date verificate. Într-adevăr, mai mulți indicatori, inclusiv unii dintre cei menționați în plângerea de mai sus, au arătat o tendință pozitivă. Cu toate acestea, întrucât piața liberă a crescut cu 27 %, astfel cum se explică în tabelul 2, este clar că anumiți indicatori ar părea să arate apariția unei conjuncturi favorabile. Totuși, din motivele identificate în analiza situației industriei din Uniune și în concluzia acesteia, aceste tendințe pozitive trebuie analizate sub aspectul tendințelor negative mai puternice, de exemplu, în privința cotei de piață și a prețului de vânzare și în contextul unor rezultate negative. Atunci când au fost examinate într-un context corect, și anume împreună cu alți factori de prejudiciu, a fost clar că industria din Uniune a suferit prejudicii.

(122)

Pe baza celor expuse mai sus, se poate concluziona că industria din Uniune, analizată din perspectiva celor două segmente ale sale și ca întreg, a suferit un prejudiciu important în perioada examinată.

(123)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut aduce în același timp un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat că orice prejudiciu care ar fi putut fi cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: importurile din țări terțe și performanțele vânzărilor la export ale producătorilor din Uniune.

(124)

Astfel cum se menționează mai sus, importurile din China au crescut cu 146 % de-a lungul perioadei examinate. Prețurile acestora per tonă au scăzut cu 22 % ceea ce a depășit chiar scăderea prețurilor materiilor prime, și anume 20 %. În plus, aceste importuri au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei din Uniune cu 17 % până la 28 %. Ținând cont de faptul că ORC sunt produse de bază foarte sensibile la preț aceste marje sunt substanțiale și au avut un efect deosebit de prejudiciabil asupra industriei din Uniune.

(125)

Drept rezultat, doar China a reușit să beneficieze de redresarea pieței, care a crescut cu 27 % de-a lungul perioadei examinate: importurile chinezești și-au sporit cota de piață de la 11,7 % la 22,7 % în timp ce industria din Uniune și-a sporit volumul său de vânzări doar cu 5 %, cota sa de piață scăzând de la 78,8 % la 65,2 %.

(126)

În pofida condițiilor de piață favorabile de-a lungul perioadei analizate, datorită prețurilor materiilor prime în scădere și datorită creșterii consumului, industria din Uniune a continuat să înregistreze pierderi pe întreaga perioadă având în vedere scăderea prețurilor și volumul crescând al importurilor din China.

(127)

Încetinirea progresivă a economiei chineze și, potrivit dosarului, supracapacitatea foarte semnificativă a industriei siderurgice din China i-au determinat pe producătorii chinezi de oțel să își redirecționeze producția lor excedentară către piețele de export, iar piața din Uniune este o destinație de export atractivă.

(128)

În lumina celor de mai sus, se concluzionează că importurile care fac obiectul unui dumping au fost responsabile de situația prejudiciabilă a industriei din Uniune.

(129)

Volumul importurilor din țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Importurile din alte țări – volumul în tone, prețul CIF per tonă și cota de piață

(130)

Importurile din RPC în cauză au reprezentat 65 % din totalul importurilor în Uniune. Alte importuri (astfel cum se indică în tabelul 13 de mai sus) au crescut cu 33 % în cursul perioadei examinate. Cota de piață a acestor importuri a crescut de la 9,5 % în 2013 la 12,1 % în cursul perioadei de anchetă.

(131)

Importurile din Republica Coreea au crescut cu 68 % în cursul perioadei examinate. Cota de piață a acestor importuri a crescut de la 4,6 % în 2013 la 6,0 % în cursul perioadei de anchetă.

(132)

Importurile din India au crescut cu 93 % în cursul perioadei examinate. Cota de piață a acestor importuri a crescut de la 1,1 % în 2013 la 1,6 % în cursul perioadei de anchetă.

(133)

Ținând cont de aceste creșteri în volume, Comisia a examinat dacă importurile din aceste țări au contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune. Totuși, datele Eurostat prezentat în tabelul 13 de mai sus au indicat că, deși cota de piață a importurilor coreene a crescut, prețurile CIF au fost mult mai ridicate fie decât prețurile importurilor din China fie decât prețurile practicate de industria din Uniune. Prețurile importurilor din India au fost de asemenea, mai ridicate decât prețurile importurilor din China, iar cota de piață a importurilor din India a fost de mai puțin de 2 % în fiecare an. Importurile din alte țări terțe nu au fost, nici ele, prejudiciabile deoarece prețul de import a fost mai ridicat decât prețul importurilor din China sau cel practicat de industria din Uniune.

(134)

Prin urmare, s-a concluzionat că, fie luate în mod individual, fie examinate în mod separat, importurile din țări terțe nu au avut un impact major asupra industriei din Uniune și, în orice caz, nu au putut avea impactul de a rupe legătura de cauzalitate dintre importurile din RPC și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(135)

Volumul exporturilor producătorilor din Uniune a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 14

Rezultatele la export

(136)

Volumul exporturilor a scăzut cu 14 % între 2013 și perioada de anchetă. În măsura în care este vorba de prețuri, acestea au scăzut cu 12 % în cursul perioadei examinate din cauza scăderii prețurilor materiilor prime.

(137)

Totuși, ținând seama de faptul că volumele de export reprezintă doar aproximativ 6 % din producție și luând în considerare scăderea prețurilor, care este mai puțin pronunțată decât pe piața din Uniune, Comisia nu a considerat că performanța la export a industriei din Uniune a contribuit într-o măsură importantă la prejudiciul suferit.

(138)

S-a stabilit provizoriu că există o legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit de producătorii din Uniune și importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țara în cauză.

(139)

Comisia a distins și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți referitori la situația industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping. S-a conchis că ceilalți factori identificați, precum importurile din țări terțe și performanța vânzărilor la export ale producătorilor din Uniune nu au anulat legătura de cauzalitate, chiar dacă se ia în considerare efectul potențialul lor efect combinat. Importurile din țări terțe pot să fi avut un ușor impact asupra prejudiciului, dar, cu siguranță că situația industriei din Uniune nu ar fi fost afectată într-o măsură atât de semnificativă. În special, prețurile de vânzare nu ar fi scăzut atât de mult și s-ar fi realizat o rentabilitate mai bună.

(140)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, în această etapă, că prejudiciul important suferit de industria Uniunii a fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țările în cauză și că ceilalți factori, avuți în vedere în mod individual sau colectiv, nu au rupt legătura de cauzalitate.

(141)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă poate concluziona în mod clar că, în pofida determinării dumpingului prejudiciabil, nu ar fi în interesul Uniunii să adopte măsuri în prezentul caz. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(142)

Industria din Uniune este localizată în cel puțin 15 state membre și oferă locuri de muncă legate de oțelurile rezistente la coroziune unui număr de peste 8 000 de angajați.

(143)

Șaisprezece producători au cooperat în cursul anchetei. Niciunul dintre producătorii cunoscuți nu s-a opus deschiderii anchetei. Astfel cum s-a arătat mai sus în cadrul analizei indicatorilor de prejudiciu, întreaga industrie din Uniune a înregistrat o îmbunătățire a situației sale dar nu atât de pronunțată pe cât ar fi putut să fie, întrucât a fost afectată în mod negativ de importurile care fac obiectul unui dumping.

(144)

Se estimează că instituirea unor taxe antidumping provizorii va restabili condițiile de concurență echitabile pe piața din Uniune, punând capăt scăderii prețurilor și permițând industriei din Uniune să-și mărească prețurile. Acest fapt ar duce la o îmbunătățire a rentabilității industriei din Uniune până la niveluri considerate necesare pentru această industrie care utilizează intens capitalul. Industria din Uniune a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din RPC.

(145)

În pofida mai multor indicatori de volum care apar pozitivi, precum producția și volumul vânzărilor, situația industriei din Uniune nu s-a îmbunătățit în concordanță cu creșterea consumului. Acest lucru sugerează că industria din Uniune nu a putut să beneficieze de redresarea pieței din Uniune în același mod în care ar fi beneficiat în absența importurilor care fac obiectul unui dumping din China. Mai precis, indicatorii de prejudiciu legați de rezultatele financiare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, cum ar fi rentabilitatea și randamentul investițiilor, au fost grav afectați. Prin urmare, este important ca prețurile să fie readuse la un nivel care să reflecte absența dumpingului sau, cel puțin, la un nivel care să nu cauzeze prejudicii, pentru a permite tuturor producătorilor să opereze pe piața din Uniune în condiții comerciale echitabile. În absența măsurilor, este foarte probabilă o deteriorare suplimentară a situației economice a industriei din Uniune. Un rezultat slab în segmentul de produse din oțel rezistent la coroziune ar influența segmentele din aval (acoperirea cu un strat organic) și din amonte (rulouri laminate la cald) a multor producători din Uniune, deoarece utilizarea capacității în cadrul acestor segmente are o legătură strânsă cu fabricarea produsului care face obiectul anchetei. Impactul ar fi resimțit, de asemenea, la nivelul altor produse galvanizate prin cufundare la cald precum cele pentru sectorul automobilelor.

(146)

Produsele galvanizate prin cufundare la cald sunt, în general, produsele tipice vândute pentru aproximativ 10 % din oțelăriile integrate. Cifra reală variază de la producător la producător. Dar aceste produse se află aproape la capătul lanțului de valoare adăugată. Strategia industriei siderurgice din Uniune este de a maximiza vânzarea de produse cu valoare adăugată ridicată deoarece, în mod tradițional, acestea oferă niveluri de profit peste mediu datorită faptului că numărul de societăți care pot fi concurențiale pe plan mondial pentru aceste produse cu valoare adăugată ridicată este mai mic. Prin urmare, absența profiturilor în perioada analizată reprezintă o problemă serioasă pentru industria din Uniune prin punerea în pericol a strategiei sale și a perspectivelor sale de viitor.

(147)

Prin urmare, se concluzionează în mod provizoriu că impunerea de taxe antidumping ar fi în interesul industriei din Uniune. Orice instituire de măsuri antidumping ar permite industriei din Uniune să se redreseze de pe urma efectelor dumpingului prejudiciabil constatat.

(148)

Astfel cum se indică în considerentul 15, un singur importator/comerciant a răspuns la chestionar. Acest importator a făcut parte dintr-un grup de societăți care au utilizat produsul în cauză pentru a fabrica produse utilizate în construcții. Alți importatori și utilizatori s-au manifestat în calitate de părți interesate. De asemenea, o asociație de importatori a formulat observații cu privire la anchetă.

(149)

Importatorul/utilizatorul cooperant a indicat că produsul în cauză a constituit o parte importantă a costului său de producție și că era preocupat de o creștere a costurilor care ar putea decurge din instituirea de taxe. Deși ancheta a sprijinit afirmația cu privire la importanța produsului în cauză sub aspectul costurilor acestuia, ar trebui remarcat că există și alte surse de aprovizionare și că acestea au fost de fapt deja utilizate de către importator, ceea ce înseamnă că, în cazul instituirii măsurilor, costurile și competitivitatea acestuia nu ar trebui să fie afectate în mod serios.

(150)

Într-adevăr, în ceea ce privește importatorii în general, nu există nicio dovadă că importatorii sau centrele de servicii siderurgice nu ar putea fi în măsură să transfere creșterile de prețuri asupra clienților lor. În plus, ei pot, de asemenea, să importe din alte țări care nu fac obiectul acestei anchete.

(151)

Asociația care reprezintă importatorii a afirmat că industria din Uniune nu ar putea să-și aprovizioneze întotdeauna membrii cu produsul în cauză din cauza unei capacități insuficiente. Această afirmație nu a fost justificată. Luând în considerare faptul că asociația nu a furnizat nicio dovadă în sprijinul acestei afirmații și că, astfel cum se poate observa în tabelul 5, capacitatea de utilizare a industriei din Uniune nu a depășit 80 % în cursul perioadei examinate, Comisia nu a găsit niciun argument care să sugereze că această afirmație ar fi adevărată.

(152)

O altă parte interesată a afirmat că unul dintre producătorii din Uniune a întâmpinat greutăți pentru a-și aproviziona clienții din cauza „restricțiilor”. Totuși, această afirmație se referea la o problemă specifică a unui producător din Uniune și, prin urmare, nu era reprezentativă pentru situația aprovizionărilor industriei în ansamblu. Chiar dacă aceasta a fost situația la momentul respectiv, existau surse de aprovizionare alternative și nu există nicio indicație care să arate că aprovizionarea constituia o problemă generală pentru importatori și comercianți. Mai mult, unul dintre motivele pentru care producătorii din Uniune se confruntă cu probleme este legat de produsele siderurgice care fac obiectul unui dumping provenind, printre altele, din surse chinezești, astfel cum se evidențiază în prezenta anchetă.

(153)

Utilizatorul final principal al produselor din oțeluri rezistente la coroziune este sectorul construcțiilor pentru diferite materiale de placare a clădirilor dar și pentru fabricarea de aparate de uz casnic, pentru procedeele de ambutisare și ștanțare și pentru țevile sudate de dimensiuni mici. După cum s-a explicat mai sus, doar un singur utilizator a cooperat în cadrul procedurii.

(154)

Chiar dacă instituirea de măsuri ar afecta în mod negativ unii utilizatori în ceea ce privește prețurile de cumpărare mai mari, nimic din dosar nu demonstrează că utilizatorii ar fi afectați în mod disproporționat în ceea ce privește rentabilitatea sau că aceasta ar declanșa delocalizarea unor grupuri industriale majore. Nici nivelul taxelor propus nu poate fi considerat ca având caracter prohibitiv.

(155)

Este de remarcat faptul că taxele ar trebui să contribuie la securitatea continuă a aprovizionării pentru distribuitori și clienții acestora. În absența taxelor, unii producători de oțeluri rezistente la coroziune din Uniune ar putea fi nevoiți să își închidă/reducă activitățile de producție de oțeluri rezistente la coroziune și să lase multor utilizatori din Uniune surse mai limitate de aprovizionare. Mai mult, nivelul măsurilor va crea condiții de concurență echitabile, dar va autoriza totodată importurile din țările în cauză (la prețuri echitabile) și din alte surse.

(156)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează în mod provizoriu că instituirea de măsuri nu va avea efecte negative semnificative asupra interesului importatorilor și utilizatorilor din Uniune.

(157)

În lumina celor de mai sus, s-a concluzionat în mod provizoriu că instituirea de măsuri ar contribui la redresarea industriei din Uniune prin autorizarea unor creșteri de prețuri care ar permite industriei în ansamblu să revină la o situație rentabilă. Acest segment cu valoare adăugată înaltă este esențial pentru strategia generală a industriei siderurgice din Uniune și pentru prosperitatea și perspectivele sale de viitor.

(158)

Impactul măsurilor asupra celorlalte câteva părți din Uniune care s-au făcut cunoscute nu poate fi considerat substanțial. Ancheta nu a indicat că posibilul impact asupra altor actori (care nu s-au făcut cunoscuți) ar depăși efectul pozitiv al măsurilor asupra industriei din Uniune. S-a constatat că măsurile sunt benefice pentru industriile din amonte, precum furnizorii de materii prime și producătorii de aparatură, care nu au aprovizionat producătorii din țările în cauză sau au făcut-o într-o măsură mai mică.

(159)

Instituirea de măsuri la nivelul propus are un impact limitat numai asupra prețurilor din lanțul de aprovizionare și asupra rezultatelor utilizatorilor. Nivelul măsurilor va crea condiții de concurență echitabile, dar va permite totodată importurile din țara în cauză, la prețuri echitabile. În ceea ce privește importatorii, aceștia vor fi în măsură să transfere creșterile de prețuri asupra clienților sau să schimbe sursele de aprovizionare.

(160)

În ansamblu, Comisia concluzionează, în această etapă a anchetei, că nu există motive covârșitoare care să susțină faptul că nu ar fi în interesul Uniunii să se instituie măsuri provizorii asupra importurilor de produse din oțeluri rezistente la coroziune originare din RPC.

(161)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(162)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a stabilit, mai întâi, valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(163)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar fi în măsură să își acopere costurile de producție și să obțină un profit înainte de impozitul pe vânzările de produs similar pe piața din Uniune, care ar putea fi realizat în mod rezonabil în condiții normale de concurență de către un sector industrial de acest tip, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(164)

Pentru a stabili profitul-țintă, Comisia a luat în considerare profiturile realizate din vânzările către părți neafiliate care sunt utilizate în scopul determinării nivelului de eliminare a prejudiciului. Comisia a constatat că rentabilitatea industriei din Uniune a fost negativă în cursul întregii perioade examinate. Mai mult, în timpul acestei perioadei, pe piața din Uniune, a fost înregistrată o prezență semnificativă a importurilor la prețuri mici provenite din RPC. Prin urmare, Comisia a concluzionat că obiectivul de rentabilitate nu putea fi determinat pe baza perioadei examinate. În plângerea sa, reclamantul a solicitat Comisiei să utilizeze cel puțin 10 % din cifra de afaceri ca marjă de profit neprejudiciabilă rezonabilă. În cadrul evaluării acestei plângeri, Comisia a efectuat o analiză pe 10 ani a rentabilității producătorilor din Uniune incluși în eșantion pentru a stabili care este nivelul de profit reprezentativ care a fost realizat în absența dumpingului. Ea a constatat că cel mai recent an profitabil a fost anul 2008, și anume în procent de 7,4 %. Pe această bază, Comisia a concluzionat că cel mai adecvat profit țintă a fost profitul realizat efectiv în 2008.

(165)

Astfel, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune prin adăugarea marjei de profit menționate mai sus de 7,4 % la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion pe parcursul perioadei de anchetă.

(166)

Ulterior, Comisia a determinat nivelul de eliminare a prejudiciului pe baza unei comparații între prețul de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți din țările în cauză, ajustat în mod corespunzător în funcție de costurile de import și de taxele vamale, astfel cum a fost stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, și prețul neprejudiciabil mediu ponderat al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(167)

Ar trebui să se instituie măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză, în conformitate cu regula taxei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping. Valoarea taxelor ar trebui stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(168)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, ar trebui să fie după cum urmează:

(169)

Nivelurile taxei antidumping individuale aplicabile societăților precizate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele au reflectat situația constatată în cursul prezentei anchete în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, ar trebui să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Ele nu ar trebui să facă obiectul niciuneia dintre taxele antidumping individuale.

(170)

O societate care își modifică ulterior denumirea entității poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (6). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, o notificare privind schimbarea denumirii va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(171)

Pentru a minimiza riscurile de eludare ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale vizând asigurarea aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile care fac obiectul taxelor antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3). Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(172)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți ar trebui să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei examinări, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă.

(173)

După cum s-a menționat mai sus în considerentul 3, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1238 prevede obligativitatea înregistrării importurilor de produs în cauză originare și expediate din RPC. Decizia a fost luată în vederea posibilei aplicări retroactive a măsurilor antidumping, în temeiul articolului 10 alineatul (4) din regulamentul de bază. Nicio decizie cu privire la o eventuală aplicare retroactivă a măsurilor antidumping nu poate fi luată în acest stadiu al procedurii.

(174)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale până la un termen stabilit.

(175)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei,

—

din oțel inoxidabil, din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” și din oțeluri rapide;

—

simplu laminate la cald sau laminate la rece.

(a)

solicita dezvăluirea faptelor și a considerațiilor esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament;

(b)

transmite Comisiei observații scrise; și

(c)

solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.